CECCAR Sibiu

Data Cursant
29.05.2011 GHIURCAN SEPTIMIU HOREA
Anul II
32. O societate a emis 10.000 actiuni noi, pretul de emisiune fiind de 1.100 lei.Situatia
capitalurilor proprii inainte de emisiune se prezinta astfel : capital subscris varsat
30.000.000 (30.000 act*1.000 lei valoarea nominala) si rezerve 6.000.000. Sa se
determine valoarea unui DS si sa se efectueze operatiile contabile.

Rezolvare:

Capital social…………………………30.000.000
Rezerve………………………………. 6.000.000
36.000.000

Capitalul este reprez. de ……………….. 30.000 actiuni

Valoarea nominala ………………………. 1.000
Valoarea contabila ………………………. 36.000.000/30.000 = 1.200

Cresterea capitalului propriu ……………… 11.000.000

(10.000 actiuni x 1.100)

Din care:
-cresterea capitalului social ……….. 10.000.000
(10.000 actiuni x 1.000)
-primele de emisiune ………………. 1.000.000
(10.000 actiuni x 100)

Valoarea matematica contabila noua: (36.000.000+11.000.000)/(30.000+10.000) = 1.175

Dreptul de subscriptie: 1.200 – 1.175 = 25
Sau DS = 10.000/(30.000+10.000)X ( 1.200-1.100) = 25

11.000.000 457 = %
1011 10.000.000
1041 1.000.000

4.Ce intelegeti prin calitatea expertizelor contabile?

Expertul contabil trebuie sa efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si
pe care le-a acceptat cu constiinciozitate, devotament, corectitudine si impartialitate. Expertizele
contabile trebuie sa fie utile celor care le-au solicitat.
Expertizele contabile constituie mijloace de proba stiintifica. În elaborarea lor expertul
contabil trebuie sa foloseasca metode specifice stiintei contabilitatii. Concluziile expertului contabil
trebuie sa fie fundamentate numai pe documente care atesta evenimente si tranzactii ce fac sau
trebuie sa faca obiectul recunoasterilor, evaluarilor, clasificarilor si prezentarilor contabile.
In expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un tert în proces care, prin
calitatea lui procesuala, contribuie la stabilirea adevarului de catre organele în drept. Raportul de
expertiza contabila judiciara are caracter de proba stiintifica care trebuie sa prezinte un înalt grad al
indicelui contributiv la solutionarea cauzei în care a fost dispus.
Pentru asigurarea calitatii expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare, expertii
contabili solicitati in efectuarea acestora trebuie sa aplice:
1. principiile contabilitatii
2. normele profesionale elaborate de CECCAR privind exercitarea calitatii de expert contabil si
efectuarea de lucrari de expertiza contabila
Nedocumentarea si nefundamentarea stiintifica a rapoartelor de expertiza contabila
judiciara poate fi si este adesea sanctionata, de catre organele în drept care le-au dispus, cu
înlocuirea expertului contabil si dispunerea unei noi expertize contabile. Daca în aceeasi cauza s-a
dispus o noua expertiza contabila care ajunge la concluzii diferite fata de prima, datorita utilizarii
altor criterii si metode de investigatie, organul în drept care le-a dispus are disponibilitatea de a se
opri la aceea pe care o considera mai fundamentata sub aspect stiintific, respectiv, de mai buna
calitate.
Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie sa faca rabat calitatii. Independenta si
competenta profesionala a expertului contabil trebuie sa asigure o documentare si fundamentare
stiintifica si expertizelor contabile extrajudiciare.

22.Nominalizati si exemplificati cinci tehnici de audit pentru obtinerea probelor

de audit

Raspuns:
Conform Standardului International de Audit (ISA) 500 „Probe de audit”, auditorul utilizeaza unul
sau mai multe tipuri de proceduri de audit dintre urmatoarele:

- inspectia inregistrarilor si a documentelor

Inspectia consta în examinarea înregistrarilor sau a documentelor, interne sau externe, în forma
tiparita, electronica sau de alta natura. Inspectia înregistrarilor si a documentelor furnizeaza probe
de audit cu grade variate de credibilitate, în functie de natura si sursa acestora si, în cazul
înregistrarilor si documentelor interne, în functie de eficienta controalelor exercitate în timpul
obtinerii respectivelor evidente. Un exemplu de inspectie utilizata ca test al controalelor îl constituie
inspectia înregistrarilor sau a documentelor pentru obtinerea probelor referitoare la autorizare.
Unele documente reprezinta probe directe de audit care certifica existenta unui activ, de exemplu,
un document care constituie un instrument financiar, cum ar fi o actiune sau o obligatiune. Inspectia
unor astfel de documente poate sa nu ofere, în mod necesare, o proba de audit cu privire la
proprietate sau la valoare. În plus, inspectia unui contract executat poate furniza probe de audit
relevante pentru aplicarea de catre întreprindere a politicilor contabile, cum ar fi recunoasterea
veniturilor.

- inspectia imobilizarilor corporale

Inspectia imobilizarilor corporale consta în examinarea fizica a activelor. Inspectia imobilizarilor
corporale furnizeaza probe de audit credibile cu privire la existenta lor, dar nu neaparat si cu privire
la drepturile si obligatiile entitatii sau la evaluarea respectivelor imobilizari. Inspectia elementelor
individuale de natura stocurilor însoteste, în mod obisnuit, observarea inventarierii stocurilor.

- observarea
Observarea consta în urmarirea unui proces sau a unei proceduri ce este efectuata de altii.
Exemplele includ observarea inventarierii stocurilor de catre personalul entitatii si observarea
efectuarii activitatilor de control. Observarea furnizeaza probe de audit cu privire la efectuarea unui
proces sau a unei proceduri, dar este limitata la momentul în care observarea are loc si mai este
limitata de faptul ca actul de a fi observat poate afecta modul în care se desfasoara procesul sau
procedura respectiva.

- investigarea
Investigarea consta în cautarea de informatii, atât financiare, cât si nefinanciare, referitoare la
persoane cu experienta, fie din interiorul, fie din afara entitatii. Investigarea este o procedura de
audit utilizata masiv pe parcursul angajamentului si este adesea complementara desfasurarii altor
proceduri de audit. Investigarile pot varia de la investigatii scrise oficiale, pâna la chestionari orale
neoficiale. Evaluarea raspunsurilor obtinute prin investigari reprezinta o parte integrala a procesului
de investigare.
- confirmarea
Confirmarea, care este un tip specific de investigare, reprezinta procesul de obtinere a unei
declaratii cu privire la o informatie sau la o conditie existenta, direct de la terta parte. De exemplu,
în mod obisnuit auditorul cauta confirmarea directa a creantelor prin consultarea debitorilor.
Confirmarile sunt utilizate frecvent atunci când este vorba despre soldurile conturilor si
componentele lor, dar nu trebuie limitate la aceste elemente. De exemplu, auditorul poate solicita
confirmarea termenilor contractuali sau ai unor tranzactii pe care o entitate le are cu terte parti;
confirmarea solicitata are scopul de a întreba daca au fost aduse modificari contractului si, daca da,
care sunt detaliile relevante. Confirmarile sunt utilizate, de asemenea, pentru a obtine probe de audit
referitoare la absenta anumitor conditii, de exemplu, absenta unui „contract secundar” care poate
influenta recunoasterea veniturilor.

- recalcularea
Recalcularea consta în verificarea acurateti matematice a documentelor sau a înregistrarilor.
Recalcularea poate fi efectuata prin utilizarea tehnologiei informatiei,

- reefectuarea
Reefectuarea reprezinta executarea de catre auditor, în mod independent, a procedurilor sau
controalelor care au fost efectuate initial ca parte a controlului intern al entitatii, de exemplu,
reefectuarea testului referitor la analiza pe maturitati a conturilor de creante.

- proceduri analitice
Procedurile analitice constau în evaluari ale informatiilor financiare realizate prin intermediul unui
studiu al relatiilor plauzibile dintre datele financiare si nefinanciare. Procedurile analitice cuprind,
de asemenea, investigarea fluctuatiilor si a relatiilor identificare care nu sunt consecvente cu alte
informatii relevante sau care se abat în mod semnificativ de la valorile previzionate.