UNIVERSITATEA TEHNICA “GHE.

ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA, GEODEZIE SI INGINERIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA: IPMA

PROIECT

AMENAJARI PENTRU PROTECTIA SI CONSERVAREA SOLULUI

STUDENT: Radu Iuliana

GRUPA : 7407
AN : IV

2010-2011
 Cuprins
CAP. 1. DATE DE STUDII ..........................................................................................................................4
1.1.LOCALIZAREA ZONEI LUATE IN STUDII ..................................................................................................4
1.2.RELIEFUL ..............................................................................................................................................4
1.2.1.Lunca ............................................................................................................................................4
1.2.2.Versantii ........................................................................................................................................5
1.3.HIDROGRAHIA SI HIDROGEOLOGIA ........................................................................................................5
1.4.LITOLOGIA DEPOZITELOR DE SUPRAFATA ..............................................................................................7
1.5.CONSIDERATII GEOTEHNICE ..................................................................................................................7
1.6 PROCESE FIZICO-GEOLOGICE .................................................................................................................8
1.7.CLIMA ...................................................................................................................................................9
1.8.VEGETATIA ...........................................................................................................................................9
1.9.INFLUENTA ANTROPICA ....................................................................................................................... 11
1.10.SOLURILE .......................................................................................................................................... 12
1.10.1. Gruparea pedoameliorativa a terenului .................................................................................... 14
CAP.2 DETERMINAREA PIERDERILOR DE SOL PRIN EROZIUNE HIDRICA IN SUPRAFATA
....................................................................................................................................................................... 16
2.1. Determinarea eroziunii hidrice in suprafata .................................................................................. 16
Tab 2.1.1 Caracteristici morfometrice ale unitatilor omogene de relief .......................................................... 17
2.2. DETREMINAREA PIERDERILOR DE SOL PRIN EROZIUNE HIDRICA IN SUPRAFATA CU ECUATIA USLE, IN
FAZA INITIALA(INAINTE DE AMENAJARE) .................................................................................................. 19
Tab 2.2.1. Calculul pierderilor de sol in faza initiala ES*................................................................................ 22
2.3. DETERMINAREA PIERDERILOR DE SOL PRIN EROZIUNE HIDRICA, IN SUPRAFATA DUPA AMENAJARE .... 26
Tab.2.3.1Calculul eroziunii in suprafata ES .................................................................................................... 27
CAP 3 . DETERMINAREA PIERDERIOR DE SOL PRIN EROZIUNE ÎN ADĂNCIME ................ 38
Tab 3.1 Elementele sectoarelor active de calcul .............................................................................................. 39
Tab 3.2.Volumul de sedimente functie de stadiul de evoluţie ......................................................................... 39
Tab 3.3 Calculul eroziunii in adancime inainte de amenajare E ad* ............................................................... 40
Tab 3.4 Calculul eroziunii in adancime dupa amenajare E ad** ..................................................................... 40
CAP. 4. CALCULUL EROZIUNII TOTALE ŞI A EFLUIENTEI ALUVIONARE ............................ 41
CAP. 5. DETERMINAREA DEBITULUI MAXIM LA ASIGURAREA DE CALCUL PRIN
METODA BILANTULUI IN SECTIUNEA DE IESIRE DIN BAZIN .................................................. 42
5.1. METODA BILANTULUI SCURGERII.GENERALITATI ............................................................................... 42
5.2. EVALUAREA VOLUMULUI MEDIU ANUAL DE ALUVIUNI TRANSPORTAT, PRIN PROFILUL DE CONTROL AL
UNUI BAZIN HIDROGRAFIC TORENŢIAL ...................................................................................................... 46
5.2.1. Calculul transportului total de aluviuni ...................................................................................... 46
5.2.2 Aluviunile provenite de pe versanţi ............................................................................................ 46
Tab 5.2.2. Eroziunea specifică a terenurilor de pe versanţi (indicele de eroziune q 1 – m3/haan) la panta de 50%
........................................................................................................................................................................ 47
Tab 5.2.3. Valoarea coeficientului ”b” ........................................................................................................... 48
5.2.3. Aluviunile provenite de pe albii ................................................................................................. 48
Tab 5.2.4. Cantitatea de apă reţinută (mm) de vegetaţie(aparatul foliaceu), după E.V. Boldakov .................. 50
5.3. DETERMINAREA STRATULUI DE SCURGERE DE LA SUPRAFATA BAZINULUI HIDROGRAFIC DE RECEPTIE
.................................................................................................................................................................. 52
5.3.1. Caracteristicile ploii torentiale pentru zona 17 la asigurarea de 5% ......................................... 52
Tab 5.1 ............................................................................................................................................................ 52
5.3.2 Retentie ....................................................................................................................................... 52
5.3.3. Infiltratia .................................................................................................................................... 53
Tab 5.2-Caracteristicile de infiltratii pentru categoria a IV-a de sol la asigurarea de 5% ................................ 53
Tab 5.3. Valorile de scurgere la suprafata bazinului hidrografic inainte de amenajare si dupa amenajare. .... 53

2
 5.4. DATE MORFOMETRICE ALE BAZINULUI DE RECEPTIE AFERENT RETELEI TORENTIALE ...................... 54
Tab 5.5 valoarea coeficientului fi in functie de f(iv) ....................................................................................... 54
Tab 5.6. Valorile coeficientului ma ................................................................................................................. 54
Tab 5.7. Valorile coeficientului mv ................................................................................................................. 55
CAP. 6 DETREMINAREA PANTEI DE PROIECTARE SI AMPLASAREA LUCRARILOR
TRANSVERSALE PE RETEAUA PRINCIPAL DE SCURGERE ..................................................... 56
6.1. DETERMINAREA DEBITULUI DE FORMARE QMAX50% .............................................................................. 56
6.2. DETERMINAREA DEBITULUI SPECIFIC PE SUPRAFATA BAZINULUI HIDROGRAFIC ................................. 56
6.3. STABILIREA SECTOARELOR DE CALCUL SI CARACTERISTICILE ACESTORA .......................................... 57
Tab 6.1. Caracteristicile sectoarelor de calcul ................................................................................................. 57
Tab 6.2. Valorile coeficientului de rugozitate ᵞ (dupa basin)........................................................................... 58
Tab 6.3. Calculul adancimii apei pe sectoarele de calcul ................................................................................ 58
Tab 6.4. Calculul pantei de proiectare ip ......................................................................................................... 59
CAP. 7 DETERMINAREA VOLUMELOR DE ATERISAMENT RETINUT IN SPATELE
LUCRARILOR TRANSVERSAL DE PE RETEAUA TORENTIALA ................................................ 60
CAP.8 EFICIENTA LUCRARILOR ANTIEROZIONALE DIN BAZINUL HIDROGRAFIC
STUDIAT ..................................................................................................................................................... 61
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................................... 63

3
CAP. 1. DATE DE STUDII

1.1.Localizarea zonei luate in studii

Perimetrul luat in studiu se afla in bazinul hidrografic al Somesului Mic
subbazinul Gadalin, pe valea Caianului, in zona localitatii Iuriu de Campie.

1.2.Relieful
Suprafata luata in studiu se incadreaza in marea unitate fizico- geografica a
“Campiei colinare a Transilvaniei” fiind plasata in partea vestica a acesteia.

Din punct de vedere a morfologiei, teritoriul studiat cuprinde o asociatie

complexa de dealuri, dezvoltate pe depozite Miocene cu structura predominant
monoclinala, cu relief erozivo-structural accentuat.

Privita in ansamblu zona cercetata reprezinta o lunca principala lunga si bine

individualizata cu ramificatii secundare si cu extensibilitate variabila, care
fragmenteaza puternic zona deluroasa, formand vai cu profil transversal in forma de
'U' si cu un accentuat caracter de asimetrie.

1.2.1.Lunca are o asimetrie variabila, un relief foarte slab ondulat, cu

orientare sud-nord si cu o complexitate pedologica compusa.
Inainte de regularizarea raului Cojocna, in cadrul luncii se intalneau frecvent
suprafete inmlastinite cu vegetatie hidrofila nevaloroasa; in present cea mai mare
suprafata este ocupata de arabil cu productivitate buna.
Luncile secundare reprezinta ramificatii simple ale luncii principale si
pastreaza aceleasi caracteristici ca aceasta.
Datorita proceselor de panta luncile sunt puternic colmatate fapt ce contribuie
negativ la drenarea acestora.
Din cauza excesului de umiditate permanent sau periodic, s-au format in lunca
soluri hidromorfe sau cu un accentuat caracter de hidromorfism, care necesita masuri
complexe de colectare si evacuare a excesului de umiditate.

4
 1.2.2.Versantii reprezinta suprafata cea mai mare din teritoriu si
prezinta o complexitate mare de forme de microrelief, in functie de expozitie si
panta.
Versantii cu expozitii umbrite si semiumbrite au un relief mai uniform, avand o
lungime mai mare de 200m si o panta cuprinsa intre 5- 12%. Altitudinea medie variaza
intre 320-450 m.
In prinvinta legaturii dintre relief si particularitatile solurilor referitoare la clasa
de drenaj, se constata ca aproape toti versantii cu expozitii umbrite sunt caracterizati de
soluri profunde, unele pseudogleizate si umede (in special pe microbazinete) cu un
drenaj defectos, apa se filtreaza cu greutate pe profil; aici se indica o retea de drenuri (in
unele zone numai local).
Versantii insoriti se incadreaza in categoria versantilor scurti(lungime mai mica
de 200m) avand un relief framantat, cu frecvente forme de microrelief negative
neramificate (ogase) sau ramificate mai avansate (ravene) unele active, altele
semistabilizate sau stabilizate; din punct de vedere litologic atat malurile cat si fundul
acestora este construit din marne argiloase uneori bine stabilizate; dimensiuni reduse
(microbazinete deversant) care imprima versantilor un relief framantat; aceste
denivelari in cea mai mare parte sunt consecinta alunecarilor vechi in valuri in present
stabilizate.
Se mai intalnesc si culmi inguste si suprafete mici cu aspect de platform,
cu cotele cele mai ridicate din teritoriu.
Expozitia dominanta a versantilor insoriti este cea sudica; panta variaza intre
18-35% iar altitudinea maxima de 490 m, medie 400m si minima 350 m.
In privinta drenajului extern, versantii descrisi mai sus au un drenaj rapid, apa
din precipitatii fiind repede indepartata in cea mai mare parte prin scurgeri superficiale,
numai o mica parte infiltrandu-se in sol.
In aceasta situatie solurile dominante sunt puternic erodate, afectate de
alunecari vechi stabilizate, care necesita o serie de masuri complexe pedoameliorative.

1.3.Hidrograhia si hidrogeologia
Teritoriul situat face parte din bazinul Somesului Mic, subbazinul Gadalin.

5
 Reteaua hidrografica este specifica Campiei Transilvaniei, fiind reprezentata
prin paraul Caian cu afluientii sai din ambele parti, care dreneaza intreaga suprafata
luata in studiu; reteaua locala are un debit fluctuant legat de intensitatea si frecventa
ploilor.
In afara de reteaua permanenta, amintim si paraiele de coasta cu caracter
temporar, care devin active in procesul de eroziune si transport in timpul averselor mari
din timpul verii si primavara dupa topirea zapezii.Paraiele amintite nu prezinta maluri
abrupte,fiind in cea mai mare parte fixate prin vegetatie ierboasa.
Debitele maxime ale retelei hidrografice se inregistreaza primavara dupa
topirea zapezii, iar cele minime in timpul verii, cand unii din afluientii mici a paraului
Caian seaca.
Apa freatica de pe versantii se afla la adancimi mari( peste 20m) asa ca nu
influienteaza nici evolutia solurilor si nici cresterea si dezvoltarea plantelor agricole.
Ceea ce trebuie aratat este faptul ca in special pe versantii umbriti, pe pantele slab
depresionare, se intalneste frecvent, mai ales dupa aversele mari, panza de apa
suspendata care cantoneaza deasupra orizontului cu textura mai grea si care in cele mai
multe cazuri produce fenomenul de pseudogleizare, inrautatind caracterele solului.
In lunca, apa freatica variaza intre 0.9 si 1.80 m in funtie de aspectul reliefului si
substratul geologic; fata de adancimea de mai sus se realizeaza o oscilatie sezoniera de
+/-0.50 m in functie de frecventa precipitatiilor.
Ceea ce trebuie remarcat este faptul ca, in lunca, excesul de umiditate este de
stagnare in orizonturile de suprafata cat si de natura freatica.
Pe versantii dosnici caracterizati de soluri pseudogleizate cu drenaj
defectuos, excesul de umiditate provine din scurgerile laterale sau uneori din
izvoarele de coasta.
In aceasta privinta reteaua de drenaj in lunca trebuie redimensionata recolmatata
si completata pentru efectuarea la timp a excesului de umiditate.Pe versantii dosnici in
special pe cei caracterizati de soluri cu caracter accentuat de hidromorfism este necesar
amplasarea unei retele de drenuri ingropate cu deversare intr-un canal central de
colectie.

6
1.4.Litologia depozitelor de suprafata
Din punct de vedere geologic, zona studiata este caracterizata pe versanti
prin depozite tortoniene, iar in lunca prin depuneri cuaternare.
Aceste depozite sunt reprezentate printr-un facies marnos sau argilo- marnos,
mai rar gresii friabile si tufuri dacitice, precum si luturi carbonatice. Aceste roci
subiacente sunt repartizate pe teren destul de heterogen; pe versantii unifromi apar la
adancimi de peste 2 m marnele argilo-lutoase in straturi compacte, iar pe versanti
framantati, aceste roci sunt intercalate fie cu straturi subtiri de nisip fie cu gresii slab
cimentate. Aceasta alternanta a rocilor moi cu cele tari au favorizat alunecarile vechi de
teren, in present, stabilizate. Pe pantele sudice puternic inclinate, aceste formatiuni apar
remaniate la zi, sau la mica adancime 30-40 cm, in cazul solurilor cu profil scurt.
Aceste depozite geologice, constituie pe versanti sursa materialului parental pe
care s-au format si evoluat solurile de tip cernoziomic si negre- hidromorfe. In lunca
principala materialul parental este construit din depuneri aluvionare, cu expozitie
mecanica diferita, predominand materialul cuaternar cu textura grea (luto-argiloasa,
argilo-lutoasa) uneori cu intercalatii de nisipuri fine. Datorita texturii grele si
coeficientului redus de permeabilitate, pe aceste roci s-au format soluri hidromorfe sau
cu un accentuat caracter de hidromorfism.

1.5.Consideratii geotehnice
Cercetarile geotehnice s-au efectuat in scopul determinarii fizico- geologice ce
conduc la degradarea terenurilor (alunecari, eroziuni, zone cu exces de umiditate)
prezente in zona si stabilirii cauzelor ce le determina, precum si a masurilor necesare
pentru combaterea acestora, ameliorarea si conservarea fondului funciar aferent.
Aceste cercetari au constat din cartari geologo-tehnice si planuri de situatie
scara 1:5000 si din executarea de foraje in teren.
Din examinarea profilelor obtinute prin foraje a rezultat o stratificatie tipic
deluviala pe versanti si aluvionara in lunca.
Pe versantii vailor, in sectoarele cu pante accentuate au avut loc procese
fizico-geologice, dintre care alunecarile de teren au fost cele mai frecvente; cauza

7
 principala a alunecarilor o constituie infiltrarea apei din precipitatii in teren, ce a avut
ca efect cresterea umiditatii si a greutatii volumice in deosebi a rocilor argiloase,
inmuierea acestora precum si scaderea coeziunii, dezvoltarea fisurilor existente si in
final micsorarea stabilitatii generale.
Conform instructiunilor prinvind folosirea Indicatorului de Norme de Deviz
comasate pentru lucrarile de terasamente Ts -1981, pamanturile se incadreaza dupa

Nr.crt Categoria de teren/ executie lucrari

Denumirea Mecanic
pamantului Normal Excavator Buldozer
1 Sol vegetal tare II II
2 Argile f. tare II II
3 Argila nisipoasa f. tare II II
4 Nisip mijlociu I II
5 Argila prafoasa mijlociu I II
cum urmeaza:

1.6 Procese fizico-geologice

Cercetarile de teren au pus in evidenta urmatoarele procese

fizico-geologice:
a) alunecari de teren;
b) spalari de soluri (eroziune in suprafata);
c) eroziune liniara (eroziune in adancime);
d) exces de umiditate.
Alunecarile de teren sunt preponderent semistabilizate
si au adancimea stratului de alunecare situate la cca 1.2-1.5 m.
Eroziunea liniara este concretizata prin ogase si ravene, ca
urmare a actiunii apelor de siroire in terenurile cu pante accentuate.
Zonele cu exces de umiditate apar acolo unde s-a intersectat
orizontul acvifer, sau insotind locurile cu alunecari, precum si in lunci.

8
1.7.Clima
Pentru caracterizarea climatului se folosesc inregistrarile multianuale al
statiei Cluj.
Climatul zonei luate in studiu este un climat boreal ploios, cu ierni reci si veri
potrivit de calduroase.
Temperatura anuala este de 8.2 grade C, iar amplitudinea de temperatura este
de 2.3 grade C.
Precipitatiile anuale medii sunt de 613mm;precipitatiile prezinta tipul
continental maxim in luna iulie.
Fata de clima districtuala, se realizeaza in teritoriu, modificari locale,
diferentieri stationale, in functie de relieful local, a orientarii si deschiderii vailor etc.,
astfel pe versantii sudici se realizeaza un plus de caldura si lumina, cu desprimaveri mai
repezi; versantii umbriti sunt mai racorosi si mai umezi, realizandu-se un plus de
umiditate si un minus de caldura.
Lunca se caracterizeaza printr-un plus de umiditate si un minus de caldura,
datorita faptului ca aceasta forma geomorfologica reprezinta un culoar de scurgere a
curentilor din directia sud-nord.
Culmile prezinta de asemenea un topoclimat deosebit de restul teritoriului in
sensul ca aceste forme reprezinta arii bantuite de vanturi cu un minus de umiditate fata
de climatul districtual.

1.8.Vegetatia
Teritoriul studiat se situeaza in zona de silvo-stepa cu vegetatie ierboasa
tipizata; padurile ocupa suprafete reduse avand in component Quercus robur, Quercus
ceris, alturi de care apar Pirus pyraster, Populus alba, Crategus monogyna etc.
Vegetatia pajistilor este caracterizata astfel:

9
-in fanete de pe versanti domina plantele mezofile: Festuca pseudovina, Agrostis
tenuis, Lolium perene, Anthoxanthum odoratum, Brachipodium piratum,koeleria
gracilis, Trifolium repens, Trifolium pretense,Medicago tupulina, lotus corniculatus.
-in pasuni: Festuca pseudovina, lolium perene,Cynosurus cristatus,Festuca rubra, Brisa
media,Trifolium repens, Lotus corniculatus, Ononis hzrcina.
In treimea superioara se intalnesc : Stypa iohanis, Andropogon ischaemum,
Festuca pseudovina, Thimus colinus.
In fanetele din lunca caracterizate de soluri hidromorfe: Deschampsia
caepitoasa,Poa trivialis, Alopecurus geniculatus, Pharagmites comunis (izolat), Tipha
latifolia (izolat), Ranunculus acer, Cirsium canun, Trifolium hybridum, Lotus
corniculatus etc.
In privinta stadiului de intelenire se constata ca pajistile de pe versantii dosnici
sunt puternic intelenite fata de cele de pe versantii insoriti, mai ales cei folositi ca
pasune, unde se observa o intelenire superficial si cu multe goluri.Se intalnesc aproape
pe toata suprafata pajistilor frecvente musuroaie,tufisuri, precum si frecvente suprafete
nude(goluri) cu soluri excesiv erodate.
Vegetatia segetala este reprezentata prin: Cirsium arvense, Convolvulus
arvensis, Sinapis arvensis, Rubus caesius, Agropirum repens, Lathynus tuberosus
Delfinium consolida etc.
Buruienile de mai sus se repartizeaza in functie de culturi si de tip de sol; cele
mai imburuienate sunt culturile paioase cultivate pe solurile molice situate pe versantii
umbriti.
Vegetatia cultivata este reprezentata de : grau, porumb, sfecla, cartofi, lucerna
care ocupa terenul arabil situate pe pantele mai uniforme.Pomii fructiferi nu formeaza
livezi compacte cu suprafete mai mari, fiind cultivate pe langa asezari; via nu este
cuprinsa in preimetrul studiat, dar ocupa versantul sudic, limitrof cu zona cartata.
Activitatea micro si macro-vietuitoarelor din sol este foarte redusa, aceasta fiind
reflectata de prezenta foarte saraca a neoformatiunilor biogene din sol,ceea ce determina
soluri cu un potential biologic scazut.

10
1.9.Influenta antropica

In ceea ce priveste influienta omului asupra solurilor, prin oportunitatea

lucrarilor de ameliorare asupra acestora si amenajarea teritoriului, se observa ca in
perimetrul studiat s-au executat lucrari in acest sens dar numai in lunca; astfel s-au
executat canale deschise cu deversare spre paraul Caian pentru evacuarea excesului de
umiditate, dar aceasta retea nu a fost totdeauna bine amplasata si in present cea mai
mare parte este colmatata. Cea mai importanta lucrare a fost regularizarea paraului
Caian si redimensionarea albiei, fapt ce a contribuit substantial la drenarea terenului din
lunca.
Pe versanti s-a intervenit atat direct cat si indirect prin lucrarile agrotehnice de
baza si intretinere, executate perpendicular pe panta, favorizand in acest fel eroziunea de
suprafata si adancime. Acolo unde aceste lucrari s-au executat pe curbele de nivel sau
agroterase, mai mult sau mai putin consolidate dar eroziunea nu a evoluat(aceasta pe
suprafata redusa).
Datorita lucrarilor agrotehnice, executate nu intotdeauna la umiditate optima,
solurile s-au tasat, iar caracterele fizice si biologice ale solurilor s-au degradat total, fapt
ce se reflecta in productiile mici obisnuite. Acolo unde s-au executat afanari adanci si
scarificari(suprafete mici) se observa o ameliorare accentuata a caracterelor fizice si
biologice.
Sub influienta activitatilor de productie bine executate, precum si a masurilor
pedo-climatice ce se vor executa in viitor, cu un asolament bine inlocuit si sustinut de o
fertilizare in functie de elementele fertilizante din sol,planta si productia planificata ,
productivitatea solurilor va creste simtitor mai ales ca un procent insemnat este ocupat
de soluri cu fertilitate potential buna.

11
1.10.Solurile
A. Invelisul de soluri in raport cu conditiile naturale si repartitia teritoriala a
solurilor

In conditiile unei vegetatii lemnoase de padure insuficient incheiate, a unei

vegetatii ierboase de pajisti stepizate, intr-un climat semi-umed de silvo-stepa, cu
precipitatii mai bogate ca in stepa, solurile au urmat doua directii de solificare:

-directia intelenirii stepice si acumularii puternice de humus, reprezentata prin

cernoziomuri ca tip dominant in zona

-directia de degradare slab adica caracteristica solurilor brune care reprezinta un

procent mai scazut. Aceste tipuri de sol au suferit modificari substantiale in functie de
conditiile strict locale, care au creat mai multe subtipuri realizandu-se un numar apreciabil
de unitati de sol.

Pe versantii cu pante mai mari, in conditiile unui relief de fragmentare deluroasa

complexa, eroziunea de suprafata prin apa a gasit conditii prielnice determinand
modificarea profilului de sol prin spalarea treptata a materialului solificat.Orizonturile
genetice au fost astfel indepartate si solul apare, pe foarte multe suprafete cu un profil
incomplete si in special excesiv erodat: astfel suprafata studiata intra in clasa 4 de eroziune
cu terenuri cu soluri foarte puternic erodate in proportie de 50 % din suprafata.In aceste
cazuri CaC03 este de la suprafata sau aproape de suprafata, datorita faptului ca roca de
baza este reprezentata prin marne argiloase, care, sub forma pura sau slab degradata, se
intalnesc la suprafata pe foarte multe terenuri.

Din cauza precipitatiilor sufficient de bogate ,in conditiile unui relief cu deranj
extreme de defectuos, textura solurilor grea in orizonturile mijlocii determina stagnarea
apei in profil, si in urma proceselor de reducere, apar aspecte de pseudogleizare
caracteristice multor unitati de sol indicate si in special solurilor negre de faneata.
In lunca Caianului, cu un regim hidric defectuos, in conditii de supraumezire
freatica sau de suprafata permanenta sau periodica de lunga durata s-au format soluri

12
hidromorfe sau cu un grad accentuat de hidromorfism care reprezinta 20% din totalul
solurilor identificate. Terenurile caracterizate de aceste soluri au fost in urma cu cativa
ani folosite ca faneata cu vegetatie hidrofila.
Din peretii profilului se aduna in toti anii ,o perioada de timp de 30-60 de zile,
apa a carui nivel se poate stabiliza in profilul de sol la 1-1.5m adancime.
Orizontul A, reprezinta fenomene moderate si puternice de
dromorfism; orizonturile inferioare fiind gleizate de diferite grade. Aici sunt
necesare masuri complexe de colectare si evacuare a excesului de umiditate.
Facand o prognoza sumara a evolutiei a invelisului de soluri in perspectivele
exploatarii in conditii de reamenajare, se poate afirma ca in lunca se va produce un
fenomen progresiv de hidromorfizare, deoarece actuala retea de drenare este
insuficienta si este necesar sa fie completata si redimensionata. La fel pe pantele slab
depresionare caracterizate de soluri cu caracter slab de hidromorfism; acest caracter se
va accentua an de an daca nu se iau masuri urgente de colectare si evacuare a scurgerilor
pe versant.
Pe versanti procesul de eroziune este foarte avansat(in special pe versantii
sudici) si din cauza executarii tuturor lucrarilor de baza si intretinere pe linia de
cea mai mare panta si a lipsei lucrarilor antierozionale,eroziunea prin apa este in
progres evident; se impun si aici masuri complexe antierozionale,asolament de
protectie etc.
Din aceasta prognoza rezulta necesitatea unor amenajari complexe atat in lunca
cat si pe versanti, care vor duce in mod sigur la sporirea fertilitatii solurilor si
conservarea invelisului de sol.

B. Lista solurilor

La intocmirea legendei de soluri, s-a folosit sistemul roman de clasificare a

solurilor 1979, avandu-se in vedere particularitatile rezultate din specificul
teritoriului.Solurile s-au clasificat pe baza proprietatilor lor intrinseci, respective al
profilului de sol, folosindu-se orizonturile diagnoste. Subimpartirile la nivel inferior

13
s-au facut tinandu-se cont de alte proprietati care au putut fi cercetate si identificate pe
teren.

1.10.1. Gruparea pedoameliorativa a terenului

Terenurile din perimetrul studiat s-au grupat in VI clase

pedoalmeliorative,determinate de intensitatea celei mai mari reactii panta
pseudogleizare, gleizare, eroziune, alunecari etc. Aceste clase se coreleaza cu masurile
agro-pedoameliorative pentru combaterea erozinunii de suprafata si adancime, a
excesului de umiditate pe versanti si in lunca precum si a alunecarilor de teren.
In clasa I-a am incadrat toate terenurile fara limita in cazul utilizarii ca arabil; se
vor respecta doar tehnologiile clasice pentru diferite culture agricole.
Aici am incadrat urmatoarele TEO-uri: 1-11, 41-50, 68-71, 85-93,129- 136.
Suprafetele TEO-uri situate pe panta necesita masuri preventive simple antierozionale.
Clasa a-II-a cuprinde terenurile cu limite reduse, in cazul folosirii ca arabil
respective masuri simple pentru eliminarea excesului de umiditate: nivelari de
exploatare fara miscari mari de terasament, drenaj subteran cu caracter strict local,
rigole nesistematice cu character temporar etc; pe TEO-urile cu panta peste 8 %
lucrarile de mai sus se asociaza cu lucrari simple antierozionale (preventive).
Din aceasta clasa fac parte urmatoarele TEO-uri: 15-21 si 51-55.
Clasa a -Ill-a cuprinde terenuri cu limitari moderate din cauza eroziunii
moderate de suprafata, alunecarile vechi stabilizate si a pseudogleizarii moderate
datorita supraumezirii laterale.
TEO-urile 22-30, 56-62 necesita masuri de agrotehnica antierozionale: araturi
pe curbele de nivel, benzi inierbate, culturi in fasii, iar pe pantele de peste 8%,
asolament de protectie; pe terenurile cu alunecari vechi stabilizate lucrarile de mai sus
se vor completa cu lucrari de nivelare de exploatare fara miscari mari de terasamente.
TEO-urile 33-39, 63-67 (cu alunecari stabilizate) necesita in primul rand
nivelari de exploatare, fara miscari mari de terasament,completate pe pantele 8 %, cu
lucrari antierozionale.

14
 TEO-urile 75-80 (cu pseudogleizare moderata) necesita masuri de drenaj
(drenaj inchis local) si rigole nesistematice cu caracter temporal.
Pe TEO-urile 81-84 lucrarile de nivelare se vor asocia cu masuri simple de
eliminare a excesului de umiditate.
Pe toate TEO-urile cu panta mai mare de 8% lucrari de mai sus se vor asocial
cu masuri antierozionale simple sau complexe in functie de panta terenului.
Clasa a-IV-a cuprinde terenuri cu limitari severe din cauza pantei, eroziunii si
alunerii; necesita masuri intensive de agrotehnica antierozionala in cazul utilizarii ca
arabil: TEO 12-13, 40,102-108,113-114:
• Araturi pe curbele de nivel;
• Benzi inierbate cu carcter permanent;
• Culturi in fasii;
• Asolament de protective pe pantele mai mari de 18 %;
• Pe TEO-urile 40-102-108 lucrarile de mai sus vor fi completate si cu
lucrari de nivelare.
Pe terenurile folosite ca pasune se va practica un pasunat rational pe tarlalele
inchise si pe specii de animale .
Clasa a-V-a cuprinde terenuri necultivabile cu limitari foarte severe din cauza
eroziunii, pantei sau excesului de umidiatate.

15
CAP.2 Determinarea pierderilor de sol prin eroziune hidrica in
suprafata

2.1. Determinarea eroziunii hidrice in suprafata

Se propune a se determina cu ecuatia universala a eroziunii solului(USLE),

aplicata pe unitati omogene de relief in bazinul hidrografic studiat.
Unitatile omogene de relief reprezinta suprafete de teren in cadrul bazinului
hidrografic care indeplinesc urmatoarele conditii:
 trebuie sa faca parte din aceeasi categorie de folosinta;
 panta terenului sa fie relativ omogena (adica sa nu existe schimbari
bruste de panta) ;
 expozitia terenului sa ramana aceeasi in cadrul unitatii omogene de
relief (directia de scurgere este aceeasi);
 sa faca parte din aceeasi unitate de sol;
 lungimea maxima de scurgere in cadrul unei unitati omogene de relief nu
depaseste 250-300 (este conditia de aplicabilitate a ecuatiei de USLE);

Ecuatia USLE se aplica in cadrul bazinului hidrografic studiat pentru toate

suprafetele agricole(arabil, pasune, livada, faneata, vii, livezi) si pe terenurile
neproductive sau terenuri cu alunecari.
Nu se determina eroziunea in suprafata pe ravena, deoarece ravena reprezinta o
forma de eroziune in adancime.

2.1.1. Operatii pregatitoare:

-impartirea in unitati omogene de relief;
-elementele morfometrice

16
Tab 2.1.1 Caracteristici morfometrice ale unitatilor omogene de relief

Cod S UOR
Nr. Crt. UOR L (m) iv (%) (ha)
1 A1.1 120 16 2.625
2 A1.2 110 9 1.975
3 A1.3 280 7 4.427
4 A1.4 150 13 16.172
5 A1.5 195 10 1.72
6 A1.6 150 6 2.572
7 A1.7 275 4 3.937
8 A1.8 185 10 2.55
9 A1.9 200 10 2.475
10 A1.10 235 4 6.597
11 A1.11 295 7 4.365
12 A1.12 280 10 2.612
13 A1.13 215 13 3.225
14 A1.14 300 10 10.872
15 A1.15 225 8 4.406
16 A1.16 250 8 3.787
17 A1.17 265 4.2 0.2775
18 A1.18 200 10 0.142
19 A1.19 200 10 1.304
20 A2.1 210 10 1.922
21 A2.2 110 18 0.1
22 A2.3 215 9 1.782
23 A2.4 250 20 1.687
24 A3.1 250 20 5.568
25 A3.2 200 25 4.717

17
26 A3.3 185 70 5.557
27 A3.4 250 12 2.175
28 A3.5 175 11 2.35
29 A3.6 180 25 2.737
30 A3.7 225 13 8.86
31 A3.8 235 8 7.21
32 A3.9 185 5 3.23
33 A3.10 250 4 4.875
34 A3.11 150 13 0.34
35 A3.12 270 3 2.8
36 A3.13 150 6 1.75
37 A3.14 250 8 3.885
38 A3.15 210 4 3.382
39 A3.16 185 5 3.607
40 A.3.17 210 4 3.081
41 A3.18 200 5 3.981
42 A3.19 125 8 7.433
43 A3.20 145 4 2.082
44 A3.21 260 4 3.797
45 A3.22 175 6 7.14
46 A3.23 250 4 3.0697
47 A3.24 275 6 0.883
48 A4.1 220 10 3.19
49 A4.2 170 12 4.522
50 A4.3 150 6 4.455
51 A4.4 225 13 0.27
52 A4.5 100 26 1.96
53 A5.1 150 13 9.088
54 F4.1 105 28 1.43
55 F4.2 160 13 5.687

18
 56 F4.3 150 13 8.357
57 F5.1 160 31 2.48
58 F5.2 185 10 2.117
59 F5.3 160 25 2.282
60 F5.4 180 16 1.815
61 F5.5 120 41 1.65
62 F5.6 110 18 1.725
63 F7.1 250 12 3.465
64 F7.2 150 6 2.3625
65 F7.3 245 8 4.406
66 F7.4 185 16 5.021
67 F7.5 250 12 2.422
68 P1.1 50 6.76 0.735
69 P1.2 150 17 3.78
70 P1.3 295 19 3.245
71 P1.4 260 8 2.925
72 P1.5 245 1.6 1.0725

Observatie :
L-lingimea maxima de scurgere pe directia predominant(sageata rosie de pe plan se
masoara cu rigla si se transforma la scara);
Iv-panta versantului, si se exprima in %, grade si la metru.

2.2. Detreminarea pierderilor de sol prin eroziune hidrica in suprafata cu

ecuatia USLE, in faza initiala(inainte de amenajare)

Consideram faza initiala faza de la inceputul proiectarii in care pe bazinul hidrografic

studiat nu exista lucrari antierozionale si hidroameliorative.

19
In tara noastra ecuatia generala a eroziunii solului se aplica sub forma:

E=K*S*C*CS*Lm*ivn
unde:

E- pierderile de sol medii anuale prin eroziune hidrica in suprafata [t/hect.an];

K-coeficient de agresivitate pluvial(adimensional),se allege in functie de zona climatic in
care se afla bazinul hidrografic studiat;
S-coeficient de erodabilitate a solurilor ,arata defapt rezistenta solurilor rezistenta solurilor
la eroziune.Valoarea acestui coefficient este in fuctie de tipul de sol si se allege conform
cartarii pedologice (plansa nr.2 ) pe baza tabelor existente fie in datele de studii fie in
indrumatorul de lucrari.S->[0,6-1,2]
C-reprezinta coeficientu de structura a culturilor (adimensional) la un moment dat.
Observatie:
In faza initiala coeficientul C se allege din table in variant cea mai nefavorabila a situatiei
din bazinul hidrografic:
 penrtu arabil se presupune structura cea mai nefavorabila insemnand
monoculture sau prasitoare.C=1,0 pt arabil;
 pentru celelalte categorii de folosinta se considera in faza initiala culture
tinere ,abia infiintate(vii,paduri…);
 pentru categoriile de pasuni si fanete se presupune in faze initiale variant
puternic degradata;
 penrtu categorii neproductive si alunecari de teren se considera ca vegetatia
este aproape inexistenta asimiland un ,,covor negru’’C=1,2;

Cs- reprezinta coeficientul de eficienta a sistemelor antierozionale.Se allege din

tabel,intrucat in faza initiala nu exista sisteme antierozionale si mai mult decat atat pe
terenurile arabile sunt pe linia de cea mai mare panta, valoarea coeficientului CS este cea
mai mare, si este 1,1 iar pe livada, faneata,pasune are valoare neutral 1.
L- lungimea maxima de scurgere, se introduce in ecuatie in metri;
Valoarea coeficientului m este in functie de L.

20
Daca L<100m, m=0,4
Daca L>100m, m=0,3 (tabel 2.1)
n=1,4

21
Tab 2.2.1. Calculul pierderilor de sol in faza initiala ES*

Cod L^0.3 Es* S

Nr.Crt UOR k s c Cs L(m) (m) Iv(%) I^1.4(%) (t/ha*an) UOR Es*(t/an)
1 A1.1 0.127 0.6 1 0.8 120 4.20 16 48.50 12.43 2.63 32.64
2 A1.2 0.127 0.6 1 0.6 110 4.10 9 21.67 4.06 1.98 8.02
3 A1.3 0.127 0.6 1 0.6 280 5.42 7 15.25 3.78 4.43 16.73
4 A1.4 0.127 0.6 1 0.7 150 4.50 13 36.27 8.70 16.17 140.66
5 A1.5 0.127 0.6 1 0.7 195 4.86 10 25.12 6.52 1.72 11.21
6 A1.6 0.127 0.6 1 0.6 150 4.50 6 12.29 2.53 2.57 6.50
7 A1.7 0.127 0.6 1 0.5 275 5.39 4 6.96 1.43 3.94 5.63
8 A1.8 0.127 0.6 1 0.7 185 4.79 10 25.12 6.42 2.55 16.36
9 A1.9 0.127 0.6 1 0.7 200 4.90 10 25.12 6.57 2.48 16.25
10 A1.10 0.127 0.6 1 0.5 235 5.14 4 6.96 1.36 6.60 9.00
11 A.11 0.127 0.6 1 0.6 295 5.51 7 15.25 3.84 4.37 16.76
12 A1.12 0.127 0.6 1 0.7 280 5.42 10 25.12 7.26 2.61 18.97
13 A1.13 0.127 0.6 1 0.7 215 5.01 13 36.27 9.69 3.23 31.25
14 A1.14 0.127 0.6 1 0.7 300 5.54 10 25.12 7.42 10.87 80.63

22
15 A1.15 0.127 0.6 1 0.6 225 5.08 8 18.38 4.27 4.41 18.80
16 A1.16 0.127 0.6 1 0.6 250 5.24 8 18.38 4.40 3.79 16.68
17 A1.17 0.127 0.9 1 0.5 265 5.33 4.2 7.46 2.27 0.28 0.63
18 A1.18 0.127 0.9 1 0.7 200 4.90 10 25.12 9.85 0.14 1.40
19 A1.19 0.127 0.6 1 0.7 200 4.90 10 25.12 6.57 1.30 8.56
20 A2.1 0.127 0.6 1 0.7 210 4.97 10 25.12 6.66 1.92 12.81
21 A2.2 0.127 0.9 1 0.8 110 4.10 18 57.20 21.43 0.10 2.14
22 A2.3 0.127 0.9 1 0.6 215 5.01 9 21.67 7.45 1.78 13.27
23 A2.4 0.127 0.6 1 0.9 250 5.24 20 66.29 23.82 1.69 40.19
24 A3.1 0.127 0.6 1 0.9 250 5.24 20 66.29 23.82 5.57 132.65
25 A3.2 0.127 0.7 1 0.9 200 4.90 25 90.60 35.53 4.72 167.59
26 A3.3 0.127 0.6 1 0.95 185 4.79 70 382.95 132.73 5.56 737.58
27 A3.4 0.127 0.6 1 0.7 250 5.24 12 32.42 9.06 2.18 19.71
28 A3.5 0.127 0.6 1 0.7 175 4.71 11 28.70 7.21 2.35 16.94
29 A3.6 0.127 0.7 1 0.9 180 4.75 25 90.60 34.42 2.74 94.21
30 A3.7 0.127 0.7 1 0.8 225 5.08 13 36.27 13.10 8.86 116.04
31 A3.8 0.127 0.6 1 0.6 235 5.14 8 18.38 4.32 7.21 31.17
32 A3.9 0.127 0.6 1 0.6 185 4.79 5 9.52 2.08 3.23 6.73
33 A3.10 0.127 0.7 1 0.5 250 5.24 4 6.96 1.62 4.88 7.91
34 A3.11 0.127 0.6 1 0.7 150 4.50 13 36.27 8.70 0.34 2.96

23
35 A3.12 0.127 0.8 1 0.5 270 5.36 3 4.66 1.27 2.80 3.55
36 A3.13 0.127 0.9 1 0.6 150 4.50 6 12.29 3.79 1.75 6.63
37 A3.14 0.127 0.6 1 0.6 250 5.24 8 18.38 4.40 3.89 17.11
38 A3.15 0.127 0.6 1 0.5 210 4.97 4 6.96 1.32 3.38 4.46
39 A3.16 0.127 0.8 1 0.6 185 4.79 5 9.52 2.78 3.61 10.02
40 A3.17 0.127 0.8 1 0.5 210 4.97 4 6.96 1.76 3.08 5.42
41 A3.18 0.127 0.8 1 0.6 200 4.90 5 9.52 2.84 3.98 11.32
42 A3.19 0.127 0.6 1 0.6 125 4.26 8 18.38 3.58 7.43 26.59
43 A3.20 0.127 0.6 1 0.5 145 4.45 4 6.96 1.18 2.08 2.46
44 A3.21 0.127 0.9 1 0.5 260 5.30 4 6.96 2.11 3.80 8.01
45 A3.22 0.127 0.7 1 0.6 175 4.71 6 12.29 3.09 7.14 22.03
46 A3.23 0.127 0.6 1 0.5 250 5.24 4 6.96 1.39 3.07 4.27
47 A3.24 0.127 0.6 1 0.6 275 5.39 6 12.29 3.03 0.88 2.67
48 A4.1 0.127 0.6 1 0.6 220 5.04 10 25.12 5.79 3.19 18.48
49 A4.2 0.127 0.6 1 0.7 170 4.67 12 32.42 8.07 4.52 36.51
50 A4.3 0.127 0.6 1 0.6 150 4.50 6 12.29 2.53 4.46 11.25
51 A4.4 0.127 0.6 1 0.7 225 5.08 13 36.27 9.82 0.27 2.65
52 A4.5 0.127 0.6 1 0.95 100 3.98 26 95.71 27.58 1.96 54.06
53 A5.1 0.127 0.6 1 0.7 150 4.50 13 36.27 8.70 9.09 79.04
54 F4.1 0.127 0.9 0.05 0.95 105 4.04 28 106.17 2.33 1.43 3.33

24
55 F4.2 0.127 0.6 0.05 0.7 160 4.58 13 36.27 0.44 5.69 2.52
56 F4.3 0.127 0.7 0.05 0.7 150 4.50 13 36.27 0.51 8.36 4.24
57 F5.1 0.127 0.9 0.05 0.95 160 4.58 31 122.44 3.05 2.48 7.56
58 F5.2 0.127 0.9 0.05 0.7 185 4.79 10 25.12 0.48 2.12 1.02
59 F5.3 0.127 0.9 0.05 0.9 160 4.58 25 90.60 2.14 2.28 4.87
60 F5.4 0.127 0.9 0.05 0.8 180 4.75 16 48.50 1.05 1.82 1.91
61 F5.5 0.127 0.9 0.05 0.95 120 4.20 41 181.09 4.13 1.65 6.82
62 F5.6 0.127 0.9 0.05 0.8 110 4.10 18 57.20 1.07 1.73 1.85
63 F7.1 0.127 0.6 0.05 0.7 250 5.24 12 32.42 0.45 3.47 1.57
64 F7.2 0.127 0.6 0.05 0.6 150 4.50 6 12.29 0.13 2.36 0.30
65 F7.3 0.127 0.6 0.05 0.6 245 5.21 8 18.38 0.22 4.41 0.96
66 F7.4 0.127 0.6 0.05 0.8 185 4.79 16 48.50 0.71 5.02 3.55
67 F7.5 0.127 0.6 0.05 0.7 250 5.24 12 32.42 0.45 2.42 1.10
68 P1.1 0.127 0.6 0.8 0.6 50 3.23 6.76 14.52 1.72 0.74 1.26
69 P1.2 0.127 0.6 0.8 0.8 150 4.50 17 52.80 11.58 3.78 43.76
70 P1.3 0.127 0.7 0.8 0.8 295 5.51 19 61.70 19.33 3.25 62.73
71 P1.4 0.127 0.7 0.8 0.6 260 5.30 8 18.38 4.16 2.93 12.16
72 P1.5 0.127 0.7 0.8 0.5 245 5.21 1.6 1.93 0.36 1.07 0.38

25
2.3. Determinarea pierderilor de sol prin eroziune hidrica, in suprafata
dupa amenajare

Calculul se efectuiaza pe aceleasi unitati omogene de relief pe care s-au determinat

pierderi de sol in faza initiala de aceasta data propunandu-se imbunatatirea conditiilor:
-pe arabil, propuneri de sisteme antierozionale de cultura;
-pe celelalte categorii agricole L, P, F, V, alegand o situatie mai buna prin propuneri de
amendamente(coeficientu c scade ca valoare);
-pe neproductiv sau alunecari se propune infiintare de faneata.

26
Tab.2.3.1Calculul eroziunii in suprafata ES
Cod L^0.3 I^1.4(% Es*(t/ha*an Es*(t/an
Nr.Crt UOR k s c Cs L(m) (m) Iv(%) ) ) S UOR )
1 A1.1 0.127 0.6 1 0.8 120 4.2 16 48.5 12.43 2.63 32.64
2 A1.2 0.127 0.6 1 0.6 110 4.1 9 21.67 4.06 1.98 8.02
3 A1.3 0.127 0.6 1 0.6 280 5.42 7 15.25 3.78 4.43 16.73
4 A1.4 0.127 0.6 1 0.7 150 4.5 13 36.27 8.7 16.17 140.66
5 A1.5 0.127 0.6 1 0.7 195 4.86 10 25.12 6.52 1.72 11.21
6 A1.6 0.127 0.6 1 0.6 150 4.5 6 12.29 2.53 2.57 6.5
7 A1.7 0.127 0.6 1 0.5 275 5.39 4 6.96 1.43 3.94 5.63
8 A1.8 0.127 0.6 1 0.7 185 4.79 10 25.12 6.42 2.55 16.36
9 A1.9 0.127 0.6 1 0.7 200 4.9 10 25.12 6.57 2.48 16.25
10 A1.10 0.127 0.6 1 0.5 235 5.14 4 6.96 1.36 6.6 9
11 A.11 0.127 0.6 1 0.6 295 5.51 7 15.25 3.84 4.37 16.76
12 A1.12 0.127 0.6 1 0.7 280 5.42 10 25.12 7.26 2.61 18.97
13 A1.13 0.127 0.6 1 0.7 215 5.01 13 36.27 9.69 3.23 31.25
14 A1.14 0.127 0.6 1 0.7 300 5.54 10 25.12 7.42 10.87 80.63
15 A1.15 0.127 0.6 1 0.6 225 5.08 8 18.38 4.27 4.41 18.8
16 A1.16 0.127 0.6 1 0.6 250 5.24 8 18.38 4.4 3.79 16.68

27
17 A1.17 0.127 0.9 1 0.5 265 5.33 4.2 7.46 2.27 0.28 0.63
18 A1.18 0.127 0.9 1 0.7 200 4.9 10 25.12 9.85 0.14 1.4
19 A1.19 0.127 0.6 1 0.7 200 4.9 10 25.12 6.57 1.3 8.56
20 A2.1 0.127 0.6 1 0.7 210 4.97 10 25.12 6.66 1.92 12.81
21 A2.2 0.127 0.9 1 0.8 110 4.1 18 57.2 21.43 0.1 2.14
22 A2.3 0.127 0.9 1 0.6 215 5.01 9 21.67 7.45 1.78 13.27
23 A2.4 0.127 0.6 1 0.9 250 5.24 20 66.29 23.82 1.69 40.19
24 A3.1 0.127 0.6 1 0.9 250 5.24 20 66.29 23.82 5.57 132.65
25 A3.2 0.127 0.7 1 0.9 200 4.9 25 90.6 35.53 4.72 167.59
26 A3.3 0.127 0.6 1 0.95 185 4.79 70 382.95 132.73 5.56 737.58
27 A3.4 0.127 0.6 1 0.7 250 5.24 12 32.42 9.06 2.18 19.71
28 A3.5 0.127 0.6 1 0.7 175 4.71 11 28.7 7.21 2.35 16.94
29 A3.6 0.127 0.7 1 0.9 180 4.75 25 90.6 34.42 2.74 94.21
30 A3.7 0.127 0.7 1 0.8 225 5.08 13 36.27 13.1 8.86 116.04
31 A3.8 0.127 0.6 1 0.6 235 5.14 8 18.38 4.32 7.21 31.17
32 A3.9 0.127 0.6 1 0.6 185 4.79 5 9.52 2.08 3.23 6.73
33 A3.10 0.127 0.7 1 0.5 250 5.24 4 6.96 1.62 4.88 7.91
34 A3.11 0.127 0.6 1 0.7 150 4.5 13 36.27 8.7 0.34 2.96
35 A3.12 0.127 0.8 1 0.5 270 5.36 3 4.66 1.27 2.8 3.55

28
36 A3.13 0.127 0.9 1 0.6 150 4.5 6 12.29 3.79 1.75 6.63
37 A3.14 0.127 0.6 1 0.6 250 5.24 8 18.38 4.4 3.89 17.11
38 A3.15 0.127 0.6 1 0.5 210 4.97 4 6.96 1.32 3.38 4.46
39 A3.16 0.127 0.8 1 0.6 185 4.79 5 9.52 2.78 3.61 10.02
40 A3.17 0.127 0.8 1 0.5 210 4.97 4 6.96 1.76 3.08 5.42
41 A3.18 0.127 0.8 1 0.6 200 4.9 5 9.52 2.84 3.98 11.32
42 A3.19 0.127 0.6 1 0.6 125 4.26 8 18.38 3.58 7.43 26.59
43 A3.20 0.127 0.6 1 0.5 145 4.45 4 6.96 1.18 2.08 2.46
44 A3.21 0.127 0.9 1 0.5 260 5.3 4 6.96 2.11 3.8 8.01
45 A3.22 0.127 0.7 1 0.6 175 4.71 6 12.29 3.09 7.14 22.03
46 A3.23 0.127 0.6 1 0.5 250 5.24 4 6.96 1.39 3.07 4.27
47 A3.24 0.127 0.6 1 0.6 275 5.39 6 12.29 3.03 0.88 2.67
48 A4.1 0.127 0.6 1 0.6 220 5.04 10 25.12 5.79 3.19 18.48
49 A4.2 0.127 0.6 1 0.7 170 4.67 12 32.42 8.07 4.52 36.51
50 A4.3 0.127 0.6 1 0.6 150 4.5 6 12.29 2.53 4.46 11.25
51 A4.4 0.127 0.6 1 0.7 225 5.08 13 36.27 9.82 0.27 2.65
52 A4.5 0.127 0.6 1 0.95 100 3.98 26 95.71 27.58 1.96 54.06
53 A5.1 0.127 0.6 1 0.7 150 4.5 13 36.27 8.7 9.09 79.04
54 F4.1 0.127 0.9 0.05 0.95 105 4.04 28 106.17 2.33 1.43 3.33

29
55 F4.2 0.127 0.6 0.05 0.7 160 4.58 13 36.27 0.44 5.69 2.52
56 F4.3 0.127 0.7 0.05 0.7 150 4.5 13 36.27 0.51 8.36 4.24
57 F5.1 0.127 0.9 0.05 0.95 160 4.58 31 122.44 3.05 2.48 7.56
58 F5.2 0.127 0.9 0.05 0.7 185 4.79 10 25.12 0.48 2.12 1.02
59 F5.3 0.127 0.9 0.05 0.9 160 4.58 25 90.6 2.14 2.28 4.87
60 F5.4 0.127 0.9 0.05 0.8 180 4.75 16 48.5 1.05 1.82 1.91
61 F5.5 0.127 0.9 0.05 0.95 120 4.2 41 181.09 4.13 1.65 6.82
62 F5.6 0.127 0.9 0.05 0.8 110 4.1 18 57.2 1.07 1.73 1.85
63 F7.1 0.127 0.6 0.05 0.7 250 5.24 12 32.42 0.45 3.47 1.57
64 F7.2 0.127 0.6 0.05 0.6 150 4.5 6 12.29 0.13 2.36 0.3
65 F7.3 0.127 0.6 0.05 0.6 245 5.21 8 18.38 0.22 4.41 0.96
66 F7.4 0.127 0.6 0.05 0.8 185 4.79 16 48.5 0.71 5.02 3.55
67 F7.5 0.127 0.6 0.05 0.7 250 5.24 12 32.42 0.45 2.42 1.1
68 P1.1 0.127 0.6 0.8 0.6 50 3.23 6.76 14.52 1.72 0.74 1.26
69 P1.2 0.127 0.6 0.8 0.8 150 4.5 17 52.8 11.58 3.78 43.76
70 P1.3 0.127 0.7 0.8 0.8 295 5.51 19 61.7 19.33 3.25 62.73
71 P1.4 0.127 0.7 0.8 0.6 260 5.3 8 18.38 4.16 2.93 12.16
72 P1.5 0.127 0.7 0.8 0.5 245 5.21 1.6 1.93 0.36 1.07 0.38

30
Es dupa amenajare
Es* Es** Es**
Nr.Crt Cod UOR (t/ha*an) k s c* Cs* L(m) L^0.3 (m) Iv(%) I^1.4(%) (t/ha*an) S UOR(ha) (t/an)
1 A1.1 12.43 0.127 0.6 0.8 0.8 120 4.2 16 48.5 9.95 2.63 26.11
2 A1.2 4.06 0.127 0.6 0.8 0.6 110 4.1 9 21.67 3.25 1.98 6.41
3 A1.3 3.78 0.127 0.6 0.8 0.6 280 5.42 7 15.25 3.02 4.43 13.38
4 A1.4 8.7 0.127 0.6 0.8 0.7 150 4.5 13 36.27 6.96 16.17 112.53
5 A1.5 6.52 0.127 0.6 0.8 0.7 195 4.86 10 25.12 5.21 1.72 8.97
6 A1.6 2.53 0.127 0.6 0.8 0.6 150 4.5 6 12.29 2.02 2.57 5.2
7 A1.7 1.43 0.127 0.6 0.8 0.5 275 5.39 4 6.96 1.14 3.94 4.51
8 A1.8 6.42 0.127 0.6 0.8 0.7 185 4.79 10 25.12 5.13 2.55 13.09
9 A1.9 6.57 0.127 0.6 0.8 0.7 200 4.9 10 25.12 5.25 2.48 13
10 A1.10 1.36 0.127 0.6 0.8 0.5 235 5.14 4 6.96 1.09 6.6 7.2
11 A.11 3.84 0.127 0.6 0.8 0.6 295 5.51 7 15.25 3.07 4.37 13.4
12 A1.12 7.26 0.127 0.6 0.8 0.7 280 5.42 10 25.12 5.81 2.61 15.18
13 A1.13 9.69 0.127 0.6 0.8 0.7 215 5.01 13 36.27 7.75 3.23 25
14 A1.14 7.42 0.127 0.6 0.8 0.7 300 5.54 10 25.12 5.93 10.87 64.5
15 A1.15 4.27 0.127 0.6 0.8 0.6 225 5.08 8 18.38 3.41 4.41 15.04
16 A1.16 4.4 0.127 0.6 0.8 0.6 250 5.24 8 18.38 3.52 3.79 13.34

31
17 A1.17 2.27 0.127 0.9 0.8 0.5 265 5.33 4.2 7.46 1.82 0.28 0.5
18 A1.18 9.85 0.127 0.9 0.8 0.7 200 4.9 10 25.12 7.88 0.14 1.12
19 A1.19 6.57 0.127 0.6 0.8 0.7 200 4.9 10 25.12 5.25 1.3 6.85
20 A2.1 6.66 0.127 0.6 0.8 0.7 210 4.97 10 25.12 5.33 1.92 10.25
21 A2.2 21.43 0.127 0.9 0.8 0.8 110 4.1 18 57.2 17.14 0.1 1.71
22 A2.3 7.45 0.127 0.9 0.8 0.6 215 5.01 9 21.67 5.96 1.78 10.61
23 A2.4 23.82 0.127 0.6 0.8 0.9 250 5.24 20 66.29 19.06 1.69 32.15
24 A3.1 23.82 0.127 0.6 0.8 0.9 250 5.24 20 66.29 19.06 5.57 106.12
25 A3.2 35.53 0.127 0.7 0.8 0.9 200 4.9 25 90.6 28.42 4.72 134.07
26 A3.3 132.73 0.127 0.6 0.8 0.95 185 4.79 70 382.95 106.18 5.56 590.06
27 A3.4 9.06 0.127 0.6 0.8 0.7 250 5.24 12 32.42 7.25 2.18 15.77
28 A3.5 7.21 0.127 0.6 0.8 0.7 175 4.71 11 28.7 5.77 2.35 13.55
29 A3.6 34.42 0.127 0.7 0.8 0.9 180 4.75 25 90.6 27.54 2.74 75.37
30 A3.7 13.1 0.127 0.7 0.8 0.8 225 5.08 13 36.27 10.48 8.86 92.83
31 A3.8 4.32 0.127 0.6 0.8 0.6 235 5.14 8 18.38 3.46 7.21 24.93
32 A3.9 2.08 0.127 0.6 0.8 0.6 185 4.79 5 9.52 1.67 3.23 5.38
33 A3.10 1.62 0.127 0.7 0.8 0.5 250 5.24 4 6.96 1.3 4.88 6.33
34 A3.11 8.7 0.127 0.6 0.8 0.7 150 4.5 13 36.27 6.96 0.34 2.37
35 A3.12 1.27 0.127 0.8 0.8 0.5 270 5.36 3 4.66 1.01 2.8 2.84

32
36 A3.13 3.79 0.127 0.9 0.8 0.6 150 4.5 6 12.29 3.03 1.75 5.3
37 A3.14 4.4 0.127 0.6 0.8 0.6 250 5.24 8 18.38 3.52 3.89 13.69
38 A3.15 1.32 0.127 0.6 0.8 0.5 210 4.97 4 6.96 1.06 3.38 3.57
39 A3.16 2.78 0.127 0.8 0.8 0.6 185 4.79 5 9.52 2.22 3.61 8.02
40 A3.17 1.76 0.127 0.8 0.8 0.5 210 4.97 4 6.96 1.41 3.08 4.34
41 A3.18 2.84 0.127 0.8 0.8 0.6 200 4.9 5 9.52 2.28 3.98 9.06
42 A3.19 3.58 0.127 0.6 0.8 0.6 125 4.26 8 18.38 2.86 7.43 21.27
43 A3.20 1.18 0.127 0.6 0.8 0.5 145 4.45 4 6.96 0.94 2.08 1.97
44 A3.21 2.11 0.127 0.9 0.8 0.5 260 5.3 4 6.96 1.69 3.8 6.41
45 A3.22 3.09 0.127 0.7 0.8 0.6 175 4.71 6 12.29 2.47 7.14 17.63
46 A3.23 1.39 0.127 0.6 0.8 0.5 250 5.24 4 6.96 1.11 3.07 3.41
47 A3.24 3.03 0.127 0.6 0.8 0.6 275 5.39 6 12.29 2.42 0.88 2.14
48 A4.1 5.79 0.127 0.6 0.8 0.6 220 5.04 10 25.12 4.63 3.19 14.78
49 A4.2 8.07 0.127 0.6 0.8 0.7 170 4.67 12 32.42 6.46 4.52 29.21
50 A4.3 2.53 0.127 0.6 0.8 0.6 150 4.5 6 12.29 2.02 4.46 9
51 A4.4 9.82 0.127 0.6 0.8 0.7 225 5.08 13 36.27 7.86 0.27 2.12
52 A4.5 27.58 0.127 0.6 0.8 0.95 100 3.98 26 95.71 22.07 1.96 43.25
53 A5.1 8.7 0.127 0.6 0.8 0.7 150 4.5 13 36.27 6.96 9.09 63.24
54 F4.1 2.33 0.127 0.9 0.001 0.95 105 4.04 28 106.17 0.05 1.43 0.07

33
55 F4.2 0.44 0.127 0.6 0.001 0.7 160 4.58 13 36.27 0.01 5.69 0.05
56 F4.3 0.51 0.127 0.7 0.001 0.7 150 4.5 13 36.27 0.01 8.36 0.08
57 F5.1 3.05 0.127 0.9 0.001 0.95 160 4.58 31 122.44 0.06 2.48 0.15
58 F5.2 0.48 0.127 0.9 0.001 0.7 185 4.79 10 25.12 0.01 2.12 0.02
59 F5.3 2.14 0.127 0.9 0.001 0.9 160 4.58 25 90.6 0.04 2.28 0.1
60 F5.4 1.05 0.127 0.9 0.001 0.8 180 4.75 16 48.5 0.02 1.82 0.04
61 F5.5 4.13 0.127 0.9 0.001 0.95 120 4.2 41 181.09 0.08 1.65 0.14
62 F5.6 1.07 0.127 0.9 0.001 0.8 110 4.1 18 57.2 0.02 1.73 0.04
63 F7.1 0.45 0.127 0.6 0.001 0.7 250 5.24 12 32.42 0.01 3.47 0.03
64 F7.2 0.13 0.127 0.6 0.001 0.6 150 4.5 6 12.29 0 2.36 0.01
65 F7.3 0.22 0.127 0.6 0.001 0.6 245 5.21 8 18.38 0 4.41 0.02
66 F7.4 0.71 0.127 0.6 0.001 0.8 185 4.79 16 48.5 0.01 5.02 0.07
67 F7.5 0.45 0.127 0.6 0.001 0.7 250 5.24 12 32.42 0.01 2.42 0.02
68 P1.1 1.72 0.127 0.6 0.3 0.6 50 3.23 6.76 14.52 0.64 0.74 0.47
69 P1.2 11.58 0.127 0.6 0.3 0.8 150 4.5 17 52.8 4.34 3.78 16.41
70 P1.3 19.33 0.127 0.7 0.3 0.8 295 5.51 19 61.7 7.25 3.25 23.52
71 P1.4 4.16 0.127 0.7 0.3 0.6 260 5.3 8 18.38 1.56 2.93 4.56
72 P1.5 0.36 0.127 0.7 0.3 0.5 245 5.21 1.6 1.93 0.13 1.07 0.14

34
Aplicare corectie nr 1:

Es** I^1.4 Es*** Es***

Nr.Crt Cod UOR (t/ha*an) k s c*** Cs*** L(m) L^0.3 (m) Iv(%) (%) (t/ha*an) S UOR(ha) (t/an)
1 A1.1 9.95 0.127 0.6 0.6 0.3 120 4.2 16 48.5 2.8 2.63 7.34
4 A1.4 6.96 0.127 0.6 0.6 0.35 150 4.5 13 36.27 2.61 16.17 42.2
13 A1.13 7.75 0.127 0.6 0.6 0.35 215 5.01 13 36.27 2.91 3.23 9.37
18 A1.18 7.88 0.127 0.9 0.6 0.35 200 4.9 10 25.12 2.96 0.14 0.42
21 A2.2 17.14 0.127 0.9 0.6 0.4 110 4.1 18 57.2 6.43 0.1 0.64
23 A2.4 19.06 0.127 0.6 0.6 0.4 250 5.24 20 66.29 6.35 1.69 10.72
24 A3.1 19.06 0.127 0.6 0.6 0.4 250 5.24 20 66.29 6.35 5.57 35.37
1 A1.1 9.95 0.127 0.6 0.6 0.4 120 4.2 16 48.5 3.73 2.63 9.79
4 A1.4 6.96 0.127 0.6 0.6 0.35 150 4.5 13 36.27 2.61 16.17 42.2
13 A1.13 7.75 0.127 0.6 0.6 0.35 215 5.01 13 36.27 2.91 3.23 9.37
18 A1.18 7.88 0.127 0.9 0.6 0.35 200 4.9 10 25.12 2.96 0.14 0.42
21 A2.2 17.14 0.127 0.9 0.6 0.4 110 4.1 18 57.2 6.43 0.1 0.64
23 A2.4 19.06 0.127 0.6 0.6 0.45 250 5.24 20 66.29 7.15 1.69 12.06
24 A3.1 19.06 0.127 0.6 0.6 0.9 250 5.24 20 66.29 14.29 5.57 79.59

35
25 A3.2 28.42 0.127 0.7 0.6 0.45 200 4.9 25 90.6 10.66 4.72 50.28
26 A3.3 106.18 0.127 0.6 0.6 0.5 185 4.79 70 382.95 41.91 5.56 232.92
27 A3.4 7.25 0.127 0.6 0.6 0.35 250 5.24 12 32.42 2.72 2.18 5.91
29 A3.6 27.54 0.127 0.7 0.6 0.45 180 4.75 25 90.6 10.33 2.74 28.26
30 A3.7 10.48 0.127 0.7 0.6 0.35 225 5.08 13 36.27 3.44 8.86 30.46
27 A3.4 7.25 0.127 0.6 0.6 0.35 250 5.24 12 32.42 2.72 2.18 5.91
34 A3.11 6.96 0.127 0.6 0.6 0.35 150 4.5 13 36.27 2.61 0.34 0.89
49 A4.2 6.46 0.127 0.6 0.6 0.35 170 4.67 12 32.42 2.42 4.52 10.95
51 A4.4 7.86 0.127 0.6 0.6 0.35 225 5.08 13 36.27 2.95 0.27 0.8
52 A4.5 22.07 0.127 0.6 0.6 0.5 100 3.98 26 95.71 8.71 1.96 17.07
34 A3.11 6.96 0.127 0.6 0.6 0.35 150 4.5 13 36.27 2.61 0.34 0.89
49 A4.2 6.46 0.127 0.6 0.6 0.35 170 4.67 12 32.42 2.42 4.52 10.95
51 A4.4 7.86 0.127 0.6 0.6 0.35 225 5.08 13 36.27 2.95 0.27 0.8
52 A4.5 22.07 0.127 0.6 0.6 0.5 100 3.98 26 95.71 8.71 1.96 17.07
53 A5.1 6.96 0.127 0.6 0.6 0.35 150 4.5 13 36.27 2.61 9.09 23.71
70 P1.3 7.25 0.127 0.7 0.2 0.4 295 5.51 19 61.7 2.42 3.25 7.84

36
Aplicare corectie nr 2:
Es*** Es**** Es****
Nr.Crt Cod UOR (t/ha*an) k s c**** Cs**** L(m) L^0.3 (m) Iv(%) I^1.4(%) (t/ha*an) S UOR(ha) (t/an)
23 A2.4 6.35 0.127 0.6 0.3 0.15 250 5.24 20 66.29 1.19 1.69 10.72
24 A3.1 6.35 0.127 0.6 0.3 0.15 250 5.24 20 66.29 1.19 5.57 35.37
25 A3.2 11.84 0.127 0.7 0.3 0.15 200 4.9 25 90.6 1.78 4.72 55.86
26 A3.3 41.91 0.127 0.6 0.3 0.15 185 4.79 70 382.95 6.29 5.56 232.92
29 A3.6 10.33 0.127 0.7 0.3 0.15 180 4.75 25 90.6 1.72 2.74 28.26
21 A2.2 6.43 0.127 0.9 0.3 0.15 110 4.1 18 57.2 1.21 0.1 0.64
52 A4.5 8.71 0.127 0.6 0.3 0.15 100 3.98 26 95.71 1.31 1.96 17.07
52 A4.5 8.71 0.127 0.6 0.3 0.15 100 3.98 26 95.71 1.31 1.96 17.07

37
CAP 3 . Determinarea pierderior de sol prin eroziune în
adăncime

Determinarea eroziunii în adâncime se realizează pe toate formele de eroziune în

adâncime avansate (ogaşe , ravene ) .
Una dintre metodele cele mai folosite pentru determinarea eroziunii în adancime este
metoda suprafeţelor activ desfăşurate .
Modul de lucrul:
1. Se împarte întreaga reţea torenţială în sectoare de calcul relativ omogene , se
ţine seama de panta talvegului şi de stadiul de evoluţie , calculul se face inclusiv
pe ramificaţii
2. Se stabilesc elementele secţiunii transversale şi a lungimilor pentru fiecare sector
în parte
3. Se stabilesc volumele de sedimente transportate pe sectoare de calcul în funcţie
de stadiile de evoluţie ale ravenei tab 3.2
4. Se determina suprafaţa activ desfăşurată pentru fiecare sector de calcul omogen.
Sactiv desf =Psect active*Lsect unde :
P- perimetru sectorului
L-lungimea sect

5. eroziune în adâncime se determina pe sectoarele active cât şi pe ramificaţii-

Observatie!!!
Eroziunea în adâncime se determină înainte şi după amenajare .
În faza a doua se propune lucrări de reţinere a aluviunilor ceea ce va duce la micşorarea
volumului de sedimente .
- lucrări silvice – reducere de 10-20% .
- lucrări hidrotehnice – reducere de 40 -50%

38
Tab 3.1 Elementele sectoarelor active de calcul

Sector b(m) h1(m) h2(m) m1 m2 L(m) P (m) S ad(m2)

I 0.5 0.6 0.9 1.2 1.5 545 1.34 418.37
II 0.9 1.5 0.8 1.7 2.3 510 3.78 2533.01

Tab 3.2.Volumul de sedimente functie de stadiul de evoluţie

Stadiul de evoluţie Vs(m/ha an

Nr crt Descriere )

1 Ogaşe sau ravene abia formate 50-200

2 Ravene cu evoluţie în trepte la care active alternează cu 200-600

cele stabilizate
3 Ravene active pe lungimii mari cu eroziune în trepte fară 600-1200
prăbuşire de amploare a malurilor
4 Ravene foarte active 1200-1800

39
 Tab 3.3 Calculul eroziunii in adancime inainte de amenajare E ad*

Stadiul
de S S E
Sector evolutie Vs(m3/ha*an) ad(m2) ad(ha) ad(m3/an) δ(t/m3) E ad*(t/an)
I 2.5 1000 418.37 0.42 418.37 1.3 0.54
II 3.5 1000 2533.01 2.53 2533.01 1.5 3.80
E
ad*Tot.=4.34

Ÿ – greutatea volumetrică a aluviunilor transportate .â

Ÿ=1,2 -1,8 t / m
Ead*= Ÿ× Ead*(m/an) {t / an }

Tab 3.4 Calculul eroziunii in adancime dupa amenajare E ad**

Stadiul
de E
Sector evolutie Vs(m3/ha*an) S ad(m2) S ad(ha) ad*(m3/an) δ(t/m3) E ad**(t/an)
I 2.5 1000 418.3746 0.42 0.54 1.3 0.71
II 3.5 1000 2533.007 2.53 3.80 1.5 5.70

Total=6.4

40
CAP. 4. Calculul eroziunii totale şi a efluientei aluvionare

Eroziunea totala reprezintă sumarea tuturor eroziunilor produse în bazinul hidrografic

studiat .

ET=Es+Ead+Edr exp +Ealunecari+Eneproductiv

Se determină ET înainte şi după amenajare

ET*=Es*+Ead* (m3/an )

ET**=Es**+Ead** (m3/an )

Efluenţa aluvionară reprezintă transportul şi depunerea aluviunilor într-un bazin

hidrografic studiat . În funcţie de eroziunea totală ce se produce şi se estimează funcţie de
un coeficient de reducere şi se numeste coeficient de efluienta aluvionară Ca- funcţie (F)

Ea= Ca× ET

Ca coeficient de reducere < 1

Ea*= Ca× ET*

Ea**= Ca× ET**

41
 Eroziunea totala inainte de amenajare
Et=Es*t+Ead*t=2351.37 t/an
Es* T=2347.03 t/an
E ad*Total=4.34
Eroziunea totala dupa amenajare
Et=Es**t+Ead**t=1069.07 t/an
Es**T=1062.67 T/an
Rad**Total=6.406319
F-suprafata bazinului hidrografic
F=8.86+3.23+2.8+3.6+2.08+3.79+3.08+1.75+4.87+7.21
F=41.57 ha= 0.41 km2

CAP. 5. Determinarea debitului maxim la asigurarea de calcul

prin metoda bilantului in sectiunea de iesire din bazin

5.1. Metoda bilantului scurgerii.Generalitati

Pentru cazul suprafeţelor de recepţie mici (sub 20 km2), tot un calcul indirect al debitului
maxim, dar cu rezultate apropiate de realitate se poate efectua prin teoria bilanţului scurgerilor.
La baza acestei teorii stă ideea fundamentală că în orice moment a scurgerii, trebuie să fie
satisfăcută următoarea ecuaţie de bilanţ:

W  1000  h  F  Wv  Wa  Wi

în care:
W – volumul total al scurgerii format până în momentul considerat (m3);

42
 Wv – volumul scurgerii care se găseşte pe versanţi în momentul considerat (m3);
Wa – volumul scurgerii care se găseşte pe reţeaua de canale (albii) naturale în acelaşi
moment considerat (m3);
Wi – volumul curgerii ce a trecut de punctul de ieşire din bazin, până în momentul
considerat, (m3);
h – înălţimea stratului de scurgere format în bazin până în momentul considerat (mm);
F – aria bazinului de recepţie (km2).
n figura 2.3. se prezintă cele două cazuri caracteristice ce pot fi întâlnite la formarea
stratului de scurgere pe versanţi.

bv
bv b
Stratul de scurgere

Ve
rsa h = a·t
nt h0 = a·tc
h = a·t Canal de
Canal de scurgere
scurgere

 

Figura. 2.3. Profiluri ale stratului de scurgere pe versant:

 – cazul t>tc;  – cazul t<tc.

1. Astfel dacă durata ploii (t) este mai mare decât timpul de concentrare al scurgerii
pe versanţi (tc) - măsurat de la începutul scurgerii până în momentul în care capătul
de jos al versantului se formează scurgerea de grosime maximă – linia suprafeţei
stratului de scurgere este o parabolă.
 Dacă t < tc linia suprafeţei stratului de scurgere este o parabolă până la un punct de pe
versant situat la distanţa (b) de punctul începerii scurgerii, după care până la capătul de jos al
versantului, este paralelă cu linia versantului.
Intensitatea medie a scurgerii (a):
hc h
a 
tc t
Momentele caracteristice ale scurgerii apei de viitură din bazinul hidrografic al torentului
la o ploaie torenţială pentru cazul t > tc, sunt:

43
 0; t c ; t  0,25 t 0; t  t 0 ; t  t 0  t a
în care:
t0 este intervalul de timp de la încetarea ploii (în cazul t > tc) până la golirea completă a
versantului de apă;
ta – timpul măsurat din momentul golirii complete a versantului până în momentul golirii
complete de apă a reţelei de albii din bazin.
Când t < tc, momentele caracteristice ale scurgerii sunt:
0; t; t  t; t  t  0,25 t 0 ; t  t  t 0 ; t  t  t 0  t a ,
în care:  t este intervalul de timp de la sfârşitul ploii în care se menţine constant ca grosime stratul
de scurgere la capătul de jos al versantului.
Scurgerea nu începe o dată cu ploaia torenţială, deoarece în primele momente ale căderii
ploii apa este oprită de vegetaţia existentă şi în micile depresiuni închise de la suprafaţa versantului,
iar după aceea pătrunde în sol.
Determinarea debitului maxim în baza teoriei bilanţului scurgerii se face în două etape de
calcul: în prima etapă se determină stratul de scurgere format pe bazinul de recepţie în timpul ploii
de calcul; în a doua etapă se determină adâncimea medie a scurgerii din albie în secţiunea din
punctul de ieşire din bazin în care se calculează debitul maxim.
Metodele de bilanţ pot fi considerate cele mai precise, datorită faptului că ţin seama de
asigurarea de calul, că începutul scurgerii (t1) nu coincide cu începutul ploii şi că au în vedere o
serie de factori dintre cei mai importanţi care influenţează scurgerile torenţiale: întinderea şi forma
bazinului de recepţie, densitatea reţelei de scurgere, intensitatea ploii şi scurgerii, panta versanţilor,
natura solului, acoperirea versanţilor, etc.
Debitul maxim de pe reţeaua de scurgere a unui torent determinat cu una din metodele
prezentate mai sus se poate verifica, în cazul când există observaţii directe efectuate la podeţe sau
la deversoarele lucrărilor transversale. În cazul podeţelor tubulare se pot folosi relaţiile:

Q  m   2 g h 0  h p  - când podeţul este cu scurgere liberă;

Q     2 g h  ji  L  h p  - când curgerea este forţată;

Q     2 g h  J 0  L  h 0  - când curgerea este forţată dar înecată la ieşire.

În relaţiile de mai sus:

m = 0,53 (coeficientul de debit);

44
εv = 0,60 – 0,62 (coeficient de contracţie pe verticală).
J0 – panta tubului de lungime L;
1
φ= ,
2 gh
1  int rare  2
C R
 int rare (rezistenţa la intrare) are valorile:

 0,10 - intrare sub formă de pâlnie;

 0,40 - intrare normală.
C – coeficientul lui Chezy;
R – raza hidraulică a secţiunii curentului în tub;
ω – secţiunea muiată din interiorul lucrării.

Când observaţiile s-au făcut pe deversoarele lucrărilor transversale se pot folosi relaţiile:

Q  m b 2g h 30 / 2 - deversoare dreptunghiulare;

Q  m 2g h 30 / 2   b  0,8 h  tg  - deversoare trapezoidale;

Q  1,83   b  0,8 h  tg   h  - deversoare trapezoidale când a < 3h.

În aceste relaţii: m = 0,32 – 0,42 (mai mici când a < 3h);

ε = 0,95 – 0,97 – coeficient de contracţie;
b – lungimea deversorului;
h – adâncimea apei în deversor;
a – grosimea la coronament a lucrării.

45
5.2. Evaluarea volumului mediu anual de aluviuni transportat, prin profilul
de control al unui bazin hidrografic torenţial

5.2.1. Calculul transportului total de aluviuni

Volumul de aluviuni mediu anual transportat într-o perioadă de minimum 10 – 15 ani, Wa (m3/an),
se poate obţine cu formula (R. Gaşpar şi A. Apostol):

Wa  C p Wav  Waa  , (m 3 /an)

în care:
Cp este un coeficient în funcţie de stratul mediu anual de precipitaţii Hm(mm); valoarea sa
este dată de formula;

0,5
H 
Cp   m 
 800 

Wav – volumul aluviunilor antrenate de pe versanţi (m3/an);

Waa – volumul aluviunilor antrenate de pe albii (m3/an).

5.2.2 Aluviunile provenite de pe versanţi

Volumul aluviunilor rezultate de pe versanţi Wav , se calculează cu formula:

1, 3
n
 i1 , k 
Wav  a  b  Sv,k    q1,k
k 1  0, 3 

în care:
a – este un coeficient în funcţie de densitatea reţelei hidrografice, dat de relaţia:

0,5
 5F
a  
 L 

46
 b – un coeficient de reducere a volumului de aluviuni efectiv erodat, datorită opririi pe
parcurs a unei părţi din aceste aluviuni (tabelul 2.7);
F – suprafaţa bazinului de recepţie, [km2];
L – lungimea reţelei hidrografice, [km];
Sv – suprafaţa terenurilor de pe versanţi inclusă într-o categorie de folosinţă în acord cu
tabelul 2.5 (arabil, vie, pomi, păşune etc., ha). Suma suprafeţelor Sv, este egală cu suprafaţa
versanţilor.
i1 – panta medie a terenurilor de pe versanţi inclusă într-o anumită categorie; dacă pantele
diferitelor categorii nu diferă cu mai mult de 30% faţă de valoarea pantei medii a bazinului în
formulă se va putea adopta pentru i1 valoarea pantei medii a bazinului
q1 – indicele de eroziune specifică [m3/haan] a terenurilor de pe versanţi corespunzător
categoriilor de terenuri din tabelul 2.6, în situaţiile în care într-un bazin dat, eroziunea specifică a
fost determinată prin măsurători efective.
Pentru terenurile arabile, în formulă la numitor se va considera 0,15 în loc de 0,3.
k – numărul curent al categoriei de teren.

Tab 5.2.2. Eroziunea specifică a terenurilor de pe versanţi (indicele de

eroziune q1 – m3/haan) la panta de 50%
E r o z i u n e Alunecare fragmentată activă cu:
Gradul Gradul Gradul Gradul Suprafaţă
Nr Gradul Suprafaţă Suprafaţă
Eroziune Gr. Gradul 3 3 4-5 4-5 4-5 fragmentată
crt 3 fragmentată fragmentată
1-2 stabili-zată semi- stabili- semi- de100…10
activă de 10… 2 m 2
de 2 m2
activă zată activă activă m2

Pădure, codru
1 0,25 0,40 0,80 - 0,70 - - 3,00 10,00 25,00
consistent 0,8 – 1,0
Idem, consist.
2 0,35 0,60 1,00 2,00 0,90 1,80 - 4,50 15,00 35,00
0,6 – 0,7x
Idem, consist. 0,5
3 0,60 0,80 1,10 2,20 1,00 2,00 3,50 5,50 18,00 40,00
înierbată x)
4 Idem, slab înierbată 0,80 1,20 2,50 4,00 1,50 3,00 5,00 6,00 20,00 45,00
Seminţiş natural
5 0,60 1,00 1,50 3,00 1,10 2,50 4,00 7,50 25,00 55,00
plantaţie tânără x)
Fâneaţă cu covor înalt
şi des de ierburi x)
6 0,30 0,50 0,80 1,50 0,80 - - 4,00 12,00 30,00
(fâneaţă de bună
calitate)
Fâneaţă de calitate
7 0,60 0,80 1,20 2,50 1,00 1,90 4,00 5,50 15,00 40,00
medie. Păşune. Livadă

47
 pe fâneaţă x)

8 Păşune degradată 1,00 1,50 4,00 6,00 2,50 6,00 10,00 10,00 35,00 60,00
Vatră de sat (amestec
de teren arabil, pajişti
9 2,00 3,50 4,50 8,00 4,00 5,50 10,00 4,00 12,00 30,00
şi suprafeţe cu
construcţii).
Teren arabil (vii,
10 livezi) după curba de 3,00 5,00 7,00 10,00 5,50 8,00 12,00 10,00 35,00 60,00
nivel
Idem după linia de
11 4,00 6,00 10,00 14,00 7,00 12,00 16,00 10,00 35,00 60,00
pantă mixtă

x) Cu goluri insuficient protejate, dispersate, ocupând sub 25% din suprafaţă Dacă suprafaţa golurilor depăşeşte 25% din suprafaţă,
aceasta se încadrează în categoria teren gol.

Tab 5.2.3. Valoarea coeficientului ”b”

Lungimea talvegului principal
Nr.
Descrierea versanţilor şi albiilor Ln [km]
crt.
1 5 10 20
Există albii majore şi terase pe care afluenţii formează conuri de
dejecţie; albia este relativ lată şi prezintă coturi în care se fac depuneri
1 de aluviuni. Versanţii au partea inferioară în pantă uşoară unde au loc 0,80 0,65 0,57 0,50
procese proluvionare. Versanţii au microdenivelări care reţin apă şi
aluviuni
Nu există albii majore şi terase şi nu se formează conuri de dejecţie ale
2 ramificaţiilor. Albiile nu au coturi numeroase. Versanţii au pantă mare 1,00 0,85 0,77 0,70
în partea inferioară şi nu prezintă denivelări cu capacitate de retenţie

3 Situaţii intermediare între cele de mai sus 0,90 0,75 0,67 0,60

5.2.3. Aluviunile provenite de pe albii

Volumul aluviunilor rezultate din reţeaua de albii şi maluri aferente Waa (m3/an), se
calculează cu formula:

48
   i2 , k 
0,5

Waa  b  R k  c 2, k  q 2, k   
  ik  

în care:
b – este un coeficient prezentat în tabelul 2.8 ;
R – lungimea albiilor dintr-o grupă de albii, (km), stabilită în funcţie de acoperirea de
vegetaţie a bazinului de recepţie al albiilor (Z), de panta albiilor şi de lăţimea lor; în studii
expeditive se poate include întreaga reţea de albii din bazin într-o singură grupă.
c2 – „coeficientul de erozibilitate mediu” al terenurilor de pe reţeaua de albii şi maluri
aferente c2 se obţine cu formula:

c e  s at
c2 
Sa

unde:
ce este un coeficient de erozibilitate al terenurilor din fiecare categorie, inclusă în tabelul .
Sat,Sa – suprafaţa terenurilor de pe albie din fiecare categorie, efectivă (sat) şi respectiv, în
plan orizontal (sa), (m2);
q2 – indicele de eroziune pe un sector de albie de un km, [m3/kman]; indicii q2 sunt
precizaţi în graficele a, b, c şi d din figura 2.5 în funcţie de următorii parametri:
 Retenţia medie a precipitaţiilor Zx (mm) în bazinele de recepţie ale albiilor de lungime R,
în cazul ploilor (de diverse frecvenţe) care generează viituri; Zx este egal cu 1,5z, unde z este
precizat în tabelul 2.8.

49
Tab 5.2.4. Cantitatea de apă reţinută (mm) de vegetaţie(aparatul
foliaceu), după E.V. Boldakov

Nr. Valoarea lui Z

Felul acoperirii solului cu vegetaţie
crt. (mm)
1. Teren neted, fără vegetaţie, stâncă 1
2. Teren neted, slab înierbat 2
3. Teren cu mici neregularităţi la suprafaţă, teren slab înierbat cu
tufărişuri rare 3–5
4. Teren bine înierbat – tufărişuri, pădure mică 6 – 10
5. Pădure mijlocie, fâneţe cu vegetaţie foarte abundentă 10 – 15
6. Pădure bătrână, consistenţă plină, subarboret, litieră bine 15 – 20 şi
dezvoltată mai mult
7. Fâneţe, arături 10

 Lăţimea medie a albiei şi malurilor aferente, la cota superioară B, în metri; valoarea B se

obţine împărţind suprafaţa s a (m2) la lungimea albiilor, R (m).

 Diametrul mediu al aluviunilor d50, transportate la viituri. Valoarea indicelui q2 se

adoptă prin interpolare sau extrapolare în raport cu curbele 1 (superioară), 2 (medie) şi 3
(inferioară) din graficele a, b, c şi d, date de figura 2.5.
Se recomandă ca adoptarea valorilor q2 în funcţie de granulometria aluviunilor să se facă
astfel:
- nisipuri necoezive, luturi nisipoase (d50 sub 1 mm) se adoptă valorile de pe curba 1
multiplicate cu 1,30;
- argile, luturi (d50 sub 1 mm), se adoptă valorile de pe curba 1 multiplicată cu 1,10;
- nisipuri şi pietrişuri mărunte, se adoptă valorile de pe curba 1;
- nisipuri şi pietrişuri grosiere, se adoptă valorile de pe curba 2;
- bolovănişuri mărunte, pietriş, nisip, se interpolează între curbele 2 şi 3;
- bolovăniş mare, pietriş, nisip, se adoptă valorile de pe curba 3;
- blocuri, bolovani mari, pietriş, se adoptă valorile de pe curba 3 înmulţite cu coeficientul
0,75;

50
 i2 – panta medie a albiilor de lungime R; dacă într-o grupă de albii se includ mai multe
ramificaţii, valoarea i2 se obţine ca medie ponderată în funcţie de suprafaţa sa şi panta longitudinală
i2 a fiecărei ramificaţii, cu ajutorul formulei:

i2 
i  s 2 a

s a

i – panta înscrisă în graficele a … d din figura 2.5. în dreptul unei anumite lăţimi B a
albiilor din grupa respectivă.

Se admite interpolarea în raport cu Z între graficele a…d din figura 2.5, în raport cu lăţimea
albiei şi diametrul aluviunilor.

Valoarea lui "i" Valoarea lui "i"

Valoarea parametrului q2 în m³/km

0.20 0.15 0.10 0.05 0.20 0.15 0.10 0.05

2000
1 cm
1500
sub 7 cm
Nuv. 1-
1 cm
1000
între sub
Nuv. Nuv. re 1-7
cm
500 1 7 cm t
400
. p este 1 N uv . î n
7 cm
300 2 N uv p e ste
200 2 Nuv.
3
3
100

50
40
30
1 2 3 45 10 20 304050 100 1 2 3 45 10 20 304050 100
B-latimea albiei în m B-latimea albiei în m

a) Acoperirea cu vegetatie a bazinului b) Acoperirea cu vegetatie a bazinului

corespunzatoare valorii Z<5 mm corespunzatoare valorii 5<Z<10 mm
Valoarea lui "i" Valoarea lui "i"
Valoarea parametrului q2 în m³/km

0.20 0.15 0.10 0.05 0.20 0.15 0.10 0.05

2000
1500
1000

1 cm
500 s ub
400 N uv . -7 cm
300 . î n tre 1 m 1 cm
Nu v 7c sub
200 1 . peste N uv . 1-7 c
m
ntre
N u v
2 1 Nuv. î m
ste 7 c
Nuv. pe
100
3 2
50 3
40
30
1 2 3 45 10 20 304050 100 1 2 3 45 10 20 304050 100
B-latimea albiei în m B-latimea albiei în m

c) Acoperirea cu vegetatie a bazinului d) Acoperirea cu vegetatie a bazinului

corespunzatoare valorii 10<Z<15 mm corespunzatoare valorii Z>15 mm

Figura. 2.5. Graficul indicelui de eroziune q2 (m3/km)

51
5.3. Determinarea stratului de scurgere de la suprafata bazinului
hidrografic de receptie

5.3.1. Caracteristicile ploii torentiale pentru zona 17 la asigurarea de 5%

Tab 5.1

t(min) 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120

i(mm/min) 2.55 1.75 1.25 1 0.84 0.6 0.62 0.55 0.52 0.48 0.45 0.4
hp(mm) 25.5 35 37.5 40 42 36 43.4 44 46.8 48 49.5 48

I mm/minut –se alege conform STAS 9470/83-ploi cu aceasta linie se traseaza prima curba
din grafic.

5.3.2 Retentie

Reprezinta cantitatea de apa din ploaia torentiala ce este retinuta in aparatul foliar
deasupra terenului sau micro/macro depresiunile terenului fara a provoca scurgere.

52
Z*(mm)=[7mm-12mm]- se transpune in grafic printr-o linie orizontala cu axa timpului,
aceasta devine punctul de intersectie a liniei orizontale de retentie cu curba de cadere a
ploii devine originea noului sistem de axe la care se va raporta graficul de scurgere.

5.3.3. Infiltratia

Reprezinta cantitatea de apa care se infiltreaza in sol in functie de categoria textural a

solului predominant.Valorile de infiltratie se extrag conform unei curbe in care sunt toate
categoriile posibile de texturi.
10%- pentru categoria a-III-a de sol ;
5%- pentru categoria a-IV-a de sol;

Tab 5.2-Caracteristicile de infiltratii pentru categoria a IV-a de sol la

asigurarea de 5%
t(min) 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120
h inf(mm) 7 10 13 16 90 23 26 29 31 33 35 37

Tab 5.3. Valorile de scurgere la suprafata bazinului hidrografic inainte

de amenajare si dupa amenajare.
t(min) 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120
z=10 mm 10 10,5 11,5 12 9,5 9,5 10,5 9 8 8,5 8 7
z=15mm 6,5 8 9 9,5 8,5 9 5,5 4,5 4,5 4 4,5 3,5

Se vor determina valori de scurgere in bazinul hidrografic dupa propuneri de amenajare.

53
5.4. Date morfometrice ale bazinului de receptie aferent retelei torentiale

 F- suprafata de receptie aferenta retelei torentiale se produce in programul de calcul

in km2;
 L- lungimea retelei principale de scurgere [km];
 ∑L- suma ramnificatiilor secundare ale retelei torentiale [km];
 Jmed-panta medie a talvegului retelei torentiale [km];
 Fi- coeficient in functie de panta medie a versanrilor in bazinul de receptive;

Fi=f(iv)
Valoarea coeficientuli fi se interpoleaza conform valorilor din tabelul 5.5.

Tab 5.5 valoarea coeficientului fi in functie de f(iv)

Iv% fi
5 3
6 3,2
8 3,6
10 4
20 5,6
30 7

 ma-valoarea coeficientului in functie de natura albiei ;

Se alege coeficientul ma conform tabelului 5.6.

Tab 5.6. Valorile coeficientului ma

Natura albiei torentiale ma
Albie neteda din pamant 25
Albie serpuitoare si cu vegetatie 20
Albie puternic invadata cu vegetatie 15
Albie cu grohotisuri si bolovanisuri 10

54
  mv- coeficient in functie de rugozitatea versantului;

Se alege coeficientu mv conform tabelului 5.7.

Tab 5.7. Valorile coeficientului mv

Natura versantilor mv
Pasune cu iarba mica 20
Pasune cu iarba inalta si movilite 10
Araturi de-a lungul curbei de nivel cu 7
bolovani,cu tufisuri,bolovani rari

 m,n-coeficienti unghiulari ai taluzelor albiei torentiale in zona de iesire (m1-m2)

conform tabelului cu taluze;
 Qmax*- inainte de amenajare;
 Qmax**-dupa amenajare

F=0,41 km2
L=1,05 km
∑L=0,59 km
Jmed=0,055
Iv=9,84%
ma=15
mv=7
m1=1,7
n=2,3

55
Cap. 6 Detreminarea pantei de proiectare si amplasarea
lucrarilor transversale pe reteaua principal de scurgere

Panata de proiectare reprezinta panta ce se proiecteaza a o avea noul talveg dupa

amplasarea lucrarilor transversal si dupa ce albia este considerata intr-un echilibru dinamic
relativ.

6.1. Determinarea debitului de formare Qmax50%

Se considera acel debit in care aria torentiala ajunge la un echilibru relative in urma
transportului de aluviuni.

[m3/s]

Qmaxp%- debitul maxim la asigurarea de calcul la iesirea din

C- coeficient de corectie care pentru torenti are valoarea de 1,3;
M1,M2-perioada de receptie a fenomenului studiat;

6.2. Determinarea debitului specific pe suprafata bazinului hidrografic

Reprezinta o valoare raportata la o suprafata Qmax0

F-suprafata aferenta bazinului hidrografic a ravenei [m3/s,km2];

56
6.3. Stabilirea sectoarelor de calcul si caracteristicile acestora

Sectoarele de calcul reprezinta acele portiuni din reteaua torentiala de scurgere pe care
se vor proiecta lucrarile torentiale.
Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca sectoarele de calcul:
 sa aiba o panta omogena;
 sa aiba o panta mai mare de 20%;
 sa aiba o panta mai mica de 20%;

Sectoarele de calcul se numeroteaza dinspre amonte spre aval, tinand cont de cele trei
conditii de mai sus.

Tab 6.1. Caracteristicile sectoarelor de calcul

sector L(m) Itv(%) ᵞ b(m) m1 m2 Si(km2) Qimax
I 545 0,097 7 0,5 1,2 1,5 0,25 2.00
II 510 0,0805 4,5 0,9 1,7 2,3 0,16 1,28

L-lungimea sectorului de calcul ;

Itv-panta medie a talvegului pe sectorul de calcul ;

ᵞ-coeficient de rugozitate pe albiile torentiale conform tab 6.2.;

b- latimea;
Si- suprafata aferenta fiecarui sector de calcul;
Qimax- debitul maxim de calcul aferent fiecarui sector de calcul;

Qimax=q0*si (m3/s) =3,072*0,25 = 0,769 (m3/s)

57
Tab 6.2. Valorile coeficientului de rugozitate ᵞ (dupa basin)

Natura albiei torentiale ᵞ

Sectoare de transport fara plantatii pe fundul 3,5-4
albiei
Sectoare de transport cu plantatii rare 4,5-5
Sectoare de transport cu plantatii dese 6,5-7,5
Sectoare de sapare fara plantatii pe fundul albiei 5,5-6,5
Sectoare de sapare cu plantatii rare 7-8,5
Sectoare de sapare cu plantatii dese 3-10

Tab 6.3. Calculul adancimii apei pe sectoarele de calcul

sector h(m) P (m) A(m) R(m) c kef knec
I 0.85 3,36 1,40 0,42 7,35 6,64 6,43
II 0.5 3,14 0,95 0,30 9,48 4,95 4,51

C= ;
C-coeficient de viteza pe albiile torentiale;
Q=AC

=AC

knec= (tab 6.1.)

58
Tab 6.4. Calculul pantei de proiectare ip

sector H (m) U0(m/s) U0=u01*h2 ip itv ∑H=L(Itv-Ip)

I 0,85 3,20 3,10 0,074 0,097 12,48
II 0,5 4,50 3,92 0,052 0,0805 14,68

Ip=
Vitezele unitare de scurgere a apei la adancimea curentului de 1m se aleg in functie de natura
aluviunilor transportate .Viteza de deplasare a aluviunilor la adancimea h.
Ip- panta de proiectare
∑H -suma tuturor lucrarilor transversale de pe sectorul de calcul (inaltimea totala de acoperire a
lucrarilor transversale).
Observatie!!!
Panta de proiecatre este mai mica decat panata talvegului si se incadreaza in limita a 30-40% din
panta talvegului.

59
Cap. 7 Determinarea volumelor de aterisament retinut in
spatele lucrarilor transversal de pe reteaua torentiala

In timpul viiturilor si dupa producerea acestora, in spatele lucrarilor transversal se

depun aluviunile transportate de curentul de apa .Intreg volumul de aluviuni pana la cota
deversor se numeste aterisament.
Acesta indeplineste mai multe functii:
 consolideaza talvegul albiei torentiale ;
 consolideaza malurile ravenei prin sprijinire;
 reduce viteza de scurgere apei torentiale;

Calculul volumului de aterusament se face pentru fiecare lucrare in parte

propuse pe sectoare de calcul cu ajutorul relatiei:

[m3]
 HI- inaltimea elevatiei fiecarei lucrari transversale [m];
 Itv-panta talvegului natural;
 Ip-panta de proiectare
 b- latimea talvegului la fund pe sectoare de calcul;
 m-o medie a coeficientilor unghiulari ai taluzelor.

Tab 7.1 calculul volumelor de aterisament pe reteaua torentiala

Vat
Sector Itv Ip b (m) m1 m2 m Hi (m) (m^3)
I 0.097 0.07 0.5 1.2 1.5 1.35 2 1022.22
0.097 0.07 0.5 1.2 1.5 1.35 2 1022.22
0.097 0.07 0.5 1.2 1.5 1.35 2 1022.22
0.097 0.07 0.5 1.2 1.5 1.35 2 1022.22
0.097 0.07 0.5 1.2 1.5 1.35 2 1022.22
0.097 0.07 0.5 1.2 1.5 1.35 2 1022.22
0.097 0.07 0.5 1.2 1.5 1.35 0.5 105.56
Total 6238.89

60
 SECTOR Itv Ip b(m) m1 m2 m Hi Vat(m^3)
II 0.08 0.05 0.9 1.7 2.3 2.00 3 1633.33
0.08 0.05 0.9 1.7 2.3 2.00 3 1633.33
0.08 0.05 0.9 1.7 2.3 2.00 3 1633.33
0.08 0.05 0.9 1.7 2.3 2.00 3 1633.33
0.08 0.05 0.9 1.7 2.3 2.00 2 792.59
Total 7325.93

Cap.8 Eficienta lucrarilor antierozionale din bazinul

hidrografic studiat

Eficienta lucrarilor cu scop antierozional si cu scopul de a reduce torentialitatea in

bazinul hidrografic studiat poate fi cuantificata prin asa numiti coeficienti de eficienta.
Pentru a determina valorile coeficientilor este necesar a se determina eficienta lucrarilor
si masurile propuse astfel:
1.Eficienta antierozionala

Ea=ET*-ET** ( t/an);
Ea=2351,37-1069,07=1282,3 (t/an)
Coeficientul eficienta antierozional este dat de raportul:

Ca= *100(%);
Ca=1282,3/2351*100=54,534%

2.Eficienta hidrologica

Eh=Qmax p%*-Qmax p%** (m3/s);

Eh=1.696181-0.812001=0.88418 (m/s)

61
 Ch= *100(%);
Ch=0,88418/1,696181*100=52,12%

Eficienta lucrarilor antierozionale au scop de reducere a torentialitatii ,este vizibila

daca Ca si Ch >30-40%.

62
Bibliografie

1. Băloi V. – Amenajarea bazinelor hidrografice şi a cursurilor de apă Ed. Ceres,

Bucureşti, 1984;
2. Băloi V. – Amenajarea torenţilor pe teritoriul agricol, Editura Agro-silvică,
Bucureşti, 1965;
3. Biali Gabriela (2006) – Amenajări pentru protecţia şi conservarea solului.
Îndrumar de lucrări Ed. Pim Iaşi;
4 Biali Gabriela, Popovici N., (2007) – Amenajări pentru protecţia şi conservarea
solului Ed. Performantica, Iaşi;
4. Clinciu I., Lazăr N. (1999) – Bazele amenajării torenţilor . Ed. LUX LIBRIS,
Braşov;
5. Clinciu I., Lazăr N., (1997) – Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice
torenţiale. Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A. – Bucureşti;
6. Kiselev P.G. – Îndreptar pentru calculele hidraulice, Ed. Tehnică, Bucureşti,
1988;
7. Moţoc M. – Eroziunea solurilor pe terenurile agricole şi combaterea ei, Ed.
Agro-silvică Bucureşri, 1963;
8. Popovici N. – Combaterea eroziunii solului şi a proceselor asociate, I.P. Iaşi,
Rotaprint, 1991;
9. Stătescu Florian, Chiriac Constantin – Bazele ştiinţei solului – Fizica
solului,Ed. Sam – Son’s, Iaşi, 1998;
18. Traci C. – Instrucţiuni privind studiile şi calculele necesare la proiectarea
lucrărilor de combaterea eroziunii solului, P.D. – 14 –72 ,
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi apelor,
Departamentul Îmbunătăţiri funciare, 1997.

63