A în unitati fizice:
unde
A în unitati valorice:
1[1] M. Achim, S. Achim, Analiza riscului financiar, Rev de Finante credit si contabilitate, nr. 4/aprilie 2000
Unde: ,
Prin urmare la un volum al vânzarilor de 256..000 mii lei profitul este nul.
a) Indicatorul de pozitie:
’=
Întreprinderea X Întreprinderea Y
Sortime Sortimen Total Sortime Sortimen Total
ntul tul ntul A tul
A B B
1. - - 97.500.0 - - 81.250.0
Cheltuie 00 00
li fixe
3. 1029 1.544* 2.573 1029 1.544* 2.573
Cantitate
vânduta
4. Pret 160.000 120.000 - 160.000 120.000 -
de
vânzare
unitar
5. Cifra 164.640. 185.360.. 350.000. 164.640. 185.360.. 350.000.
de 000 000* 000 000 000* 000
afaceri
6. 110.000 80.000 - 110.000 80.000 -
Cheltuie
li
variabile
unitare
7. 113.190. 123.520.0 236.710. 113.190. 123.520.0 236.710.
Cheltuie 000 00 000 000 00 000
li
variabile
totale
8. Total - - 334.210. - - 334.210.
cheltuiel 000 000
i de
exploata
re (1+7)
8. - - 15.790.0 - - 15.790.0
Rezultat 00 00
ul
exploata
rii (5-8)
9. Prag 300.000. - - 250.000.
de 000 000
rentabilit
ate
global
10.
Indicator
ul de
pozitie:
-absoult - - 50.000.0 - - 100.000.
( )-lei 00 000
-relativ ( - - 16,66 40
’) -%
11. - - 7 2,5
Coeficie
ntul de
elasticita
te -e
3[3] M. Niculescu, Diagnostic global strategic, Ed. Economica, Bucuresti, 1997, pag. 408
Se poate constata ca firma Toyota înregistreaza doar 10 % cheltuieli fixe
ceea ce-i asigura o flexibilitate si o capacitate de a face fata modificarilor
conjuncturale mai mari comparativ cu firma Renault.
, unde
4[4] I. Stancu „Gestiune financiara”, Ed. Economica, Bucuresti, 1994, pag.
- reprezinta abaterea medie patratica a
rezultatului exploatarii fata de nivelul mediu determinat pe un numar
de n ani.
Din relatia de mai sus putem deduce ca riscul este cu atât mai mare cu
cât variabilitatea cifrei de afaceri nete si marja asupra cheltuielilor variabile
sunt mai mari.
5[5] În prezentarea evaluarii riscului economic cu ajutorul metodelor statistice nu s-a tinut seama de inflatie.
Pentru o evaluare corecta a riscului financiar în conditii inflationiste se impune ajustarea prealabila a rezultatelor
în functie de coeficientul de inflatie.
Pentru exemplificarea metodelor statistice în aprecierea riscului
exploatarii al unei întreprinderi vom considera situatia financiara a
întreprinderii X de-a lungul ultimilor sai 5 ani de activitate reflectata prin
urmatorii indicatori:
-
lei-
Indicatori Anul N+1 Anul N+2 Anul N+3 Anul N+4 Anul N+5
1. Cheltuieli fixe 97.500 97.500 97.500 97.500 97.500
2.Cheltuieli 236.710 179.550 252.000 214.500 185.600
variabile totale
3. Rata medie a 0,675 0,525 0,7 0,65 0,58
cheltuielilor
variabile
3. Cifra de 350.000 342.000 360.000 330.000 320.000
afaceri
4. Rezultatul 15.790 64.950 10.500 18.000 36.900
exploatarii (3-1-
2)
398.461.336
6[6] M. Achim, S. Achim, Analiza riscului financiar, Rev de Finante credit si contabilitate, nr. 5/mai 2000
Riscul financiar exprima variabilitatea indicatorilor de rezultate sub
incidenta structurii financiare a întreprinderii (proportia între capitalul
propriu si datorii) si decurge strict din gradul de îndatorare al întreprinderii.
unde
- ca nivel relativ: %=
Cu cât indicatorul de pozitie este mai mare cu atât riscul financiar este
mai redus.
b) Coeficientul de elasticitate notat cu „ ” reprezinta sensibilitatea
profitului la variatia cifrei de afaceri determinata de o anumita variatie a
structurii financiare. Coeficientul de elasticitate„ ” ne arata cu cât creste
rezultatul exercitiului la o crestere cu o unitate monetara a cifrei de
afaceri nete.
Coeficientul de elasticitate se exprima astfel:
e= , unde
Re reprezinta rezultatul exercitiului la un anumit nivel de
activitate (la o anumita cifra de afaceri neta);
Re reprezinta rezultatul exercitiului determinat de punctul critic
care este nul;
CAN reprezinta cifra de afaceri neta corespunzatoare unei
anumite structuri financiare 343e46d ;
CAN* reprezinta cifra de afaceri critica;
reprezinta abaterea rezultatului exercitiului fata de
rezultatul critic;
reprezinta abaterea cifrei de afaceri fata de cifra de
afaceri critica;
e=
Coeficientul „e” este cu atât mai mic cu cât distanta dintre cifra de
afaceri si punctul critic este mai mare, aceasta reprezentând un risc
financiar redus.
Pentru exemplificarea utilizarii pragului de rentabilitate global care tine
seama de activitatea financiara în aprecierea riscului financiar, vom
considera datele întreprinderii X completate în felul corespunzator:
Indicatori Total
1. Cheltuieli fixe 97.500.000
2. Rata medie a cheltuielilor 0,675
variabile
3. Cifra de afaceri 350.000.0000
4. Rezultatul exploatarii 15.790.000
4. Cheltuieli cu dobânzile 13.000.000
(calculate la o rata medie a
dobânzii bancare de 10 %)
5. Total activ bilantier 500.000.000
unde
a) Indicatorul de pozitie:
’=
, unde
□ Nota !
unde
, unde
- reprezinta abaterea medie patratica a ratei rentabilitatii
financiare
Z = a1R1+a2R2+a3R3+…anRn, unde
7[7] În prezentarea evaluarii riscului financiar cu ajutorul metodelor statistice nu s-a tinut seama de inflatie.
Pentru o evaluare corecta a riscului financiar în conditii inflationiste se impune ajustarea prealabila a rezultatelor
în functie de coeficientul de inflatie.
R1, R2, R3…Rn reprezinta valorile diverselor rate
8[8] P. Brezeanu si colab, Diagnostic financiar – instrumente de analiza financiara,Ed. Economica, Bucuresti,
2003, pag. 424,
Capitalul circulant (Cc) sau fondul de rulment (FR) se pot determina
prin doua modalitati:
, unde
- reprezinta soldul mediu al datoriilor comerciale calculat între doua
, unde
- reprezinta soldul mediu al creantelor comerciale calculat între
F(x) = ax+b
, unde
Xmin reprezinta valoarea minima a indicatorului (stare de
faliment)
Xmax reprezinta valoarea indicatorului când riscul de
faliment este minim.
Unde,
-mil. lei.
-mil. lei
-mil. lei.
1
Nu se aplica (pozitiile respective nu variaza direct proportional cu valoarea
vânzarilor).
2
Daca obligatiunile ipotecare, actiunile ordinare si profiturile acumulate
(rezultatul reportat) ramân la valorile lor din anul N contributia lor la
necesarul de finantare este de 540 mil. lei. De aceea mai este necesara suma
de 810 mil. -540 mil = 270 mil. Lei.
-mil.
lei
Efecti % Previzion
v vanza at
ri
Cifra de afaceri neta 1000 100 1.500
Consumuri materiale si de servicii 700 - 900
Cheltuieli cu amortizarea 20 0,02 30
Pierderi din cedarea activelor 168 0,168 300
Alte cheltuieli de exploatare - 98
Rezultatul exploatarii 112 0,112 172
Cheltuieli cu dobânzile 100 - 104
Rezultat curent 48 - 68
Rezultat brut al exercitiului 48 - 68
Impozit pe profit 8 - 11
Rezultatul net al exercitiului 40 - 57