7.1.

EVALUAREA ÎNCÃRCÃRILOR PENTRU GRINDA SECUNDARÃ

a) Încãrcãri permanente (greutã•i proprii):
- din grinda secundarã: g nerv = n ⋅ γ b ⋅ b n ⋅ (h n − h pl ) [kN/ml]
-unde: n = coeficientul supraîncãrcãrii, n=1,1
γ b = greutatea tehnicã a betonului, γ b = 25[kN / mc ]
bn, hn = dimensiunile nervurii
hpl = înãl•imea plãcii
- din placa de bet. arm.: g pl = n ⋅ γ b ⋅ l ⋅ h pl [kN/ml]
-unde: n = coeficientul supraîncãrcãrii, n=1,1
γ b = greutatea tehnicã a betonului, γ b = 25[kN / mc ]
l = distan•a dintre nervuri
hpl = înãl•imea plãcii
- din pardoseala de pe placã (mozaic): g m = n ⋅ γ mozaic ⋅ l ⋅ h mozaic [kN/ml]
-unde: n = coeficientul supraîncãrcãrii, n=1,3
γ mozaic = greutatea tehnicã a mozaicului, γ mozaic = 18[kN / mc ]
l = distan•a dintre nervuri
hmozaic = înãl•imea mozaicului

⇒ g = g nerv + g pl + g m [kN/ml]

b) Încãrcãri utile: p = n ⋅ p n ⋅ l [kN/ml]

-unde: n = coeficientul supraîncãrcãrii, n=1,2
p n = încãrcarea temporarã datã în tema proiectului pt. fiecare student
l = distan•a dintre nervuri

c) Încãrcarea totalã: q =g+p [kN/ml]

p
= 0,5 ÷ 5
d) Raportul p/g: g

7.2. CALCULUL STATIC

a) Stabilirea deschiderilor de calcul
- vezi Îndrumãtor … pag. 105 •i 178 ÷ 181
- deschideri curente: Tc = T − b g
b st − b g
Tc ' = Tc +
- deschideri marginale: 2
unde: b g , b st = grosimea grinzii principale, respectiv a stâlpului
T= traveea, datã în tema proiectului pt. fiecare student

b) Schema staticã
- vezi Îndrumãtor … pag. 105-106 •i 178 ÷ 181

c) Calculul eforturilor
- vezi Îndrumãtor … pag. 105-106 •i 178 ÷ 181
 A. B. C.
Aanec= 0 [cm ²] Aanec= ... [cm ²] Aanec= ... [cm ²] Aanec= ... [cm ²] Aanec= ... [cm ²]
Aaef= ... [cm ²] Aaef= ... [cm ²] Aaef= ...
0 05[cm ²] Aaef= ... [cm ²] Aaef= ... [cm ²]
h0-a'= 50 0 05 h0-a'= 50
15 15 20 20 h0-a'= 50 bg= 40 h0-a'= 50

Aanec= ... [cm ²] Aanec= ... [cm ²]

Aaef= ... [cm ²] Aaef= ... [cm ²]
Si=1 15m 3 30m Si=1 15m Si=1 15m 3 30m Si=1 15m Si=1 15m 1 65m
10 etr.Ø6/150 11 etr.Ø6/200 10 etr.Ø6/150 etr.Ø6/150 11 etr.Ø6/200 10 etr.Ø6/150 etr.Ø6/150 11 etr.Ø6/200

bg=0 40m Tc=5 60m bg=0 40m Tc=5 60m bg=0 40m Tc/2=2 80m
T=6 00m T=6 00m T/2=3 00m

8. 2Ø10 L=4,50m OB37 7. 2Ø18 L=3,40m OB37 9. 2Ø10 L=3,60m OB37 7. 3Ø18 L=3,40m OB37 9.

93 235 235 235 235

50

43 185 185
185 185
6. 2Ø16 L=8,90m OB37 5. 1Ø16 L=9,80m OB37 5.

70
70

70
70
70

350 350 350

4. 2Ø18 L=8,90m OB37 3.
70

70
50

70 3. 1Ø16 L=9,80m OB37

70

450 450

70
450
2. 3Ø16 L=5,55m OB37 1. 3Ø14 L=6,60m OB37 1.

Fig. 7.3.1. Armarea grinzii secundare

7.3. DIMENSIONAREA ARIILOR DE ARMÃTURÃ PENTRU GRINDA
SECUNDARÃ:
a) La moment încovoietor (continuare):

φ
h 0 = h n − a = h n − (c + φ + )
- înãl•imea utilã: 2
unde: hn = înãl•imea nervurii
c = stratul de acoperire cu beton (Îndrumãtor… tab. 3.3, pag. 42)
φ = diametrul mediu estimat al barelor de armãturã din zona întinsã (câmp)

- lã•imea activã de placã:

 0,8 ⋅ Tc '
b p ' ≤ b n + 3

b p ' ≤ b n + 12 ⋅ h pl

b p ' ≤ l
- câmpuri marginale:  [mm]
 0,8 ⋅ Tc
b p ≤ b n + 3

b p ≤ b n + 12 ⋅ h pl

b p ≤ l
- câmpuri curente:  [mm]
unde: Tc’, Tc= deschiderea de calcul a nervurii în câmpuri marginale respectiv curente
bn = grosimea nervurii
hpl = înãl•imea plãcii
l = distan•a dintre nervuri.

- momentul preluat de placã:

( )
- câmpuri marginale: M pl = b p ' ⋅ h pl ⋅ R c ⋅ (h 0 − 0,5 ⋅ h pl )

- câmpuri curente: M pl = b p ⋅ h pl ⋅ R c ⋅ (h 0 − 0,5 ⋅ h pl )

unde: Rc- rezisten•a de calcul la compresiune a betonului (vezi Seminar1)

-restul coeficien•iilor au semnifica•iile precizate mai sus
Armarea la moment pozitiv în câmp:

- câmpul AB: - consider: Mpl’=(bp’)*hpl*Rc*(h0-0,5hpl);

M +AB
- dacã Mpl’>MAB+ ⇒ B AB =
(b p ')⋅ h 02 ⋅ R c
p
⇒ Aa +AB = ⋅ bn ⋅ h 0
⇒ (din tabel) p%=… 100 s
+ +
⇒ (aleg din tab. cu arii) Aa ABef = ...
M
- dacã Mpl’<MAB+ ⇒ B AB = AB

bn ⋅ h ⋅ Rc
2
0
+
de ex. aleg: Aa ABef = 3φ16 + 2φ18 + 2φ16
- REGULÃ: 1/3 din aria de armãturã din câmp (nr. întreg de bare) •i minim 2 bare din
armãtura întinsã din câmp se pot ridica pe reazeme •i se pot folosi la preluarea momentului
încovoietor de pe reazem, respectiv la preluarea for•ei tãietoare
- CONVEN•IE: - notez cu:
+
Aa AB ' = 1/3 din Aa ABef •i un nr. întreg de bare din câmp (de ex.: 3φ16 )
+
Aa AB " = 2/3 din Aa ABef •i un nr. întreg de bare din câmp (de ex.: 2φ18 + 2φ16 )
1
Aa1AB = Aa AB "
- din care: 2 - barele ridicate în prima sec•iune lânga reazem
1
Aa 2 AB = Aa AB "
2 - barele ridicate în a doua sec•iune lânga reazem
(condi•ie: Aa1AB ≥ Aa 2 AB )

- câmpul BC •i CD:
+ +
- pentru simplificarea calculelor consider în mod acoperitor cã: M BC = M CD = 0.0625 ⋅ q ⋅ Tc
2

- consider: M pl=(bp)*hpl*Rc*(h0-0,5hpl);
M +AB
- dacã Mpl>MCD+ ⇒ B CD =
b p ⋅ h 02 ⋅ R c
+ p
⇒ Aa CD = ⋅ bn ⋅ h0
⇒ (din tabel) p%=… 100
+ +
⇒ (aleg din tab. cu arii) Aa CDef = ...
M
- dacã Mpl <M CD+ ⇒ B CD = CD

bn ⋅ h ⋅ Rc
2
0
+
de ex. aleg: Aa CDef = 3φ14 + 1φ16 + 1φ16
- REGULÃ: 1/3 din aria de armãturã din câmp (nr. întreg de bare) •i minim 2 bare din
armãtura din câmp se pot ridica pe reazeme •i se pot folosi la preluarea momentului
încovoietor de pe reazem, respectiv la preluarea for•ei tãietoare
- CONVEN•IE: - notez cu:
Aa CD ' = Aa BC ' - 1/3 din Aa +ABef •i un nr. întreg de bare din câmp (de ex.: 3φ14 )
Aa CD " = Aa BC " - 2/3 din Aa +ABef •i un nr. întreg de bare din câmp (ex.: 1φ16 + 1φ16 )
1
Aa1CD = Aa CD "
- din care: 2 - barele ridicate în prima sec•iune lânga reazem
1
Aa 2 CD = Aa CD "
2 - barele ridicate în a doua sec•iune lânga reazem
(condi•ie: Aa1CD ≥ Aa 2 CD )
Armarea la moment negativ pe reazem:

- reazemul B:
1
Aa BC ' = Aa BCef
- momentul preluat de armãtura comprimatã ( 3 ) care trece pe reazem venind din
câmpul BC: M 2 = Aa BC '⋅R a (h 0 − a ' ) [kN*m]
φ
a' = c + + φ ≈ 50mm
- unde: 2
-momentul (rãmas) preluat de armãtura întinsã:
M 1 = M +B − M 2 [kN*m]
- se determinã momentul redus:
M1
B1 = ⇒ (din tabel) p% = ... ⇒ Aa +Bramas = ...[cm 2 ]
b n ⋅ h 20 ⋅ R c
- alegerea armãturii:
ATEN•IE: din câmpul AB se ridicã pe reazem 2/3 din armãtura din câmp (de ex.
2φ16 + 2φ18 ), iar armãtura îndoitã aflatã în sec•iunea a doua de lãngã reazem (de ex.
1
Aa 2 AB = Aa AB "
2 = 2φ16 ) se poate considera la preluarea momentului încovoietor de pe
reazem.
CONCLUZIE: - aria cãlãre•ilor de pe reazem se calculeazã astfel:
Aa calareti
B = Aa +Bramas − Aa 2 CD − Aa 2 AB
- reazemul C:
1
Aa BC ' = Aa BCef
- momentul preluat de armãtura comprimatã ( 3 ) care trece pe reazem venind din
câmpul BC: M 2 = Aa BC '⋅R a (h 0 − a ' ) [kN*m]
φ
a' = c ++ φ ≈ 50mm
- unde: 2
-momentul (rãmas) preluat de armãtura întinsã:
M 1 = M C+ − M 2 [kN*m]
- se determinã momentul redus:
M1 +
B1 = ⇒ (din tabel) p% = ... ⇒ Aa Cramas = ...[cm 2 ]
bn ⋅ h 0 ⋅ R c
2

- alegerea armãturii:
ATEN•IE: din câmpul BC se ridicã pe reazem 2/3 din armãtura din câmp (de ex.
1φ16 + 1φ18 ), iar armãtura îndoitã aflatã în sec•iunea a doua de lãngã reazem (de ex.
1
Aa 2 CD = Aa CD "
2 = 1φ16 ) se poate considera la preluarea momentului încovoietor de pe
reazem.
CONCLUZIE: - aria cãlãre•ilor de pe reazem se calculeazã astfel:

Aa calareti
C = Aa +Bramas − 2 ⋅ Aa 2 CD
Armarea la moment negativ în câmp:
- câmpul AB:
-calculez:
M −AB
B= = 0 ⇒ p% = 0 ⇒ Aa −ABnec = 0[cm 2 ] ⇒ aleg : Aa −ABef = min 2φ10[cm 2 ]
b n ⋅ h 02 ⋅ R c
−
- condi•ie: Aa ABef ≥ 2φ10 (constructiv se dispune minim 2φ10 )
- câmpul BC:
-calculez:
M −BC
B= ⇒ p% = ... ⇒ Aa −BCnec = ...[cm 2 ] ⇒ aleg : Aa −BCef = ....[cm 2 ]
bn ⋅ h 0 ⋅ R c
2

−
- condi•ie: Aa BCef ≥ 2φ10 (constructiv se dispune minim 2φ10 )
- câmpul CD:
-calculez:
−
M CD
B= ⇒ p% = ... ⇒ Aa −BDnec = ...[cm 2 ] ⇒ aleg : Aa −CDef = ....[cm 2 ]
bn ⋅ h0 ⋅ R c
2

−
- condi•ie: Aa CDef ≥ 2φ10 (constructiv se dispune minim 2φ10 )

Condi•ii constructive pentru armãtura longitudinalã de rezisten•ã:

- diametrul minim: - OB37, PC52, PC60: φ min = 10mm
- la partea superioarã a grinzii: - OB37: φ min = 10(8)mm
- PC52,PC60: φ min = 8 mm
- procente minime de armãturã în zonele întinse:
- daca p calculat<0.1 ⇒ 0,05 < p% = p calculat ⋅ 1,15 < 0,1

- altfel pentru grinzile secundare: p min = 0,1 ÷ 0,15

- distan•a minimã dintre barele de armãturã: 25mm

- dacã înãl•imea grinzii secundare: h n > 700mm pe fe•ele laterale se dispun armãturi longitudinale
constructive la distan•a maximã de 400 mm între ele, care se prind de etrieri cu agrafe (agrafe cu
φ min = 6mm ). Aria arm. Longitudinale trebuie sã reprezinte cca. 0,1 din aria de beton ha•uratã din
figura de mai jos.

De respectat:
- alte prevederi constructive privind armarea grinzilor, care se gãsesc în Îndrumãtor …. paginile 61-78 •i
STAS10107/0,… .

OBSERVA•IE:
- armãturile ridicate pe reazeme, respectiv sec•iunea în care acestea se ridicã rezultã din calculul la
for•a tãietoare, însã într-o primã fazã pot fi adoptate aceste formule de calcul. În cazul în care din
calculul la for•ã tãietoare se ob•in alte valori, atunci se vor reface •i aceste calcule în consecin•ã.
b) La for•a tãietoare:
- verificarea nivelului de solicitare:
Q stg
Q= B

bn ⋅ h0 ⋅ R t
- dacã: 0,5 ≤ Q ≤ c = 4 - este necesar sã se efectueze calulul la for•a tãietoare

Reazemul Bstânga :
A AB '
p= ⋅ 100
- procentul de armare în zona întinsã: bn ⋅ h0 ⇒ p%

 bn⋅ h 02 ⋅ m t ⋅ R t
a e ≤ a e ,max = ⋅ p
 Q stg
B
 3
a e ≤ ⋅ h n
 4
a e ≤ 300mm

ae=modul de 50mm=M(50)
- distan•a dintre etrieri:
unde: mt=1,00 – coeficientul condi•iilor de lucru
Rt = rezisten•a la întindere a betonului
Q stg
B = for•a tãietoare pe reazemul B stânga

hn = înãl•imea nervurii
- Aria etrierilor: - pentru etrierii cu diametrul φ6 ⇒ Aa = 28,3mm , iar pentru douã ramuri:
2

⇒ A et = 2 ⋅ 28,3 = 56,6 mm 2
A ⋅ m at ⋅ R a
q e = et
- Capacitatea portantã a etrierilor: ae [N/m]
Unde: mat= 0,8 pt. OB37
Ra=210MPa – rezisten•a la întindere a OB37

- For•a tãietoare minimã preluatã de etrieri:

eb = 2 ⋅ b n ⋅ h 0 ⋅ m t ⋅ R t ⋅ q e ⋅ p
Q cap 2
[kN]
unde: mt=1,00
- Dacã: Q eb < Q B
cap stg
atunci:
B − Q eb
Q stg cap
A ai1 = ≤ Aa1AB
- aria de arm. în prima sec•iune înclinatã: m at ⋅ R a ⋅ sin α

unde: α =unghiul dintre bara îndoitã •i axa grinzii (de obicei α = 45° )
mat=0,8 pentru OB37
Ra=210MPa – rezisten•a la întindere a OB37

- for•a tãietoare la piciorul primei armãturi:

0,65 ⋅ Tc '− x1
Q1 = ⋅ Q stg
B
0,65 ⋅ Tc '
 φ 16
a ' ≈ 25[ mm ] + = 25 +
unde: x1 = 50[ mm ] + ( h 0 − a ' ) , considerând 2 2
- Dacã: Q eb > Q1 atunci nu mai sunt necesare alte armãturi înclinate.
cap

- Dacã: Q eb ≤ Q1 atunci:
cap

Q1 − Q cap
A ai 2 = eb
≤ Aa 2 AB
- aria de arm. în a doua sec•iune înclinatã: m at ⋅ R a ⋅ sin α
- for•a tãietoare la piciorul celei de-a doua armãturi:
0,65 ⋅ Tc '− x 2 stg
Q2 = ⋅ QB
0,65 ⋅ Tc '
φ 16
a ' ≈ 25[ mm ] + = 25 +
unde: x2=50+2*(h0-a’), considerând 2 2
- Dacã: Q eb ≤ Q 2 atunci: se revine cu calculele ca mai sus pentru Q eb ≤ Q1 pentru aria de armãturã
cap cap

ridicatã în a treia sec•iune, care dacã nu existã sau nu se mai poate ridica se îndesesc etrierii, adicã se
ia o distan•ã mai micã între etrieri ae sau se considerã un diametru mai mare al etrierilor (deci Aet mai
cap
mare) •i se recalculeazã Q eb , refãcându-se toate calculele.
- Dacã: Q eb > Q 2 atunci nu mai sunt necesare alte armãturi înclinate.
cap

- Proiec•ia pe orizontalã a fisurii înclinate:

b n ⋅ h 02 ⋅ m t ⋅ R t
si = ⋅ p
qe [mm]

- se verificã si dacã: 0,5 ⋅ h 0 ≤ s i ≤ 2,5 ⋅ h 0

- dacã este îndeplinitã condi•ia anterioarã atunci bare au fost îndoite corect.

Reazemul Bdreapta :

- se calculeazã ca pentru Bstânga însã considerând în formula lui p% aria A BC ' •i în calcule for•a
A BC '
p= ⋅ 100
dr
tãietoare corespunzãtoare Q B : bn ⋅ h0 ⇒ p%
 bn⋅ h 20 ⋅ m t ⋅ R t
a e ≤ a e, max = ⋅ p
 Q drB
 3
a e ≤ ⋅ h n
 4
a e ≤ 300mm
a =modul de 50mm=M(50)
 e
- distan•a dintre etrieri:
- Aria etrierilor: - pentru etrierii cu diametrul φ6 ⇒ Aa = 28,3mm , iar pentru douã ramuri:
2

⇒ A et = 2 ⋅ 28,3 = 56,6 mm 2
A ⋅ m at ⋅ R a
q e = et
- Capacitatea portantã a etrierilor: ae [N/m]
 - For•a tãietoare minimã preluatã de etrieri:
eb = 2 ⋅ b n ⋅ h 0 ⋅ m t ⋅ R t ⋅ q e ⋅ p
Q cap 2
[kN]
-
- Dacã: Q eb < Q B
cap dr
atunci:
Q drB − Q cap
A ai1 = eb
≤ Aa1BC
- aria de arm. în prima sec•iune înclinatã: m at ⋅ R a ⋅ sin α

-for•a tãietoare la piciorul primei armãturi:

0,55 ⋅ Tc − x1 dr
Q1 = ⋅ QB
0,55 ⋅ Tc

- Dacã: Q eb > Q1 atunci nu mai sunt necesare alte armãturi înclinate.

cap

- Dacã: Q eb ≤ Q1 atunci:
cap

Q1 − Q cap
A ai 2 = eb
≤ Aa 2 BC
- aria de arm. în a doua sec•iune înclinatã: m at ⋅ R a ⋅ sin α
- for•a tãietoare la piciorul celei de-a doua armãturi:
0,55 ⋅ Tc − x 2 dr
Q2 = ⋅ QB
0,55 ⋅ Tc

- Dacã: Q eb ≤ Q 2 atunci: se revine cu calculele ca mai sus pentru Q eb ≤ Q1 pentru aria de armãturã
cap cap

ridicatã în a treia sec•iune, care dacã nu existã sau nu se mai poate ridica se îndesesc etrierii, adicã se
ia o distan•ã mai micã între etrieri ae sau se considerã un diametru mai mare al etrierilor (deci Aet mai
cap
mare) •i se recalculeazã Q eb , refãcându-se toate calculele.
- Dacã: Q eb > Q 2 atunci nu mai sunt necesare alte armãturi înclinate.
cap

- Proiec•ia pe orizontalã a fisurii înclinate:

b n ⋅ h 02 ⋅ m t ⋅ R t
si = ⋅ p
qe [mm]

- se verificã si dacã: 0,5 ⋅ h 0 ≤ s i ≤ 2,5 ⋅ h 0

- dacã este îndeplinitã condi•ia anterioarã atunci bare au fost îndoite corect.

Idem pentru toate reazemele: - respectiv reazemul A •i C