LUCRARE DE LICENTA UNIVERSITATEA BABES-BOLYAICLUJ-NAPOCA MATHE ZOLTAN 1. Argument 2. Scurta prezentare a judetului Bistrita-Nasaud 2.1. Stema judetului 2.2.

Date istorice 2.3. Atractii turistice 3.Cadrul natural al Vaii Brgaului CUPRINS
3 4 4 5 6 11

ara Brgaielor a fost cercetata n mod amanuntit din diferite puncte de vedere, existnd foarte multe lucrari de specialitate, cu caracter general sau de detaliu, dar lipseste nsa cu desavrsire, pna in prezent un studiu de sinteza sau o monografie complexa.

2. SCURT PREZENTARE A JUDEULUI BISTRIA-NSUD

Situat n nordul Romniei, judetul Bistrita-Nasaud se desfasoara pe o suprafata de 5355 km patrati, avnd o populatie de 327.262 locuitori. Bistrita-Nasaud este un judet din Transilvania. Judetul Bistrita-Nasaud este mpartit, din punct de vedere administrativ, ntr-un municipiu, 3 orase si 58 de comune cu 235 de sate. Se nvecineaza cu judetele Cluj, la vest, Maramures, la nord, Suceava, la est si Mures la sud. Relieful este n general nalt si destul de fragmentat, n judet desfasurndu-si culmile muntii Rodnei, Brgaului, Calimanilor si Tiblesului. Desi numai o parte din muntii Rodnei se afla pe teritoriul judetului, frumusetea acestora creaza un decor

minunat. Ghetarii erei cuaternale au lasat urme, crend creste ascutite si circuri glaciale care adapostesc lacuri de aceeasi origine, cu ape limpezi de o rara frumusete (Lala, Buhaescu). Un peisaj deosebit de pitoresc il dezvaluie si Muntii Brgaului, prin prezenta unor maguri vulcanice prin padurile si fondul cinegetic deosebit de bogat. Muntii Calimani se caracterizeaza prin masivitate si fenomene vulcano-carstice curioase, iar Muntii Tiblesului, care strabat partea de vest a judetului, cuprind variate bogatii. Tot n partea vestica se afla naltimile Podisului Transilvaniei, respectiv dealurile Suplaiului, Nasaudului si Bistritei care ajung pna la 600 m altitudine.

2.1. Stema judetului

Este adoptata prin Hotarrea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 si publicata n Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Descrierea stemei: Stema judetului Bistrita-Nasaud se compune dintr-un scut sfertuit; n primul cartier, pe fond de azur, se afla o acvila, tinnd n ciocul rosu o cruce ortodoxa de aur si avnd pe piept un scut de argint cu initialele VRR (Virtus Romana Rediviva); la baza acvilei se afla o carte deschisa, de culoare alba. n cartierul secund, pe cmp de aur, este reprezentata, n culoare naturala, lupoaica cu Romulus si Remus. n cartierul trei, pe fond rosu, este conturat un scut cu bordura de aur, cu marginile neregulate, al carui cmp este, de asemenea, rosu; n interiorul acestuia se afla capul de bour, n culoare naturala, avnd ntre coarne o stea de aur, formata din sase raze. n cartierul patru, pe fond de argint, se afla un personaj purtnd costum popular, tinnd n mna dreapta o sulita, iar n cea stnga, un scut cu ornament floral. Semnificatia elementelor nsumate: Acvila, lupoaica capitolina si deviza evoca originea latina a poporului roman. Personajul i aminteste pe granicerii romni din Nasaud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile detinute de domnii Moldovei n zona si la relatiile existente n epoca feudala ntre domnii Moldovei si

aceste tinuturi.

2.2. Date istorice

- 106-271 e.n.: cea mai mare parte din actualul judet Bistrita-Nasaud era inclusa n provincia romana Dacia, vestigiile care dovedesc acest fapt sunt castrele romane de la Orheiu Bistritei, Ilisua si Livezile. - 1235: Este atestata documentar asezarea Beclean. - 1241-1242: Asezarile Bistritei si mprejurimile au fost devastate de hoardele tatare. - 1264, iul.16: Prima mentiune documentara a orasului Bistritei. - 1353: Orasul Bistrita capata dreptul de a avea pecete proprie si de a organiza un trg anual. - 1409: Sigismund de Luxemburg acorda bistritenilor dreptul de a ridica ziduri de aparare n jurul orasului. - 1440: Asezarea Nasaud este mentionata n documentele vremii. - 1452: Regele Ladislau Postumul doneaza orasul Bistrita lui Iancu de Hunedoara. - 1529-1546: Bistrita a fost stapnita de Petru Rares. - 1601: Trupele generalului Basta asediaza orasul Bistrita, provocndu-i mari distrugeri. - mparateasa imperiului Austro-Ungar, Maria Tereza, hotaraste sa ridice mpotriva navalirii tatare un riguros sistem de granita militara, care s-a extins si pe valea Rodna, valea sieului si valea Somesului; astfel, la Nasaud, a fost nfiintat Districtul Graniceresc Nasaud. - 1762, apr.15: Decretul imperial pentru nfiintarea militiei nationale graniceresti, n urma caruia ia fiinta regimentul II romnesc de la Nasaud. - 1786: Construita n Bistrita prima biserica romneasca. (str. Crinilor) - 1794: Se nfiinteaza Institutul Militar Nasaud cu predare n limbile romna, germana si latina.

- 1863: La Nasaud se deschid portile vestitului liceu care i-a avut ca elevi pe George Cosbuc, Liviu Rebreanu, Ion Pop-Reteganul. - 1884: La Nasaud a fost sfintita catedrala greco-catolica n prezenta episcopului Ioan Szabo. - 1888: Inaugurata noua cladire a gimnaziului din Nasaud. - 1893: Biserica fostei manastiri minorite (1270-1280) a fost cumparata de catre biserica greco-catolica. A fost intabulata n anul 1895.

2.3. Atractii turistice:

Pesteri: Izvorul Tausoarelor (n apropiere de Rebrisoara) - este cea mai adnca pestera din Romnia (478.5m), iar galeriile subterane se ntind pe aproximativ 16.5km. Alte pesteri: Jgheabul lui Zalion (prin diferenta sa de nivel de 242 m, este a doua din Romnia), Magla, Pestera Znelor. Valea si cheile Bistritei, pornesc din muntii Calimani, de la altitudinea de 1.562 m si se ntind pe 65 km. Valea Repedea formeaza o rezervatie vegetala complexa si se ntinde pe 7 km, printre formatiunile vulcanice ale muntilor Calimani. Lacuri: Lala Mare (n apropierea vrfului Ineu, la altitudinea de 2.279 m), Lala Mica, Ineu, Cetatele (cunoscut si ca Taul Caianului), Colibita (n muntii Brgaului), Taul Znelor. Rezervatii naturale: Parcul dendrologic Arcalia (la 17 km vest de Bistrita, n apropierea satului Arcalia) - se ntinde pe mai mult de 16 ha si adaposteste peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc). Alte rezervatii: Piatra Corbului (parc geologic si vegetal, situat n muntii Calimani), Muntele de sare de la Saratel. Statiuni: Sngiorz (la 56 km de Bistrita) - statiune balneoclimaterica amplasata ntr-o zona depresionara (465 m), nconjurata de formatiuni vulcanice acoperite de paduri de fag. Izvoarele minerale de la Sngiorz au fost atestate documentar nca din 1770. Alte statiuni: Colibita (830 m altitudine), Piatra Fntanele (1.100 m, n apropierea pasului Tihuta, aici se poate practica schiul), Valea Vinului.

Vestigii istorice: Ruinele cetatii de la Ciceu (Ciceu-Giurgesti, 1203 - 1204) n Evul Mediu, fortificatia a aparinut domnitorilor moldoveni, ncepand de la stefan cel Mare (1489) si pna la Alexandru Lapusneanu. Alte vestigii istorice: Turnul Dogarilor din Bistrita (1465 - 1575) - are trei nivele si 35 m naltime. Este singurul turn ramas din cetatea medievala Bistrita. Biserici si manastiri: Biserica Evanghelica din Bistrita - construita n secolul al XV-lea n stil gotic, biserica are un turn de 75 m care domina orasul. Alte lacase de cult: Biserica ortodoxa din Bistrita (1270 - 1280), Cadedrala Ortodoxa - Bistrita, Biserica Greco-Catolica - Bistrita, Biserica Catolica - Bistrita, Biserica Reformata Bistrita, Sinagoga - Bistrita, Biserica Beclean (ridicata n secolul al XV-lea), Biserica evanghelica din Dumitra (1488), Manastirea Vad (Ciceu, construita de stefan cel Mare n stil moldovenesc). Muzee si expozitii: Muzeul Judetean Bistrita-Nasaud Bistrita, Muzeul Graniceresc Nasaudean, Muzeul sasesc - Livezile, Muzeul de Arta Comparata Sngeorz-Bai, Muzeul Casa Argintarului Bistrita, Casa Memoriala Andrei Muresanu Bistrita, Casa Memoriala Liviu Rebreanu - Liviu Rebreanu, Casa Memoriala George Cosbuc - Cosbuc, Casa Memoriala Ion Pop-Reteganul - Reteag Rezervatii naturale
Rezervatia mixta Ineu - Lala. Piatra Corbului (parc geologic si

vegetal, situat n muntii Calimani).

Muntele de sare de la Saratel. Zavoaiele Borcutului. Rezervatia naturala Pestera de la

Izvorul Tausoarelor. Rpa Verde

Rpa cu papusi, Domnesti

Valea si cheile Bistritei, pornesc din muntii Calimani, de la altitudinea de 1.562m si se ntind pe 65km. Valea Repedea formeaza o rezervatie vegetala complexa

si se ntinde pe 7km, printre formatiunile vulcanice ale muntilor Calimani. Parcul dendrologic Arcalia (la 17km vest de Bistrita, n apropierea satului Arcalia) - se ntinde pe mai mult de 16ha si adaposteste peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc). Statiuni
Sngeorz-Bai (la 56km de Bistrita) - statiune balneo-climaterica amplasata ntr-

o zona depresionara (465m) ntre muntii Rodnei, Suhard si Brgaului, pe valea rului Somesul Mare. Izvoarele minerale de la Sngeorz-Bai au fost atestate documentar nca din 1770.
Colibita (830m altitudine) la 18km de Prundu Brgaului. Piatra Fntnele (1.100m, n pasul Tihuta, aici se poate practica schiul). Valea Vinului la 8 km de Rodna.

Judetul Bistrita-Nasaud include zona de legatura dintre Carpatii sudici si Podisul Transilvaniei, bazinul de sus al rului Somesul Mare si afluentii sai, ct si o mica parte din bazinul mijlociu al rului Mures. Judetul Bistrita-Nasaud are un relief variat, distribuit n forma de amfiteatru spre Cmpia Transilvaniei si alcatuit n principal din trei zone: o zona montana (48 % din suprafata totala a judetului),

include partea muntoasa a lantului Carpatilor Estici, partea nordica si centrala a limitei muntoase (incluznd masivele iblea, Rodna, Suhard, Brgau si Calimani); o zona deluroasa (49,3 % din suprafata totala a judetului),

include partea centrala si vestica a judetului; zona de lunca ( 2,7 % din supratata totala a judetului), care

se extinde de-a lungul principalelor cursuri de apa, n special de-a lungul rului Somesul Mare si al afluentilor sai. Lungimea totala a retelei hidrografice este de 3030 km, fiind reprezentata n principal de rul Somesul Mare si afluentii sai, dar si lacuri glaciare (Lala Mare, Lala Mica), ape subterane (ape de suprafata si de adncime), izvoare de ape minerale. Pe

rul Bistrita, n aval de Colibita, se afla lacul de acumulare, cu un volum de peste 80 milioane m. Judetul Bistrita-Nasaud are numeroase bogatii ale subsolului; metale neferoase (cupru, plumb, zinc, aur, argint), minereuri nemetalice si roci utilitare (andezit, tuf vulcanic), depozite de lut, sare si gaze naturale. Relieful predominant deluros si muntos determina o flora diversificata. n depresiuni, de-a lungul rurilor, n mlastinile rurilor si a teraselor situate n sudvestul judetului sunt cmpuri cultivate cu cereale, culturi tehnice si predominant cu legume. Muntii adapostesc o fauna bogata, ocrotita de lege, cum ar fi: ursul carpatin, cerbul carpatin, cocosul de munte, barza alba si barza neagra, vulturul negru (declarate monumente ale naturii). Alte specii protejate de lege sunt: tisa, gentiana, narcisa si se gasesc n zona alpina. Potentialul turistic al

judetului Bistrita-Nasaud este extrem de bogat. Zona montana este vizitata de turisti care iubesc drumetiile, odihna si sporturile. Zona carstica a Muntilor Rodnei include cateva pesteri de o mare valoare speologica: mai Pestera Znelor, din Pestera Izvorul Tausoarelor (cea adnca pestera Romnia), Pestera Jgheabul lui Zailan. Puncte de interes turistic sunt, de asemenea: statiunea Sngeorz-Bai cu ape minerale medicinale si de masa, zona Piatra Fntanele cu castelul-hotel "Dracula", zona Colibita cu lacul artificial si barajul situat pe rul Bistrita, Valea Vinului, Parcul Dentrologic Arcalia cu numeroase plante autohtone si exotice si Iezerele Bumbaiescului, Lacurile Taul Pietros, Taul Lala Mare. n judet se gasesc, de asemenea, numeroase monumente istorice si arhitecturale. Interesante

descoperiri arheologice pot fi vizitate la Ardan, Bistrita, Coldau, Dumitrita, Saratel, ct si ruinele cetatilor Ciceu si Rodna. Printre monumentele arhitectonice ale judetului mentionam bisericile de lemn de la Sarata, Silivasu de Cmpie, Spermezeu, Salcuta, igau, Zagra, bisericile evanghelice de la Herina, Dipsa, Bistrita, dar si zona "Sugalete" (care dateaza din secolele XV-XVI). Conform datelor anuntate de Directia Judeteana de Statistica a judetului Bistrita-Nasaud, la data de 1 ianuarie 2004 populatia totala a judetului BistritaNasaud a fost de 319.099 locuitori. Din totalul populatiei, 36,3% locuieste n mediul urban si 63,7% n mediul rural. Resedinta judetului este municipiul Bistrita, cu o populatie de 83.000 locuitori la 1 ianuarie 2004. Alte centre urbane importante ale judetului sunt: Beclean - un oras monoindustrial - (11.384 locuitori), Nasaud (11.105 locuitori) si Sngeorz-Bai (10.656 locuitori) - o statiune balneoclimaterica pentru afectiuni gastrice cu renumite izvoare de ape minerale curative. n structura judetului se gasesc 56 de comune, cele mai importante fiind: Feldru (7.808 locuitori), Maieru (7.681 locuitori), Prundu Brgaului (6.597 locuitori), Tiha Brgaului (6.443 locuitori). n perioada 106-271 e.n., o buna parte din teritoriul actualului judet a facut parte din provincia Dacia. Populatia daco-romana si apoi cea romneasca din aceasta parte de nord-est a Transilvaniei a continuat sa traiasca aici si dupa retragerea armatei si administratiei romane, constituindu-se n obsti satesti si n formatiuni prestatale ce vor fi ulterior nglobate n voievodatul lui Gelu. n 1241, zona judetului a cunoscut distrugerile provocate de navalirea tataromongola, n care, fireste, cel mai mult au avut de suferit localitatile mai importante de atunci: Bistrita, Rodna, Beclean. Desi ntreaga zona va cunoaste n secolele urmatoare o dezvoltare continua, doua vor fi localitatile ce se vor impune n mod deosebit: Rodna, cu minele ei de aur si argint, si Bistrita, centru mestesugaresc, comercial si administrativ. La 1353, Bistrita obtinea dreptul de a avea sigiliu si stema proprie, fiind declarat oras liber, cu jurisdictie proprie. n 1940, judetul Bistrita-Nasaud, desi avea o covarsitoare

majoritate romneasca, a fost cedat, n urma Dictatului fascist de la Viena, Ungariei hortiste. La 13 martie 1945, judetul a revenit la administratia romneasca. Repere ale judetului n municipiul Bistrita s-a nascut Andrei Muresanu, revolutionar pasoptist si autor al imnului national al Romniei Orasul Nasaud a dat lumii stiintifice romnesti 19 academicieni, fiind considerat "orasul academicienilor". Statiunea Sngiorz-Bai e cunoscuta, n tara si strainatate, prin calitatile curative ale apelor minerale care au o valoare terapeutica deosebita, fiind asemuite cu cele de la Karlovy Vary. Liviu Rebreanu, autorul romanelor sociale "Ion" si "Padurea spnzuratilor", s-a nascut n 1885 n judetul Bistrita-Nasaud, n satul Trlisiua. "Poetul taranimii" - George Cosbuc - s-a nascut n 1886 in judetul BistritaNasaud, n comuna Hordou (astazi George Cosbuc) n judetul Bistrita-Nasaud, n zona Tihuta, se afla Complexul hotelier Dracula o ilustrare a mitului Contelui Dracula, asa cum apare n romanul lui Bram Stoker. n zona folclorica Valea Somesului, locuitorii pastreaza si n zilele noastre traditiile si obiceiurile stramosilor. n Parcul National "Muntii Rodnei" se afla una dintre cele mai importante rezervatii ale biosferei din Romnia. Atleta Gabriela Szabo, multipla campioana europeana, mondiala si olimpica, sa nascut n orasul Bistrita.

3. CADRUL NATURAL AL VII BRGULUI 3.1. Asezare geografica, limite si vecini Asezare geografica
Am ales pentru tinutul brgauan denumirea de ara Brgaielor prin simpul motiv ca exista mai multe asezari cu numele de Brgaie situate in partea de nord a Romniei si a Carpatilor Orientali, respectiv n partea de est a judetului Bistrita

Nasaud. Aceasta entitate ocupa zona centrala din complexul montan sedimentaroeruptiv Brgau-Calimani, ntregul bazin hidrografic superior si mijlociu al Bistritei Ardelene si o parte din bazinul superior al Ilvei ( Iliuta Calului si Iliuta Bozghii). ara Brgaielor se suprapune terenurilor muntilor Brgau de Sud si Calimanilor de nordvest. Pozitia geografica a arii Brgaielor n cadrul Romniei n ceea ce priveste coordonatele geografice, ara Brgaului este asezata n latitudine ntre paralelele 47o0604 si 47o1804 latitudine nordica si ntre meridianele de 24o3705 si 25o0407 longitudine estica. Complexul montan Brgau- Calimani, n care este cuprins arealul arii Brgaielor, constituie doua unitati deosebite ca structura geologica, vrtsa, atitudine, relief, clima, vegetatie, fauna si soluri, situate ntre defileul Muresului (Toplita Deda), la sud si valea superioara a Somesului Mare (Valea Ilvei), la nord. Spre est, ara Brgaului vine n contact cu Muntii Calimani si depresiunea sau ara Dornelor, unde ocupa o micarte din bazinul superior am vaii Dornisoara, iar spre vest cu bazinul neogen al Transilvaniei, respectiv Dealurile Bistritei, Prislopului si zona depresionara bistriteana. Pozitia geografica a arii Brgaului n cadrul Carpatilor Orientali n cadrul Carpatilor Orientali, ara Brgaului este asezata n partea sud-vestica a culoarului Brgaie Dorna- Cmpulung, considerat de Vintila Mihaiescu n lucrarea sa Carpatii Sud-Estici ca o arie de discontinuitate geografica relativa, ntre doua puternice masive muntoase nalte cu o constitutie geografica diferita: Masivul cristalin al Rodnei, la nord si Masivul eruptiv al Calimanilor, la sud. Acest culoar este de fapt o zona de lasare axiala al celui mai ntins lant de munti vulcanici din tara noastra si din Europa: Oas Guti Calimani Gurghiu-Harghita. Pozitia geografica a arii Brgaului n cadrul judetului Bistrita-Nasaud n cadrul judetului Bistrita-Nasaud, ara Brgaielor este situata n partea de est a acestuia facnd limita cu judetele limitrofe Suceava, spre est si Mures, spre sud-est. Comunicarea cu judetul Mures este greoaie, montanai, pe poteci turistice si

hatisurisau plaiuri montane ale oilor, pe cnd comunicarea cu judetul Suceava se face foarte usor, prin pasul Brgau (Tihuta), prin DN 17, devenit n zilele noastre drum european Europa 576, situatie favorabila pentru tara si judet. Din punct de vedere al asezarii geografice, tara Brgaielor beneficiaza de un peisaj geografic de basm, cu o frumusete inegalabila, avnd plaiuri domoale dominante de maguri vulcanice, cu poieni si fnete naturale, paduri de foioase si conifere, livezi si ogoare, flori, pajisti si oameni de omenie ce traiesc ntr-o salba de sate. Ca asezare geografica ara Brgaielor nu respecta limitele naturale si trece din punct de vedere administrativ n bazinul superior al Ilvei, n bazinul superior al Dornei (Dornisoara) si pe o mica portiune si n Podisul sedimentar Zimbroaia din cadrul Muntilor Brgaului (Priporul Candrii). Limitele arii Brgaului n general, limitele arii Brgaielor nu corespundnici cu cele geologice, nici cu cele hidrografice, ele fiind niste limite administrative conventionale, n cea mai mare parte, uneori greu de precizat de-a lungul timpului, fapt care a dus la o serie de dispute cu vecinii. n suprafata acestei entitati au fost cuprinse, n diverse perioade de timp, asezari disparute, colonizate de romani, slavi, sasi, sau ocupate vremelnic de unguri, unele apartinnd organizatoric cercului sau plasei Brgau, dar devenite ulterior localitati de sine statatoare. Limitele naturale sunt usor de stabilit, pe cumpana de ape a bazinului hidrografic al Bistritei Ardelene, dar limitele istorico-administrativeale arii Brgaielor au depasit ntotdeauna limitele morfologice. Ele s-au suprapus probabil, n trecut, cu ntreg arealul Muntilor Brgau si Calimani, cnd populatia autohtona, de

origine daco-romana forma un posibil cnezat mai mare, cuprinznd Rodna, Brgau si Monorul la un loc. Limitele arii Brgaului au fost stabilite oficial prin procesele verbale de delimitare, co ocazia conscriptiei militare din 1783, dar ulterior, dupa desfiintarea regimentului de granita,n 1851, au fost contestate pe anumite portiuni de catre sasii din Iad si Dorolea. Prin reforma agrara din 1945 si prin ultima mpartire administrativ-teritoriala din 1968, limitele arii Brgaielor s-au schimbat, mai ales spre vest si sud-vest, n sensul ca fostele proprietati ale sasilor din Iad si Dolorea, care au plecat, au fost colonizate n majoritatea lor de brgauani. Istoria a facut, n sfrsit, dreptate brgauanilor care au fost mpinsi spre munti n secolele XII-XIV de catre sasii colonizati peste populatia romneasca din ara Brgaielor.Satele sasesti Iad, azi Livezile, si Klein Bistritz, azi Dorolea, sunt sate romnesti n proportie de 90% n care sunt stabiliti multi brgauani. De asemenea satul Cusma (Balosa n denumirea veche)care au avut familii de sasi are n prezent stabilizate multe familii de brgauani. Daca luam n considerare cele de mai sus, conturul actual al Vaii Brgaului nu mai este cel din perioada conscriptiei militare din 1783 sau din perioada iobagiei, el redevine conturul natural, stravechi, al dacilor liberi care stapneau de la Castrul roman Livezile spre est ntreg tinutul, ntocmai ca pe valea Somesului Mare, n Maramures sau Moldova. Devine astazi un fapt normal ca si comuna Livezile, cu satele apartinatoare (Dorolea, Cusma, Valea Poienii, Dumbrava), sa apartina arii Brgaului, conform datelor geografice si istoriei vechi a acestor asezari. Argumentul principal n acest sens n constituie nsasi cadrul natural al tinutului brgauan, care prin constitutia sa geologica a creat Depresiune Brgaului, cetate naturala strajuita de Muntii Brgau si Calimani n care asezarile romnesti daiunuie de milenii. Valea Brgaului nu existt de vedere geografic, rul se cheama Bistrit a Ardeleana sau Transilvana. Dar la fel ca si valea Rodnei care nici ea nu exista ca denumire stiintifica, Valea Brgaului este o vale a spiritului romnesc.

Vecinatati

Vecinatati de relief ara Brgaului se nvecineaza la nord cu Muntii Brgaului si pe o mica portiune cu Dealurile Plopisului. n partea de est se nvecineaza cu Podisul sedimentar Zimbroaia din cadrul muntilor Brgaului cu microdepresiunea Dornisoara din ara Dornelor si o parte din culmile muntilor Calimani. n partea de sud se nvecineaza cu Podisul Calimanilor de SV si pe o mica portune cu Piemontul Calimanilor. n partea de vest se nvechineaza cu Dealurile Bistritei si pe o mica portiune cu Dealurile Prislopului. Vecinatati hidrografice Din punct de vedere hidrografic, ara Brgaielor si respectiv bazinul hidrografic superior si partial mijlociu al Bistritei Ardelene, se nvecineaza la nord cu bazinul hidrografic al Somesului Mare, respectiv cu bazinele hidrografice ale Ilvei si Lesului. n partea de est se nvecineaza cu bazinul hidrografic al Bistritei Moldovene, respectiv cu bazinul hidrografic al Dornei, prin Dorna Mica sau Dornisoara. n partea de sud se nvecineaza cu bazinele hidrografice ale Muresului si sieului. n partea de vest se nvecineaza cu bazinul mijlociu al Bistritei Ardelene. Vecinatati administrative Sub aspect administrativ, ara Brgailor, ar putea fi alcatuita din cele cinci comune si optsprezece sate, incluzndu-se si comuna Livezile. n acest caz se nvecineaza la nord cu comunele: Feldru, Ilva Mica, Lesu si Lunca Ilvei (jud. Bistrita Nasaud). n partea de est se nvecineaza cu rasfirata comuna bucovineana Poiana Stampei (jud. Suceava), iar n partea de sud se nvecineaza cu comunele Rastolita si Vatava (jud. Mures) si Cetate (jud. Bistrita Nasaud). n partea de vest, ara Bargaielor se nvecineaza cu Unirea , cartier al Municipiului Bistrita.

3.2.Relieful
Caracterizare paleogeografica

Configuratia reliefului arii

actuala Brgaului

a este

rezultatul unei evolutii geologice ndelungate, care s-a desfasurat ntr-o strnsa interdependenta cu evolutia teritoriilor nconjuratoare si n primul rnd formarea Carpatilor Orientali, care a avut loc treptat, de la vest la est, prin ncretirea sedimentelor din geosinclinal, pe parcusrul mai multor faze de cutare, cu fiecare faza rezultnd cate o fsie muntoasa situata mai la est de cea dinaintea ei. Golful Brgaului s-a creat ntr-o zona de calm, din nord-estul Depresiunii Transilvaniei, ntr-un facies de flis, care a functionat din badenian pna n pliocen, cnd magmatismul a desavrsit aspectul geomorfologic actual al arii Brgailor, prin formarea catenelor de munti vulcanici ai Brgaului si Calimanilor. Aspectul geomorfologic actual al arii Brgaului este rezultatul unei lungi perioade evolutive, de cca 55 mil ani, jalonata n fiecare etapa prin adaosuri de elemente structurale noi, ncepnd din tretiar si terminnd cu perioada actual din cuaternar cnd se modeleaza, de catre factorii externi, ultimele retusuri ale reliefului. Zona muntoasa Marile masive vulcanice ale Muntilor Brgaului si Calimanilor Aceste masive alcatuiesc sistemul natural arhitectural al arii Brgaielor, formnd o nsiruire de maguri vulcanice si creste alpine ce strajuiesc asemenea zidurilor unei cetati, asezarile brgauane. Masivele vulcanice se impun ca naltime fata de culmile mai joase din mprejurimi, care alcatuiesc munceii sedimentaroeruptivi din bazinul superior al Ilvei, Podisul sedimentar Zimbroaia, Depresiunea Dornelor, Defileul Muresului si zona depresionar colinara a Bistritei. Muntii Brgaului sunt delimitati la nord de Muntii Rodnei prin valea Somesului Mare, ntre localitatile Ilva Mica si sant, de Muntii Suhard, n nord-est,

ntre sant si Cosna, de ara Dornelor, la est, ntre Cosna si Poiana Stampei, raul Dorna si prul Zgrciu, de Muntii Calimani, la sud , ntre prul Zgrciu, seaua Terha, Izvorul Lung, Depresiunea Colibitei si valea Bistritei Ardelene, pna la Joseni, si Dealurile Prislopului, la vest, printr-o linie arbitrara ce trece de la Joseni, prin Pasul Strmba, la Ilva Mica. Sunt strabatuti de vaile relativ adnci: Ilva, Lesu, Tiha, cu defileul Valea Strajii si Bistrita Ardeleana cu defileuldevenit baraj. Principalele culmi muntoase din Muntii Brgaului, care se dezvolta de la vest catre est, sunt urmatoarele: Tomnaticul Heniului (1480 m), Heniu Mic (1610 m), Heniu Mare (1612 m), Muncelul (1542 m), Oala (Miroslava, Gogoasa, 1610 m), Casarul (Tomaticul, 1591 m), Magurita (1582 m), Dealul Ariilor (1547 m). Muntii Calimani se dezvolta la sud de axa Vaii Bistritei Ardelene, ocupnd o arie ntinsa ce sa pierde n judetele vecine, n afluentii Bistritei Aurii (Suceava), ai Muresului (Harghita si Mures), pentru a se stinge spre apus, n afluentii sieului. Masivele vulcanice din nord vestul Muntilor Calimani fac parte din relieful interfluvial intens crestat si cu pante abrupte al Masivului Calimani, dezvoltat n aglomerate vulcanice si andezite, cu naltimi ntre 1800-2000 m, cu pasuni alpine, jnepenisuri si abrupturi petrografice, cu multe izvoare ce au o eroziune activa, cu o dezagregare termica intensa si cteva urme glaciare. Sunt cinci masive eruptive aici prin care trece si limita cea mai nalta a arii Brgaielor, prin vrfurile: Zurzugau (1913 m), Bistricior (1990 m), Strunior (1879 m), Stracior (1962 m), Viisoara (1810 m). Masivele vulcanice din Muntii Calimani si Brgau se impun, prin altitudine, fata de masivele mai joase din mprejurimi si fata de culoarele depresionare sau defileele, datorita versantilor foarte abrupti si a marilor diferente de nivel.

n toate marile masive nu exista pasuri dect poteci. Singurele sei nalte din Muntii Brgaului, ntre Heniu Mare si Muncel, Tranita Oalei, ntre izvorul Lazaroaiei si Ciolocoi, iar n Muntii Calimani de NV, cea mai larga si mai adnca sea nalta se alfa pe cumpana de ape dintre bazinul Bistritei Ardelene si bazinul Muresului, respectiv ntre praiele Panuletul si Secu Rastolitei. O alta sea nalta cu posibil rol de pas. Este poiana Terha, ntre Izvorul Lung si Zgrciu, care separa geografic Muntii Calimani de Muntii Brgaului. Munceii sedimentaro-eruptivi Zona munceilor se prezinta ca un platou usor ondulat, cu naltimea medie de 1000 m, format din depozite sedimentare strapunse din loc n loc de siluietele a numeroase masive vulcanice sub forma unor clai de fn ce domina ntreg platoul din bazinele superioare ale Ilvei si Lesului, cu circa 200 m. Acestea sunt: Zimbroaia (1346 m), Tasuleasa (1214 m), Rachitele (1210 m), Dealu Paltin (1226 m), Ciosa (1187 m), Dealu Dragan (1200 m), Merezurile (1195 m), Dealul Calului (1200 m), Dealul dintre Iliute (1200 m), Dealul Fru (1121 m), Magura Calului (1226 m), Piatra Fntnelelor (1225 m), Zimbru (1234 m), Chicera sendroaiei (1132 m), la care se mai adauga, n partea de vest a acestui platou, ntre Magura Tisei si Catunul Andreicuta (partea dreapta a prului Iliuta Bozgii), Dealul Maxn (920 m), Dealul Senienilor (937 m), Dealul Hust (pe stnga Iliutei Bozghii), Dealul Bondari (1242 m), Prislopasul (1209 M), Porcoiul de sus (1362 m) s Porcoiul de Jos (1490 m). Podisul sedimentar Zimbroaia Aceasta unitate de relief a Muntilor Brgaului se dezvolta, practic, dincolo de asezarile actuale ale arii Brgaielor si domina zona Munceilor cu 200-400 m dar se afla sub naltimile cristaline ale Rodnei si Suhardului. n ansamblul lui, acest podis se

desfasoara ntre Somesul Mare, Valea Mariei, Valea Tesna si Valea Cosna, ocupnd nspre sud si portiunea dintre Dealul Fru si Priporul Candrii. Altitudinea ajunge la 1400 m, iar relieful este relativ uniform si monoton, generat de un mare sinclinal orientat NV-SE, a carui parte centrala este mai ridicata, reprezentnd o inversiune de relief. Intruziunile Vulcanice lipsesc aproape cu desavrsire. Podisul vulcanic al Calimanilor de nord-vest (Platoul Calimanilor) Aceasta importanta forma de relief, din partea sudica a arii Brgaielor, ocupa cea mai mare parte din ntregul complex eruptiv al Calimanilor de nord vest, dezvoltndu-se sub forma unui podis vulcanic nalt, cu altitudini n jur de 1500 m, caracterizat prin dominarea unor suprafete plane, etajate adeseori n trepte. Vaile sunt uneori larg deschise, n zona aproape plana de la izvoare, dar si cu abrupturi petrografice si numerosi martori de eroziune, alcatuiti din piroclastite si aglomerate andezitice ce dau uneori aspect de defileu, n cursul mediu sau cel inferior, nainte de varsarea n sieu sau n Bistrita Ardeleana. Partea acestui podis vulcanic, inclusa n limitele arii Brgaielor, ncepe, dinspre vestdin culmea care pleaca din Poiana Tomii (1469 m), peste Cofuri, pe creasta stncoasa Dealul Poiana Cofii (1499 m), Poiana Jirezilor (1569 m), Dealul Negru (1492 m), Dealul Moldoveanca (1570 m), Vulturul (1510 m), Piatra lui Irimie, Piatra lui Orban (1463 m), Iezerul, Tatarcile, Creasta Stegii si pna n Bistriciorul (1990 m), apoi trecnd spre nord, pe la vestul acestor mari masive vulcanice, prin dealul Cococsului, Poiana Blagii, Preluci, Tomnatec, Dalbidan, prin seaua Terha pna n vrful Buba (1670 m), pe curba de nivel de 1600 m, apoi, limita nordica a platoului pleaca din varful Buba, pe versantul nordic al vaii Izvorul Lung, prin nordul Depresiunii Colibita, cuprinznd intrefluviul cu Piatra Bridireiului n centru. Zona deluroasa Dealurile din ara Brgaielor sunt de fapt o prelungire a zonei muntoase, de o paret si de alta a rului Bistrita Ardeleana pna n zona depresionara, ncadrndu-se ntre curbele de nivel de 500-1000 m, sub forma unor spinari si prelungiri domoale, de natura sedimentara si cunoscute n toponimia locala sub numele de dealuri sau

podireie. Dealurile din drepata Bistritei Ardelene sunt prelungiri ale murilor vulcanice ale Muntilor Brgaului, ncepnd din zona muntelui Oala, pe partea dreapta a prului Brgau sau Tiha, avnd o desfasurare mai mare n zona vaii Tureacului. ntre acestea suntCiolocoi, Arendasul, Priporul Talutii, Dolinele, Gropana, Podereiul Secu Brujeni, Strmba si Dumbrava. Dealurile din stnga Bistritei Ardelene se dezvolta ntre prul Pietroasa de Jos si Valea Poienii, sub forma unor spinari, precum Dealul Runc, Dealul Jauchii, Dealul Tanase, Dealul Rustii si Dealul Contenita. Zona depresionara Depresiunea Colibita Aceasta cunoscuta forma de relief al arii Brgaului este o chiuveta montana sculptata, prin fenomenult de eroziune diferentiala produs la contactul sedimentarului oligo-miocen am Muntilor Brgaului cu lavele si aglomeratele vulcanice ale Podisului vulcanic ala Calimanilor de NV. Depresiunea Colibita este situata n bazinul superior al Bistritei Ardelene, acolo unde se intersecteaza meridianul de 24o55 longitudine estica cu paralela de 47o10 latitudine nordica, ntr-o zona ce ocupa o suprafata depresionara de cc 10 km2, n limitele altitudinilor de 750-800 m, cu aspect de culoar ncepnd de la Gura Izvoarelor, bazinul de obrsie, pna la intrarea n lacul de acumulare care ocupa n prezent fundul chiuvetei Colibita, nchizndu-se n defileul Bistritei Ardelene, marcat de actualul baraj. Depresiunea Tiha-Bistricioara Aceasta depresiune este formata din cele doua ulucuri depresionare, ale Tihei si a Bistricioarei, mpreuna cu intrfluviul dintre ele de tip piemontan, denumit Strmba, drenat de prul cu acelasi nume, de la poalele vestice ale Pietrei Bridireiului. Ulucul de presionar al Tihei este opera prului Brgau (Tiha), ncepnd de la iesirea acestuia din defileul Valea Strajii si pna n Prundu Brgaului unde conflueaza cu prul Bistricioara, formnd rul Bistrita Ardeleana.

Ulucul de presionar al Bistricioarei este opera prului Bistricioara, de la iesirea din cheile Bistricioarei, pna la confluenta de la Prundu Brgaului. Intrefluviul cu aspect piemontan Strmba, iese de sub placa de piroclastite andezitice a Pietrei Bridireiului (1108 m) si este fragmentat de prul cu acelasi nume. Depresiunea Brgaului (Prund- Livezile) Denumita geografic Depresiunea Livezile Brgau, propun n aceasta lucrare denumirea de Depresiunea Brgaului, ntruct aceasta forma de relief s-a format pe locul fostului golf paleogen-miocen al Brgaului, printr-un lung proces de eroziune diferentiata n rocile neogene din care este alcatuita, fiind situata la contactul flisului paleogen din Muntii Brgaului cu eruptivul Muntilor Calimani si cu bazinul neogen al Transilvaniei. n limite largi, depresiunea Brgaului se ntinde pna la izohipsa de 750 m fiind strajuita la nord de Culmea Fagetului (Dealurile Prislopului), la sud de Bistrita Ardeleana (Piemontul Calimanilor), la est de culmile vestice ale muntilor Brgaului si depresiunea Tiha-Bistricioara iar la vest de Dealurile Bistritei. Terasele Din cercetarile facute pna n prezentn ara Brgaului au fost identificate un numar de 4 terase, la 10, 30-40, 65-70 si la 130 m. Terasa 4 si terasa de lunca au cea mai mare dezvoltare, terasa 2 si 3 aparnd doar fragmentar.n segmentul Muresenii Brgaului-Mijlocenii Brgaului si Bistricioara-Prund sunt mai dezvoltate terasele 2 si 3, mai putin pe versantul stng, unde nu s-au putut forma terase datorita platosei dure de aglomerate vulcanice. Apele Bistritei Ardelene sunt adncite cu 2-3 metri n terasa de lunca, care n mod obisnuit nu este inundabila, ca urmare rul nu mai pote contribui la aluvionarea ei dect foarte rar. ncepnd de la Prundu- Brgaului, n aval, toate localitatile sunt asezate pe podul acestei terasa, inundata foarte rar, n timpul marilor viituri, cum a fost de pilda cea din

1970. n prezent rul Bistrita Ardeleana se gaseste ntr-o faza de adncire a albiei, grosimea aluviunilor nedepasind 3-4 matri. Aluviunile sunt constituite din pietrisuri andezitice printre care apar si rare fragmente de sedimentar si nisipuri. Terasa de 10 m tiveste malul stng al Bistritei Ardelene, ntre PrunduBrgaului si Susenii Brgaului. Parte din conul de dejectie al Prului Secu, pe care este asezata comuna Prundu-Brgaului, apartine nivelului acestei terase, la fel si n cazul localitatilor din amonte, Tiha Brgaului, Muresenii Brgaului si Bistrita Brgaului, asezate, n mare parte, pe aceasta terasa. Terasa de 30-40 de metri este bine individializata de-a lungul prului Brgau (Tiha), n satele Tiha Brgaului si Prundu- Brgaului, unde formeazatapsanul de 35 de metri ce termina interfluviu Strmba, dintre Tiha si Bistricioara, cu prundisuri, att pe versantul stng al prului Brgau, ct si pe versantul drept al prului Bistricioara, ncepnd de sub Piatra Bridireiului, n aval. Terasa de 130 m prezinta untimele indicii de tareasa cu aluviuni si se prezinta ca niste tapsane lipsite de cuvertura aluvionara, asa numitele podireie care apar fragmentar, n sectorul Prundu-Bargaului. Interesant este si faptul ca versantii stngi ai praielor Brgau (Tiha) si Secu precum s ai Bistritei Ardelene ncepnd de la Prundu-Brgaului n aval, sunt foarte abrupti pe anumite portiuni aparnd sub forme de rpe (Rpa de la Surupatura, Rpa din Mureseni, Rpa de pe Valea Tiha, Rpa Malului). Defilee, chei n ara Brgaielor au avut loc fenomene de eroziune fluviatila care au dat nastere la o serie de defilee si chei, pe prul Brgau si Bistricioara. Defileu Valea Strajii este unul dintre cele mai vechi defilee care s-a format ntre Muresenii Brgaului si Tihuta, prin actiunea de eroziune si captare a unei vai fosile, dinspre prul Postii, de catre prul Tiha, ntre Zimbroaia si Oala, pe de-o parte, si Maguricea si Casarul, de cealalta.

Defileul Colibita (Cheile Bistricioarei) s-au format pe Valea Bistricioara (Bistrita Ardeleana), prin fenomenul de captare a apelor din chiuveta Colibita. Eroziunea fluviatila a condus la formarea unui defileu cu o lungime de 9 km, sub forma de chei, ntre depresiunea Bistrita Brgaului si depresiunea Colibita, n zona n care s-a construit barajul de la intrarea n statiune. Pasuri, trecatori n toate marile masive nu exista pasuri dect poteci. Singurele sei nalte din Muntii Brgaului sunt Tarnita Heniului, ntre Heniu si Muncel, Tranita Oalei, ntre izvorul Lazaroaiei si Ciolocoi. n Muntii Calimani de NV, cea mai larga si mai adnca sea nalta, se afla sub cumpana de ape dintre bazinul Bistritei Ardelene si bazinul Muresului, respectiv ntre praiele Panuletul si Secu Rastolitei. O alta sea nalta cu posibil rol de pas, este Poiana Terha, ntre Izvorul Lung si Zgrciu, care separa geografic Muntii Calimani de Muntii Brgau. Pasul Stramba este situat la hotarul de nord vest al arii Brgaului, pe cumpana de ape dintre Bazinul Bistritei Ardelene si Ilvei, pe culmea ce desparte ara Brgaielor de ara Nasaudului. Vechiul drum al granitei nasaudene, astazi drum judetean n curs de modernizare, trece pe la vest de vrful Runcurelul (Tomnaticul Heniului) si pe la este de vrful Dealul Oii, facnd legatura ntre Josenii Brgaului, prin satul Strmba (673 m), cu Ilva Mica si localitatile din Valea Somesului Mare. Pasul Bridireasa se situeaza pe seaua dintre Bistrita Brgaului, Cusma si Valea Budacului, trecnd peste Platoul Calimanilor, cu intrare din Valea Bridireasa. Aspect din pasul Bridireasa Pasul Blaju este situat pe saua dintre Muntele Casarul si Piatra Bridireiului si face legatura ntre Muresenii Brgaului si statiunea Colibita si zona lacului de acumulare. Acest pas reprezinta, dupa evolutia geologica a zonei, traseul pe care a fost vechiul curs al apei dinspre Colibita, antecedent epigeniei care a asculptat frumoasele chei ale Bistricioarei. Drumul construit peste Pasul Blajului a fost gresit amplasat, din cauza unui studiu geologic ingineresc, ntr-o zona cu uriase alunecari de teren, favorizate de

inclinarea stratelor de gresii masive, pe care aluneca mase enorme de argile plastice. Era mult mai simpla si mai sigura amplasarea acestui drum pe malul opus al Blajului, care din acelasi motiv al nclinarii stratelor de gresii, cu rol de baraj natural al alunecarilor, reprezinta un teren stabil. Pasul Tihuta (Brgau) este cel mai important pas din ara Brgaielor care face legatura, din vremuri stravechi, ntre Transilvania si Moldova (Bucovina). Altitudinea maxima a Pasului Brgaului este de 1229 m, n locul numit Magura Calului, acolo unde DN 17 se ntlneste cu varianta Drumul cel Vechi sau Drumul Romanilor, cum i se mai spune. Dupa cum se mai stie, prin Pasul Tihuta sau Brgaului, nchis la un moment dat de catre sasii bistriteni, austriecii au construit doua variante de drum, dupa ce Bucovina a czut sub stapnirea lor, a doua varianta fiin terminata n 1617. Din Pasul Brgaului privelistea este exceptionala, spre toate cele patru puncte cardinale: nord Muntii Rodnei, Suhardului si Podisul sedimentar Zimbroaia, est ara Dornelor si Calimanii de nord, sud- Magurile vulcanice si izvoarele vailor Brgaului, Lesului si Ilvei. Pasul Zimbru sendroaia este al doilea pas ca vechime, prin care s-a facut trecerea din ara Brgaielor spre Bucovina si este situat ntre Piatra Fntnele si Dornisoara. Cunoscut astazi ca si Drumul Dornisorii, n pavajul caruia nca se mai vad andezitele slefuite de vreme, la fel ca pe Drumul Romanilor, acest drum o fost strabatut, n prima jumatate a secolului trecut, de linia ferata ngusta pe care circula roibanul, tras de o locomotiva Disel electrica, ntre Vatra Dornei si Susenii Brgaului. Pasul Arndasul (Tureac) este o alta veche si actuala cale de legatura ntre Valea Tureacului si Iliuta Bozgii, din pacate neamenajata dar cu largi perspective. Trecatoarea si Pasul Tasuleasa trece pe la poalele muntelui cu acelasi nume s face legatura pe o poteca transformata, nu de multa vreme, ntr-un veritabil drum forestier, care face legatura ntre valea superioara a Lesului (Iliuta Bozghii) si valea superioara a Ilvei (Iliuta Calului)i respectiv comuna Lunca Ilvei, cu desprindere din

pas spre localitatile Ciosa si Piatra Fntnele. Este de asemenea un pas de mare perspectiva economica si turistica. Pasul Salisoara este un pas de culme peste Paltineasa ce face legatura ntre ara Brgaielor (Ciosa) si ara Nasaudului (satul Ivaneasa), respectiv ntre comunele Tiha Brgaului si Ilva Mare. Acestea ar fi cele mai importante si mai frecvente pasuri si trecatori din ara Brgaielor dar, n afara de acestea, mai sunt si altele folosite mai mult de ciobani si forestieri sau de turisti. Asa de pilda n Platoul Calimanilor, trecerea, din bazinul hidrografic al Bistritei Ardelene n bazinul hidrografic al Muresului si al sieului se face prin cteva pasuri utilizate mai mult de catre forestieri, vnatori si ciobani. 3.3. Reteaua hidrografica Caractere generale Reteaua hidrografica din ara Brgaului este tributara rului Bistrita Ardeleana si numai pe o foarte mica portiune si altor bazine hidrografice (Bazinul inferior al Ilvei, Bazinul superior al Dornei si Bazinul Budacului). ntreg sistemul hidrografic al Bistritei Ardelene este tributar rului sieu, care si varsa apele n Somesul Mare. Apele curgatoare din ara Brgaului sunt dispuse, n cea mai mare parte, transversal fata de cele trei axe hidrografice principale (magurile vulcanice, munceii sedimentaro-eruptivi si marile masive vulcanice ale Calimanilor de NV), orientate de la est la vest. Unele ape poarta denumiri detreminate de anumite caractere fizico-geografice, ca de pilda Colbu, Fagetelu, Izvoru Lung, Arinisul, Repedele, soimu de Jos si de Sus, Prulu Scurt, Prul Strmba, Prul Pietroasa de Jos si de Sus, Valea Mare. Altele au o semnificatie n antroponimie ca: Prul lui Irimie, Prul Dascalului, Valea lui Toader, Prul lui stefan, Prul Vrasmasenilor. n jurul masivelor vulcanice Brgaul-Calimani, se dezvolta o vasta arie mofetica, ce afecteaza si apele din ara Brgaului, unde apar izvoare de apa minerala, cum sunt cele de la praile sendroaia (afluent al prului Dornisoara) si Izvorul Lung (afluent al vaii Colibita). n depozitele sedimentare neogene de pe valea Sarata de Sus

si de Jos, Dealul Runc, Piatra Bridireiului si Colibita se gasesc ape minerale clorurare (sarate). Pacat ca aceste izvoare nu sunt captate si amenajate pentru a putea fi folosite n cura interna si externa. Totusi, asa rudimentar amenajate, ele sunt folosite de catre localnici, mai ales cele sarate, captate n asa numitele stiubeie de slatina. Numeroasele izvoare care apar la baza teraselor si mai ales n zona montana sedimentaro-eruptiva, sunt o marturie a prezentei apelor freatice cu debit permanent, destul de bogat utilizate ca surse de apa potabila, sub forma de fntni,n toate localitatile. n ceea ce priveste densitatea retelei hidrografice din ara Brgaului, aceasta are valori cuprinse ntre 0,7 si 4,4 km/km2, ca urmare a conditiilor pedoclimatice favorabile. Regimul de scurgere este permanent cu predominarea aportului apelor freatice din depozitele aluvionare si terase. La posturile hidrometrice din ara Brgaului precum si la postul hidrometric Bistrita se nregistreaza frecvent valori anuale ale debitului mediu lichid cuprinse ntre 3,71 m3/s si 14,3 m3/s. Valoarea medie multianuala a debitului lichid este de 7,35 m3/s. n ceea ce priveste repartitia sezoniera a scurgerii predomina scurgerea de primavara ca o consecinta a topirii zapezilor, nsotita de ploi, relativ abundente (1000 mm). Vara, scurgerea sezoniera nregistreaza valori cuprinse ntre 20-25% din cea anuala. Toamna, scaderea cantitatii precipitatiilor si epuizarea n mare masura, a rezervelor subterane, sunt cauzele principale care determina scurgerea cea mai scazuta din timpul anului (15%). Iarna, datorita temperaturilor scazute, rurile sunt alimentate exclusiv din apele subterane. Scurgerea minima se nregistreaza n perioada de vara si iarna. Din analiza datelor hidrometrice rezulta ca debitele maxime provin din ploi si topirea zapezii. Ape foarte mari de primavara (viituri) s-au nregistrat n anii: 1888, 1913, 1958, 1964, 1970, 1975, 1981, 1987, 1991, 1995. Dintre toate acestea, viiturile din mai 1970, generate de ploi abundente si un ridicat fond nival n munti au fost cele mai mari, producand inundatii in toate localitatile arii Brgaului. Precipitatiile medii din perioada ianuarie-aprilie 1970, au depasit 93 L/m2, iar

patura de zapada formata la 1 mai n munti, la peste 1000 m altitudine, s-a topit toata n perioada 5-13 mai. Ploile abundente au culminat n zilele de 12-13 mai, cnd n decurs de 2 zile s-au nregistrat ploi de 80-180 mm, s-au format viituri cu frecventa rara, n jur de 0,5-2,0% pe toate praiele din praiele din ara Brgaului. Debitul maxim nregistrat la postul hidrometric din Bistrita n zilele de 12-13 mai 1970, a fost de 619 m3/s, apele revarsndu-se peste maluri si inundnd luncile cu asezarile omenesti si zonele agricole precum si caile de comunicatii din lunca Bistritei Ardelene. Repartitia scurgerii solide n timpul anului urmareste aproape fidel regimul scurgerii lichide. n zona muntoasa a arii Brgaului, cantitatea de aluviuni transportata de ruri (turbiditatea), este de 100-300gr/m3, explicabila prin existenta unor roci rezistente, a unui covor vegetal compact, ct si a unei scurgeri lichide intense. n zona depresioanara a arii Brgaului, constituita din depozite sedimentare friabile, permeabile, cu mare capacitate de infiltrare, acoperite de culturi agricole, fnate naturale sau paduri de amestec, s-au semanalat valori ale turbiditatii cuprinse ntre 300-500gr/m3. Aluviunile n suspensie contribuie n cea mai mare parte la formarea scurgerii solide (90-96%). Debitele medii anuale de aluviuni n suspensie, nregistreaza valori cuprinse ntre 0,405 si 34,400 kg/s. Ca rezultat al proceselor generale de eroziune, Bistrita Ardeleana transporta o cantitate medie anuala de 79.000 tone de aluviuni. Din punct de vedere hidrometric, rurile din ara Brgaului se ncadreaza n clasa apelor bicarbonatate, cu mineralizare redusa (sub 200 mg/l) sau mijlocie (200500 mg/l). Exista sectiuni de control a chimismului apei Bstritei Ardelene la Bistrita Brgaului, Prundu-Brgaului si Josenii Brgaului. (Pop Rodica-Ioana: Monografia geografica a comunei Prundu-Brgaului, lucrare de diploma, manuscris, 1974, p. 43). n zonele Prundu Brgaului si Josenii Brgaului, din punct de vedere calitativ, Bistrita Ardeleana este un ru de categoria I, n care apa corespunde pentru

alimentarea cu apa potabila a localitatilor din ara Brgaului si a municipiului Bistrita. Duritatea apelor din ara Brgaului este mijlocie, de 8,4 16,8 grade germane. Temereatura apei din ruri depinde n mare masura de temperatura aerului, variind n general n jurul acestei. Diferentele dintre temperatura rurilor autohtone si cele alohtone poate sa atinga 8-10o C, mai ales n perioada calda. De exemplu prul Secu are temperatura, n timpul verii, mai ridicata cu mult dect cea a Bistritei Ardelene. n bazinul Bistritei Ardelene media anuala a temperaturii apei din ruri este cu cca 3-4oC mai ridicata dect cea a aerului. Aceasta se datoreste capacitatii calorice mari si conductibilitatii termice mici a apei. n ceea ce priveste fenomenele de nghet din timpul iernii, acestea se manifesta prin gheta la malul rului, naboi si pod de gheata. Gheata la malul rurilor apare mai frecvent in perioada 25-30 noiembrie. Naboiul nregistreaza o frecventa de 1-3 zile, iar data medie de formare a podului de gheata , peste ruri, este cuprinsa ntre 25 decembrie si 1 ianuarie. Exista ani n care podul de gheata are o durata mai mare. Astfel, la Bistrita Brgaului n iarna anului 1963-1964, a durat 94 de zile. Procesul de descompunere a maselor de gheata de pe ruri ncepe la 4-9 zile dupa trecerea temperaturiimedii zilnice peste 0oC. Apa potabila n ara Brgaului este asigurata n prezent de lacul de acumulare de la Colibita, care alimenteaza si municipiul Bistrita, precum si din fntni sau alte izvoare, de la care s-au construit numeroase captari particulare. Bazinul hidrografic al Bistritei Ardelene Bistrita Ardeleana are un bazin hidrografic cu o suprafata de 662 km2 si o lungime totala, de la izvoare pna la varsarea n sieu, de 65,4 km. Este afluentul principal al rului sieu, care la rndul lui este afluentul Somesului Mare cu un sistem hidrografic destul de mare. Bistrita Ardeleana dreneaza ara Brgaului de la izvoare si pn n cursul sau mijlociu (hotarul de vest, cu comuna Livezile), pe o distanta de 45 de km. Izvoraste

din Calimanii de NV, de sub vrful Bistriciorul (1990 m) n cursul sau purtnd diferite denumiri. Astfel, de la izvoare si pna n catunul Mita (azi satul stramutat Colibita), unde conflueaza cu Izvorul Lung, poarta numele de prul Colbu sau Valea Colbului. De aici si pna la intrarea n defileu poarta numele de Colibita si strabate depresiunea cu acelasi nume, nnecndu-se n lacul de acumulare Colibita. n defileul Colibitei, lung de 9 km, poarta numele de Bistricioara, de unde si denumirea defileului Cheile Bisticioarei. Denumirea de Bistricioara o poarta pna la Prundu Brgaului, la confluenta cu prul Brgau (Tiha), dnd si satului pe care l strabate numele de Bistricioara (comuna Bistrita Brgaului). De la confluenta cu rul Tiha, adica de la Prundu Brgaului si pna la varsarea n rul sieu, poarta numele de Bistrita Ardeleana (Transilvana), spre deosebire de Bistrita Aurie care izvoraste din Muntii Rodnei si curge spre Moldova, varsndu-se n Siret. La punctul hidrometric Bistrita Brgaului, are parcursa o distanta de 207 km2, din amonte n aval, cu o naltime medie de 1058 m, ntre amonte si aval. ( I. Ujvari: Geografia apelor Romniei, Editura st. Buc., 1972, pag. 244-270). Pe unele masive vulcanice din ara Brgaului, reteaua hidrografica a Bistritei Ardelene este radiar divergenta. De fapt, ntreg bazinul hidrografic al Bistritei Ardelene prezinta caractere de suprapunere, care exclud posibilitatea unor fenomene de captare, desi acestea ar fi putut foarte bine sa fi avut loc, avnd n vedere prezenta defileelor, epigeniile aparnd fata de masivele eruptive care se gasesc cuprinse ntre nivelul de 1000-1100 m si mai jos. Izvoarele minerale din ara Brgaului Aceste izvoare sunt o categorie aparte, n cadrul hidrografiei arii Brgaului n sensul ca ele pot fi ncadrate si la bogatiile minerale ale subsolului si la izvoare sau apele subterane. Ele au fost ncadrate la hidrografie deoarece aceste izvoare, au dat n toponimie o serie de denumiri de praie, ca de exemplu La borcut, Valea Sarata de Sus, Valea Sarata de Jos sau Poiana Slatinii etc. n aria mofetica din jurul masivelor vulcanice Brgau-Calimani se gasesc izvoare de apinerala feruginoasa, cu un continut variabil de CO2, ce apar pe praiele

sendroaia s izvorul Lung, de obicei alcaline, cu actiune tonica si de stimulare a functiilor digestive. n ara Brgaului gsim izvoare sarate pe teritoriul localitatilor Colibita, Bistrita Brgaului, Prundu Brgaului, Susenii Brgaului, Mijlocenii Brgaului si Josenii Brgaului. n locul numit Poiana Stnii se cunosc, de multa vreme, doua izvoare de apa sarata (slatina), care ies la suprafata din formatiunile salifere inferioare, dispuse la sfrsitul oligocenului si nceputul miocenului, la marginea sud-estica a flisului paleogen al Brgaului, n apropierea contactului cu eruptivul Calimanilor de NV (Masiveleiganca si Piatra lui Orban). Aceste izvoare au fost protejate de localnici printr-o coliba de lemn, fiind folosite si astazi n gospodarii. Pe tot teritoriul comunei Bistrita Brgaului, n locul numit Brazii Buni, la vest de masivul stncos Piatra Bridireiului, apar la suprafata cteva izvoare sarate, situate de-a lungul unei linii de falie din sedimentele badeniene, dintre care unul este captat ntr-o fntna protejata de o constructie din lemn ce dateaza din anul 1858. Pe inscriptia pastrata pna astazi se poate citi: Acest lucru s-a ntemeiat n anul 1858 prin stradania biraului Mihai Orban, zidarii satului, ctitor Cioanca si Nichita Pavel. Un alt izvor sarat dar cu debit foarte mic se afla la confluenta dintre Bistrita Ardeleana si Prul Bridireasa. Pe teritoriul comunei Prundu-Brgaului, pe Valea Ciorii, afluent pe stnga al Bistritei Ardelene, n locul numit La Runc(La stiubei, La Sarata, La Sarati), pe Dealul Runc se gaseste un izvor de apa sarata, legat genetic tot de formatiunea salifera badeniana. Aceleasi tipuri de izvoare se gasesc, n continuare, pe teritoriul satelor Susenii Brgaului si Mijlocenii Brgaului. Astfel, pe Valea Sarata de Sus, afluent pe stnga al Bistritei Ardelene, la cca 3,5 km n amonte, pe malul stng al prului, se gaseste un izvor sarat captat ntr-o fntnita pentru folosul satului. La mica distanta n amonte, dar pe malul drept al prului, se gaseste un alt izvor sarat, captat ntr-o fntnita, astazi colmatata. Pna nu demult fntna era protejata de o constructie din lemn, al carei loc nici nu se mai cunoaste acum. Izvoarele de pe Valea Sarata de Sus

au fost citate pentru prima data, si izvorul cu apa sarata de pe Valea Sarata de Jos sau prul Slatinii de jos, de pe teritoriul satului Mijlocenii Brgaului, la poalele vestice ale Dealului Fata Ciresului, captat si acesta ntr-o fntnita cu racla din brne, si aceasta colmatata si abandonata. n Josenii Brgaului, dincolo de Fata Dealului, la sud de sat, pe Valea Slatinei, n punctul numit La Slatina, se gaseste un izvor mineral clorosodic captat ntr-o fntna, amenajata cu brne, la fel colmatata. Izvoarele sarate de la Colibita, Bistrita Brgaului, Prundu Brgaului, Susenii Brgaului, Mijlocenii Brgaului si Josenii Brgaului, de vrsta badeniana, au geneza si caracteristici naturale la fel ca toate celelalte izvoare din Romnia, n jurul carora sau dezvoltat mici sau mari statiuni balneare. De amintit doar cteva: Ocna Sibiului, Sovata, Cojocna, Sarata, ultima doar la cca 30 km departare de Brgaie. Din pacate, n ara Brgaului nca nu s-a ntreprins nici o actiune n acest scop, desi propuneri exista. Amenajarile hidrotehnice (Complexul hidroenergetic Colibita) n anul 1976 au nceput lucrarile de amenajare si constructie a sistemului hidrotehnic de la Colibita. Barajul de la Colibita a fost facut dupa un proiect inedit pentru energetica romnesca. Este primul baraj realizat din anrocamente cu masca de ciment, dupa o conceptie exclusiv romneasca, cu utilaje exclusiv romnesti, proiectate si fabricate n Romnia si perfectionate apoi, pe masura realizarii barajului. Lucrariele la amenajarea hidrotehnica Colibita au demarat n anul 1976 si au fost cu mare greutate finalizate. Amenajarea hidrotehnica a schimbat, ntr-adevar, mult configuratia peisagistica,

lacul de acumulare cu apa lui de iezer este ceva rarisim, irezistibil oricaror argumente. De amenajarile de aici s-a legat si se leaga n continuare, speranta relansarii turistice a unui foarte important sector al arii Brgaului. Hidrocentrala Bistrita Brgaului Lucrarile la Hidrocentrala Bistrita Brgaului au demarat n martie 1982, coinciznd cu echinoctiul de primavara. Hidrotehnicienii Colibitei, condusi de ing. Constantin Toma (sef de santier), au nceput lucrarile n mai multe puncte deodata: Stegea, Iezer, soimu de Sus, soimu de Jos si Pietroasa, pentru aductiunea principala din lacul de acumulare Colibita n lungime de 6,5 km. Conform proiectului, cei 90.000.000 m3 de apa din lacul de acumulare vor alimenta cu apa potabila toate localitatile arii Brgaului si Municipiului Bistrita, precum si cele doua turbine ale hidrocentralei care produce n prezent 21 MW energie electrica n cadrul Sistemului Energetic National.

3.4. Clima
Caracterizare generala ara Brgaielor este influentata n mod direct, de asezarea geografica si de relief. Prin asezarea geografica, clima arii Brgaului este temperat-continentala moderata, supusa adeseori advectiei aerului, polar maritim sau maritim arctic, lucru ce duce la o activitate frontala destul de frecventa.. Urmarea acestui fapt este ca n timpul iernii, predomina invaziile de aer de natura polar-maritima sau maritima arctica din N-V, iar n timpul verii predomina invaziile de aer cald, temperat-maritim, din S-V, datorita faptului ca influentele sunt cu precadere vestice si amplitudinele termice diurne si anuale sunt mai mici n ara Brgaului dect cele din partea estica, din Moldova, la aceeasi latitudine. n concluzie, datorita asezarii geografice, lima arii Brgaului, sau mai bine zis topoclima, este determinata de principalele centre barice de actiune ale masei atmosferice din spatiul continentului european, adica anticiclonul dinamic subtropical al Azorelor, anticiclonul termic continental eurasiatic, minimul asiatic, depresiunile din Marea Mediterana si cele din nordul Oceanului Atlantic. Aceasta nseamna ca daca masele de aer sunt deplasate din sistemele barice din vest, oceanice, acestea sunt iarna umede si relativ calde, iar vara

umede si racoroase, iar daca masele de aer sunt de directie estica, de pe continent, acestea sunt iarna reci si vara uscate si calde. Datorita reliefului intens accidentat, n ara Brgaului se manifesta multiple si frecvente particularitati topoclimatice, cu toate ca muntii si vaile au protejat ntotdeauna, ca o cetate naturala, aceste minunate tinuturi. Prezenta culoarelor depresionare, deschise ca un evantai spre vest, cum sunt: Depresiunea Brgaielor (Livezile-Prund) cu prelungirile Tiha si Bistricioara si Depresiunea Colibitei, sau terminatiile ilvene ale Depresiunii Nasaudului, precum si Depresiunea Dornelor, deschisa spre est, cu prelungirile Cosnei, Gradinita, Poiana Stampei si Dornisoara, conditioneaza aparitia unor inversiuni termice cu topoclimat diferit. Mai blnd, n Depresiunea Livezi-Prund fata de Depresiunea Colibita situata la 800 m altitudine, sau fata de topoclimatul din zona munceilor sedimentaro-eurptivi din zonele Ciosa, Piatra Fntnele, cu altitudini de 1000 m. Diferentele au urmari caracteristice: n vestul arii Brgaului, spre Livezile, este prevazuta vita de vie, pe cnd n depresiunea Colibita sau n zona munceilor de la Piatra Fntnele, singura cultura profitabila este cea a cartofului. Radiatia solara Durata de stralucire a Soarelui n ara Brgaului, variaza pe anotimpuri si luni. Astfel, n timpul verii, n lunile iunie-iulie-august, aceasta are o valoare ridicata, ntre 240-296 de ore, iar n timpul iernii, n lunile decembrie-ianuarie este mai scazuta, ntre 27-50 de ore. Durata medie multi anuala de stralucire a Soarelui este de 2000 de ore. Valoarea medie anuala a fractiei de insolatie este de 0,42. Cele mai mici valori ale acetsei fractii, de 0,10-0,20, se nregistreaza n anotimpul rece, cnd durata efectiva de stralucire a Soarelui are valori foarte mici, iar cele mai mari se nregistreaza n lunile de vara, de 0,60-0,67 cnd si caldura efectiva de stralucire a Soarelui are valorile cele mai ridicate. Temperatura aerului Variatiile de temperatura n ara Brgauluisunt n general moderate, att cele diurne ct si cele anuale. Astfel, temperaturile medii anuale oscileaza ntre 6,8-9,5o C. Cea mai scazuta temperatura medie s-a nregistrat n anul 1922 (6,8oC), iar anii

1937 si 1951 au fost cei mai caldurosi (n medie 9,6oC). Pe naltimile ce depasesc 1500 m, n luna ianuarie se nregistreaza o temperatura medie de -6oC, iar pe cele de 1000-1500 M, -4oC. n luna iunie, la altitudinea de 1500 m, temperaturile medii ajung pna la 11oC, iar n zona munceilor, de 1000-1500 m, la 16oC. Timp de 6 luni, temperaturile medii se metin n ara Brgaului sub 0oC. Temperatura maxima absoluta de 37,6o C a fostnregistrata la Prundu Brgaului n ziua de 16 august 1952, iar temperatura minima absoluta de -33,8oC, a fost nregistrata tot la Prundu Brgaului n ziua de 18 ianuarie 1963. Temperatura medie maxima se nregistreaza n ara Brgaului n lunile cele mai calde ale anului, iulie (17,8o) si august (17,7o). Cu ct naintam nsa spre zona nalta, valorile medii scad, diferentele mai importante fiind conditionate de expozitia versantilor. Astfel, versantii orientati spre N-V, V, S-V sunt frecvent acoperiti de nori. Versanti adapostiti (estici), se caracterizeaza prin predominarea timpului senin. Etajarea climatului n ara Brgaului este destul de evidenta. Astfel, n timp ce pe Vrful Heniu cuveruta de zapada este prezenta, n Valea Bistritei Ardelene este deja caldut si pajistile sunt verzi. Izoterma de 6-8oC trece prin preazma localitatii Livezile, n timp ce izoterma de 4-6oC reprezinta douaindrnduri: unul pe Valea prului Brgau (Tiha) si unu pe valea Bistricioarei. Izoterma de -2 delimiteaza, cu aproximatie, zona montana de cea depresionara si a dealurilor. Luna cea mai calda este iulie iar cea mai rece ianuarie. Se constata ca n timpul anului, ara Brgaului, temperatura creste si descreste treptat, fara salturi bruste, daunatoare plantelor de cultura. n timpul verii nu se produc calduri excesive. n timpul iernilor cu regim anticiclonal se creeaza inversiuni de temperatura, astfel ca deasupra regiunilor nalte ale reliefului, aerul este mai cald dect n vaile din zona depresionara unde se acumuleaza aerul rece. Ca urmare a acestor inversiuni tremice sunt frecvente n ara Brgaului ceata, bruma, norii stratiformi. Temperaturile medii zilnice sub 0 grade (1 oct.-1 apr.), au o durata de 120-160 de zile. n partea vestica a arii Brgaului primele ngheturi apar din prima decada a

lunii noiembrie iar ultimele n prima jumatate a lunii martie (cca. 110-120 de zile cu temperaturi negative). ncepnd cu 1 octombrie se semnaleaza n mod frecvent zile de nghet care se mentin pna la nceputul lunii mai (n zonele nalte si n zilele de vara). De pilda, n zilele de 23 si 24 august 1980, a fost nregistrata bruma si nghet la Prund si la Bistrita Brgaului iar n zona nalta a nins. Zilele de iarna sunt n functiune si de relief. Numarul zilelor cu temperaturi de peste 30o C este de 0-7 n zonele montane si de peste 10 n zonele depresionare. Umiditatea aerului n ara Brgaului, umiditatea aerului este n raport cu altitudinea, expunerea versantilor si anotimpurile. Astfel, n zonele depresionare valorile medii anuale ale umiditatii aerului,sunt cuprinse ntre 5-6 g/m3, pe cnd n zona montana, ating 3 g/m3. Este vorba de umiditatea absoluta. Diferentele sensibile se simt ntre anotimpurile extreme. n anotimpul rece valorile medii anuale ale umiditatii absolute sunt de cca 6/m3, iar n anotimpul cald de 9 g/m3. Umiditatea relativa, n cursul anului, se caracterizeaza prin urmatoarele cresteri si scaderi: din august pna n decembrie s-au nregistrat cele mai ridicate valori (8088%), iar din luna martie pna n luna mai cele mai scazute valori (65-70). n perioada 1946-1996 s-au nregistrat valori medii anuale ale umezelii relative cuprinse ntre 70% (1949) si 75% (1950-1966). Nebulozitatea Valoarea anuala a nebulozitatii n ara Brgaului este ncadrata frecvent ntre 5 si 6. Cel mai mare grad de acoperire a cerului cu nori se realizeaza n sezonul rece, n luna decembrie atingnd valoarea maxima. Anotimpul calduros are cel mai redus grad de acoperire cu nori, n special n luna august. Presiunea atmosferica si vnturile n ara Brgaului valoarea medie anuala a presiunii atmosferice, n ultimii 25 de ani a fost de cca. 978,3 mb. Valorile cele mai scazute se nregistreaza n perioada aprilie-august iar cele mai ridicate n perioada decembrie-februarie. Astfel, la Prundu-

Brgaului valoarea maxima a presiunii atmosferice a fost nregistrata n luna decembrie 1996, de 998,3 mb., iar cea minima n februarie 1997, de 952 mb. Schimbarea presiunii aerului datorita unor cauze diferite determina si deplasarea maselor de aer, ntr-un regim neregulat. Vnturile dominante, din sectorul vestic, nregistreaza evidente schimbari ale directiei, de la vara la iarna, cu intensificari orientate vest-est, dar si pe sectoarele rectilinii ale prului Brgau, prin Pasul Tihuta, ori de-a lungul Bistritei Ardelene. n anotimpul cald, pe versantii montani sunt frecvente brizele de munte si de vale. Vaile adapostite, n general cu directie de la nord la sud, cum este valea Secului, se caracterizeaza prin predominarea calmului. Depresiunile intramontane, de exemplu Colibita, unde calmul este deranjat numai de brize, prezinta un climat moderat, favorabil practicarii turismului. Viteza medie a vnturilor este de 3,1 m/s, cu predominanta N-NV, iar intensitatile cele mai mari se nregistreaza n lunile aprilie-iunie (calmul atinge 3,7% ) si cele mai scazute n noiembrie-februarie cnd calmul atinge 46,5%. Se ntmpla adesea ca intensificarile mai accentuate ale vitezei vntului, corelate cu prezenta unu strat gros de zapada inghetata pe crengile copacilor, sa provoace mari pagube n livezi si paduri (doborturi de vnt) asa cum au fost n anii : 1979, 1980, 1993. Precipitatiile Regimul anual al frecventei precipitatiilor variaza de la anotimp la anotimp si de la vest la est, n raport cu relieful. Astfel, cele mai multe precipitatii cad in perioada aprilie-septembrie, ajungnd la o maxima de 900 mm n luna august, iar cele mai putine precipitatii cad n perioada octombrie-martie, ajungnd la o minima de 70 mm n luna februarie. Precipitatiile atmosferice, n ara Brgaului, cresc de la V la E si descresc din zona montana spre zona depresionara, n raport cu altitudinea si expozitia vestica favorabila ploilor frontale, de la 1000-1053 mm anual la 680-684 mm anual.

Luna cu cantitatea cea mai redusa de precipitatii este ianuarie (80-100 mm), iar cea mai ploiasa (peste 1300 mm) este iunie. Numarul zilelor cu precipitatii este de cca. 140. Au existat si ani cu un numar foarte mare de zile cu precipitatii, care au dus la inundatii totale (1970), partiale (1975) sau reduse la anumite prortiuni. Astfel n anul 1997, n perioada 2-10 februarie, timpul a fost deosebit de friguros dar a urmat apoi o ncalzire rapida, nsotita de ploi, din care cauza ngheturile existente pe ape sau pus n miscare, producand blocaje si inundati mai cu seama n comuna Bistrita Brgaului, n ava de hidrocentrala. Precipitatiile sub forma de zapada cad uneori ncepnd din octombrie, stratul de zapada persistnd mai mult de 100 de zile. Nisorile sunt abundente mai ales n zona munceilor sedimentaro-eruptivi (Piatra Fntnele, Ciosa), unde se produc cele mai frecvente viscoliri de zapada, n anumiti ani stratul de zapada depasind 100 cm. Precipitatii abundente n ara Brgalui s-au nregistrat n anii 1913, 10 iulie, la Prundu Brgaului cnd s-a acumulat un strat de zapada gros de 110 cm; 1955,1970, 1975, decembrie 1996, cnd s-au produs si inundatii partiale dar nesemnificative.Iarna 1997-1998 a fost cea mai lipsita de precipitatii sub forma de zapada din ultimul sfert de secol. A nins doar o saptamna la sfrsitul lui martie 1998. Inundatiile catastrofale, urmare a precipitatiilor abundente din zilele 12-13 mai 1970, s-au produs pe toata Valea Brgaului n deosebi n aria unor terenuri agricole, numeroase cladiri, fabrica de hrtie din Prundu Brgaului si fabrica de cherestea din Susenii Brgaului. A fost nregistrat atunci, n ziua de 12 mai 1970, cantitatea de 2160,7 mm precipitatii sub forma de ploaie. n perioada mai-august, ploile sunt nsotite de manifestari elecrice (fulgere, tunete), n medie peste 30 de zile pe an. Apar si fenomene de grindina, din aprilie pna n septembrie-octombrie. Lunile n care apare mai frecvent grindina sunt maiiulie (de exemplu puternica grindina din 3 iulie 1993). Cel mai mare numar de zile cu grindina s-a nregistrat n anii 1970 si 1971. primavara si toamna sunt frecvente si fenomenele de bruma si nghet. n ultimii ani a crescut si numarul zilelor cu polei.

3.5. Flora si Fauna

Flora Flora arii Brgaielor reflecta n mare masura particularitatile etajarii reliefului si este dispusa zonal, cu asociatii comune ntregului lant carpatic, dar n acelasi timp si cu particularitati conditionate de topoclimat, orientarea culmilor, expozitia versantilor etc. n repartitia teritoriala a gruparilor vegetale, rolul cel mai important revine: reliefului, climei, solurilor, structurii geologice si actiunii antropice, la care se adauga reteaua hidrografica, circulatia sau dinamica atmosferica si orientarea pantelor. Relieful dispune repartizarea vegetatiei n trepte morfometrice, ncepnd cu zona depresionara cea mai joasa, de-o parte si de alta a Bistritei Ardelene si afluentilor ei si pna n etajul nalt alpin. La aceasta etajare, pe altitudine, participa n mare masura si clima (topoclimatul), structura geologica si solurile, la care se adauga actiunea antropica din ultimele doua secole, n sensul extinderii suprafetelor cultivateprin defrisari n detrimentul zonei padurease forestiere. innd cont de cele de mai sus, putem deosebi n ara Brgaului urmatoarele etaje de vegetatie: Etajul zonei

depresionare si de lunca este ocupat astazi de vetrele satelor din ara Brgaului si culturile agricole, era pna la prima sistematizare dupa anul cunoscuta, 1784, din zona timpul regimentului de granita, inospitaliera n sensul ca era ocupata de o vegetatie tipic mlastinoasa si de balta, continuata de paduri ntinse care acopereau cea mai mare suprafata din ara Brgaului. Din ce a mai ramas, n zilele noastre, din aceasta flora bogata mentionam salciile, reprezentate prin: Saliz triandra, S. Fragilis, S. Pururea; aninisurile; plopii sunt mai rari; triestia; Stnjenelul de balta, Limba broastei, Sageata apei; rogozurile si pipirigurile etc. Pe Valea Secului s-au semnalat si cteva

exemplare de liliac salbatic, apoi Socul comun, tufanisurile de rachiti etc. n zona depresionara mai nalta, pe podireie si terase, s-au instalat pajistile si fnetele naturale, alunisurile, carpinisurile, arbusti ca: maciesul, porumbarul, mestecanisurile etc. Pajistile si fnetele naturale urcadin zona depresionara pna n zona montana (zona munceilor) si se ntrepatrund cu zona paduroasa. Fnetele si pasunile naturale se ntind ca un bru lat, discontinuu, n jurul zonei montane, ncepnd din zona depresionara pna n zona munceilor (Piatra Fntnele) pna n zona Podisului vulcanic al Calimanilor de nord-vest si se revarsa pe plaiurile domoale ale arii Brgaului, padurea retragndu-se pe magurile vulcanice. n concluzie, clima sau topoclima temperat-moderata din ara Brgaului este deosebit de favoravila dezvoltarii padurilor de amestec (fag si rasinoase) sau pure (rasinoase), pajistilor si fnetelor naturale, pasunilor, culturilor agricole si pomicole. Deasemenea, conditiile climatice sunt favorabile dezvoltarii activitatilor umane (asezari omenesti, agricultura, comert, industrie, turism-agroturism, zootehnie montana etc.). Etajul fnetelor si pasunilor naturale este o zona ntinsa n cea mai mare parte n zona montana a munceilor eurptivo-sedimentari din ara Brgaului si cea subalpina. Aici domina cinci formatiuni de pajisti naturale de munte: Pajistile de iarba vntului cu Pieptanarita si diverse flori multicolore, cu forme curioase. Acestea urca din zona depreionara pna la 900-1000 m. E o adevarata desfatare sa colinzi vara poienile montane din ara Brgaului cu ierburi bogate presarate cu margarete gratioase, tivite cu petale sidefii, cu aglici, placut parfumate, ce-si poarta valul alb peste pasuni, cu clopoteii montani albastrui-liliachii, ce se risipesc prin fnete, cu poroinicul cu flori purpurii prin praie,

cu garofitele purpurii, cu flori albastre de cicoare, cu attea si attea specii de graminee ierboase etc. Pajistile de ovascior si golomat si alte diverse ierburi montane le gasim de

la 1000 m n sus, n zona montana a munceilor, fiind importante mai ales pentru fn datorita capacitatii lor productive mari. Pajistile cu iarba vntului si paius, ntre 1000-2000 m sunt dezvoltate n

poienile si pripoarele de paduri mixte, de fag cu molid, prefernd o vegetatie floristica bogata si variata atunci cnd sunt folosite ca fnete naturale si mai saraca cnd sunt folosite ca pasuni. Pajisti cu paius rosu, din padurile de molid, le gasim la peste 1200 m

altitudine, folosite mai mult pentru pasunat de aceea multe s-au degradat si au fost invadate de teposica, planta furajera cu randament scazut. Pasunile subalpine si alpine propriu-zise, le gasim n zona montana nalta la

peste 1500 m altitudine, deasupra sau ntre padurilede conifere (pripoare, poieni), cu tufanisuri si afinisuri, jnepenisuri etc. n toata zona aceasta a fnetelor si pasunilor naturale venirea primaverii este ntmpinata de gingasii ghicei, brndusele liliachii, ciubotica cucului, albe sau galbene pastite, slacul violaceu si o sumedenie de alte flori gingase. Vara pologul de fn proaspat cosit te atrage cu mirosul sau specific si parfum mirositor patrunzator ce te ndeamna la odihna dupa o zi nsorita si grea de coasa. n fnetele uscate, toamna, ciurul znelor cu petale sidefii, se rasfata n soare, iar tufele si arbustii mbraca haine ruginii. Fnetele si pasunile naturale se sfrsesc la marginea padurilor de amestec sau de molid pur. Zona aceasta de trecere de la fneata la padure prezinta o vegetatie specifica reprezentata prin specii ca: scorusul, macesul, paducelul, alunul, iar printre acesti arbusti, vestitorii padurii, se nalta lumnarica pamntului si rutisorul cu numeroase flori alb-galbui, placul mirositoare. Etajul padurilor cuprinde mai nti padurile de amestec (foiase plus rasinoase), formate mai ales din fag si molid, la care se adauga paltinul, frasinul, teiul, artarul, ulmul, pinul si bradul. n aceste paduri se observa o stratificare a

vegetatiei si anume: un strat al ierburilor (graminee, plumnarica, brebeneii, cocoreii, galbenelele de munte, crucea voinicului, viorele etc.), apoi muschi si ciuperci diferite; un strat arborescent format din tufisuri si arbusti (alun, soc, paducel) si stratul arborescent propriu zis format din fag si molid. Padurile de conifere cu predominarea molidului, sunt mai ntunecate si mai reci cu pernite sau cu covoare de muschi si macrisul iepurelui, merisor, ciuperci comestibile si otravitoare, iar n raristi, slaguri si poieni: mure, zmeura, fragute, crizanteme de munte colorate si lacramite cu flori micute, albe, ce se ntrec n gingasie cu palutele de munte, plesnicioasa, afini, rascoace, salcie capreasca, plop pitic tremurator, pufulita, matraguna, degetarasi si pe praie flori albastre de nu-mauita si galbene de Piciorul Cocosului. Etajul alpin tara Brgaului aduce n peisaj plante ca: jneapanul, arinul de munte, salcia capreasca, ienuparul, tufe de afin si merisoare, salcii pitice si stirigoiaie, stncarii si pajisti alpine. Un loc aparte n flora arii Brgaului l ocupa plantele medicinale care le gasim aproape n toate etajele de vegetatie ca: afinul, macesul, chimionul, cicoarea, sunatoarea, coada calului, coada soricelului, musetelul, plagina, papadia, socul si multe altele. Fauna n ara Brgaului a fost si este nca o fauna bogata si variata, desi n ultimii 100 de ani au disparut, sau sunt pe cale de disparitie o serie de specii care sunt ocrotite de lege si se cauta mpiedicarea disparitiei lor. Zona cea mai optima, din punct de vedere al reliefului si climatului pentru fauna din ara Brgaului si din Romnia, este zona padurilor. Acolo este casa si masa faunei pe ntreg teritoriul terestru. n paduri, viata animalelor ncepe cu solul si se termina cu ramurile cele mai de sus ale arborilor. Cel mai numeros secor al regnului animal este cel al insectelor daunatoare sau folositoare. Astfel, daca ncepem cu cele daunatoare, cele mai reprezentative sunt bostrichidele, ceramibicidele si epidele din padurile de rasinoase, alaturi de care avem un numar mare de coleoptere si lepidoptere. Dintre toate cele

mai detestate insecte se pare ca sunt tntarii, carabusul de mai (daunator att ca larva ct si ca adult), gandacul de colorado, care se pare ca l-am primit ca zastre de pe alte meridiane si nu mai putem scapa de el, din culturile de cartofi, precum si alte multe insecte daunatoare pentru culturile agricole. Ariile naturale protejate Ariile naturale protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate geografic sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural sau cultural si sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu (Legea 5/2000). Prin Legea 5 din martie 2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a III-a, pe teritoriul vaii Brgaului au fost consfiintite urmatoarele arii naturale protejate de interes national: Valea Repedea 222,0 ha Taul Znelor 15 ha Cheile Bistritei Ardelene 50 ha Stncile Tatarului 25 ha Toate acestea nsumeaza o suprafata de 312 ha, suprafata aflata n proprietatea comunelor Bistrita Brgaului, Prundu Brgaului si Josenii Brgaului. Valea Repedea din Muntii Calimani se caracterizeaza prin formatiuni erozionale numeroase, frumoase si interesante la care se adauga plcuri de larice si cteva specii de plante si animale ocrotite. Pe o distanta de 12 km aceasta vale si afluentii sai au ferastruit formatiunile eruptive ale Calimanilor, n apropierea limitei dintre acestia si Muntii Brgaului. Confluenta cu Bistrita Ardeleana se afla la cca 1 km aval de barajul de la Colibita.

4. Baza materiala
Baza materiala cuprinde ansamblul mijloacelor de cazare, balneare, de agrement, alimentatie, transport si comunicatii, destinate satisfacerii

cererii turistice. Dotarea cu baza materiala pe Valea Brgaului inca nu se integreaza unor proiecte urbanistice complexe, avnd mai mult caracter aleator. 4.1. Baza materiala specifica turismului o gasim n arealele n care turismul este practicat cu o anumita regularitate. Aici includem: baza de cazare, baza de tratament, baza de agrement, bazele sportive, unitatile comerciale cu specific turistic, categorii de cai de comunicatii utilizate exclusiv n turism. 4.1.1. Unitatile de cazare Pe Valea Brgaului, turismul se practica cu precadere dupa 1990, nainte de acest an, putine fiind deplasarile n acest scop si erau rezervate clasei elitiste. Categoriile de cazare preponderente sunt vilele si pensiunile, dar gasim si moteluri si hoteluri. Moteluri l e si

hotelurile sunt asezate n general de-a lungul cailor principale de acces, astfel, la intrare n Localitatea Unirea, ce tinde a deveni un cartier de lux al Bistritei, spre Vatra Dornei, gasim Pensiunea serif ** . Pensiunea a fost modernizata n primavara anului 2008 si are un aspect modern att la exterior ct si la interior. Pensiune dispune de 18 camere care sunt deosebit de confortabile si n functie de spatiul destinat cazarii se mpart n: - camere cu un pat; - camere cu doua paturi;

- camere cu trei paturi; - camere cu pat matrimonial; Clientii pot opta pentru includerea, sau nu, a micului dejun n pretul camerei. Preturile ncep de la 60 ron/zi. Dotarile de care dispune pensiunea, n camere: aer conditionat, baie cu dus, frigider n camera, ncalzire centrala, tv prin cablu cu televizor n camera, roomservice. Servicii suplimentare: bar de zi, bar de noapte, schimb valutar, punct de informare turistica, se accepta plata serviciilor cu carti de credit, seif.. Pensiunea dispune de o sala de receptie, o sala de conferinte cu capacitatea de 40 persoane si are restaurant. Parcarea de care dispune pensiunea este pazita si se poate opta pentru garaj. Reteaua de agroturism s-a dezvoltat treptat, favorizata de peisajele superbe dar si de specificul si obiceiurile zonei. Pentru cei care prefera traseele montane, jocurile de iarna sau, de ce nu, sporturile extreme, Piatra Fntanele poate fi o alegere excelenta. Aici se poate schia, se poate practica alpinismul, exista si o pista de bob. Este doar o problema de alegere. Cu attea optiuni, alegerea devine de multe ori grea, dar fiecare loc ales ofera o experienta noua. Pensiunea agroturistica Tauttur asezata pe splendida vale a Brgaielor (mai exact n Susenii Brgaului) ofera cazare si masa la preturi deosebite , cu reduceri n functie de perioada pe care doriti sa o petreceti. Tot la Susenii Brgaului gasim Casa Vonica (2 margarete), cu o capacitate de 8 persoane, avnd 4 camere duble, 2 bai, 2 dusuri, detine terasa, tv, telefon fix, curte, posibilitati de echitatie dar si informare. Pensiunea Filimon (2 margarete) este o casa foarte curata, cu 3 camere pentru turisti, un living cu televizor, o terasa nchisa si 2 bai. Ofera cazare pentru maxim 12 persoane. Pensiunea Palmierul (2 margarete ) ofera cazare pentru 14 persoane. Pune la

dispozitia turistilor terasa, telefon, tv, curte, posibilitatea de a venii cu animalele de companie. Pensiunea Onita din Piatra Fntnele (2 margarete) are o capacitate cazare de 9 persoane n 3 camere duble si una tripla, are 4 bai cu dus, terasa, tv, incalzire centrala si curte. Pensiunea Miuta La 35 Km de Bistrita gasim aceasta pensiune, amenajata n cursul anului 2006. Preturile sunt accesibile 100 Ron/zi/camera. Castelul Hotel Dracula domina larga panorama a muntilor, fiind locul ideal pentru iubitorii de natura si n acelasi timp de confort. Arhitectura medievala a castelului si a curtii interioare impresioneaza prin originalitatea sa.

Fantasticul "PAS" din Muntii Brgaului care face legatura ntre Transilvania si Bucovina, constituie o atractie deosebita din punct de vedere turistic. n aceasta zona mirifica, hotelul inaugurat n 1983 n stilul unei case medievale se ridica la hotarele dintre judetele Bistrita-Nasaud si Suceava, amplasat la altitudinea de 1116 m n imediata apropiere a DN 17. Hotel Castel Dracula pune la dispozitia turistilor 133 locuri de cazare structurate n 65 spatii de cazare, 7 camere double matrimoniala - 57 EUR / camera, 56

camere double twin - 57

EUR / camera, double n regim single - 39 EUR / camera.

Fiecare spatiu de cazare dispune de televizor si telefon. Restaurantul are o capacitate de 100 locuri - inclusiv doua saloane si ofera un meniu cu specialitati ardelenesti si detine s o crama frumos amenajata cu o capacitate de 110 locuri. Zona se impune prin climatul tonic, stimulent, cu aer puternic ozonat si cu cel mai ridicat continut de iod n atmosfera din toata tara, crend mpreuna cu toti factorii naturali, un mediu curativ pentru tratamentul nevrozei astenice, surmenajului, convalescentilor cu stare generala buna, suferinzilor de Bazedov. Acestea se afla pe DN 17, dinspre Bistrita spre Vatra Dornei. Dar din Prundu Brgaului, pe drumul secundar ce duce spre Bistrita Brgaului si ajunge la Colibita, gasim alte pensiuni si vile, cum ar fi: Pensiunea Majeri Vasile (2 margarete) are o capacitate de cazare de 10 persoane n 5 camere duble, fiecare camera fiind dotata cu baie proprie cu dus. Alte informatii: acces cu automobilul, acoperire Orange, tv, telefon, ncalzire, curte. Pensiunea Farcasa Marieta (2 margarete) are o capacitate de cazare de 6 persoane n 3 camere duble, dar baie comuna cu dus. Facilitati: tv, telefon, animale. La iesirea din Bistrita Brgaului drumul ncepe sa urce serpuind, peisajul devenind din ce n ce mai salbatic. La vreo 7 Km de Bistrita Brgaului, apare barajul de acumulare si lacul Colibita. Privind de la baraj nu reusesti sa zaresti dect o parte a lacului care este destul de mare, un "mic" ocol al acestuia durnd 2 ore cu masina (de preferat una de teren), binenteles admirnd frumusetile naturii ce te nconjoara, iar n zare poti vedea muntii ce strajuie lacul: Strunioru si Bistricioru. La 1.5 Km de la baraj, pe partea dreapta a drumului, se afla Casa de Oaspeti Lumina Lacului, ce sta la dispozitia turistilor tot timpul anului. Ofera 7 camere spatioase, cu cte 3 locuri fiecare, din care 2 cu grupuri

sanitare proprii. Aproape toate camerele au vederea spre lac iar din balconul camerei se poate admira frumusetea peisajului. Pretul camerelor variaza n functie de numarul de persoane si de tipul camerei ncepnd de la 50 RON cu micul dejun inclus. Tarife: inclus). inclus). Casa de Oaspeti Lumina Lacului ofera pensiune completa; pe timpul iernii micul dejun, prnzul si cina se pot servi ntr-un salon intim, n care nu se fumeaza iar vara masa se poate lua pe terasa, unde n afara de o bautura racoritoare se pot servi si specialitatile casei: Posibilitati de petrecere a timpului liber ntr-un mod ct mai placut prin: - plimbari cu bicicletele; - drumetii pe muntii dimprejurul lacului, plimbari n jurul lacului; - plimbari cu barcile sau canoele, asigurndu-va n acelasi timp veste de protectie; - tenis de masa; - badminton; - locuri de joaca pentru copii; Camera cu cu baie baie comuna: proprie:

pret/pat/pers/noapte - 50 ron (micul dejun Camera pret/pat/pers/noapte - 65 RON (micul dejun

- diverse jocuri de societate; - darts; La marginea lacului se afla un ponton unde se poate pescui, nnota sau face plaja, pe tot timpul verii. Odata cu accesul direct spre lac exista un teren de circa 600 m2 destinat taberelor sau altor activitati de aceasta natura. Pensiunea stefanescu are o capacitate de cazare de 6 persoane n 3 camere duble, cu baie comuna cu dus. Ai comuna cu dus. Aici gasim ncalzire centrala, curte si loc de joaca pentru copii. Vila Bistriciorul (2 margarete) are o capacitate de 28 persoane n 8 camere duble si 4 triple, cu 6 bai cu dus. Alte informatii: foisor, acces cu automobilul, acoperire Orange, tv, ncalzire, curte, animale, pescuit. Pensiunea Arinis este amplasata chiar pe malul lacului Colibita, spatiul ofera toate facilitatile care pot fi dorite de amatorii de camping: grup sanitar, WC, dusuri, sursa de energie electrica. Pentru petrecerea timpului liber se recomanda urmatoarele trasee: rafting pentru ncepatori si avansati pe raul Bistrita, pescuit de clean si pastrav pe lac sau pe ru, plimbari cu sania cu zurgalai, trasa de cai, n jurul lacului, Taul Znelor - situat la 14 km, izvorul de apa minerala de la Borcut - situat la 16 km, vf Bistriciorul - 5 ore de urcat pe drum forestier sau alte drumetii n muntii din mprejurimi: Muntii Calimani si Muntii Brgaului.

Pensiunea Trnaveanca este situata ntr-un splendid peisaj montan la malul lacului, si ofera 3 camere cu 7 locuri si 5 casute cu 10 locuri. 4.1.2. Unitatile de alimetatie publica Pe lnga restaurantele din incinta hotelurilor sau motelurilor deja prezentate, pe Valea Brgaului exista numeroase restaurante, pizzerii si fast food-uri. Respectam traiectoria urmata si n cazul unitatilor de cazare si dupa restaurantul din cadrul pensiunii serif urmeaza, la intrare n localitatea Livezile, localul numit Cotul Iadului. Aici, pe langa restaurant si bar de zi functioneaza si un bar de noapte cu animatoare. ntre localitatile Rusu Brgaului si Josenii Brgaului gasim restaurantul Odeon, care functioneaza din 2007, dar care are deja clientela formata datorita serviciilor de buna calitate oferite clientilor. Din Joseni pna n Prundu Brgaului mai gasim un restaurant n Suseni, lnga gara. si aici smbata si duminica este program de divertisment, n general sustinut de lautari, ceea ce prinde destul de bine fata de populatia din zona dar prinde si la turistii straini si nu numai. n Prundu Brgaului s-a deschis n anul 2006 restaurantul Costas ce ofera servicii de calitate si un club de noapte. Tot n centrul Prundului gasim si o pizzerie. Spre Tihuta de putem opri la Valea Strajii pentru doua localuri amenajate cu bun gust ntr-un cadru aparte. De aici spre Vatra Dornei mai avem ocazia sa luam masa doar la restaurantul din cadrul Hotelului Dracula, dar aici preturile sunt cam piperate pentru buzunarul omului de rnd, probabil pentru a-si selecta clientela. Spre Bistrita Brgaului nsa dam de o alta pizzerie-restaurant, probabil cea mai frecventata de tinerii de pe Valea Brgaului pentru raportul bun calitate-pret La Ciurea. n Bistrita Brgaului gasim un restaurant cu o capacitate redusa si apoi doar

spre Colibita mai gasim localuri si restaurante. 4.1.3. Alte activitati comerciale Activitatea de comert se realizeaza de catre unitati private SRLuri, AF-uri sau PF-uri care s-au dezvoltat dupa anul 1990 cu preponderenta n spatii proprii adaptate la exigentele actuale cu dificultati mari si cu anumite derogari. n afara de fostele localuri ale cooperatiei de consum, (din care o parte au fost vndute sectorului privat), toate celelalte unitati functioneaza n localuri improprii, avnd un fond de marfa modest amplasat ntr-un spatiu nghesuit, binenteles cu exceptiile de la regula. Reteaua de unitati comerciale reprezentative pentru turismul din Valea Brgaului, conform evidentelor Registrului Comertului, poate fii clasificata n functie de obiectul de activitate: - vnzarea de bauturi, cu consumarea n local, cu sau fara program distractiv, prin: baruri, berarii, cluburi de noapte, crciumi etc. Aceasta clasa exclude: vnzarile prin intermediul masinilor sau dispozitivelor automate sau vnzarea de bauturi pentru consumul n afara localului. Din aceasta categorie fac parte urmatoarele firme: Tabelul 1. Firme cu obiectul de activitate reprezentat de vnzarea de bauturi, cu consumarea n local, pe localitati Firma ALET PRODCOM SRL EDIFICIU SRL STRUNIORUL AYLA-TIF SRL DOANAR COM SRL Livezile Livezile Bistrita Brgaului Bistrita Brgaului Bistrita Brgaului Localitate

KILOMETRUL ZERO PRODCOM Prundu Brgaului SRL MONDOLAURA SRL LA ROMICA SERVCOM SRL DANSING CLUB SRL Sursa: Registrul Comertului - vnzarile, n magazine nespecializate, de marfuri diverse, n care predominante sunt cele alimentare, bauturile si produsele din tutun. Acest tip de activitati se desfasoara n general n magazine denumite "Magazine generale alimentare", care au ca principal obiect de activitate, vnzarea bunurilor de bacanie, precum si a altor tipuri de marfuri cum sunt: cosmetice, articole electrocasnice, articole de fierarie, mbracaminte etc. Tabelul 2. Firme cu obiectul de activitate reprezentat de vnzarile, n magazine nespecializate, de marfuri diverse, n care predominante sunt cele alimentare, bauturile si produsele din tutun Firma PETERMAR SRL MADORUX SRL MONLAUREXA SRL CALINLUTU COM SRL DEAC NEAMT SRL EURO TEMPERA SRL ALIMADRA SRL Livezile Livezile Livezile Livezile Livezile Livezile Livezile Localitate Prundu Brgaului Prundu Brgaului Prundu Brgaului

ADY SI DAN COM SRL ALLEN IMPEX SRL CADRAN LUX SERV COM SRL COMASCENSOR SRL CONSUMCOOP LILIANA COM SRL MONDLETIEM CONSERV SRL ZAVIRODI SRL GRAN FAGET SRL DOLCE VITA SRL CINEGETICA PRODCOM FOLLONICA SRL PAVALEAN PRODCOM SRL DEASTYLE SRL PRIETENIA SRL ADI MAR SRL MIXT LAUR SRL WALDIVIA COM SRL PENDULA SRL TROLIU COM SRL

Livezile Livezile Livezile Livezile Bistrita Brgaului Bistrita Brgaului Bistrita Brgaului Bistrita Brgaului Bistrita Brgaului Bistrita Brgaului Bistrita Brgaului Bistrita Brgaului Prundu Brgaului Prundu Brgaului Prundu Brgaului Prundu Brgaului Prundu Brgaului Prundu Brgaului Prundu Brgaului Prundu Brgaului

SOSOLINO SRL OANA DARIA SRL SUTEST VAS SRL KEOMA IMPEX SRL STANA DE MUNTE COM SRL ADARAD COM SERV SRL Sursa: Registrul Comertului

Prundu Brgaului Prundu Brgaului Prundu Brgaului Prundu Brgaului Prundu Brgaului Prundu Brgaului

- prepararea si vnzarea la comanda, de mncaruri calde, inclusiv vnzarea de bauturi care nsotesc masa, cu sau fara program distractiv. Aceste activitati se desfasoara prin: restaurante, restaurante cu autoservire, cafenele, restaurante si rulote fast-food, unitati de pregatire a hranei la pachet, standuri pentru vnzarea pestelui preparat si a cartofilor prajiti, tonete de nghetata, vagoane-restaurant. Aceasta clasa exclude: vnzarile prin intermediul masinilor sau dispozitivelor automate. Tabelul 3. Firme cu obiectul de activitate reprezentat de prepararea si vnzarea la comanda, de mncaruri calde Firma Astecu Tur SRL Harocar SRL MVA SELINA SRL SORLIV SRL INTERBRUJSRL MIADANIC SRL COSTAS SRL Livezile Livezile Livezile Livezile Prundu Brgaului Prundu Brgaului Prundu Brgaului Localitate

SRL RALENDO COM Sursa: Registrul Comertului

Bistrita Brgaului

Majoritatea firmelor s-au deschis n ultimii 5 ani, datorita cererii tot mai mari a acestor servicii. Structurata pe ani, evolutia numarului acestora fiind crescatoare, la fiecare an adaugndu-se un anumit numar de firme noi pe acest segment comercial.