Oenoturismul sau turismul viti-vinicol reprezint activitatea cu caracter recreativ practicat n

regiuni viticole, putnd Iii un ansamblu de beneIicii pentru cei care l practic. Aceste
beneIicii constau n vizitarea cramelor, degustri de vinuri, cazare n locuri special ameniate
n interiorul podgoriilor, activitti speciIice alimentatiei publice etc.
Principalele metode de practicare a oenoturismului sunt:
- organizarea de drumetii urmrind etapele prin care trece bobul de strugure pn aiunge vin;
- drumetii recreative n miilocul plantatiilor d evit-de-vie;
- cursuri initiatoare n stiinta vinului;
- organizarea de vizite si alte activitti n exploatatiile viticole;
- petreceri si Iestivaluri dedicate vinului;
- trguri si licitatii de vinuri.
Oenoturismul pote Ii considerat:
- arta de a tri cu satisIactie si plcere;
- un stil de viat plin de privilegii;
- o integrare n peisaiul miriIic al plantatiilor de vie;
- o abordare integrat care implic cele dou sectoare vitivinicultura si turismul.
Statisticile arat c populatia care practic un astIel de turism are un nivel de cultur
ridicat, marea lor maioritate Iiind englezi (81) si nemti (46).
Tot din statistici reiese si Iaptul c principalele activitti organizate n maioritatea
tururilor prin lumea vinului contin: degustri de vinuri (100), vizitarea cramelor si
pivnitelor intreprinderilor productoare de vinuri (81), vizitarea plantatiilor de vit de vie
(21), momentele de odihn n miilocul viilor (15), cursuri de initiere n arta oenologic
(10), servirea mesei (6).

2.1. Tendinte moderne n dezvoltarea oenoturismului

n prezent, industria vinicol mondial ncadreaz dou categorii de tri productoare
de vin: noi productori si productori traditionaliCei mai importanti productori traditionali
sunt: Franta, Italia si Spania. Romnia se compar cu acesti productori, ns conIorm datelor
Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, ea se consider unul din productorii traditionali
care se situeaz printre primii zece cei mai mari exportatori de vinuri din lume si pe locul 11 -
dup volumul de productie. Aceasta permite totusi trii noastre s se plaseze pe plan
international ca tar viniIicatore de important sporit.
n Europa, multe zone viticole beneIiciaz de un asemenea proiect turisitc. Vecini
nostri, cei din sudul regiunii Transdanubia, si-au dovedit priceperea n domeniul turistic,
stiind s scoat n evident si s proIite de Iiecare particularitate a locului n care triesc. Zona
Villany-Siklos este prima de acest gen din Ungaria. Cunoscut initial pentru vinurile sale,
Villany-Siklos s-a remarcat ns n ultimul timp, datorit unui proiect denumit "Drumul
vinului". Proiectul a Iost initiat n cadrul unei largi colaborri europene cu Italia si Spania si
Iinantat partial prin INTERREG si cuprinde activitti care s Iac cunoscute traditiile, s
mbuntteasc serviciile de cazare, vizitare si inIormare.

2.1.1. Oenoturismul n Franta
nc din cele mai vechi timpuri Franta este cunoscut drept tar viniIicatoare, si a
devenit celebr n ntreaga lume pentru vinurile sale. Ele constituie o component esential n
atractivitatea trii prin diversitatea, calitatea ti savoarea lor. Ele pot Ii degustate n toate
circumstantele, simboliznd arta de a tri n mod Irancez.
Vinul si gastronomia constituie o motivatie Iorte pentru a vizita o destinatie. n Franta,
Iiecare al treilea vizitator ncearc spontan vinul si gastronomia printre motivatiile alese
pentru seiur.
Turistii Irancezi si strini se reunesc n acelasi mod ca amatori de vin: dac Irancezii
sunt n maioritate la vizitarea vinriilor, cu totalul de 43, germanii sunt urmtorii cu 39 de
vizite, dup care urmeaz belgienii cu 27 si britanicii cu 21.
Cercetrile n domeniu diIerentiaz trei proIiluri de clientel:
- Pasionati, pentru care cramele sunt principalul criteriu de alegere a destinatiei
de vacant;
- 2atori. care nu ar ezita de a se opri n traseul su pentru a vizita o cram, sau
a cumpra vin direct de la productor;
- 0i car0 d0scop0rind cultura. gs0sc in s0ns larg via si vinul. gastrono2ia.
patri2oniul. div0rsitat0a p0isai0lor.
Vizita cramelor este Iorma de turism cea mai caracteristic pentru ntreprinderile viti-
vinicole. Pe lng vizita domeniului, se propune degustarea si vnzarea produselor vinicole.
Mai mult de 5000 de crame, domenii si castele cu proprietti viticole sunt deschise publicului,
potrivit unui recensmnt realizat n 8 regiuni viti-vinicole.
Itinerarele viti-vinicole: proIesionistii din domeniul turismului si cei din domeniul
viniIicatiei s-au reunit pentru a primi mai bine clientii si. Ei au elaborat hrti de calitate care
prezint toti proIesionistii primitori de public. Integrarea n retea a cramelor si domeniilor
viti-vinicole permite descoperirea lor liber sau organizat. Itinerariile viti-vinicole au diIerite
Iorme ce se adreseaz tuturor tipurilor de consumatori. Cea mai clasic si cea mai veche
Iorma este parcurgerea unei rute a vinului cu masina. Mai exist si altele: primblri parcurse
pe ios, dac distanta permite; primblri ecvestre, ciclism sau cu trenul turistic special destinat.
Aceast descoperire a turismului s-a Icut simtit si sub alte Iorme, propunnd .Case de vin
pentru a prezenta mai bine productia local. Scolile si institutiile vinicole oIer Iormule de
descoperire a vinurilor cel mai des ntlnite n locurile de prestigiu, situate pe domenii.
n sIrsit, muzeele, srbtorile si Iestivalurile mrturisesc cultura vinului care n Franta
este o art de a tri. Vinul este un univers, att ct el este destinat s pun n evident istoria,
patrimoniul si peisaiele Frantei, care oIer o mie si una de plceri a descoperi.
Toate activittile sunt propuse, n circuit sau individual, n oIerte comerciale de seiur
propuse de specialistii din domeniul turismului si viniIicatiei, pe care Franta le reuneste
pentru a le Iace mai bine cunoscute.|27|

2.1.2. Oenoturismul n Italia
La o prim vedere, lumea vinurilor italiene te copleseste prin complexitate: mii de
productori, mii de soiuri de struguri, mii de denumiri. Ca s o ntelegi, trebuie s abandonezi
perspectiva de ansamblu si s te pierzi n amnunte. Acumulezi inIormatia pahar cu pahar.
Institutul Italian de Comert Exterior (ICE), n colaborare cu Regiunea Abruzzo si
Agentia Regional pentru Servicii de Dezvoltare a Sectorului Agricol din Abruzzo (ARSSA),
a organizat un tur educational n aceast regiune din centrul Italiei.
Regiunea Abruzzo, aIlat pe coasta de est a Italiei, se ntinde pe o supraIat de 11.000
de km
2
, mprtiti radical ntre mare si munte: n aproximativ o iumtate de or se poate aiunge
de pe coast, care are o lungime de 150 de km, n regiunea muntoas, aIlat nspre interiorul
peninsulei. Aceast trecere rapid ntre mare si munte, care presupune diIerente sensibile de
climat si sol, Iace ca produsele zonei sa Iie extrem de diverse.
Necesitatea orientrii ctre noi piete de desIacere i-a Icut pe productorii locali s se
asocieze n organisme care s i aiute s-si Iac cunoscut identitatea regiunii. Unul dintre
aceste organisme este Enoteca Regionala din Abruzzo.
150 de productori - 500 de vinuri Aceast enotec s-a constituit prin asocierea a
peste 150 de productori de vin din regiune, cu scopul de a promova vinurile zonei. Localizat
n micul orsel Ortona, la aproape 30 de kilometri de principalul centru urban al provinciei -
Pescara, enoteca organizeaz periodic tururi pentru ziaristi sau pentru pasionati, degustri sau
alte evenimente de promovare.
n acest moment, n enotec sunt prezentate peste 500 de etichete de vin. Tuturor
productorilor din Abruzzo li se oIer sanse egale pentru a si expune vinurile, ns pentru ca
un vin s Iie admis, el trebuie s satisIac criterii stricte de calitate. Un comitet special are
misiunea de a decide daca un vin ndeplineste aceste conditii.
Enoteca este gzduit de Palatul Corvo (secolul al XVII-lea), iar vinurile sunt etalate
ntr-o expozitie permanent n ncperile de la parterul cldirii. Oricine este interesat, poate
participa la o degustare n atmosIera degaiat a wine-bar-ului, sub ndrumarea unui
sommelier. Cramele viti-vinicole italiene sunt deschise oricnd publicului si dispun de
conditii de primire a turistilor. Programele excursiilor sunt diverse si pot Ii organizate de
agentii de turism sau turistii vin de sine stttor la crame pentru a savura vinurile din Abruzzo.
Cele mai cunoscute si rspndite soiuri de struguri din aceast provincie din centrul Italiei
sunt Montepulciano si Trebbiano d'Abruzzo. (ns numele Montepulciano d'Abruzzo nu are
nici o legtura cu Nobile di Montepulciano, vin produs n regiunea Toscana si care a
mprumutat numele de la cel al orasului n care se mbuteliaz.)
Strugurii Montepulciano sunt printre cei mai apreciati struguri rosii din peninsula, din
acestia obtinndu-se DOC-ul Montepulciano d'Abruzzo, dar si versiunea rose, Cerasuolo. Alte
doua vinuri de reIerint sunt proasptul vin alb Trebbiano d'Abruzzo si DOC-ul Controguerra,
alb sau rosu. Aceste vinuri pot Ii produse numai n cinci orsele din Abruzzo, n zona din
nordul localittii Teramo, din centrul provinciei. Rmnnd n zona Teramo, nu se poate trece
cu vederea " perla coroanei " - Montepulciano d'Abruzzo Colline Teramane DOCG.
Aceste zone trebuie s aplice o serie de norme mai stricte chiar dect cele Iolosite n
mod normal pentru vinurile DOC. Vinurile pot Ii produse numai n zone clar delimitate, iar
recolta nu poate depsi 9.500 kg/ha. Apoi, vinurile trebuie s se " odihneasc " n butoaie de
steiar pentru cel putin doi ani sau chiar trei, pentru vinurile care trec n categoria " Riserva ".
Pe lng posibilitatea de a vizita aceast regiune sau a degusta vinurile de exceptie
Iabricate aici, turistul are si ocazia de a vedea tehnologiile traditionale de preparare a vinului
sau chiar de a participa la procesul de productie.
La Iel excursiile la cramele viti-vinicole pot Ii combinate cu vizitarea diIeritor orsele
sau monumente istorice, arhitecturale si culturale, dup solicitarea si interesele
consumatorului. |28|


2.1.3. Oenoturismul n Spania
Dezvoltarea viticulturii n Spania a generat si dezvoltarea turismului viti-vinivcol al
acestei tri cu diversiIicarea nivelului de prestare a serviciilor turistice n cadrul
ntreprinderilor viti-vinicole, Iapt ce plaseaz Spania ca unul dintre cei mai mari viniIicatori ai
lumii. Cele mai dezvoltate regiuni n domeniul viti-vonicol sunt La Rioia, Ribera del Duero,
Toledo, La Mancha, Penedes, Priorato, Toro, Galicia, Jerez si Andalucia. Pe lng produsele
viti - vinicole ruta vinului include mai multe componente si anume buctria traditionala,
cultura si istoria, arta si populatia bstinas. Asadar sunt organizate tururi viti - vinicole n
grup cu ghid sau independente, excursii de o singur zi n regiunile viti - vinicole, care includ
si activitti gastronomice, vacante active unde degustarea vinului poate Ii combinat cu
plimbrile ecvestre, golI, curse de degustare si multe altele.
Se lucreaz cu grupuri private, Iamilii si prieteni, cupluri, grupurile pot Ii de diIerite
mrimi. Fiecare grup este speciIic de aceea se lucreaz intensiv pentru a obtine cea mai bun
experient posibil.
Turul viti - vinicol gurmand. Cercetnd toate aspectele vinului spaniol, a
tipurilor de struguri utilizati si cum sunt crescuti, secretele degustrii, savurnd buctria
traditional, admirnd arta, istoria si cultura. Turistii pot participa la tur n grup sau se
organizeaz un tur privat individual.
Excursia de o singur zi. Daca turistul nu dispune de mult timp si doreste s
experimenteze plcerea vinului spaniol, se sugereaz de asemenea o scurt excursie n unul
din orasele Spaniei.
Activitti gastronomice. Vinul este eternul nsotitor al mesei, deci pentru
iubitorii de vin si gurmanzi se oIer activitti culinare populare.
Tapas si vinul. Tapas este o specialitate culinar spaniola. Tapasul poate Ii
diIerit si cu el se serveste respectiv diIerite tipuri de vin. Se serveste tapasul doar n anumite
regiuni ale Spaniei.
Vacante viti - vinicole active. Cu multa hran si vin este de asemenea minunat
sa includ si cteva activitti, cum ar Ii: golI, ciclism, plimbri pe ios sau primblri ecvestre.
Degustarea vinului. Daca turistul doar doreste degustarea vinului aceasta poate
Ii organizat sub cele mai diverse Iorme.
Tururi private. Pot Ii organizate tururi private n aceste regiuni att pentru
grupuri mari ct si pentru dou persoane.
Tururi corporative. Mese si degustatii sunt organizate pentru evenimente
corporative.
Tururi viti - vinicole exclusive. Se organizeaz pentru grupuri mici, sunt
asigurate cu ghid local, hotel, vinrii selecte, minunate plantatii viticole, vinuri spaniole
exceptionale si buctrie traditional.
Turistii pot alege Iie tururile organizate, Iie tururile individuale care s corespund
cerintelor si preIerintelor acestora. Dac turistul nu dispune de mult timp, el poate ncerca
turul de o singur zi, iar dac are nevoie de activitti alege vacanta viti vinicol activ.
n Spania exist diIerite categorii de vinrii, recunoscute de mult timp, traditionale,
moderne si ecologice, pentru a reda cunostinte bune despre vinul din regiune. Orice vizita la o
vinrie poate include att degustarea ct si servirea mesei.
Aceste tururi sunt organizate n asa Iel nct s redea o idee adecvat Iiecrei regiuni n
parte. De obicei se viziteaz dou vinrii pe zi, combinnd degustarea vinului cu tururi la
situri istorice sau de interes artistic, mnstiri, castele, biserici sau orsele antice si medievale.
Durata Iiecrui tur este Ilexibil, exista tururi de la 2 zile pn la o sptmn.
Alimentatia reprezint o parte important din cltorie, cu specialitti tipice spaniole
sau cu buctria modern spaniol. Dac timpul este bun, ceea ce n maioritatea cazurilor este
speciIic Spaniei, atunci si un picnic n natur va Ii perIect.
n ceea ce priveste cazarea, toate spatiile sunt unice n Ielul lor si au Iiecare un sarm
special. Ele sunt construite n diIerite stiluri cum ar Ii, palate speciIice sec. XVIII, mnstiri
caracteristice sec. XIV, sau hotele la vinrii. Deci spatiile de cazare sunt diverse si se pot
acomoda diIeritor cerinte ale consumatorilor, de la hotele luxoase de 5 stele pn la pensiuni
tipice rurale.
Tururile individuale se pot organiza dac turistul doreste ca ruta vinului s Iie o parte
din vacanta sa n Spania. Se sugereaz si se planiIic itinerarul, se Iac toate rezervrile
necesare la crame, hotel, restaurant. Turistului i se va pune la dispozitie masina cu care acesta
va cltori unde doreste. Asemenea cltorii se organizeaz n deosebi pentru vorbitorii de
limb spaniol care nu necesit ghid.
O gam att de variate de servicii oIerite spre consum poate satisIace nevoile si
dorintele oricrui consumator. Diversele tipuri de excursii se adapteaz nemiilocit la cerintele
potentialilor clienti att din punct de vedere calitativ ct si cantitativ. |29|

2.1.4. Oenoturismul n Ungaria
Ungaria de asemenea este cunoscut ca renumita tar viniIicatoare cu traditii speciIice
vechi. Aceasta destinatie este renumita mai ales prin vinul de Tokai care este o legend nc
vivant. Aprut n 290, dup ordinul Imperatorului Roman, botezat de Louis XIV .vinul
regesc si regele vinurilor. Aceast cram mitic descoper atuurile sale datorit partenerilor
strini si a 10 ani de lucrri intensive. Cerintele speciIice ale vinului de tokai se
caracterizeaz prin necesitate de 78 si 96 umiditate pentru a Iavoriza dezvoltarea lui, iar
vechimea vinului trebuie s Iie de cel putin 3 ani.
n anul 1989 a existat ordinul de a deIrisa si a replanta toate viile din Ungaria. Au Iost
create societti mixte cu investitii n special spaniole si Iranceze care au generat dezvoltarea
viticulturii si integrarea Ungariei pe plan international ca destinatie turistic viti-vinicol.
Itinerarele viti-vinicole se caracterizeaz prin vizitarea trii de aur lichid crescut pe
aceste pmnturi, care dispune de un ntreg tezaur vinicol si care se bucur deia de invitati la
masa Catherinei II. |27|


2.3. Dezvoltarea oenoturismului n Romnia
Dezvoltarea multisecular a acestui teritoriu este indisolubil legat de practicarea si
evolutia viniIicatiei, proces care, sub aspect cronologic, a cunoscut mai multe etape, dup cum
urmeaz: perioada antic, epoca medieval si cea contemporan. n ceea ce priveste turismul
viti-vinicol, acesta cunoaste dezvoltarea sa propriu-zis.
Cultura vitei de vie poate Ii practicat, n Romnia, pe aproape ntreg teritoriul trii,
ncepand de la Dunre, n sud, pn n iudetele Botosani si Maramures, n nord. Numai cteva
iudete situate n zone de mai mare altitudine (Brasov, Covasna, Harghita) si un singur iudet
din extrema nordic a trii (Suceava) nu oIer conditii prielnice pentru viticultur.
O calatorie pe drumurile viei si vinului presupune, ca atare, un itinerar lung, prin toate
provinciile romanesti. Este, desigur, greu ca un cltor pe aceste drumuri s aiung peste tot
unde exist vii si se produc vinuri. Restrngndu-si traseul numai la locurile de renume ale
viticulturii romanesti el are, totusi, de parcurs o cale lung, presarat cu nenumarate momente
de ncntare si cu neasteptate revelatii.
n geograIia viticol a Romniei apar cteva notiuni cu care ne vom ntlni n periplul
nostru: cele de ..podgorii", ,,centre viticole" si ,,plaiuri", reprezentnd areale consacrate
culturii vitei de vie, bine delimitate. Ele cuprind terenuri situate mai ales n zona colinar,
unde viticultura si producerea vinurilor au devenit activitti traditionale.
Potrivit unei recente lucrri de zonare a productiei viticole, n Romania exista un
numr de 37 podgorii, din care Iac parte 123 de centre viticole, la care se mai adaug 40 de
centre viticole independente, situate n aIara podgoriilor. Numrul plaiurilor viticole este
Ioarte mare, prin ,,plai" ntelegndu-se o supraIat oarecum restrns de vii asezate pe aceeasi
Iorm de relieI, pe care se produc vinuri de o calitate distinct si omogen.
Prima tentativ a Romniei de a participa n calitate de partener cu trile Europei de
Vest la dezvoltarea oenoturismului a Iost n ianuarie 1996. Prin aceast colaborarea se
ncearc posibilitatea de includere a Romniei n programul ECOS-OUVERTURE, care are
ca scop 'Integrarea Romniei n reteaua turismului cultural n mediul rural al regiunilor
viticole din Europa. ECOS-OUVERTURE este programul de cooperare interregional
extern a Comisiei Europene. El Iavorizeaz cooperarea reciproc avantaioas dintre regiunile
si orasele Uniunii Europene si omoloagele lor din Europa Central, CSI si trile bazinului
mediteranean.
Printre obiectivele programului se numr:
O ntrirea coeziunii economice si sociale, ncuraind participarea la cooperarea est-
vest si nord-sud a regiunilor si oraselor ce provin din zonele cele mai putin Iavorizate ale
Uniunii Europene;
O sustinerea n procesul tranzitiei economice si politice, a regiunilor si oraselor din
Europa Central si de Est, a CSI si a trilor mediteraniene;
O contribuirea la dezvoltarea regional si la modernizarea colectivittilor teritoriale
din ansamblu zonelor ce particip la Uniunea European, n Europa Central, n CSI si n
trile mediteraneene.