Facultatea de tiine Economice i Gestiunea Afacerilor

Specializarea: MG
(linia romn)

Anul III-ID

-Proiect Turism Internaional Elvetia

Nume, Prenume Student:

Cluj-Napoca

Elveia

Cuprins
1. Analiza potenialului turistic internaional al rii ............................................................................... 3 1.1. Prezentarea general a rii......3 1.2. Analiza macromediului de marketing .....4 1.3. Identificarea principalelor atracii turistice internaionale .....6 1.4. Imaginea destinaiei analizate n rndul turitilor internaionali....10 2. Analiza competitivitii n sectorul Turismului i Cltoriilor (T&C) ...13 2.1. Cadrul de funcionare i organizare a sectorului T&C ..13 2.2. Economia i infrastructura sectorului T&C ..14 2.3. Resursele naturale, culturale i umane implicate n sectorul T&C.......................................... 15 3. Analiza dimensiunii economice a turismului internaional a rii ........................................................15 3.1. Analiza principalelor fluxuri turistice internaionale..............................................................15 3.2. Impactul economic al turismului internaional..................................................................... 16 BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. ...........................................17

Elveia

1. Analiza potenialului turistic internaional al Elveiei: 1.1. Prezentarea general a Elveiei Confederaia Elveian sau Elveia (latin: Confoederatio Helvetica) este un mic stat federal n Europa Central, fr ieire la mare. Are grani cu Germania, Frana, Italia, Austria i Liechtenstein. ara are o lung tradiie n neutralitatea politic i militar, motiv pentru care este sediul multor organizaii internaionale.

Elveia

Fig. 1 - Harta Elveiei Confederaia Elveian se mparte n 26 de cantoane: Appenzell Extern (Appenzell Ausserrhoden), Appenzell Intern (Appenzell Innerrhoden), Argovia (Aargau), Basel-Ora (Basel-Stadt), Basel-Provincie (Basel-Landschaft), Berna (Bern / Berne), Fribourg (Freiburg), Geneva (Genve), Glarus, Graubnden (Grigioni / Grischun), Jura, Lucerna (Luzern), Neuchtel, St. Gall (St. Gallen), Schaffhausen, Schwyz, Solothurn, Ticino, Turgovia, Thurgau), Obwald, Nidwald, Uri, Valais (Wallis), Vaud, Zug, Zrich. Cantoanele sunt divizate n 2.889 municipalitati. Principalele aeroporturi sunt: - aeroportul din Zurich - aeroportul din Basel Mulhouse Freiburg - aeroportul din Berna - aeroportul din Geneva - aeroportul din St. Gallen-Altenrhein - aeroportul din Lugano 1.2. Analiza macromediului de marketing Economia Elveiei este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa plin de succes pe termen lung n domeniul siguranei monedei naionale, dublat de secretul operaiilor financiare efectuate n bncile elveiene a fcut din Elveia un rai financiar al investitorilor i al investiilor acestora. n acelai timp, a creat o economie care se bazez masiv pe afluxul extern constant de investiii. Din cauza dimeniunilor reduse ale rii i a specializrii nguste a forei sale de munc, industria fin i de precizie, respectiv comerul i finanele sunt eseniale pentru meninerea stabilitii economice a rii. Demografia Elveiei. Elveia este situat la intersecia mai multor culturi europene importante care au influenat puternic limba i cultura ri. Elveia are patru limbi oficiale: german (63,7 % din populaia total cu tot cu rezidenii strini; 72,5 % din rezideni cu cetenie elveian, n 2000), n nordul, estul i centrul rii; francez (20,4 %; 21,0 %) n partea vestic; italian (6,5 %; 4,3 %) n sud, precum i retoroman n sud i sud-est, o limb romanic retic vorbit la nivel local de ctre o minoritate mic (0,5 %; 0,6 %) n cantonul Graubnden. Retoromana este desemnat de ctre Constituia Federal ca fiind limb naional alturi de limbile german, francez i italian (articolul 4 din Constituie), i ca limb oficial (dar nu deplin) n cazul n care autoritile comunic cu persoane vorbitoare de limba retoroman (articolul 70). Totui legile federale i actele oficiale nu trebuie s fie decretate i n aceast limb.

Elveia

Guvernul federal este obligat s comunice n limbile oficiale, i n Parlamentul Federal are loc o traducere simultan doar n limba german, francez i italian. Limba german vorbit n Elveia este, n principal, constituit dintr-un grup de dialecte alemanice cunoscute sub numele de german elveian, dar n comunicarea scris, de obicei, se folosete limba elveian standard german, n timp ce majoritatea emisiunilor de radio i de televiziune sunt (azi) n germana elveian. n mod similar exist unele dialecte de franco-provensal n comunitile rurale din partea francofon, cunoscute sub numele de "Suisse Romande, numite Vaudois, Grurien, Jurassien, Empro, Fribourgeois, Neuchtelois, i n ariile cu vorbitori de italian, Ticinese (un dialect de Lombard). Rezidenii strini i lucrtorii temporari strini constituie aproximativ 22 % din populaie. Cei mai muli dintre acetia (60 %) sunt din Uniunea European sau din rile AELS. Italienii sunt cel mai mare grup de strini, cu 17,3 % din totalul populaiei strine. Acetia sunt urmai de ctre germani (13,2 %), imigranii din Serbia i Muntenegru (11,5 %) i Portugalia (11,3 %). Imigranii din Sri Lanka, majoritatea refugiai ai fostului Tamil, sunt cel mai mare grup n rndul persoanelor de origine asiatic. ncepnd cu anul 2000, instituiile interne i internaionale i-au exprimat punctul de vedere cu privire la ceea ce ei percep drept cretere a xenofobiei, n special n unele campanii politice. Cu toate acestea, proporia ridicat a cetenilor strini n ar, precum i integrarea neproblematic a strinilor, subliniaz modul de dezvoltare al Elveiei. Patrimoniu mondial. Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt nscrise urmtoarele obiective din Elveia: - mnstirea benedictin de la St. Gallen (1983) - mnstirea benedictin Sf.Ioan din Val Mstair (1983) - centrul vechi istoric din Berna (1983) - cele trei ceti din Bellinzona (2000) - regiunea alpin Jungfrau (2001, 2007) - Monte San Giorgio lng Lacul Lugano (2003) - terasele viticole din districtul Lavaux (Cantonul Vaud) (2007)
Politic. Constituia confederal, adoptat n 1848, formeaz baza legal a statului

federal modern. n 1999 a fost adoptat o nou constituie, dar care nu a introdus modificri notabile n organizarea statului. Ea descrie drepturile fundamentale i politice ale indivizilor, descrie cadrul pentru participarea cetenilor la treburile

Elveia

publice, i divide puterea n stat ntre confederaie i cantoane, definind jurisdiciile i autoritatea la nivel confederal. Exist trei instituii confederale importante: parlamentul bicameral (legislativul), Consiliul Federal (executivul, guvernul, Bundesrat) i Curtea Suprem Federal (instana judectoreasc suprem, judiciar). Parlamentul Elveiei este format din dou camere: Consiliul Statelor care are 46 de reprezentani (doi din fiecare canton i unul din fiecare semicanton) alei prin sisteme definite de fiecare canton individual, i Consiliul Naional, care este format din 200 de membri alei printr-un sistem electoral proporional, n funcie de populaia fiecrui canton. Membrii ambelor camere au un mandat de 4 ani. Cnd ambele camere sunt reunite n sesiune comun, ele sunt numite mpreun Adunarea Federal. Prin referendum cetenii pot contesta orice lege adoptat de parlament; prin iniativ legislativ public ei pot introduce amendamente la constituia federal, elemente care fac Elveia s fie uneori considerat o democraie direct (n contrast cu democraiile reprezentative). Consiliul Federal este guvernul rii i conduce aparatul administrativ federal, avnd atribuiile unui ef de stat. Este un corp colegial format din apte membri alei pentru un mandat de patru ani de ctre Adunarea Federal, care i supervizeaz activitatea Consiliului. Preedintele Confederaiei este ales de Adunare din cei apte membri, tradiional prin rotaie, pentru un mandat de cte un an, pentru a prezida edinele guvernului i pentru a ndeplini funciile reprezentative n relaiile internaionale. Cu toate acestea, preedintele este doar un primus inter pares fr puteri suplimentare, rmnnd i eful unui departament din administraie.
Natural. Peisajul elveian caracteristic este legat de un lan muntos nalt situat n

zona central-sudic a rii. ntre vrfurile nalte ale Alpilor Elveieni, Vrful Dufour, care atinge 4.634 metri peste nivelul mrii, este cel mai nalt. Pe muntele Dufour se gsesc numeroase vi, inclusiv cteva glaciare. De aici izvorsc cteva dintre fluviile principale ale Europei, precum Rin, Rhon, Inn, Aare sau Ticino, care se leag de cteva lacuri alpine precum Lacul Geneva (francez: Lac Leman), Lacul Zrich (german: Zrcher See), Lacul Neuchtel i Lacul Constana (german: Bodensee). Singurul parc naional al Elveiei este Parcul Naional Elveian care a fost creat n 1914 n partea de sud-est a rii. Acesta conine pduri de conifere, puni montane i un peisaj montan aspru foarte impresionant. Partea de nord a Elveiei, cea mai populat, este mai deschis, are ns muli muni de nlime medie. Clima elveian este temperat, dar poate varia mult, n funcie de regiune, de la clima aspr pe culmile muntoase pn la clima plcut, mediteranean, n partea de sud. 1.3. Identificarea principalelor atracii turistice internaionale

Elveia

Zermatt O statiune de schi luxoasa i la moda a carei faima a crescut datorita celui mai spectaculos masiv din Alpi,din punct de vedere vizual : Matterhornul (4478m). Acest ora pietonal se poate explora cel mai bine pe jos, dar exista i un trenulet care te va purta pna la Gornrgrat, pentru priveliti care-ti fac inima sa stea n loc.
Varfuri artistice - Schweizerisches Alpines Museum (Muzeul Alpilor Elvetieni)

Unul din cele mai originale muzee locale este Schweizerisches Alpines Museum (Muzeul Alpilor Elvetieni), unde sunt expuse numeroase harti fizice si topografice ale masivilor invecinati, precum si dovezi ale cuceririi acestora de catre diversi exploratori. Alaturi de o minunata colectie de fotografii vechi poate fi admirata o superba pictura murala realizata de peisagistul Ferdinand Hodler, reproducand tragica ascensiune a varfului Matterhorn. Cascade parfumate de culori Rosengarten, situata in dreapta meandrei raului Aare, este o splendida gradina de trandafiri, minunat amenajata si intretinuta. Intre aprilie si octombrie aceasta infloreste intr-o explozie de culori si parfumuri ametitoare. Pasionatii de horticultura pot identifica aici 27 de soiuri de rododendroni, 200 de tipuri diferite de trandafiri si circa 200 de varietati de irisi. Pentru noi, ceilalti, panorama superba a podurilor si caselor cu acoperisuri ale Bernei ramane principala atractie a parcului. Franturi de viata sociala
Berna - catedrala Grossminster

Inceputa in 1421 de catre Matthius Ensinger, catedrala a fost conceputa ca una din cele mai vaste din lume, constructia sa continuand secole la rand. Reforma religioasa a gasit-o in stadiu de santier, transformarea lacasului de cult din catolic in protestant nereusind sa opreasca lucrarile. Daniel Heinz s-a ocupat de edificiu intre 1573 si 1598, terminand naosul si turla. Clopotnita, cea mai inalta din Elvetia, a fost adaugata abia in 1893. O scara cu 254 de trepte duce in varful acesteia, de unde se poate admira panorama orasului. Portalul de la intrarea in biserica prezinta o magnifica ilustrare a Judecatii de Apoi, realizata inainte de Reforma, care contine 234 de figuri cioplite in piatra. In interior se disting vitraliile si stranele bogat sculptate, precum si fabuloasa orga cu 5.404 de tuburi, catedrala gazduind frecvent concerte. Kunstmuseum (Muzeul de arta) Infiintat pentru a promova lucrarile artistilor elvetieni, acest muzeu expune cea mai vasta colectie din lume cuprinzand picturi semnate de Paul Klee, aici putand fi admirate peste 2.000 dintre operele acestuia. Kunstmuseum se mai poate lauda cu o vasta serie de desene si tablouri realizate de simbolistul Ferdinand Hodler, considerat a fi cel mai important artist elvetian al

Elveia

secolului al XIX-lea. Langa fabuloasele alegorii (unele fiind uriase), peisaje si portrete ale acestuia, sunt expuse lucrarilor altor nativi celebri, cum ar fi Stauffer, Anker sau Bicklin. Galeriile muzeului contin insa si opere ale unor monstri sacri precum Fra Angelico, Cizanne, Rouault si Picasso. Schweizerisches Landesmuseum (Muzeul National al Elvetiei) Gazduit intr-o imensa cladire in stil neo-gotic, acest muzeu poseda o impresionanta colectie de obiecte de la foarte vechi (datand din epoca de piatra) pana la moderne si contemporane. Exponatele sunt diverse, un deosebit succes inregistrand costumele si mobila de epoca, ceasurile vechi si obiectele de origine militara, ilustrand mai multe batalii celebre. Zeitglockenturm Acest turn impunator, numit si al orologiului, a fost construit in 1191, ca poarta vestica a orasului vechi, care ocupa o arie restransa grupata in bucla raului. Astazi, Zeitglockenturm domina centrul vechi al cetatii gratie cupolei sale inalte din cupru si masivului orologiu astronomic, adaugat laturii sale estice in 1530. Intre secolele al XVI-lea si al XIX-lea, toate ceasurile orasului au fost fixate in conformitate cu acesta. Astazi, principala sa menire este sa atraga turistii prin spectacolul oferit de marionetele sale activate mecanic cu cinci minute inainte de fiecare anuntare a orei exacte. Izvorul dadaismului Poetul francez de origine romana Tristan Tzara, nascut la Moinesti, in 1896, a intemeiat la Zurich, in 1916, curentul literar cunoscut sub numele de dadaism. Acesta s-a caracterizat prin ridicarea hazardului la rang de principiu de creatie, prin negarea oricarei legaturi intre gandire si expresie. Reprezentative pentru dadaism sunt folosirea arbitrara si fara sens a cuvantului in literatura sau alaturarea incoerenta de linii si culori in artele plastice. Catedrala Sf. Petru Constructia acestei catedrale (din Geneva) a inceput in 1160 si a durat 150 de ani, timp in care structura sa initiala, in stil romanic, a capatat influente gotice. Fatada neo-clasica a fost adaugata abia in 1750. Austeritatea naosului reflecta cel mai bine transformarea acestei catedrale catolice intr-o biserica protestanta, eveniment produs in 1536. Calvin insusi a fost pastor aici intre aceasta data si 1564. Din pacate, succesorii sai au distrus elementele statuare si frescele bisericii, o parte din acestea fiind restaurate mai tarziu. Palais des Nations (Palatul Natiunilor) Partea centrala a acestui complex monumental, cel mai mare centru diplomatic din intreaga lume, a fost construita in 1930 pentru a adaposti Liga Natiunilor, care ulterior a devenit Organizatia Natiunilor Unite (ONU). De altfel, chiar si astazi ONU are aici unul dintre sedii (celalalt aflandu-se la New York), coridoarele sale purtand pasii celor mai importanti lideri ai lumii, dar si ai miilor de delegati internationali care participa la diverse conferinte sau vin sa militeze pentru chestiuni arzatoare ale societatii moderne, cum ar fi drepturile omului, protectia mediului sau dezarmarea nucleara.

Elveia

Lucerna Lucerna este situata in mijlocul unei regiuni pe care multi o considera a fi adevarata Elvetie, cu peisaje montane ametitoare, lacuri de cristal, pasuni alpine rasunand de clopotele vacilor de lapte si pajisti smaltuite cu flori. Orasul in sine este fermecator, construit la nord-vest de Lacul celor Patru Cantoane, pe valea raului Reuss. Pe malul nordic al acestuia se intinde orasul vechi, imprejmuit de ziduri inalte de aparare si strajuit de sapte turnuri. Zona este un labirint de cladiri datand din secolul al XV-lea, cu frumoase fatade pictate, grupate in jurul unei primarii renascentiste, construite in secolul al XVII-lea. Nota specifica orasului o dau insa podurile de peste Reuss, dintre care se distinge Kapellbrocke, cel care traverseaza raul la varsarea sa in lac. Acesta a fost construit la inceputul secolului al XIV-lea, cu un frumos acoperis de lemn si un turn octogonal de apa, care gazduieste in prezent un magazin de suveniruri. In partea de nord a orasului se gaseste fascinanta Gletschergarten (Gradina ghetarilor), unde se poate vedea efectul actiunii ghetarilor asupra stancilor elvetiene, materializat sub forma unor puturi glaciare de diferite forme. Interesant de vazut este si Muzeul Transporturilor, unde sunt expuse mai multe tipuri de vagoane, locomotive, automobile si chiar avioane. Lugano Situat in partea de sud a Elvetiei, langa granita italiana, Lugano este o asezare de o frumusete naturala deosebita. Influenta statului vecin este evidenta aici atat la nivel arhitectural, cat si de atitudine. De altfel, localitatea este cea mai mare din cantonul Ticino, unde se vorbeste italiana si exista 15 zile libere pe an. Renumite in Lugano sunt parcurile sale inverzite, dintre care cel mai cunoscut este Parco degli Ulivi (Parcul maslinilor), situat pe coastele domoale de la poalele culmii Monte Bro, un teren salbatic, pe care cresc in voie maslinii argintii si florile de rozmarin. Doua biserici se disting in Lugano: Catedrala San Lorenzo, cu o frumoasa fatada renascentista, si biserica Santa Maria degli Angeli, construita in 1455 si impodobita cu fresce realizate de Bernardino Luini. Farmecul diversitatii Variatiile de clima fac ca vegetatia sa fie extrem de diversa in Elvetia. Astfel, daca in cantonul Ticino se gasesc palmieri, in zonele muntoase cresc paduri de conifere si se intind pajisti alpine pline cu flori nemuritoare. In mod ironic, legislatia referitoare la mediu nu a reusit sa salveze pasarile care traiau pe vremuri in pace pe aceste meleaguri, 81 de specii fiind in prezent pe cale de disparitie. Castelul Chillon Castelul Chillon este probabil cel mai vizitat obiectiv turistic din Elvetia. Avand o locatie de exceptie, pe malul estic al lacului Geneva, fortareata a captat interesul public dupa ce Lord Byron a scris povestea lui Bonivard, un adept al Reformei care a fost inlantuit si aruncat in temnita timp de patru ani, in decursul secolului al XVI-lea. Byron insusi si-a gravat numele pe unul din stalpii

Elveia

inchisorii. Castelul, ridicat in secolul al XI-lea, este excelent conservat, desi intre timp a suferit unele modificari. Ascona Situat in cantonul Ticino, pe malul nordic al lacului Maggiore, satul Ascona este un important centru artistic, strazile sale adapostind nenumarate galerii de arta si magazine de artizanat. O vasta comunitate de artisti si intelectuali s-a adunat aici la inceputul secolului trecut, imbratisand o miscare pro-naturista foarte la moda in epoca. Insusi Lenin, exilat pe vremea aceea, a poposit aici o scurta perioada. Principala atractie a localitatii este Museo Comunale D'Arte Moderna, care expune opere ale unor artisti precum Paul Klee, Hans Arp, Ben Nicholson si Alexej Jawlensky. 1.4. Imaginea destinaiei analizate n rndul turitilor internaionali Cea mai vestita arta elvetiana este probabil aceea a fotografiilor pentru ilustrate care se gasesc pe rafturile oricarui magazin elvetian. Cnd te uiti in jur, pare ca singurul lucru care lipsete este o rama de lemn de cire ncadrnd muntii. Cea mai buna modalitate de-a vedea vrfurile nzapezite este desigur, sa-ti lai aparatul de fotografiat jos, sa-ti ndei n picioare o pereche de schiuri sau bocanci i s-o iei la drum. Elvetia mai este renumita i pentru neutratilitatea sa politica, ciocolata cu lapte, iodlere, pendule i unelte de masurat timpul care sunt mai scumpe dect un mic avion i o ntreaga armata echipata cu cutite mici care se rabateaza.Ceea ce nu se prea stie despre aceasta tara micuta,bogata i muntoasaeste ca arata ca un potporiu cultural construit de cele 4 limbi naionale i bogatia aferenta: franceza, germana(dialectul switzerdeutsch), italiana i prea putin cunoscuta i folosita reto-romana. La un loc,aceasta confederatie de cantoane a obtinut mai multe premii Nobel (pe cap de locuitor) dect oricare alta. Veche asezare romana, Lausanne este in prezent cunoscut ca sediul Comitetului International Olimpic (CIO), fondat in 1894 de catre baronul Pierre de Coubertin. De altfel, localitatea gazduieste un muzeu olimpic, unde sunt expuse diverse obiecte referitoare la celebrele jocuri sportive. Tot aici se gaseste o catedrala din secolul al XIII-lea, considerata a fi cel mai frumos monument gotic din Elvetia. Orasul reformatilor este locul unde s-a semnat celebra Conventie de la Geneva. Evenimentul s-a produs la 22 august 1864, la initiativa Crucii Rosii, in sala Alabama a Primariei din Geneva. Prin acest document s-au stabilit regulile esentiale referitoare la luarea prizonierilor si la conditiile acestora de detentie, precum si libertatile asumate de echipajele organizatiei in timpul conflictelor armate. Succesiunea cultelor. Catedrala Sf. Petru pare sa se inalte pe un loc destinat din vremuri stravechi ritualurilor religioase. In 1976, arheologii elvetieni au efectuat aici o serie de sapaturi, descoperind ramasitele a doua sanctuare crestine din secolul al IV-lea, mai multe mozaicuri si o

10

Elveia

cripta datand din secolul al XI-lea.Musafiri de cinste, Tristan Tzara nu este singurul scriitor care a facut istorie in Elvetia. Germanul Hermann Hesse (1877-1962) s-a stabilit aici, ajungand sa iubeasca tara cantoanelor mai mult decat propria sa patrie. Inspiratia l-a urmarit indeaproape si nu l-a mai parasit niciodata, romancierul castigand in 1946 premiul Nobel pentru literatura. ATRACII PRINCIPALE : Zermatt : o statiune de schi luxoasa i la moda a carei faima a crescut datorita celui mai spectaculos masiv din Alpi,din punct de vedere vizual : Matterhornul (4478m). Acest ora pietonal se poate explora cel mai bine pe jos, dar exista i un trenulet care te va purta pna la Gornrgrat, pentru priveliti care-ti fac inima sa stea n loc. Castelul Chillon : Aezata pe malul lacului Geneva,cea mai vizitata cladire istorica din Elvetia i-a nceput existenta n secolul al XI-lea i a suferit o serie larga de schimbari pna in prezent.nchisorile subterane,curtile i tunurile fac din acest castel decupat din cartile de poveti i o atractie fotografica n sine.NU e de mirare ca acest castel de vis i-a pus amprenta pe scrierile lui Lord Byron... Zurich : O fi avnd Geneva Crucea Roie, dar Zurich face fata unei explozii de barulete, magazine si cafenele ic. Partea veche a oraului ti poate oferi o dupa-amiaza placuta i minunata de hoinareli fara tinta. NU trebuie sa-ti deschizi un cont n banca pentru a vizita acest ora, dar cu siguranta ca unul ti va nlesni ederea. Lacul Thun : Bine ai venit n inutul Schloss(castel)! Aici se afla Scholss Thun,Schloss Oberhofen i Schloss Hunegg(al carui stil mbina cu succes renovarile art nouveau). Le poti vizita pe toate trei n rastimpul unei calatorii de o zi cu barca pe lacul Thun i sa-ti mai ramna i timp pentru a ncerca saritura cu coarda elastica din vecinatate, dela 100 de metri sol. ACTIVITI ALTERNATIVE : Exploreaza Franches Montagnes : Daca te ndrepti catre munti, poti sa eviti o ntreaga autostrada de turiti care casca gura mare pentru a inhala oxigen.Acest lant este vizitat de mai putini turiti , ofera prtii de schi foarte bune i cai breji.Saignelegier este un bun punct de pornire al expeditiei.

11

Elveia

nfrupta-te cu ciocolata fina .... Fabrica de ciocolata faimoasa n ntreaga lume LINDT se afla n apropriere de Zurich i ofera turitilor un tur la sfaritul caruia ai voie sa mannci cta ciocolata ti intra n stomac. Fabrica e o constuctie cu tevi de metal pe care scrie Unt de cacao i Ciocolata , dar trebuie sa reziti unei prelegeri destul de lungi despre ce face i drege firma Lindt nainte de-a intra n camera cu ciocolata. Zboara cu deltaplanul prin Alpi : Profita de curentii puternici de aer pentru a-ti lua zborul (sau a lua o lectie de zbor)cu un deltaplan.Plutete deasupra stncilor i calatorete pe curentii calzi ct de sus te pot purta(pe tine i pe pilotul tau).Elvetia este o tara ce merita vazuta de sus. Plimba-te cu sania : Cel mai important circuit de luge(sanie) este Cresta Run, construit la San Moritz pentru Sezonul 1884 1885. Mergi cu bicicleta prin Elvetia : Noua drumuri nationale pentru biciclete(3300 km in total) nconjoara tara, majoritatea foarte putin circulate, harti ale acestora i informatii n limba engleza pot fi gasite la oficiile de informatii turistice. Eurotrek nchiriaza biciclete, poti rezerva hoteluri pe drum i sa-ti transporti echipamentul de la hotel la hotel. EVENIMENTE : Festivalul Yehudi Menunhin, Gstaad ... Yehudi Menunhin a fondat acest festival n 1956, pentru a aduce muzica de camera n aceasta statiune alpina la moda. Acesta parea un motiv puternic la vremea lui. Evenimentul a crescut n proportii iar concertele se tin n biserici i n satele nvecinate. Solitii derenume mondial cnta la aceste evenimente. (Iulie septembrie perioada festivalului) Cupa Mondiala a Mo Craciunilor, Samnaun ... Mo Craciun i arata latura competitiva n cadrul acestui festival ciudat, dar vesel din Samnaun.Nu este o competitie de mncat lapte i biscuiti, dar probele din alti ani includeau rodeo cu reni, dat cu saniuta i sciat pe schiuri primitive(evenimentul este pe 27 noiembrie) Red Bull Vertigo, Villeneuve ...

12

Elveia

Ferete-te de psihopati cazatori! Cei mai buni deltaplaniti i parapaniti coboara n Villeneuve timp de cteva zile n cadrul Cupei Mondiale Acrobatice. Profesionittii aterizeaza pe nite saltelute plutitoare n mijlocul unui lac, n fata a 20.000 de spectatori care ateapta caderea cu fata-n jos a unora.(evenimentul este la sfarit de august) Trgul de Craciun de la San Moritz ... Daca nu ti-ai terminat de facut cumparaturile de Craciun nainte de nceputul lui decembrie, acesta este locul nspre care trebuie sa te ndrepti. Podoabele de brad obiecte din lemn, papui i sulciuri nimic din ceea ce-ti trebuie cu adevarat sunt supraumflate i aezate n vitrine pentru a fi cumparate(evenimentul e pe 3 decembrie) Festivalul de Jazz de la Montreux Cel mai vestit festival de jayy european este un fel de unda de atractie pentru cei mai buni muzicieni ai lumii. Artiti ncepnd de la B.B King la Phil Collins sau de la Bobbz McFerin pna la Black Ezed Peas i aproape orice nume ti vine n minte au cntat la Festivalul de Jazz de la Montreux, un orael nghesuit, ca un sandwich, ntre malul lacului Geneva i Alpi.
www.jurnaldevacanta.ro

2. Analiza competitivitii n sectorul Turismului i Cltoriilor (T&C) a rii Elvetia n context internaional 2.1. Cadrul de funcionare i organizare a sectorului T&C In urma analizei garficelor reprezentand pozitiile tuturor tarilor incluse in raportul competitivitatii in turism si calatorii cu referire la anul 2009, Elvetia ocupa locul 1 , cu un scor general de 5.68 ( cadrul legal - 6.1, mediul de afaceri si infrastructura - 5.49, resurse umane naturale si culturale - 5.54) Succesul in industria hoteliera se datoreaza mainii de lucru calificate in domeniul turismului si serviciilor ocupand al treilea loc in Europa. In completarea acestor puncte forte, Elvetia dispune de cea mai buna infrastructura in transporturi, fiind numarul 1 in lume. In ceea ce priveste infrastructura turismului Elevtia se situeaza pe pozitia a 7-a, dispunand de servicii hoteliere de calitate. In ciuda marimii sale Elvetia este o tara bogata din punct de vedere cultural. In ceea ce priveste suprafata protejata prin lege a tarii, Elvetia ocupa locul 16. Facand o ananaliza comparativa a competitivitii Elvetiei cu Romnia putem sa targem urmatoarele concluzii. - Romania ocupa pozitia 34, cu un scor general de 4.04 (cadrul legal 4.68, mediul de afaceri si infrastructura 3.61, resurse umane naturale si culturale 3.83) 2.2. Economia i infrastructura sectorului T&C

13

Elveia

Cea mai buna infrastructura a transporturilor rutiere se gaseste in Hong Kong, Franta si Elvetia. Aceasta din urma dispune de una dintre cele mai dense retele de cale ferata din lume, cu o lungime totala de 5270 km si 1683 km de linii cu ecartament ingust. Aproximativ jumatate din calatoriile zilnice cu trenul se realizeaza cu garnituri Eurocity sau trenuri Intercity Express. In medie, un turist calatoreste zilnic cu trenul nu mai putin de 50 de km si prefera aceasta metoda in detrimentul transportului cu masina personala, cu scopul de a profita la maximum de peisajele pitoresti ale Elvetiei. In anul 2007, aeroporturile din Elvetia au inregistrat 620.000 de manevre de zbor (aterizari sau decolari), cu un total de 33.5 milioane de vizitatori, dintre care 6 milioane doar au tranzitat tara. 2.3. Resursele naturale, culturale i umane implicate n sectorul T&C Analizand detalierea indexului competitivitatii calatoriilor si turismului, cu referire la resursele naturale ale Elvetiei, constatam ca aceasta se situeaza pe locul 9 pentru calitatea mediului inconjurator, locul 16 pentru ariile protejate si numarul de situri naturale, locul 98 pentru totalul speciilor cunoscute. Aceasta clasificare se datoreaza unor politici de protejare a mediului stricte (locul 8) si a unei educatii sustinute a populatiei in ceea ce priveste protectia mediului (locul 4). Resursele culturale asigura Elvetiei locul 9 in ceea ce priveste exportul de industrie creative (produse artizanale), fabricate manual. Expozitiile si targurile constituie o atractie turistica pentru cetatenii europeni si nu numai, clasand-o pe locul 14 (Salonul auto de la Geneva). Elvetia ocupa locul 33 avand un numar deloc neglijabil de situri culturale raportat la marimea sa ca stat. Speranta de viata a cetatenilor Elvetieni este ridicata, tara lor clasandu-se pe locul 2 in lume. Tot pe aceasta pozitie se situeaza si in ceea ce priveste cercetarea sau trainingul oferit angajatilor. Calitatea sistemului educational pozitioneaza Elvetia pe un onorabil loc 3. Cultura si politicile organizationale au dus la elaborarea unor practici de angajare si concediere eficiente, plasand-o pe locul trei in cadrul indexului. Cetatenii Elvetiei se bucura de un acces facil la serviciile medicale imbunatatite (locul 1) ceea ce se traduce printr-o prevalenta a virusului HIV foarte scazuta in randul populatiei (locul 85). Cu o suprafata de 6 ori mai mare decat cea a Elvetiei (Romania - 238.400 km2, Elvetia 41.300 km2) si o populatie de 3 ori mai numeroasa (21, 5 milioane la 7,3 in cazul Elvetiei) tara noastra intampina inca probleme complexe atunci cand vorbim despre industria turismului si a serviciilor. Astfel, infrastructura turismului ne situeaza pe locul 1 in privinta prezentei marilor companii de inchirieri de automobile insa ne plaseaza pe un indepartat loc 53 in ceea ce priveste numarul hotelurilor sau calitatea serviciilor oferite. Utilizarea cardurilor de credit poate fi si ea dificila uneori, indexul indicand o pozitionare pe locul 43 in topul tarilor utilizatoare a cardurilor VISA. Cauza

14

Elveia

acestor disfunctionalitati este cu siguranta lipsa unor politici guvernamentale adoptate si implementate cu succes in vederea incurajarii si a promovarii serviciilor turistice. Practicile de HR sunt si ele implementate cu dificultate, problemele legate de concedieri sau angajari clasandu-ne pe locul 59 din 133 de tari nominalizate. Criza sistemului sanitar, lipsa cadrelor medicale specializate, repartizarea inegala a pacientilor in randul medicilor de familie si accesul ingraunat la sistemul medical (locul 85) duc la o prevalenta ridicata a virusului HIV in randul cetatenilor si ne claseaza pe un ingrijorator loc 22. Speranta de viata este si ea puternic influentata de lipsa serviciilor medicale adecvate(locul 55), ducand la o descrestere accentuata a longevitatii romanilor si contribuind la degradarea progresiva fizica si mentala acestora. Desi Romania dispune de un relief bogat si de o istorie rasunatoare cel putin la nivel European, eforturile statului si ale cetatenilor nu sunt concentrate in directia protejarii mediului pe arii extinse, evidentiate prin unicitate si frumusete, pozitionandu-ne astfel doar pe locul 58 in clasamentul indexului. In ceea ce priveste siturile culturale, Romania se claseaza pe locul 40 spre deosebire de Elvetia, clasata pe locul 33, demonstrand un interes scazut pentru ceea ce inseamna in fapt, istoria nationala. 3. Analiza dimensiunii economice a turismului internaional al rii 3.1. Analiza principalelor fluxuri turistice internaionale Exportul de vizitatori constituie o componenta cheie a contributiilor directe in domeniul turismului si al calatoriilor in cazul Elvetiei. Terorismul, dezastrele naturale, ameninrilor la adresa sntii, creterea preului petrolului, fluctuatiile economice si incertitudinea politica au influentat si vor influenta turismul Elvetiei. n ciuda acestor efecte negative, cifrele depesc asteptrile iar previziunile sunt extrem de optimiste. Pentru anul 2011, Elvetia se asteapta la 8.753.000 de vizitatori internationali. Pana in anul 2021, previziunile pentru numarul acestora sunt estimate la 11.652.000. In anul 2008, 5.3 % din produsul intrern brut al tarii s-a datorat incasarilor din servicii si turism, adica aproximativ 24,652 milioane de dolari. Renumele Elvetiei in industria hoteliera o plaseaza pe locul 10 in lume, recunoscandu-i-se astfel meritele de a avea cei mai instruiti angajati, absolventi ai scolilor de prestigiu dedicate acestei industrii. Numarul mare al bancomatelor si accesul facil asigurat turistilor la serviciile acestora i-au garantat Elvetiei locul 5, in topul tarilor care utilitzeaza cardurile VISA. In anul 2010, erau inregistrate nu mai putin de 5563 de hoteluri si pensiuni care ofera cazare in 240.000 de paturi in cele 128.000 de camere. Cea mai cautata zona a Elvetiei anul trecut a fost Grisons, urmata indeaproape de Berner Oberland. In functie de nationalitatea turistilor, statisticile arata ca 16,5 % dintre ei proveneau din Germania, 6,3 % au fost din Regatul Unit, 3,6 % erau francezi iar 3 % italieni. Un turist strain a

15

Elveia

cheltuit in medie 178 CHF pentru o noapte de cazare conform Biroului Federal de Statistica Elvetian. Cetatenii Elvetiei prefera Franta, ca destinatie pentru vacante scurte, mai mult de jumatate dintre cei intervievati confirmand acest lucru (54 %). Turismul intern si international este considerat un factor cheie in economia tarii, tocmai de aceea politicile gurvenamentale sunt construite si implementate de asa natura incat sa promoveze, sa incurajeze si sa sustina mai apoi orice tip de turism, spre satisfactia vizitatorilor. Rapoartele arata ca un turist ajuns in Elvetia nu va cheltui banii doar in zona hoteliera sau a activitatilor recreationale ci si pe combustibil (695 milioane CHF 2004), tutun (137 milioane CHF 2004), dulciuri (288 milioane CHF 2004) sau obiecte de artizanat si lucrate manual (67 milioane CHF - 2004). Mai bine de jumatate din calatoriile anuale ale elvetienilor, ce presupun cazari de minim o noapte sunt in afara granitelor tarii si se datoreaza delegatiilor in interes de serviciu, informeaza Biroul National de Statistica. Cele mai populare destinatii ale turistilor internationali sunt fara indoiala cele situate in partea de est a tarii si anume Graubnden sau Schweizer Mittelland. Turistii prefera transportul in comun sau plimbarile cu bicicleta atunci cand vine vorba despre vizitarea obiectivelor turistice, considerand aceste mijloace de transport ca find mai ieftine, mai sigure si mai placute. 3.2. Impactul economic al turismului internaional Turismul este o sursa importanta de venit in cazul Elvetiei. Vizitatorii straini cheltuie in medie 15.6 miliarde CHF/an. Cifrele au fost publicate de catre Organizatia Mondiala a Turismului si au clasat Elvetia pe locul 19 in lume, in topul castigurilor provenite din turismul international. Vizitatorii straini au contribuit cu 3 % la venitul intern brut, facand din turism a patra sursa esentiala de venit pentru Elvetia, dupa industria metalurgica, chimica, orologerie sau industria constructoare de masini. Nu numai ca turismul contribuie substnatial la economia tarii dar creeaza noi locuri de munca. In anul 2004, 4.4 % din forta de munca elvetiana era angajata in sectorul de turism sau in servicii, chiar daca densitatea este evident mai mare in regiunile muntoase (si implicit a statiunilor montane) decat in zonele urbane. In anul 2007, Forumul Economic Mondial a declarat ca Elvetia detine cel mai competititv sector turistic din intreaga lume, iar aceasta tara, in ciuda suprafetei sale sau a populatiei, a reusit sa isi pastreze pozitia in topul clasamentelor. Contributia directa la produsul intern brut, previzionata pentru anul 2011 este de 2,5 % din total. Acest lucru este reflectat in principal de activitatea economica din industria hoteliera, turism,

16

Elveia

companii aeriena (sau alte servicii de transport) dar fara a exclude industria catering-ului sau a activitatilor reacreative. In ceea ce priveste crearea unor noi locuri de munca, se astepta ca sectorul de servicii si turism sa includa nu mai putin de 149.000 de locuri de munca

Bibliografie: Switzerland_report 2011 The Travel & Turism Competitive report 2009 UNTWO World Turism Barometer www.wikipedia.ro www.jurnalde vacanta.ro

17