Cum Sa Acorzi Primul Ajutor in Peste 50 de Urgente Medicale

Neagu Iulian www.primulaiutor.
com 2007

Cum s acoizi PRIN0L AI0T0R n peste Su ue 0RuENTE NEBICALE Page 1

GHIDUL MEDICAL
complet care te nvat
CUM s acorzi PRIMUL
AJUTOR n peste 50 de
URGENTE MEDICALE

Neagu Iulian www.primulaiutor.com 2007


00F8l8$ 00F8l8$ 00F8l8$ 00F8l8$ :

1. Amputatia accidental
2. Arsura chimic
3. Arsura chimic la ochi
4. Arsura Termic Gradul I
5. Arsura Termic Gradul II
6. Arsura Termic Gradul III
7. Arsura caracteristici generale
8. AsIixia (provocat de gaze toxice. ptrunderea de vom n cile
aeriene. nec. electrocutare. strangulare. spnzurare)
9. AsIixia (provocat de ptrunderea unui obiect n cile aeriene:
boabe de Iasole. boabe de porumb. mrgele. bile etc.)
10. Coma diabetic
11. Coma hipoglicemic
12. Convulsii
13. Corpi strini n nas
14. Corpi strini n ochi
15. Corpi strini n urechi
16. Crampe musculare
17. Cucuie si umIlturi
18. Degertura Gradul I
19. Degertura Gradul II
20. Degertura Gradul III
21. Deshidratarea
22. Diareea
23. Durerile de cap (ceIaleea. migrena)
24. Electrocutarea
25. Entorsa
26. Febra
27. Fracturarea minii
28. Fracturarea piciorului
29. Hemoragia extern
30. Hemoragia intern
31. Hemoragia nazal
32. Inconstienta
33. necul
34. InIarctul
35. ntepturile de insecte
36. Intoxicatii alimentare
37. Intoxicatia acut cu alcool etilic
38. Intoxicatiile cu ciuperci
39. Lesinul
40. Leziuni ale capului
41. Leziuni ale coloanei vertebrale
42. Leziuni ale gtului
43. Luxatia
44. Muscturi de animale
45. Rnirea (ran deschis. tietur)
46. Rnirea prin ntepare

Cum s acoizi PRIN0L AI0T0R n peste Su ue 0RuENTE NEBICALE Page S

47. Rul de miscare (de mare. de avion. de automobil)
48. Sughitul
49. Socul anaIilactic (provocat de intoxicatii alimentare.
medicamente sau
ntepturi de insecte ca: albine. bondari. viespi)
50. ToxinIectii alimentare (provocate de alimente alterate: carne
tocat. peste. paste
din carne. maionez. ou etc.)
51. Vrstura
52. Vezicule
53. Anexe
A) RCP
B) Manevra Heimlich
C) Trusa de prim aiutor
D) Reguli de conduit n acordarea primului aiutor



.~:--. -+- -.-.-+ +e--e.+: :...
-.-.-+ -+, .- /+.:.+ :+ +-. -.--.. .
+-:-- .- -+ -..+ .- -.:. e.::. ^ .
-,.-:. ..-+:. .-:.--+:. .- ,/.:
.rAm :+ +----. rAm :+ +----. rAm :+ +----. rAm :+ +----. ImA. ~A ImA. ~A ImA. ~A ImA. ~A70I 70I 70I 70I
.- e.::. ^ D .- e.::. ^ D .- e.::. ^ D .- e.::. ^ DE AIdEV7E E AIdEV7E E AIdEV7E E AIdEV7E
mE mE mE mEDr~.E Dr~.E Dr~.E Dr~.E. -.. ::.. :+ +----. ---.-:
e-..:. +:-..
:. e-.-.-: .:+-: :-: -..+ -. +. -.--..
-+ :+ - /.. -.--.: :+ +::.e:. :/+: :/+: :/+: :/+:: : : :
..-:. ..-:. ..-:. ..-:. :+ :+ :-. e+ -.-.-.+
+s:+-:...
.-:- -+ :+ :. :.:. .- :.,-+-:+ :.,-+-:+ :.,-+-:+ :.,-+-:+
+:+: : -+: :. /+.:.+ :+ :. :+
e-..-:+e.-. -.+-:..:. e-----+:. . +-.::.
-,.-:. ..-+:.. .::. s.-. :+ :. +e-.
+- :+ -.:.::. .- .-:-.,.. +-.:: ,/.
..-+: :. :+-: e+::-.-. .- s.s:.-:.-+ :+/

-Iulian Aeagu-
pentru ca te vreau sanatos


Cum s acoizi PRIN0L AI0T0R n peste Su ue 0RuENTE NEBICALE Page S

Amputatia accidental

Manifestri
Pot Ii prezente una sau mai multe maniIestri:
Hemoragie intens
Stare de soc (piele palid. rece. umed. slbiciune
extrem. neliniste. spaim. puls rapid)
Vrsturi
Fracturi
Inconstient
Avertisment

NU umblati pe rana sngernd cu minile murdare. pentru
prevenirea inIectiei
NU dati lichide victimei dac este inconstient. are
convulsii. dac are lovituri la cap. dac are o ran
abdominal sau n caz de vom
NU lsati victima singur
n primul rnd dati aiutorul de urgent victimei
n al doilea rnd ngriiiti-v de membrul amputat. care n
unele cazuri se poate reatasa dac a Iost pstrat n conditii
corecte
Actiune imediat

Mentineti cile aeriene libere
Resuscitarea cardio-pulmonar (RCP) si apoi tratati
hemoragia
Aplicati o compres steril mai groas (tiIon steril.
batist. prosop. pnz etc.) direct pe ntreaga ran si
apsati cu podul palmei
Dac leziunea este la brat sau picior. aplicati un garou
deasupra. ntre leziune si inim si pansati leziunea

Cum s acoizi PRIN0L AI0T0R n peste Su ue 0RuENTE NEBICALE
Page 6

Dac nu aveti la ndemn nici un material. Iolositi
minile goale sau degetele pentru apsare. pn
sngerarea scade
Dac compresa se mbib cu snge. nu o ndeprtati. ci
puneti alt compres peste prima si continuati s apsati
cu presiune
Dac se Iormeaz cheag de snge nu-l ndeprtati
Dac sngerarea se opreste sau scade aplicati un bandai
de tiIon. pnz. cravat. Iular etc.. suIicient de strns
pentru a mentine compresa pe loc
Apsati continuu n timp ce strngeti bandaiul n iurul
rnii si Iaceti nodul deasupra compresei
Atentie s nu opriti circulatia sngelui datorit unui
bandai prea strns
Este oblligatoriu s simtiti pulsul sub nivelul bandaiului.
pe o arter (artera duce sngele de la inim spre
extremitti)
Mentineti extremitatea rnit (brat. picior) deasupra
nivelului inimii. pentru a reduce Iluxul sanguin
nveliti victima pentru a mpiedica pierderea de cldur
Linistiti si ncuraiati victima cu blndete. Blndetea si
ntelegerea ioac un rol deosebit n tratarea victimelor cu
leziuni de orice Iel
Cereti asistent medical de urgent
Cum se aplic garoul:

Folositi o bucat de pnz. o cravat. un cordon. o
centur. o esarI. o band de elastic. o band de
cauciuc sau un material lat cam de 5 cm
Asezati garoul (n hemoragia arterial) imediat
deasupra locului de unde iese sngele. ntre leziune si
inim. Ir a atinge rana
nIsurati de dou ori


Legati cu iumtate de nod (pentru a putea desIace
garoul cu mai mult usurint)
Puneti un rulou de Ias. un creion. un bt sau orice
obiect mai dur si drept. peste iumtatea de nod
Faceti apoi dou noduri peste rulou sau creion etc.
Pentru a strnge garoul. rsuciti creionul pn cnd
sngerarea se opreste
Asigurati creionul nnodnd capetele garoului sau
Iolositi o alt bucat de pnz
Dup ce ati aplicat garoul nu-l mai lrgiti si nici nu-l
miscati
Atasati un bilet cu ora la care ati pus garoul
Dac. totusi. a trecut mai mult de 20 minute de la
aplicarea garoului. atunci garoul se poate slbi din
cnd n cnd. pentru a nu provoca si alte leziuni
NU acoperiti garoul
Actiuni suplimentare

Dac victima este direct pe sol puneti o ptur sub ea
Puneti victima pe o parte (nu cu Iata n ios). pentru a
preveni necarea cu secretii sau vom
Dac victima are probleme respiratorii ridicati-i capul si
umerii si mentineti cile respiratorii deschise
Acoperiti victima cu o ptur. hain etc. pentru
mentinerea unei temperaturi comIortabile
NU supranclziti victima
Dac ambulanta nu aiunge mai repede de dou ore dati
victimei s bea din 15 n 15 minute. ap sau solutie usor
srat (la 1 litru de ap puneti 1 lingurit de sare si
lingurit bicarbonat de sodiu) sau de exemplu suc de
mere
Dup ce ati acordat primul aiutor victimei. asezati
membrul amputat ntr-un sac de plastic curat sau n orice
vas corespunztor pentru ca membrul amputat s nu se
usuce si s nu se contamineze

Page 8

Puneti sacul de plastic n gheat pentru a mentine
membrul amputat la o temperatur sczut. Aceast
temperatur reduce nevoia de oxigen a membrului
amputat
Membrul amputat nu trebuie introdus direct n ap sau
gheat
Anuntati spitalul c sositi cu un accidentat cu amputatie


Arsura chimic
Manifestri
Pielea este ars. alb sau carbonizat. pielea este
distrus
Durerea nu este intens sau chiar lipseste din cauz c
terminatiile nervoase au Iost distruse
Avertisment

NU aplicati vat. ulei. unt sau alte grsimi pe arsur
NU aplicati medicamente
NU aplicati remedii din gospodrie
NU aplicati gheat care poate intensiIica reactia de soc
NU dati lichide dac victima este inconstient. dac are
convulsii sau dac are leziuni la cap si abdomen
Nu dati victimei alcool
Actiune imediat

ndeprtati victima de sursa care a provocat arsura sau
invers
Scoateti hainele care sunt mbibate cu substante ce au
provocat arsura pentru a stopa extinderea leziunii
Resuscitarea cardio-pulmonar. dac este nevoie
Puneti pe zona ars. imediat. ap rece (sau orice lichid
potabil: ceai rece. bere rece. lapte btut rece etc). Folositi.
dac e nevoie. un Iurtun de grdin. gleat sau vas cu
ap. dus
Cititi instructiunile nscrise pe eticheta substantei chimice
care a provocat arsura pentru a aplica antidotul
recomandat

Page 1u

Dup ndeprtarea hainelor continuati s udati zona
lezat cu ap din abundent. mai mult timp pentru a opri
extinderea leziunii
Acoperiti zona ars cu pansament steril. pnz. batist.
prosop etc.

Dac arsura e la mn sau picior ridicati mna sau
piciorul victimei mai sus de nivelul inimii
Dac arsura e la picior nu permiteti victimei s umble
Dac arsura e la Iat sau gt spriiiniti victima de perne
Puneti victima pe o parte pentru a preveni necarea cu
secretii sau vom
Dac apar convulsii ndeprtati victima de zonele
periculoase (scri. usi de sticl etc.) si asigurati-v c
victima nu se poate lovi
NU interveniti asupra convulsiilor deoarece contractiile
musculare pot determina Iracturi
NU asezati ntre dintii victimei. pe perioada convulsiilor.
obiecte ca lingur. creion etc.
n timpul convulsiilor nu turnati lichide n gur si nu
aruncati cu ap pe Iata victimei
VeriIicati dac victima nu are si alte leziuni ca sngerri.
Iracturi si luati msuri


Cum s acoizi PRIN0L AI0T0R n peste Su ue 0RuENTE NEBICALE Page
11

srat (la 1 litru de ap. puneti 1 lingurit de sare si
lingurit bicarbonat de sodiu)

Page 12

Arsura chimic la ochi
Manifestri

Substantele de curtat buctria sau baia. nalbitorii sau
acizii sunt substante chimice care pot provoca arsuri la
ochi. chiar orbirea
Leziunile se pot produce ntr-un interval Ioarte scurt. 1-5
minute
Avertisment

NU permiteti victimei s se Irece la ochi
Actiune imediat

invers

Splati imediat ochiul cu mult ap
rece. de la robinet. cel putin 10
minute pentru a ndeprta
substanta chimic si pentru a opri
extinderea leziunii
Tineti capul victimei cu pleoapele
deschise sub ietul de ap (de la
robinet sau dintr-un pahar)
Aveti grii s splati ochiul n
ntregime. n asa Iel nct apa s
nu poarte substanta chimic spre
partea neaIectat a ochiului
Puteti pune victima cu Iata ntr-un
vas cu ap si. cu ochii n ap. s
eIectueze miscri cu pleoapele n
sus si n ios. mai ales dac sunt
aIectati amndoi ochii


1S

Puteti Iolosi lapte dac nu aveti ap la ndemn

Cititi instructiunile nscrise pe
eticheta substantei chimice care a
provocat arsura pentru a aplica
antidotul recomandat
Pstrati eticheta substantei care a
provocat arsura pentru a i-o arta
medicului
Acoperiti ochiul (pleoapele s Iie nchise) cu un
pansament steril sau cu o batist curat si bandaiati


Page 14

Arsura Termic - Gradul I
Manifestri
Piele nrosit
UmIltur local usoar
Piele Ir bsicute
Durere
Frisoane
Avertisment

NU aplicati gheat
Actiune imediat

invers

Puneti pe zona ars. imediat. ap
rece (sau orice lichid potabil: ceai
rece. bere rece. lapte btut rece
etc.)
Acoperiti zona ars cu pansament
steril. pnz. batist. prosop etc.

1S


NU sunt necesare msuri suplimentare
NU este nevoie de interventia medicului

Page 16

Arsura Termic - Gradul II
Manifestri
Piele nrosit
UmIltur local care dureaz mai multe zile
Piele cu bsicute (vezicule) pline cu lichid
Durere intens
Avertisment

NU aplicati gheat
NU spargeti bsicutele
NU dati victimei alcool
Actiune imediat

invers

rece (sau orice lichid potabil: ceai
rece. bere rece. lapte btut rece
etc.)


17

Dac arsura este pe supraIat mare cereti asistent
medical de urgent


Page 18

Arsura Termic - Gradul III
Manifestri
Pielea este ars. alb sau carbonizat. pielea este
distrus
Avertisment

NU scoateti hainele care sunt lipite de pielea ars
convulsii sau dac are leziuni la cap si abdomen
Actiune imediat

invers
rece (sau orice lichid potabil: ceai rece.
bere rece. lapte btut rece etc.)

19


Dac arsura e la picior nu permiteti victimei s umble
Dac arsura e la Iat sau gt spriiiniti victima de perne
lingurit bicarbonat de sodiu)

Cum s acoizi PRIN0L AI0T0R n peste Su ue 0RuENTE NEBICALE Page 2u

Arsura - caracteristici generale

Arsura este o ran provocat de caldur sub diIerite Iorme.
agenti chimici. electricitate si radiatii.

-arsurile termice sunt provocate prin: Ilacar. lichide
cu temperatura nalta. metale ncalzite. gaze sau
vapori suprancalziti. corpi solizi incandescenti.
-arsurile chimice sunt produse de unii acizi ca: acid
azotic. clorhidric. sulIuric. oxalic. etc sau de
substante alcaline: hidroxid de sodiu. de potasiu. de
calciu. amoniac gazos. etc.
-arsurile electrice se datoresc contactului cu un
conductor electric aIlat sub tensiune.
-arsurile prin radiatii - produse de razele solare. raze
ultraviolete. etc.
Pentru calcularea supraIetei arse se Ioloseste
regula lui Wallace numita si regula lui 9.
Prin aceasta regula se poate exprima n procente
supraIata arsa a Iiecarui segment de corp. care sunt exprimate
cu ciIra 9 sau multiplu de noua.
De exemplu: arsura unui brat reprezinta 9 iar a ntregului
membru inIerior este de 18. In total arsura a aIectat 27 din
supraIata corpului.
Evaluarea supraIetei arse la nou-nascuti si copii este
mult diIerit deoarece la aceasta categorie de pacienti capul
reprezinta supraIata cea mai mare si anume 18. iar membrele
inIerioare sunt reprezentate de un procentai mai mic
comparativ cu adultul.



Cele mai grave arsuri sunt localizate astIel:
- Iata. gtul - pentru ca arsurile la acest nivel pot Ii urmate de
complicatii la nivelul aparatului respirator;
- toate arsurile care sunt n apropierea Ietei (pleoape). minii.
peroneului. zonele de Ilexie ale membrelor. leziuni circulare la
nivelul membrelor;
- arsurile care depasesc mai mult de 30 din supraIata arsa
indiIerent de gradul de arsura;
- arsurile de gradul III si care depasesc 10 din supraIata
corpului;
- arsurile complicate cu Iracturi si cu distrugeri masive de
tesuturi moi;
- arsuri proIunde cauzate de substante acide sau de curent
electric.

Caracteristici:

n cazul arsurilor provocate de flacara:
- oprirea ct mai rapida a arderii cu iet de apa. Acest lucru este
valabil si pentru situatiile cnd Ilacara este deia stinsa.
deoarece n acest moment arsura se poate propaga n
continuare n proIunzime.
- ndeprtarea hainelor pacientului cu conditia ca acestea sa nu
Iie lipite de piele; odata cu dezbracarea pacientului se va
asigura protectia acestuia de hipotermie.

n cazul arsurilor provocate de substante chimice.
- splarea supraIetei arse cu iet de ap; trebuie sa Iie de o
durata mai mare. pentru a Ii siguri ca se ndeparteaza orice
urma de substanta cauzatoare.
n cazul arsurilor provocate de curentul electric.
- ndepartarea pacientului de sursa de curent (sau invers).
- totdeauna se are n vedere posibilitaea leziunii la nivel de
coloana cervicala (datorita mecanismului actiunii).
- se caut poarta de intrare si poarta de iesire a curentului
electric; astIel sunteti inIormati privind traseul urmat de curent
prin organism. Distrugerea tisulara este maxima la punctul de
intrare. Daca sunt interesate vase importante apar gangrene iar
daca traseul intersecteaza inima pot aparea tulburari n
activitatea inimii deosebit de grave chiar moartea.



Generalitati:
- Jetul de apa trebuie Iolosit numai pentru regiunile aIectate;
- Este interzisa Iolosirea cremelor. unguentelor. substantelor
uleioase;
- Se Iolosesc pe ct posibil pansamente sterile sau crpe Ioarte
curate. umezite;
- Nu se pune gheata n contact direct cu tegumentul;
- Se acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura.

Nu efectuati masajul cardiac dect pe o victim care este
inconstient deci nu are nici respiratie nici puls.

1. Dac constatati un stop cardiac sau o tulburare cardiac
(bti de inim neperceptibile. absenta pulsului carotidian).
masaiul cardiac extern trebuie nceput.
2. Victima este ntins pe spate pe o supraIat dur. n aceasi
pozitie ca pentru respiratia gur la gur.
3. Comprimati toracele (piptul) victimei apsndu-l cu ambele
mini si plasndu-v n laterala victimei.
4. Plasati podul palmei la 1- 2 cm de baza toracelui.
5. Aplicati palma cealalt peste prima. trageti n sus degetele
pentru a se obtine o puternic presiune numai pe podul palmei.
si mpingeti n ios. pn la ntinderea complet a bratelor.
Comprimarea trebuie s Iie ritmic si rapid. cu palma tot
timpul n contact cu toracele (pieptul) victimei. Faceti 80-100
compresii/minut (o serie de 15 compresiuni dureaz 9-11
secunde).
6. Faceti dou insuIlatii la Iiecare 15 compresiuni.
7. Dup un minut (80 compresii cel putin) v opriti si veriIicati
pulsul timp de 5- 10 secunde.
8. Continuati masaiul cardiac si respiratia gur la gur pn la
sosirea aiutorului medical.


Cum s acoizi PRIN0L AI0T0R n peste Su ue 0RuENTE NEBICALE Page 2S

Asfixia

( provocat de gaze toxice. ptrunderea de vom n cile
aeriene. nec. electrocutare. strangulare. spnzurare )

Manifestri
Victima are diIicultti de respiratie
Respir zgomotos si convulsiv
Tuseste
Nu poate vorbi
Respiratia se poate opri
Are pielea alb. albastr sau vinetie
Este speriat
Inconstient
Actiune imediat

Scoateti victima din mediul care a provocat asIixia si
nlturati cauzele
Deschideti geamurile

Neagu Iulian
www.primulaiutor.com 2007

Cum s acoizi PRIN0L AI0T0R n
peste Su ue 0RuENTE NEBICALE
Page 24

ntindeti victima pe spate pe
un plan dur. Ir denivelari
Curtati cavitatea bucal si
cile respiratorii
nclinati capul pe spate
Faceti respiratie gur-la-gur.
pn la reluarea respiratiei
spontane
NU v dati btut
Cereti asistent medical de urgent. dac este nevoie



Asfixia
( provocat de ptrunderea unui obiect n cile aeriene:
boabe de fasole. boabe de porumb. mrgele. bile etc. )

Manifestri
Victima duce involuntar mna strns la gt
Are diIicultti de respiratie
Respir zgomotos si convulsiv
Tuseste
Nu poate vorbi
Respiratia se poate opri
Are pielea alb. albastr sau vinetie
Este speriat
Victima poate deveni inconstient
Avertisment

Dac victima poate respira. tusi si vorbi (nseamn c
prin trahee poate trece aer) nu interveniti. Lsati s Iac
singur eIortul de a tusi pentru a scoate obiectul nghitit


26

Actiune imediat dac victima este constient
Dac victima nu poate respira eIectuati Manevra
Heimlich
Dac victima este ntins pe ios eIectuati Manevra
Heimlich pentru aceast pozitie
NU v dati btut
Actiune imediat dac victima este inconstient
EIectuati Manevra
Heimlich

Neagu Iulian

peste Su ue 0RuENTE NEBICALE Page 27

ntindeti victima pe spate pe un
plan dur. Ir denivelri
Curtati cavitatea bucal si cile
respiratorii
Faceti respiratie gur-la-gur.
pn la reluarea respiratiei
spontane
NU v dati btut


28

Coma diabetic
(hiperglicemie - cresterea glicemiei)
Manifestri
Instalare treptat a simptomelor
Respiratie rapid. ampl. proIund si zgomotoas
Mirosul respiratiei este de aceton (mere putrede)
Bolnavul mnnc. bea si urineaz mai mult dect de
obicei
Gur uscat
Limba si mucoasele sunt uscate
Sete intens
Piele cald. uscat. rosie
Somnolent
Great
Durere n partea de sus a abdomenului
Vom
Oboseal (datorit pierderii de potasiu)
Ameteal
Deshidratare si astenie pronuntat
IndiIerent
Ochi nIundati n orbite
Victima devine inconstient
Avertisment

NU dati lichide si mncare dac victima este
inconstient. dac are convulsii. dac vars
Datorit vrsturilor poate s apar deshidratarea
(pierderea de lichide din corp)
Apare dezechilibrul substantelor chimice din corp
(pierderea de sruri)

Page 29

Actiune imediat

Asezati victima ntins
Lrgiti mbrcmintea prea strns. mai ales din iurul
gtului
nlocuiti lichidele pierdute prin administrarea de buturi n
nghitituri mici. ceaiuri. supe. sucuri
Evitati alimentele solide. dup oprirea vrsturii
Regim alimentar (Ir carne de porc. mezeluri. conserve.
Iinoase. dulciuri. sare. condimente. grsimi. brnzeturi
Iermentate. alcool)
Se va renunta la alcool. tutun si caIea

Asezati victima ntins pe o ptur
Dac suspectati si alte leziuni cum ar Ii Iracturi sau
hemoragii. luati msuri

Cum s acoizi PRIN0L AI0T0R n peste Su ue 0RuENTE NEBICALE Page Su

Coma hipoglicemic
(hipoglicemie - scderea glicemiei)
Manifestri
Instalare treptata a simptomelor
Ameteal
Astenie
Foame exagerat
Slbiciune
Tremurturi
Transpiratie
Vrsturi
Somnolent
IndiIerent
Victima devine inconstient
Avertisment

inconstient. dac are convulsii. dac vars
Datorit vrsturilor poate s apar deshidratarea
(pierderea de lichide din corp)
Apare dezechilibrul subsantelor chimice din corp
Actiune imediat

gtului

Page S1

Dati suc. zahr
Regim alimentar (Ir carne de porc. mezeluri. conserve.
Iinoase. dulciuri. sare. condimente. grsimi. brnzeturi
Iermentate. alcool)
Se recomand consumul de vegetale. Iructe. cereale.
trte. pentru asigurarea tranzitului intestinal si evitarea
constipatiei (n special la Iemei. n perioadele ce preced
menstrele sau pe durata acestora)


S2

Convulsii
Manifestri
Muschii sunt rigizi
Apar miscri necontrolate ale musculaturii corpului
Fata si buzele devin albastre
Respiratie ntrerupt partial n timpul convulsiilor
Ochii sunt dati peste cap
Victima are spum sau chiar snge la gur
Victimei i curge saliva
n timpul crizei victima poate deveni inconstient
Aceasta poate avea pierderi necontrolate de urin sau
scaun
Datorit convulsiilor victima are un aspect dramatic
Avertisment

NU interveniti asupra miscrilor de convulsie
NU apsati victima n timpul convulsiilor. deoarece pot
aprea Iracturi datorit contractiilor musculare
NU puneti nici un obiect n gura victimei (persoanele cu
convulsii nu sunt n pericol de a-si musca limba)
NU rsuciti capul dac credeti c victima ar putea avea o
leziune la nivelul gtului (ca n cazul unui accident
provocat de o cdere de la nltime)
NU aruncati cu ap pe Iata victimei
NU turnati lichide n gura victimei
Actiune imediat

n caz c victima este gata s cad. ncercati s o
prindeti si s o asezati ntins

Page SS

ndeprtati eventualele obiecte de care victima s-ar putea
lovi n timpul convulsiilor sau mutati victima din zonele
periculoase (scri. usi de sticl. balcon etc.)
Lrgiti mbrcmintea din iurul gtului si a pieptului
VeriIicati dac n gur nu se aIl
obiecte sau materiale strine
Asigurati-v ca limba victimei
s nu astupe Iundul gtului
Imediat dup convulsii mentineti calea aerian deschis
ntoarceti capul victimei ntr-o
parte pentru a evita necarea cu
secretii. snge sau vom
Dup criz. dac e nevoie. eIectuati Resuscitarea cardio-
pulmonar
Cereti asistent medical de urgent mai ales dac
victima este o Iemeie gravid

VeriIicati dac victima nu are si alte leziuni la nivelul
ceIei. gtului. toracelui. sngerri sau Iracturi si luati


S4

msurile necesare n cazul unor rniri provocate de
cderea de la nltime si lovirea de obiectele din iur
Tineti victima ntins pentru un timp. deoarece aceasta
poate Ii conIuz
Feriti victima de prezenta multimii. pentru a nu da
nastere unor sentimente de ien
Stati cu victima pn aceasta si revine

Page SS

Corpi strini n nas
(boabe de fasole. boabe de cereale. mrgele.
pietricele.nasturi etc.)

Manifestri
Strnut
Iritatia nasului
Respiratie ngreunat
Scurgerea unor secretii amestecate cu snge
Avertisment

Aveti grii ca obiectul aIlat n nas s nu Iie mpins si mai
mult n interiorul nasului. n acest caz obiectul poate
ptrunde n cile respiratorii si s produc asIixia
Boabele de cereale. n contact cu secretiile din nas. se
umIl. si mresc volumul si se extrag cu greutate
Actiune imediat

SItuiti victima s-si astupe nara liber si s-si suIle
nasul pentru a provoca iesirea obiectului
Puteti s aspirati corpul strin Iolosind o pompit de
curtat nasul la bebelusi. Acelasi lucru l puteti Iace dac
aspirati aerul din nas. printr-un tub (cum ar Ii tubul de pix)
Dac corpul strin este vizibil. ncercati extragerea lui din
nas cu o penset


S6

Dac nu reusiti. cereti asistent medical de urgent sau
duceti victima de urgent la spital
Linistiti si ncuraiati victima cu blndete

Page S7

Corpi strini n ochi
(aschii de metal. cioburi de sticl. aschii de lemn. spini.
crlig de undit etc.)
Manifestri
Durere
Usturime
Lcrimare
Sensibilitate la lumin
Roseat
Avertisment

NU permiteti victimei s se Irece la ochi
Spalati-v pe mini cu ap si spun nainte de a examina
ochiul victimei
Actiune imediat

PraIul. nisipul. musculitele ce intr accidental n ochi pot Ii
scoase. n aceste cazuri interveniti astIel:
Se spal ochiul cu ap de la
robinet
Aiutati-v de o batist curat
Dac ati reusit s scoateti corpul strin dar constatati o
scurgere de snge sau lichid din ochi. duceti victima de
urgent la spital


S8

Dac n ochi au intrat corpi strini ca: aschii de metal.
cioburi de sticl. aschii de lemn. spini. crlig de undit
problemele sunt mult mai complicate. n aceste cazuri
interveniti astIel:
NU ncercati s ndeprtati un astIel de corp strin nIipt
n ochi
Acoperiti amndoi ochii cu un pansament steril sau cu o
batist curat si bandaiati. Acest lucru va mpiedica
miscrile simultane ale globilor oculari
Cereti asistent medical de urgent sau duceti victima de
urgent la spital

Page S9

Corpi strini n urechi
(chibrituri. scobitori. boabe de fasole. boabe de cereale.
mrgele. bomboane. nasturi. insecte etc.)
Manifestri
Zgomot neplcut n ureche
Durere
Neliniste
Slbirea auzului
Avertisment
Aveti grii ca obiectul aIlat n ureche s nu Iie mpins si
mai mult n interiorul urechii. n acest caz obiectul poate
rni timpanul
NU puneti ap sau alte lichide dac n ureche au intrat
boabe de Iasole. de porumb sau de mazre. n prezenta
lichidelor acestea se umIl. si mresc volumul si se
extrag cu greutate
Actiune imediat

SItuiti victima s-si scuture capul. cu urechea aIectat.
n ios pn corpul strin iese
Puteti s aspirati corpul strin Iolosind o pompit de
curtat nasul la bebelusi. Acelasi lucru l puteti Iace dac
aspirati aerul din ureche. printr-un tub (cum ar Ii tubul de
pix)
Dac corpul strin este vizibil. ncercati extragerea lui din
ureche cu o penset
Dac n ureche a intrat o insect:
Puneti cu o pipet. o sering sau o lingur. ap cldut
n ureche pentru asIixierea insectei

4u

Lsati lichidul n ureche 10-15 minute. pentru a lipsi
insecta de aer
Scuturati capul cu urechea aIectat n ios
Dac nu reusiti. cereti asistent medical de urgent sau
duceti victima de urgent la spital
Boabele de cereale. n contact cu secretiile din urechi. se
umIl. si mresc volumul si se extrag cu greutate


Crampe musculare
(apar la abdomen. spate. gt. picioare. brate)

Manifestri
Se produc datorit ridicrii unor greutti mai mari.
datorit exercitiilor Iizice mai intense sau dup ce
membrul respectiv a Iost tinut mai mult timp ntr-o pozitie
incomod
Se produce o suprasolicitare a muschilor
Zona aIectat devine Ioarte dureroas
Muschii sunt contractati
Durerea creste n timpul mersului
Avertisment

NU ridicati greutti mari
Evitati exercitiile Iizice intense
Actiune imediat

Masati zona aIectat. usor pentru a pune sngele n
circulatie
Aplicati comprese cldute sau Iaceti o baie cald pentru a
nlesni relaxarea muschilor
Asezati victima ntr-o pozitie comod pentru ea
Cereti asistent medical dac durerea nu cedeaz


42

Cucuie si umflturi

Manifestri
Un cucui sau o umIltur la nivelul capului
Piele palid sau rosie
Durere de cap
Ameteal
Neliniste
Avertisment

Un cucui nsotit de hemoragie trebuie tratat cu seriozitate
deoarece poate duce la aparitia unei probleme serioase
Actiune imediat

Dac cucuiul sau umIltura este n zona capului.
controlati starea victimei cu atentie
Puneti comprese reci sau o punga cu gheat pe zona
aIectat (pentru a reduce durerea si cresterea umIlturii)
Dac victima are hemoragie la nivelul capului. urechii.
nasului sau gurii luati msuri pentru oprirea hemoragiei.
Aplicati o compres pe zona cu hemoragie si bandaiati
Dac victima are hemoragie puternic solicitati asistent
medical de urgent

Notati orice vi se pare bizar. legat de starea si
comportamentul victimei. pentru a putea transmite aceste
inIormatii personalului medical caliIicat

Page 4S

Degertura - Gradul I

Manifestri
La nceput pielea este alb
Dup cteva minute sau ore pielea devine rosie-vnt
ntepturi
Usturime local
Furnicturi
Amorteal
UmIlturi
Uneori absenta durerii
Avertisment

NU masati zona aIectat cu zpad sau materiale aspre
deoarece pot produce leziuni ale pielii si inIectii
NU rencalziti brusc. zona aIectat. deoarece victima
poate intra n stare de soc (Irisoane. crampe musculare.
somnolent. lesin)
Actiune imediat

Scoateti victima de sub actiunea gerului. a apei nghetate
sau a zpezii
Duceti victima ntr-o ncpere nclzit
nclziti treptat zonele aIectate
Dac degerturile sunt numai la mini si picioare.
introduceti-le ntr-un vas cu ap la temperatura camerei
(18
0
-20
0
C)
Apoi adugati treptat ap cald. astIel nct n decurs de
o or. apa s aiung la temperatura corpului (pentru a
restabili circulatia sngelui n zona aIectat)

44

Dac nu aveti vas la ndemn. puteti masa usor zona
aIectat cu un material moale nmuiat n ap la
temperatura camerei
Renclzirea treptat a zonei degerate se poate Iace si cu
aer cald prin apropierea prtii aIectate de o surs de
cldur sau cu aiutorul unui usctor de pr
Tineti victima treaz
Dati ceaiuri sau supe calde


Page 4S

Degertura - Gradul II

Manifestri
La nceput pielea este alb
Dup cteva minute sau ore pielea devine rosie-vnt
ntepturi
Usturime local
Furnicturi
Amorteal
UmIlturi accentuate
Apar bsicute pline cu un lichid glbui-rosiatic
Uneori absenta durerii
Avertisment

NU renclziti brusc zona aIectat. deoarece victima poate
intra n stare de soc (Irisoane. crampe musculare.
somnolent. lesin)
NU spargeti bsicutele (vezicule)
NU aplicati vat. ulei. unt sau alte grsimi pe bsicutele
sparte
Actiune imediat

sau a zpezii

46

(18
0
-20
0
C)
Apoi adugati treptat ap cald. astIel nct n decurs de o
or. apa s aiung la temperatura corpului (pentru a
temperatura camerei
Renclzirea treptat a zonei degerate se poate Iace si cu
aer cald prin apropierea partii aIectate de o surs de
Acoperiti zona cu bsicute (vezicule) cu pansament


Page 47

Degertura - Gradul III

Manifestri
Pielea este de culoare nchis si insensibil la ntepare
Pielea. tesuturile sunt distruse
Apare cangrena
Avertisment

NU renclziti brusc zona aIectat. deoarece victima poate
intra n stare de soc (Irisoane. crampe musculare.
somnolent. lesin)
Actiune imediat

sau a zpezii
(18
0
-20
0
C)
Apoi adugati treptat ap cald. astIel nct n decurs de o
or. apa s aiung la temperatura corpului (pentru a
temperatura camerei

48

Rencalzirea treptat a zonei degerate se poate Iace si cu
aer cald prin apropierea prtii aIectate de o surs de
Acoperiti zonele aIectate cu pansament steril. pnz.
batist. prosop etc.


Page 49

Deshidratarea

Manifestri
Sete mare pe care pacientul nu si-o poate astmpra
Buze si limba uscate
Cearcne
Ameteal
Crampe abdominale. crampe musculare
Transpiratii abundente
Diaree
Great
Convulsii
Avertisment

Dac victima are convulsii:
1. NU interveniti asupra miscrilor de convulsie
2. NU apsati victima n timpul convulsiilor. deoarece
pot aprea Iracturi datorit contractiilor musculare
3. NU puneti nici un obiect n gura victimei
(persoanele cu convulsii nu sunt n pericol de a-si
musca limba)
4. NU dati victimei s bea n timpul convulsiilor
Actiune imediat

Mutati victima la umbr sau ntr-o ncpere rcoroas
Dati victimei lichide ca: ap. ceai. suc. sup de carne sau
buturi carbonate (agitati nainte pentru a elimina bulele
de acid) etc.
ndeprtati eventualele obiecte de care victima s-ar putea
lovi n timpul convulsiilor sau mutati victima din zonele
periculoase (scri. usi de sticl. balcon etc.)
Lrgiti mbrcmintea din iurul gtului si a pieptului

Su

Imediat dup convulsii mentineti calea aerian deschis
ntoarceti capul victimei ntr-o parte pentru a evita
necarea cu secretii. snge sau vom
Asigurati-v c limba victimei s nu astupe Iundul gtului
Resuscitarea cardio-pulmonar. dac este nevoie. dup criz
Cereti asistent medical de urgent dac:
1. simptomele se mentin sau dac apare diaree
2. convulsiile dureaz mai mult de 5 minute sau dac
apare a doua criz. Maioritatea convulsiilor dureaz
1 pn la 2 minute
3. victima este o Iemeie gravid
4. victima este un copil sau sugar care are Iebr.
vrsturi. ochi nIundati n orbite. dac are mai mult
de 3-4 scaune la Iiecare 4-6 ore. dac are scaun cu
snge

Tineti victima ntins. pentru un timp. deoarece aceasta
poate Ii conIuz
Feriti victima de prezenta multimii. pentru a nu da
nastere unor sentimente de ien n cazul aparitiei
convulsiilor
Stati cu victima pn aceasta isi revine

Page S1

Diareea
Manifestri
Crampe abdominale
Scaune apoase Irecvente
Scaune cu snge
Scaunele pot avea sau nu miros urt
Sete
Gur uscat
Somnolent
Moleseal
Avertisment

Actiune imediat

Dati victimei lichide ca: ap. ceai. suc de mere. sup de
carne. buturi carbogazoase (agitati nainte pentru a
ndeprta surplusul de gaz) sau o solutie de 'zahr si
sare etc.
Evitati alimentatia solid
1. simptomele se mentin sau dac apar scaune negre si
cu snge
2. crampele abdominale sunt Ioarte intense
3. victima este un copil sau sugar care are Iebr.
vrsturi. ochi nIundati n orbite. dac are mai mult
de 3-4 scaune la Iiecare 4-6 ore. Diareea la sugar

S2

poate duce rapid la deshidratare sever sau poate Ii
un semnal pentru probleme mult mai serioase
Solutie de zahr si sare: 1 litru de ap. 1 lingur zahr. 1
lingurit sare. Se amestec toate ingredientele si se d
pacientului de but / pahar la Iiecare or.

Cum s acoizi PRIN0L AI0T0R n peste Su ue 0RuENTE NEBICALE Page SS

Durerile de cap
(cefaleea. migrena)

Manifestri
Ameteal. tulburri de mers sau de mentinere a pozitiei
Great
Vrsturi
Durere intens care uneori pulseaz
Senzatie de apsare. de strngere a Iruntii
Durere la nivelul tmplelor. ceIei sau gtului
Vedere ncetosat
Sensibilitate la lumin si zgomot
Stare de tensiune. de stres. de anxietate
Stare ostil. mnie
Agitatie. iritabilitate. atacuri de panic
Foame
Insomnii
Avertisment

Orice durere de cap mai intens n special n cazul unor
traumatisme ale capului necesit asistent medical de
urgent


S4

Actiune imediat

Descoperirea cauzelor care produce durerea de cap si
evitarea lor (stres. mnie. agitatie. anxietate etc)
Mutati victima la umbr sau ntr-o ncpere rcoroas.
bine aerisit
Aplicati comprese cldute la ceaI
Masati capul n zona dureroas
Dati medicamente contra durerii
Aplicati comprese rcoroase pe Irunte
Dac durerea de cap este nsotit de vrsturi. asezati
victima ntr-o parte pentru a nu se neca cu eventuale
lichide de vrstur. Atentie la eventualele leziuni ale
capului. gtului sau coloanei vertebrale
Evitati alimentele solide. dup oprirea vrsturi
Treceti treptat la o diet obisnuit
Se vor evita alimentele ce pot constitui un sensibilizator
alergic (concentrate de zeam de carne. ciocolat.
brnzeturi Iermentate. bere. vin rosu)
Se va renunta la alcool. tutun si caIea. mai ales n cazul
crizelor rezistente la tratamentele de orice Iel
Dac durerea de cap este cauzat de alimentatie excesiv.
consum de buturi alcoolice sau stres emotional nu este
nevoie de asistent medical de urgent. deoarece n astIel
de situatii durerea de cap nu dureaz prea mult

Page SS


preveni necarea cu vom
NU tineti victima n Irig
Cautati s nlturati n continuare cauzele care au dus la
durerea de cap (stres. anxietate. ceart etc.)

S6

Electrocutarea

Manifestri
Arsur la contactul cu sursa de curent
Sngerare
Ameteal
Imposibilitatea de a vorbi
Inconstient
Soc
Respiratie oprit
Alte tipuri de leziuni (dac victima a Iost aruncat la
distant mare de Iorta curentului)
Avertisment

NU atingeti victima dect dac nu mai este n contact cu
sursa de curent
NU Iolositi obiecte metalice sau umede pentru a
ndeprta victima de curent
Cldura puternic generat de sursa de curent poate
provoca arsuri Ioarte grave si leziuni interne
NU scoateti hainele care sunt lipite de pielea ars
NU aplicati medicamente sau remedii din gospodrie


Cum s acoizi PRIN0L AI0T0R n peste Su ue 0RuENTE NEBICALE Page S7

NU dati lichide dac:
1. victima este inconstient
2. are convulsii
3. vars
4. are leziuni la cap si abdomen
NU pierdeti timp pentru ngriiirea leziunilor minore
Actiune imediat

Scoateti victima din mediul care a provocat
electrocutarea cu aiutorul unor obiecte care nu conduc
electricitatea ca: lemnul. Irnghii. cauciuc etc.
Trebuie s stati pe ceva uscat cum ar Ii o scndur. o Iolie
de cauciuc. o hain. ziare etc.
gtului
Puneti pe zona ars. imediat. ap rece (sau orice lichid
potabil: ceai rece. bere rece. lapte btut rece etc.)
Acoperiti zona ars cu pansament steril. pnz. batist.
prosop etc.
Aveti grii la miscarea capului si a gtului


S8


Cum s acoizi PRIN0L AI0T0R n peste Su ue 0RuENTE NEBICALE Page S9

Entorsa
(ntinderea ligamentelor din jurul articulatiei)
Manifestri
Se produce ca urmare a clcrii gresite. a rsucirii
piciorului sau minii
Articulatia este deosebit de sensibil
Durere puternic la atingere sau la miscare
Articulatia se umIl si se deIormeaz
Zona aIectat capt o culoare rosie. vinetie si Iierbinte
Avertisment

NU lsati victima s se descurce singur
Actiune imediat

Dac entorsa este la picior. scoateti ncltmintea
Imediat. se pune mna sau piciorul n repaos complet
Aplicati. n iurul articulatiei. compres cu ap rece. cu
gheat sau compres cu ap srat
Pentru compres puteti Iolosi un prosop. o pnz. un
material mai gros
Aplicati apoi un bandai de tiIon. pnz. Iular etc.. peste
ntreaga compres
Dup ce s-au nclzit compresele se schimb
Dac entorsa este la picior. acesta se tine asezat pe o
pern. pe un sul Icut din ptur. ziare. haine etc. pentru a
Ii mai ridicat dect restul corpului
Cereti asistent medical. dac umIltura nu se retrage
sau durerea nu cedeaz


6u


Page 61

Febra
Manifestri
Durere de cap
Great
Vom
Convulsii
Stare general rea
Avertisment

Temperatura normal la adulti este de 37
0
C
De cele mai multe ori Iebra indic prezenta unei inIectii
O Iebr mai mare de 38
0
insotit de durere de cap sau
convulsii necesit consult medical de urgent
NU dati medicamente copiilor mai mici de un an. dac au
Icut Iebr. nainte de a consulta medicul
Temperatura msurat rectal este cu 0.5
0
mai mare
dect cea msurat bucal
Seara. temperatura este mai mare
Actiune imediat

Temperatura peste 39
0
C poate Ii sczut prin comprese
cldute aplicate pe corp. n special n zona toracelui.
mbibati un prosop n ap cldut si nIsurati corpul.
Apoi acoperiti cu o ptur. pentru mentinerea conIortului
termic
Puteti s scdeti temperatura mare dac Iaceti
bolnavului dusuri cldute
Puteti pune comprese cldute si pe Iruntea bolnavului
Administrati ct mai multe lichide (sup. ceai. suc de
Iructe etc.)
Asezati victima ntr-un loc linistit pentru a se putea odihni

62

Solicitati asistent medical de urgent. dac
temperatura ridicat persist

VeriIicati temperatura din 30 n 30 minute
Notati orice vi se pare anormal cu privire la starea
bolnavului pentru a putea s inIormati medicul
Asigurati conIortul victimei
Linistiti si ncuraiati victima


Manifestri
Locul Iracturii este deosebit de sensibil
Zona Iracturat se umIl
Zona Iracturat se deIormeaz
Zona Iracturat capt o culoare vinetie
Rana deschis pn la nivelul osului rupt. osul poate Ii
iesit n aIar prin piele
Avertisment

NU umblati pe rana sngernd cu minile murdare.
pentru prevenirea inIectiei
nainte de-a umbla la ran spalati-v pe mini cu ap si
spun
NU miscati articulatiile vecine cu zona Iracturat
NU aplicati vat direct pe ran
Actiune imediat

Puneti victima ntr-o pozitie comod pentru ea
Fracturarea minii


Dac victima are Iractura deschis tiati si ndeprtati
hainele din zona rnit a minii
NU ncercati s puneti osul la loc
batist. prosop. pnz. Iolie de aluminiu etc.) direct pe
ntreaga ran pentru a opri sngerarea
cu blndete
Aplicati apoi un bandai de tiIon. pnz. cravat. Iular etc..
peste ntreaga ran chiar si peste osul care iese aIar
Imobilizati zona aIectat cu aiutorul unor atele.
improvizate din scnduri. bete drepte. vsle. reviste.
pturi etc. Atelele. care trebuie s Iie suIicient de lungi. se
pun dedesuptul zonei aIectate. Ele se Iixeaz cu Iase.
Irnghii. centuri. pnz etc. Acest lucru micsoreaza
durerea si previne agravarea Iracturilor
NU puneti atelele direct pe pielea victimei
NU legati atelele prea tare. pentru a nu ngreuna
circulatia sngelui
Dac degetele de la mn se albstresc. dac victima
simte mna amortit sau Iurnicaturi lrgiti legaturile cu
care ati prins atelele
Dac nu simtiti pulsul sub nivelul legturilor atunci
lrgiti-le
Asezati mna n unghi drept peste piept si sustineti mna
cu o pnz. batic. Iular etc. legate n iurul gtului
Manevrati victima cu grii deoarece miscrile bruste
agraveaz leziunile
NU lsati victima s se uite la ran pentru a nu-i provoca
emotii suplimentare si astIel s intre n panic

Page 6S


n cazul unor rniri Ioarte grave nu dati victimei s bea
sau s mnnce. Stomacul trebuie s Iie gol pentru cazul
n care este necesar interventia chirurgical


Fracturarea piciorului

Manifestri
Locul Iracturii este deosebit de sensibil
Zona Iracturat se umIl
Zona Iracturat se deIormeaz
Zona Iracturat capt o culoare vinetie
Ran deschis pn la nivelul osului rupt. osul poate Ii
iesit n aIar prin piele
Avertisment

nainte de-a umbla la ran spalati-v pe mini cu ap si
spun
NU miscati articulatiile vecine cu zona Iracturat
Actiune imediat

Culcati victima la orizontal
Scoateti ncltmintea



Dac victima are Iractur deschis tiati si ndeprtati
hainele din zona rnit a piciorului
NU ncercati s puneti osul la loc
ntreaga ran pentru a opri sngerarea
cu blndete
peste ntreaga ran chiar si peste osul care iese aIar
Imobilizati zona aIectat cu aiutorul unor atele.
improvizate din scnduri. bete drepte. vsle. reviste.
pturi etc. Atelele. care trebuie s Iie suIicient de lungi. se
pun dedesuptul zonei aIectate. Ele se Iixeaza cu Iase.
Irnghii. centuri. pnz etc. Acest lucru micsoreaz
durerea si previne agravarea Iracturilor
circulatia sngelui
Dac degetele de la picior se albstresc. dac victima
simte piciorul amortit sau Iurnicturi lrgiti legturile
cu care ati prins atelele
lrgiti-le
agraveaz leziunile
NU lsati victima s se uite la ran pentru a nu-i provoca
emotii suplimentare si astIel s intre n panic

68


sau s mnnce. Stomacul trebuie s Iie gol pentru cazul n
care este necesar interventia chirurgical

Page 69

Hemoragia
extern
(pierderea de snge)
Manifestri

Sngele poate curge dintr-o arter (hemoragie arterial)
sngele tsneste din plag. este pulsatil (cu mici
ntreruperi) si este rosu deschis. ncrcat cu oxigen. curge
spre tesuturi
Sngele poate curge dintr-o ven (hemoragie venoas)
curgerea sngelui este mai lent. Ir presiune. n Ilux
continuu si de un rosu nchis. ncrcat cu produsi toxici.
curge spre plmni
Sngele poate curge din capilare (hemoragie capilar)
este usor de oprit. cantitatea sngelui ce curge Iiind mic
Avertisment

Sngerarea dintr-o arter este mai grav deoarece
sngele este pompat cu vitez si presiune mare. ducnd
la o pierdere de snge mai important. implicit la
scderea cantittii de oxigen n tesuturi
Actiune imediat

batist. prosop. pnz etc.) direct pe ntreaga ran si
apsati cu podul palmei

7u

Dac este tiat sau rupt o arter. sngele tsneste si este
rosu deschis. Aceast hemoragie arterial este deosebit de
periculoas. Apsati moderat pe locul lezat. Iolosind o
compres steril (nu apsati prea puternic pentru a nu
accentua hemoragia si a nu provoca eventual leziuni
nervoase prin compresie). Dac leziunea este la brat sau
picior. aplicati un garou deasupra. ntre leziune si inim si
pansati leziunea
Dac este tiat sau rupt o ven. sngele curge lent si
este nchis la culoare. Apsati moderat pe locul lezat.
Iolosind o compres steril (nu apsati prea puternic
pentru a nu accentua hemoragia si a nu provoca eventual
leziuni nervoase prin compresie). Dac leziunea este la
brat sau picior. aplicati un garou sub leziune si pansati
leziunea
Dac nu aveti la ndemn nici un material. Iolositi
minile goale sau degetele pentru apsare. pn
sngerarea scade sau nceteaz
cu presiune
Dac sngerarea se opreste sau scade aplicati un bandai
de tiIon. pnz. cravat. Iular etc.. suIicient de strns
pentru a mentine compresa pe loc
bandai prea strns
extremitti)
Mentineti extremitatea rnit (brat. picior) deasupra
nivelului inimii. pentru a reduce Iluxul sanguin

Page 71

Dac leziunea se aIl ntr-o regiune a corpului n care nu
puteti apsa cu degetul. spre exemplu. n axil sau n
regiunea inghinal. apsati pe leziune cu un material.
tiIon. batist Icut ghem si Iixat cu o Ias
NU lsati victima s se uite la hemoragie pentru a nu-i
provoca emotii suplimentare si astIel s intre n panic.
Dac victima intr n panic. inima ncepe s pompeze mai
mult snge si astIel hemoragia creste

centur. o esarI. o band de elastic. o band de cauciuc
sau un material lat cam de 5 cm
Asezati garoul (n hemoragia venoas) imediat sub locul
de unde iese sngele. Ir a atinge rana
nIsurati de dou ori
Asigurati creionul nodnd capetele garoului sau Iolositi
o alt bucat de pnz
miscati

72

aplicarea garoului. atunci garoul se poate slbi din cnd
n cnd. pentru a nu provoca alte leziuni ireversibile.
cum ar Ii cangrena
NU acoperiti garoul

victimei s bea din 15 n 15 minute ap sau solutie usor
lingurit bicarbonat de sodiu) sau de exemplu suc de mere

Page 7S

Hemoragia intern
provocat prin ruptura de organe sau vase (sngele nu
curge n exterior)
hemoragia la nivelul tubului digestiv (sngele curge n
exterior prin vrstur sau scaun cu snge)
Manifestri
Vrstura cu snge
Tuse cu snge de un rosu deschis sau cu bule mici de aer
Scaune de culoare nchis. lucioas (negru)
Scaune cu snge rosu deschis
Piele rece si palid
Puls rapid si slab
Stare de neliniste si conIuzie
Stare de spaim si agitatie
Abdomen umIlat
Senzatie de suIocare
Avertisment

Puteti suspecta o hemoragie intern dac victima a czut.
a Iost lovit puternic la trunchi. dac a avut un accident
Actiune imediat

ntindeti victima la orizontal

74


ntoarceti capul victimei ntr-o
parte pentru a evita necarea cu
secretii. snge sau vom
Cutati si alte leziuni. ca de exemplu Iracturi si tratati-le
Dac victima trebuie miscat Iiti Ioarte precaut si
mentineti victima n pozitie culcat


Page 7S

Hemoragia nazal
Manifestri

Sngele curge din nas datorit unei lovituri. zgrieturi
sau a unei inIectii a cilor respiratorii superioare.
inIlamatia mucoasei nazale
Avertisment

Atentie la eventualele cheaguri de snge care pot astupa
cile aeriene
NU lsati victima cu capul pe spate sau culcat si cu
minile ridicate. Exista pericolul de necare cu snge
Actiune imediat

Spuneti victimei s-si suIle nasul pentru a elimina
mucusurile si eventualele cheaguri de snge
Asezati victima pe un scaun. cu capul aplecat si gura
deschis n asa Iel nct eventualele cheaguri de snge s
nu astupe cile aeriene
Apsati nrile timp de 10-15 minute. sub portiunea
osoas. pentru a opri hemoragia. n acest timp victima va
respira pe gur
Dup 15 minute eliberati ncet nasul
Dac hemoragia nu se opreste repetati cu comprimarea
nasului nc 5-10 minute
Asigurati-v c pacientul nu nghite snge
Puneti pe nasul si Iata victimei comprese cu ap rece sau
chiar comprese cu gheat. Compresele reci aiut la o
vasoconstructie si grbesc nchiderea vaselor sparte
Puteti pune n nri un tampon de vat. Atentie tamponul
s Iie suIicient de mare pentru a nu rmne nuntru

76

Cereti asistent medical de urgent. dac hemoragia
continu si dup 30 min sau dac bnuiti c nasul a Iost
rupt
NU lsati victima s-si suIle nasul cteva ore dup
ncetarea hemoragiei


Inconstienta
Manifestri
Piele palid. vinetie si rece
Piele umed
Lipsa rspunsului
IndiIereta
Avertisment

Cauzele care pot determina pierderea cunostintei pot Ii:
inIarctul. accidentul vascular cerebral. coma diabetic.
socul insulinic. socul caloric. suIocare. socul electric.
lovitura la cap. hemoragie
NU miscati victima dect pentru manevre de resuscitare
inconstient. dac are convulsii sau dac are leziuni la cap
si abdomen. dac vars
Actiune imediat

gtului
Aveti grii la miscarea capului si a gtului

78


Dac suspectati si alte leziuni cum ar Ii Iracturi sau
hemoragii. luati msuri


000l 000l 000l 000l
Generalitti:
necul se poate ncadra n aceiasi categorie cu alcoolul.
hipotermia. tentativa de suicid. trauma. criza de epilepsie si
altele.
IndiIerent crui Iapt se
datoreaz necul. din punct de
vedere Iiziologic nti se
instaleaz stopul respirator.
abia apoi apare stopul cardiac.
Din punct de vedere al primului
aiutor nu are important Iaptul
ca necul este n apa dulce sau
n ap srat.
Manifestri
Pot Ii prezente una sau mai
multe maniIestri:
necul presupune asIixierea.
cauzat de umplerea cilor
respiratorii cu ap sau alt lichid
Victima a stat sub ap mai mult timp
Victima pare Ir viat
Avertisment

Salvatorul trebuie sa evite orice Iel de risc n cazul n care
NU stie sa noate sau n cazul n care NU detine
echipamentul potrivit pentru intrarea n apa rece.
Pentru acordarea primului aiutor. aveti la dispozitie
maxim 4-5 minute.
Dac suspectati leziuni la cap sau gt aveti grii cum
miscati victima (n astIel de situatie. orice miscare de
rsucire sau de rotire a capului poate duce la paralizie sau
moarte).

Actiune imediat

Scoateti imediat victima din ap
cu mare atentie. Apucati
victima de sub brat si tineti-o cu
Iata n sus deasupra
apei. Dac victima se agat de
tine si ti ncurc

Cum s acoizi PRIN0L AI0T0R n peste Su ue 0RuENTE NEBICALE Page 8u

miscrile. cea mai bun metod este scuIundarea sub ap pentru
cteva secunde
ndeprtati imediat. din gura victimei. eventualele obiecte sau
materiale strine cum ar Ii alimente. proteze dentare sau orice alt
corp strin care obstructioneaz cile respiratorii. Acestea
trebuie ndeprtate manual
Pentru a scoate apa din stomacul victimei. vrti ambele mini
sub abdomenul acesteia si ridicati-o.

Asezati apoi victima pe o parte n asa Iel nct s poat iesi apa
nghitit
Faceti respiratie gur-la-gur. dac victima nu respir
Faceti resuscitarea cardiac (masai cardiac extern). dac
victima nu are puls. Pentru veriIicarea pulsului palpati
artera carotid n zona antero-lateral a gtului

Cereti asistent medical de urgent. chiar dac victima
pare s-si Ii revenit. pentru a se evita edemul pulmonar.
insuIicienta respiratorie. oprirea respiratiei sau a inimii

NU dati victimei mncare sau ap.

n cazul n care apa este rece. nu uitati s proteiati victima
mpotriva hipotermiei. Acoperiti victima cu optur. hain
etc. pentru mentinerea unei temperaturi comIortabile.

NU supranclziti victima.

Linistiti si ncuraiati victima.

Tineti victima ntins. pentru un timp. deoarece aceasta
poate Ii conIuzFeriti victima de prezenta multimii. pentru
a nu a nastere unor sentimente de ien.

Stati cu victima pn aceasta si revine.

Orice pacient necat este suspicionat de existenta leziunii
de coloana cervicala. victima se pastreaza n pozitie
orizontala. Iara a ncepe manevrele de resuscitare naintea
scoaterii victimei din apa


Infarctul
Manifestri
Durere puternic n zona pieptului. ca o ghear
constant si care dureaz cteva minute
Durerea radiaz spre bratul stng. gt. abdomen
Transpiratie abundent
Great si vrsturi
Senzatie de suIocare
Slbiciune extrem
Pielea este palid
Unghiile si buzele pot Ii vinete
Victima este speriat si nelinistit
Avertisment

NU ntindeti victima la orizontal dac aceasta este
constient. pentru a nu ngreuna respiratia
Actiune imediat

Puneti victima ntr-o pozitie ct mai comIortabil. seznd
sau semiseznd
Lrgiti mbrcmintea prea strns. mai ales n zona
gtului
Dac are medicatia asupra ei aiutati-o s o administreze
ct mai rapid


82

ntepturile de insecte
(albine. bondari. viespi. pianjeni)
Manifestri
Durere vie
nrosirea locului ntepat
Fierbinteal
UmIltur
Mncrime
Durere de cap
Great
Vom
Febr
Spaim
Soc alergic (ameteal. transpiratie. respiratie greoaie)
Avertisment

NU strngeti acul cu unghia sau cu penseta. Acest lucru
poate duce la mprstierea masiv a veninului n organism
Actiune imediat

ndeprtati acul prin rzuire cu aiutorul unei lame de cutit
Splati zona aIectat cu ap si spun
Puneti pe zona ntepat comprese reci cu ap sau cu gheat
pentru scderea absorbtiei veninului n snge
Cnd nteptura s-a produs n gur. limba sau gtul se
umIl si apar semne de asIixie. cltiti gura cu ap rece. n
mod repetat sau tineti bucti de gheat n gur
Cereti asistent medical de urgent dac apare o
reactie alergic la nteptur





Intoxicatii alimentare
(provocate de toxina botulinic din: conserve de peste.
conserve de carne. pateuri etc.)
Manifestri
Great
Vrsturi
Gur uscat
Durere de cap
Slbiciune
Ameteal
Greutate n respiratie
Greutate n vorbire
Greutate la nghitire
Vedere ntetosat sau dubl
Constipatie puternic
Avertisment

Semnele intoxicatiei botulinice apar n medie dup 24-48
ore de la consumul alimentului contaminat cu microbi
Gravitatea intoxicatiei depinde de cantitatea de aliment
mncat
Intoxicatia botulinic nu este nsotit de Iebr
Actiune imediat

Provocati vrstura dac aceasta nu s-a produs deia.
Aceasta se poate Iace prin atingerea Iundului gtului cu
degetele
Tineti victima cu Iata n ios pentru a nu se neca cu
lichidele de vrstur
Splati Iata cu ap rece


Asezati victima ntr-un loc linistit
Pstrati conIortul termic

Pentru a suplini pierderile de ap si minerale cauzate de
vrsturi dati lichide ca: ap. ceai. suc de mere. sup de
carne. buturi carbonate (agitati nainte pentru a
ndeprta surplusul de gaz) sau o solutie de 'ap si sare
etc.
Pstrati o prob de conserv n vederea analizelor de
laborator

Page 86

Intoxicatia acut cu alcool etilic

n aceast urgent. alcoolemia este de 0.15g si este nsotit
de starea de ebrietate

Manifestri:

EuIorie
Logoree
Delir
Halucinatii
Greturi
Vrsturi
Somnolent
Apar semne ca:
Incoordonare motorie
Dizartrie
Ataxie
Facies vultuos
Miros de alcool al aerului expirat
Hiperemia coniunctivelor
Mioz urmat de midriaz
Tahicardie
Hipotensiune arterial
Hipotermie
HiporeIlectivitate
Incontinent de urin si Iecale
Stupoare
Com
Respiratie stertuoas

Tratamentul trebuie s cuprind:
Spltura gastric cu bicarbonat de sodiu 3-5 n apa
cald. masur care este eIicient n primele ore de la
ingestie
Inhalatie de amoniac
Se recomand abtinerea de la administrarea de sedative
Sunt contraindicate morIina si psihoplegicele
n caz de stop respirator: respiratie artiIicial


Page 87

Intoxicatiile cu ciuperci
Manifestri
Dureri abdominale
Diaree
Vrsturi
Great
Agitatie
Neliniste
Slbiciune
Transpiratie rece
Somnolent
Pierderea constientei
Com
Avertisment

Semnele intoxicatiei cu ciuperci apar pn la 24 ore de la
consumul lor si diIer n Iunctie de soiul ciupercilor
consumate
Gravitatea intoxicatiei depinde si de cantitatea de
ciuperci mncat
Exist ciuperci care provoac intoxicatii la scurt timp. n
maxim 2 ore de la consumarea lor. Aceste intoxicatii sunt
mai usoare deoarece se pot lua msuri mai rapide pentru
eliminarea toxinei din organism. Se provoac vrstura
mai nainte ca toxina s treac din tubul digestiv n
organism
Exist ciuperci care provoac intoxicatii dup un timp mai
lung. maxim 24 de ore de la consumarea lor. Aceste
intoxicatii sunt mai grave deoarece toxina este deia
absorbit n organism. Chiar dac se provoac vrstura.

Page 88

pentru eliminarea toxinelor. rezultatele sunt mai slabe. n
astIel de situatii se poate aiunge la pierderea cunostintei
urmat de com
Actiune imediat

Aceasta se poate Iace dac se atinge Iundul gtului cu
degetele sau dac se bea ap caldut cu sare
Puneti victima pe o parte (nu cu Iata n ios) pentru a nu se
neca cu lichidele de vrstur
Dac intoxicatia apare dup mai multe ore. chiar dac se
provoac vrstura pentru eliminarea toxinelor. rezultatele
sunt mai slabe. n aceast situatie ncercati s Iaceti clisma
pentru a grbi scoaterea toxinelor din organism
Pstrati conIortul termic

vrsturi si diaree dati lichide ca: ap. ceai. suc de mere.
sup de carne. buturi carbonate (agitati nainte pentru a
etc.
Pstrati o prob din ciupercile mncate n vederea
analizelor de laborator

89

Lesinul
Manifestri
Pierderea temporar a cunostintei Ir disparitia pulsului
Piele palid sau rosie
Piele umed
Great
Ameteal
IndiIerent
Moliciune
Avertisment

Creierul nu primeste suIicient oxigen din diIerite cauze:
durere Ioarte mare. emotii puternice. hipoglicemie
(cauzat de oboseal si nemncare). sederea ntr-o
ncpere unde aerul este nchis. irespirabil. statul prea mult
n picioare. statul la soare cu capul neacoperit etc.
NU puneti pern sub cap
inconstient. dac are convulsii sau dac are leziuni la cap
si abdomen. dac vars
NU aruncati cu ap pe Iata victimei
Actiune imediat

Asezati victima ntins cu picioarele mai ridicate cu 15-30
cm mai sus dect corpul pentru ca sngele s circule mai
bine spre creier
Alegeti un loc bine aerisit si linistit

Page 9u

gtului
Loviti usor cu palma peste obraiii victimei
Stropiti usor Iata victimei cu ap rece. Stergeti Iruntea si
Iata cu o compres rece
NU aruncati. nu turnati ap pe Iata victimei
Trecet-i pe sub nas otet
NU dati victimei s bea nimic pn nu si revine
Dac victima si revine complet puteti s-i dati s bea
ap mineral sau o solutie usor salin (1 lingurit de sare
la 1 litru de ap)
1. n maxim 5 minute victima nu-si revine din lesin
2. victima este n vrst (care ar Ii putut suIeri un
inIarct sau un accident vascular)
3. stiti c victima are diabet (ar putea Ii vorba de com
diabetic)

Dac suspectati si alte leziuni datorate czturii. luati
msuri

Page 91

Leziuni ale capului
Manifestri
Un cucui. o tietur. o zgrietur. o vntaie. o
adncitur la nivelul capului
ConIuzie. ameteal sau inconstient
DiIicultti de vorbire. neliniste
Sngerare din nas. urechi sau gur
Scurgere de lichid amestecat cu snge din nas sau din
ureche
Pielea Ietei palid. rosie sau vnt
Durere de cap
Vrsturi
Convulsii
Dimensiune inegal a pupilelor
ModiIicri de Irecvent a pulsului
Avertisment

Orice persoan cu leziuni la nivelul capului poate avea si
o leziune la nivelul gtului
Toate leziunile la nivelul capului trebuiesc tratate cu
mult seriozitate deoarece pot avea ca rezultat leziuni ale
creierului sau mduvei spinrii. paralizie
Dac victima trebuie mutat de pe loc. miscati-o cu mult
precautie
NU ncercati s ndeprtati nici un Iel de corp strin nIipt
adnc n cap. deoarece acesta se poate rupe n interiorul
rnii sau ndeprtarea lui poate declansa o hemoragie
grav
NU umblati la rnile deschise care sngereaz cu
minile murdare. nesplate
NU aplicati pe ran unguente. diverse medicamente sau
alte remedii casnice

Page 92

convulsii
Actiune imediat

ndeprtati victima de sursa care a provocat leziunea sau
invers cu mult precautie

Aplicati cu blndete o compres steril sau un tampon
curat pe zona cu hemoragie si bandaiati-o pentru a opri
sngerarea
Dac victima are ochiul nvinetit aplicati comprese reci
Dac n urma unei loviri la cap a Iost smuls unul sau mai
multi dinti. tratati sngerarea ca mai sus
mpachetati dintele smuls ntr-un material steril. umed si
rece sau puneti dintele n lapte dulce integral (nu n lapte
degresat) sau n ap usor srat pentru a mentine dintele
viu
NU puneti dintele n ap de la robinet. deoarece
mineralele din ap i pot Ii duntoare

Page 9S

NU dati nimic victimei s nghit
Dac la nivelul capului exist o tietur. zgrietur sau
iulitur care sngereaza opriti hemoragia
Cnd sngerarea s-a oprit splati rana cu ap si spun
pentru a ndeprta murdria si a preveni inIectarea rnii
Cltiti rana cu iet de ap
ndeprtati cu grii eventualele corpuri strine nIipte usor
n cap cu aiutorul unei pense sterile
Dac marginile rnii sunt deprtate. apropiati usor
marginile si aplicati un bandai sub Iorm de Iluture
NU ndeprtati corpurile strine nIipte adnc n cap
Asigurati-v c victima nu-si pierde cunostinta. prin
trezirea ei dac are tendinta s doarm
Dac nu aveti acces la asistent medical de urgent iar n
dreptul rnii au aprut semne de inIectie ca: nrosire.
sensibilitate crescut n zona rnii. puroi sau Iebr.
aplicati comprese umede cldute peste ran pn se
consult medicul



VeriIicati dac victima nu are si alte leziuni ca Iracturi
si luati msuri
Dac victima trebuie transportat la spital de altcineva
dect personal caliIicat. transportati-o ntins cu Iata n sus
sau ntr-o parte n caz c exist pericolul unei
vrsturi
Folositi un suport rigid precum o us. o scndur. o tblie
de mas de care victima poate Ii legat
Mutati ntregul corp ca pe un tot imobil. Prindeti mpreun
cu alte persoane simultan de hainele victimei timp n care
aveti grii s spriiiniti capul
Spriiiniti apoi capul cu perne. prosoape rulate. pturi.
haine. sacose sau alte materiale potrivite n asa Iel nct s
previn miscarea capului dintr-o parte n alta
Notati lungimea intervalului de inconstient
Conduceti cu grii pentru a prentmpina miscarea
victimei si aparitia altor leziuni

9S

Leziuni ale coloanei vertebrale

Manifestri
Avertisment

Victima va Ii miscat cu mult prudent
Este de preIerat s Iie transportat la spital n aceeasi
pozitie n care a Iost gsit
Actiune imediat

Puneti victima la orizontal
agraveaz leziunile
Pregtiti un suport rigid si capitonat cu o ptur sau orice
material aveti la ndemn
Improvizati suportul dintr-o scndur. us. tblia unei
mese. orice material rigid etc.
Strecurati sub suport Isii de material cu care veti
imobiliza apoi victima de suport
nainte de a aseza victima pe suport cereti aiutorul mai
multor persoane. Prindeti victima de haine. toti odat. si
Iaceti s alunece usor pe suport. Mutati tot corpul odata cu
mare grii
n acest timp unul dintre aiutoare trebuie s mentin
capul victimei n asa Iel nct s rmn n aceeasi
pozitie cu restul corpului
Dac victima este ntins pe spate asezati ceva moale
(prosop. pern etc.) n scobitura spatelui

Page 96

Asezati pe prtile laterale ale capului si corpului haine.
pturi. prosoape orice materiale moi. pentru a evita
miscarea capului sau a corpului
Legati victima de suport cu Isiile de material gata
pregtite



Manifestri
Gt teapn
Un cucui. o tietur. o vntaie. o adncitur la nivelul
capului
Victima nu se poate misca
Victima nu-si poate misca minile. degetele. picioarele
sau degetele de la picioare
Victima are senzatii de amorteli sau Iurnicturi n mini
sau picioare
ConIuzie. ameteal sau inconstient
DiIicultti de vorbire. neliniste
Durere de cap
Durere de spate
Avertisment

Orice persoan cu leziuni la nivelul gtului poate avea si
o leziune la nivelul capului
Toate leziunile la nivelul gtului trebuie tratate cu mult
seriozitate deoarece pot avea ca rezultat leziuni ale
mduvei spinrii. paralizie
NU miscati victima cu leziuni la nivelul gtului n
absenta
unui personal medical caliIicat. cu exceptia cazului n
care victima se aIl n pericol de moarte (explozie.
incendiu. prbusiri de cldiri etc)
Leziuni ale gtului

Page 98

Dac victima trebuie mutat de pe loc. miscati-o cu mult
precautie
Orice miscare a capului n orice directie poate duce la
paralizie total sau moarte
NU ncercati s ndeprtati niciun Iel de corp strin nIipt
adnc n gt. deoarece acesta se poate rupe n interiorul
rnii sau ndeprtarea lui poate declansa o hemoragie
grav
NU aplicati pe ran unguente. diverse medicamente sau
alte remedii casnice
NU dati lichide dac victima este inconstient
Actiune imediat

Dac victima este n pericol de moarte (explozie.
incendiu. prbusiri de cldiri etc). ndeprtati victima de
sursa care a provocat leziunea sau invers cu mult
precautie
Imobilizati gtul cu un prosop rulat. o hain. un ziar sau
orice alt obiect ce poate avea Iorma unei perne groase de
10 cm. pe care l strngeti leier n iurul gtului
Pstrati pozitia initial a capului
Aveti grii s nu strngeti prea tare pentru a nu stnieni
respiratia victimei
Aplicati cu blndete o compres steril sau un tampon
curat pe zona cu hemoragie si bandaiati pentru a opri
sngerarea

99

NU dati nimic victimei s nghit
Dac la nivelul gtului exist o tietur. zgrietur sau
iulitur care sngereaz opriti hemoragia
Cnd sngerarea s-a oprit splati rana cu ap si spun
pentru a ndeprta murdria si a preveni inIectarea rnii
Cltiti rana cu iet de ap
ndeprtati cu grii eventualele corpuri strine nIipte usor
n gt cu aiutorul unei pense sterile
Dac marginile rnii sunt deprtate. apropiati usor
marginile si aplicati un bandai sub Iorm de Iluture
NU ndeprtati corpurile strine nIipte adnc n gt
Pentru a prentampina orice miscare a capului sau a
gtului. puneti pturi. haine. prosoape rulate. sacose sau
orice alt obiect potrivit de o parte si alta a victimei la
nivelul capului. gtului si umerilor
Dac nu aveti acces la asistent medical de urgent iar n
dreptul rnii au aprut semne de inIectie ca: inrosire.
sensibilitate crescuta n zona rnii. puroi sau Iebr.
aplicati comprese umede cldute peste ran pn se
consult medicul

VeriIicati dac victima nu are si alte leziuni ca Iracturi
si luati msuri
Dac victima trebuie transportat la spital de altcineva
dect personal caliIicat. transportati-o ntins cu Iata n sus
sau ntr-o parte n caz c exist pericol de vrsturi

Page 1uu

Folositi un suport rigid precum o us. o scndur. o tblie
de mas de care victima poate Ii legat
Mutati ntregul corp ca pe un tot imobil. Prindeti mpreun
cu alte persoane simultan de hainele victimei timp n care
aveti grii s spriiiniti capul
Spriiiniti apoi capul cu perne. prosoape rulate. pturi.
haine. sacose sau alte materiale potrivite n asa Iel nct s
previn miscarea capului dintr-o parte n alta
Dac este posibil. legati corpul victimei de suport
Conduceti cu grii pentru a prentmpina miscarea
victimei si aparitia altor leziuni

1u1

Luxatia
(captul unui os este deplasat din articulatia sa)

Manifestri
Se produc ca urmare a clcrii gresite. a rsucirii
piciorului sau minii
Articulatia este deosebit de sensibil
Articulatia se umIl si se deIormeaz
Zona aIectat capt o culoare rosie. vinetie si Iierbinte
Avertisment

NU ncercati s asezati osul la loc. deoarece miscarea
articulatiei poate produce complicatii
Actiune imediat

Dac luxatia este la picior. scoateti ncltmintea
Imobilitati zona aIectat pentru a nu se putea misca din pozitia
sa
Imobilizati zona aIectat cu aiutorul unor atele. improvizate
din scnduri. bete drepte. vsle. reviste. pturi etc. n pozitia n
care a Iost gsit. Atelele. care trebuie s Iie suIicient de lungi.
se pun dedesuptul zonei aIectate. Ele se Iixeaz cu Iase.
Irnghii. centuri. pnz etc. Acest lucru micsoreaz durerea si
previne agravarea Iracturilor
circulatia sngelui
lrgiti-le

Page 1u2

Dac luxatia este la mn ncercati s sustineti mna cu o
pnz. batic. Iular etc. legate n iurul gtului
agraveaz leziunile
Cereti asistent medical de urgent de preIerat la cel mai
apropiat spital


Page 1uS

Muscturi de animale
(pisici. cini. roztoare. vulpi. lupi etc.)
Avertisment

IdentiIicati animalul. ncercati s v amintiti
caracteristicile Iizice si actiunile lui
Prindeti animalul n vederea unei examinri de
specialitate pentru excluderea inIectiei rabice (turbarea).
Pstrati-l ntr-o cusc sau n lant. Nu omorti animalul.
Dac este deia mort. nu aruncati cadavrul lui
Medicul veterinar va elibera un certiIicat de sntate al
animalului
Dac acest lucru nu este posibil. este obligatoriu
tratamentul antirabic pentru a se evita riscul unui posibil
deces (odat ce boala s-a declansat decesul este inevitabil)
Deoarece muscturile de animale pot determina inIectii si
cu alti microbi se va Iace si un vaccin antitetanos. tot
numai la indicatia medicului specialist
Atentie la muscturile de pisici care sunt Ioarte
periculoase n cazul Iemeilor gravide. n urma unor astIel
de muscturi se pot naste copii cu grave malIormatii
congenitale
NU aplicati vat. ulei. unt sau alte grsimi pe musctur
Actiune imediat

Splati rana cu ap si spun
O buna toalet a plgii este msura cea mai indicat de
proIilaxie a rabiei
Pansati cu un bandai steril sau o pnz curat si uscat

Page 1u4

Solicitati asistent medical de urgent sau deplasati-v
pn la cel mai apropiat spital. deoarece n cazul inIectiei
rabice boala se declanseaza la om n maxim 72 ore si
odat ce boala s-a declansat decesul este inevitabil
Medicul specialist va decide dac este necesar vaccinul
antirabic


Page 1uS

Rnirea
(ran deschis. tietur)
Avertisment

nainte de-a umbla la ran splati-v pe mini cu ap si
spun
abdominal. o ran la nivelul toracelui sau n caz de
vom
Actiune imediat

NU miscati eventualele obiecte rmase n ran. Acest
lucru poate declansa o complicatie sau o hemoragie
masiv ce pune viata victimei n pericol
Curtati rana de praI. pmnt. resturi materiale si splati
cu mult ap si spun
ntreaga ran si apsati cu podul palmei pentru a nchide
rana
Dac este tiat sau rupt o arter. sngele tsneste si este
rosu deschis. Aceast hemoragie arterial este deosebit de
periculoas. Apsati moderat pe locul lezat. Iolosind o
compres steril (nu apsati prea puternic pentru a nu
accentua hemoragia si a nu provoca

Page 1u6

eventual leziuni nervoase prin compresie). Dac leziunea
este la brat sau picior. aplicati un garou deasupra. ntre
leziune si inim si pansati leziunea
Dac este tiat sau rupt o ven. sngele curge lent si
este nchis la culoare. Apsati moderat pe locul lezat.
Iolosind o compres steril (nu apsati prea puternic
pentru a nu accentua hemoragia si a nu provoca eventual
leziuni nervoase prin compresie). Dac leziunea este la
brat sau picior. aplicati un garou sub leziune si pansati
leziunea
cu presiune
suIicient de strns pentru a mentine compresa pe loc
bandai prea strns
extremitti)
Mentineti partea rnit (mna. piciorul) deasupra
nivelului inimii. pentru a reduce Iluxul sanguin. Spriiiniti
(mna. piciorul) pe o pern sau un prosop rulat sau orice
Dac rana este la abdomen trebuie s aiutati victima s-si
relaxeze muschii abdominali. Pentru acest lucru ndoiti
picioarele victimei la nivelul genunchilor si puneti-i sub
genunchi o ptur rulat. mbrcminte. o perna etc.
Dac leziunea se aIl ntr-o regiune a corpului n care nu
puteti apsa cu degetul. spre exemplu n axil sau n
regiunea inghinal. apsati pe leziune cu un material.
tiIon. batist Icut ghem si Iixat cu o Ias

Page 1u7

Mentineti cile aeriene libere si eIectuati msuri de
resuscitare respiratorie. dac este cazul
Dac rnirea este superIicial procedati la curtarea.
dezinIectarea si pansarea rnii
Cereti asistent medical de urgent n cazul rnirii
proIunde

centur. o esarI. o band de elastic. o band de
cauciuc sau un material lat cam de 5 cm
Asezati garoul (n hemoragia venoas) imediat sub locul
de unde iese sngele. Ir a atinge rana
nIsurati de dou ori
Asigurati creionul nodnd capetele garoului sau Iolositi
o alt bucat de pnz
miscati

Page 1u8

aplicarea garoului. atunci garoul se poate slbi din
cnd n cnd. pentru a nu provoca alte leziuni
ireversibile. cum ar Ii cangrena
NU acoperiti garoul


1u9

Rnirea prin ntepare

Avertisment

O astIel de ran se produce prin ntepare cu aschie mare.
cutit. ciob de sticl etc. Este de obicei adnc. ngust si
nsotit de sngerare mai slab si cu risc mai mare de
inIectie
Inainte de-a umbla la ran splati-v pe mini cu ap si
spun
NU dati lichide victimei dac este inconstient
Actiune imediat

Scoateti cu grii obiectele din ran si cautati s aIlati dac
a mai rmas ceva rupt n interiorul ei
NU miscati eventualele obiecte rmase sau rupte n ran
si care sunt nIipte adnc. Acest lucru poate declansa o
complicatie sau o hemoragie mai grav. ceea ce pune
viata victimei n pericol
Dac rana este minor ncercati s scoateti obiectele care
nu au ptruns prea adnc. Folositi o penset sterilizat n
Ilacr sau ap Iiart
Presati usor marginile rnii pentru a aiuta la splarea ei
prin sngerare. Aveti grii s nu presati att de tare nct
s provocati leziuni suplimentare n iurul rnii
Curtati rana de murdrie si splati cu mult ap si
spun

Page 11u

Aplicati o compres steril (tiIon steril. batist. pnz.
Iolie de aluminiu etc.) direct pe ntreaga ran
Aplicati apoi un bandai de tiIon. pnz etc.. suIicient de
strns pentru a mentine compresa pe loc
Mentineti partea rnit (mna. piciorul) deasupra
nivelului inimii. pentru a reduce Iluxul sanguin. Spriiiniti
(mna. piciorul) pe o pern sau un prosop rulat sau orice



Page 111

Rul de miscare
(de mare. de avion. de automobil)

Manifestrile care apar n aceast urgent medical sunt:

Fat palid
Transpiratii
Salivatie
Greturi
Vrsturi

Actiunea imediat const n:

nclinarea scaunului ct mai la spate
Trebuie s-ti Iixezi si s-ti apesi capul pe pern sau pe
speteaz
S nchizi ochii sau s Iixezi un obiect cu privirea


Page 112

Sughitul

Poate s Iie o stare de urgent. dar poate Ii si manisIestarea
unei boli care necesit terapie de urgent

Are ca origine urmtoarele posibilitti:

1) sughit de origine periIeric
Compresiuni cervicale
Boli cardiovasculare
Boli pleuropulmonare si mediastinale
Boli digestive
Interventii chirurgicale

2) sughit de origine central
InIectii si inIlamatii
Boli vasculare
Hipertensiune intercranian
Intoxicatii
Sughit psihogen

Actiune imediat:
Se ncearc urmtoarele procedee simple:
Distragerea atentiei bolnavului
Producerea unor stimuli durerosi sau neplcuti
(sperietur. lovitur neasteptat)
Retinerea prelungit a respiratiei
Sugerea unei bucti de gheat
Gargara prelungit
Compresiunea globurilor oculari
Iritarea mucoasei nazale (cu provocare de strnut)
Iritarea Iaringelui cu provocarea vrsturilor)
Masaiul ceIei

Dac sughitul nu cedeaz trebuie recurs la tratamentul
medicamentos. iar tratamentul bolii de baz este cel mai
important n acest caz

Page 11S

Socul anafilactic
(provocat de intoxicatii alimentare. medicamente sau
ntepturi de insecte ca: albine. bondari. viespi)

Manifestri
UmIlarea masiv a locului ntepat
UmIlarea limbii
Mncrime intens
Urticarie
Durere de cap
Great
Vom
Febr
Spaim
Soc alergic (ameteal. transpiratie. respiratie diIicil)
Inconstient
Avertisment

Actiune imediat

Dac socul anaIilactic apare din cauza unei ntepturi de
insect actionati astIel:
ndeprtati acul prin rzuire cu aiutorul unei lame de cutit
Splati zona aIectat cu ap si spun
Puneti pe zona ntepat comprese reci cu ap sau cu gheat
pentru scderea absorbtiei veninului n snge
Cnd nteptura s-a produs n gur. limba sau gtul se
umIl si apar semne de asIixie. cltiti gura cu ap rece. n
mod repetat sau tineti bucti de gheat n gur sau un
metal rece (lingur. cutit etc.)
Dac nteptura s-a produs la mn sau picior puneti un
garou (din cauciuc. pnz. cordon. curea. Ias. snur.

Page 114

cravat etc.) pentru a mpiedica mprstirea rapid a
veninului n organism
Garoul se pune deasupra ntepturii. nu prea strns pentru
a nu opri circulatia sngelui
Pstrati comIortul termic
Dac socul anaIilactic apare n urma administrrii unor
medicamente sau a unor alimente actionati astIel:
ncercati s provocati vrstura. dac aceasta nu s-a
produs deia. Aceasta se poate Iace prin atingerea
Iundului gtului cu degetele
Puneti victima pe o parte (nu Iata n ios) pentru a nu se
neca cu lichidele de vrstura
Dac apar umIlturi puneti comprese cu ap rece sau
gheat

Asigurati comIortul victimei

11S

Toxinfectii alimentare
(provocate de alimente alterate: carne tocat. peste. paste
din carne. maionez. ou etc.)
Manifestri
Crampe abdominale
Diaree
Durere de cap
Febr
Frisoane
Great
Vrsturi
Slbiciune
Avertisment

Semnele toxinIectiei alimentare apar de obicei brusc. la 2-
6 ore de la consumul alimentului alterat
Gravitatea intoxicatiei depinde de cantitatea de aliment
mncat
Actiune imediat

Aceasta se poate Iace prin atingerea Iundului gtului cu
degetele
Puneti victima pe o parte (nu Iata n ios) pentru a nu se
neca cu lichidele de vrstura

Page 116


vrsturi si diaree dati lichide ca: ap. ceai. suc de mere.
sup de carne. buturi carbonate (agitati nainte pentru a
etc.
Pstrati o prob din alimentele alterate n vederea
analizelor de laborator

Page 117

Vrstura
Manifestri
Este caracteristic n viroze. n alimentatie excesiv. n
consumul excesiv de alcool. n socul caloric. socul
traumatic. n toxinIectii alimentare
Ameteal
Crampe abdominale
Transpiratii abundente
Great
Avertisment

Orice vrstura care dureaz mai mult de 1-2 zile pentru
adulti sau 1-2 ore pentru copii necesit consult medical
Apare deshidratarea (pierderea de lichide din corp)
Apare dezechilibrul substantelor chimice din corp
Actiune imediat


Page 118

Treceti treptat la o diet obisnuit
Se vor evita alimentele ce pot constitui un sensibilizator
alergic (concentrate de zeam de carne. ciocolat.
brnzeturi Iermentate. bere. vin rosu)
Dac vrstura este cauzat de alimentatie excesiv.
consum de buturi alcoolice sau stres emotional nu este
nevoie de asistent medical de urgent. deoarece n
astIel de situatii vrstura nu dureaz prea mult

1. vrsturile sunt insotite de durere abdominal
intens
2. vrsturile apar n urma unor traumatisme craniene
3. vrstura contine snge cu aspect de zat de caIea


119

Vezicule
(bsicute cu lichid)
Manifestri
Piele nrosit
UmIltur local
Piele cu bsicute
Durere. usturime
Avertisment

NU spargeti bsicutele numai n caz c nu puteti solicita
asistent medical de urgent
NU aplicati vat. ulei. unt sau alte grsimi pe zona
aIectat
NU aplicati pe ran unguente. diverse medicamente sau alte
remedii casnice
Actiune imediat

Bsicutele mici nesparte trebuie doar pansate cu tiIon steril.
Pielea va resorbi lichidul si se va vindeca de la sine
Dac bsicutele sunt sparte. splati cu ap si spun si acoperiti
zona aIectat cu bandai steril
Dac vezicula este mare si expus la loviri n timpul zilei.
cereti asistent medical
Dac nu aveti posibilitatea de a solicita asistent medical.
splati zona cu ap si spun. ntepati vezicula cu un ac
sterilizat prin Ilacr. n zona cea mai de ios. apoi presati usor
pentru a Iorta lichidul s ias
Acoperiti zona cu un bandai steril

Page 12u


Urmriti eventualele semne de inIectie cum ar Ii nrosire
sau puroi
n astIel de situatii solicitati asistent medical imediat

121

ANEXE

Resuscitarea cardio-pulmonar

RESUSCITAREA CARDIO-PULMONAR este o tehnic
de baz n acordarea primului aiutor n caz de urgent medical
si presupune:
1. mentinerea deschis a unei ci respiratorii
2. reluarea miscrilor respiratorii (prin respiratie gur-la-
gur)
3. reluarea circulatiei sngelui (prin compresiuni asupra
toracelui). dac nu exist puls

Procedati astIel:
Curtati cavitatea bucal
Faceti respiratie gur-la-gur

Neagu Iulian

peste Su ue 0RuENTE NEBICALE Page 122

La copil Iaceti respiratie gur-
la-gur-si-nas
Ascultati dac aerul iese din
cile respiratorii
Cautati pulsul la gt
Localizati pozitia corect a
minilor n vederea masaiului
cardiac


Page 12S

Avertisment
Faceti respiratie gur-la-nas. dac victima are o leziune la
nivelul gurii
Faceti respiratie gur-la-gur-si-nas dac victima este un
copil
Folositi mai putin aer pentru un copil

Page 124

Dac apare voma n timpul resuscitrii ntoarceti victima
pe o parte. curtati gura victimei si continuati resuscitarea
Faceti alternativ manevrele de resuscitare respiratorie cu
manevrele de restabilire a circulatiei sngelui dac este
necesar
NU Iaceti miscri dezordonate pe pieptul victimei
NU v spriiiniti cu degetele pe piepul victimei. numai cu
podul palmei
Aveti mare grii s nu v alunece minile de pe piepul
victimei pentru a nu provoca si alte leziuni
Respiratia gur-la-gur
Puneti victima pe un plan dur. Curtati cavitatea bucal si
cile respiratorii de materiale strine sau secretii
nclinati capul victimei pe spate. Tineti o mn pe Iruntea
victimei si cealalt mn sub brbie
Strngeti nrile victimei cu o mn si cu cealalt sustineti
brbia
Inspirati adnc cu gura larg deschis
Puneti gura deschis cu buzele etans peste gura victimei
Expirati de dou ori rapid
Dup Iiecare expiratie ridicati-v. inspirati adnc si
repetati manevra de respiratie
Urmriti dac toracele victimei se ridic
Ascultati dac aerul iese din gura victimei sau din nas
Continuati pn victima ncepe s respire normal
Opriti-v dac toracele este destins
Cutati pulsul la gt. Dac exist puls dar nu exist
respiratie continuati manevra de respiratie gur-la-gur
Dac nu exist puls ncepeti masaiul cardiac prin
compresiuni asupra toracelui. Faceti aceast manevr
ritmic. trei comprimri urmate de o respiratie gur-la-gur

12S

Compresiuni asupra toracelui
Asigurati-v c victima este ntins pe un plan tare Ir
denivelari
Capul trebuie s Iie la acelasi nivel cu corpul sau chiar putin
mai ios pentru a prentmpina scderea cantittii de snge ce
aiunge la creier
Puneti picioarele putin mai sus pentru a aiuta sngele s se
ntoarc la inim
ngenunchiati lng pieptul victimei n asa Iel nct umerii
dvs. s Iie deasupra pieptului victimei
Puneti podul palmei pe sternul victimei si cealalt mn
deasupra ei. Eventual mpletiti-v degetele si Iolositi doar
podul palmei
Tineti bratele ntinse cu coatele Iixate si mpingeti
(comprimati) rapid si energic cutia toracic numai cu podul
palmei. Comprimrile aiut mpingerea sngelui din inim spre
restul corpului
Dup Iiecare comprimare lsati cutia toracic s se destind
dar nu ridicati minile de pe pieptul victimei. Destinderea
cutiei toracice aiut la trimiterea sngelui spre inim
Faceti aceast manevr ritmic. trei comprimri urmate de o
respiratie gur-la-gur

Page 126

Manevra Heimlich

Manevra Heimlich cnd victima st n picioare

Asezati-v la spatele victimei cu bratele n iurul taliei sale
Puneti pumnul cu degetul mare pe abdomenul victimei.
mai sus de ombilic si mai ios de coaste si stern
Prindeti-v pumnul cu cealalt mn si Iaceti 4-10
miscri de mpingere n sus. repede si cu Iort
NU strngeti coastele. Iolositi numai pumnul mpins n
abdomen

Manevra Heimlich cnd victima este ntins pe jos

ntoarceti-o cu Iata n sus
Puneti-v deasupra victimei


127

Asezati podul palmei pe abdomenul victimei.
deasupra ombilicului si mai ios de coaste si stern
Puneti cealalt mn deasupra primei pentru a avea
mai mult Iort
Tineti coatele ntinse si mpingeti de 4-10 ori
puternic si rapid n ios si ctre cap
Urmriti dac obiectul apare n gtul sau gura
victimei
Folositi-v degetele pentru a scoate obiectul

Manevra Heimlich la sugar

ntindeti sugarul cu Iata n ios n lungul antebratului
Sustineti capul Iixnd bine brbia
Spriiiniti-v antebratul de coaps
Dati 4 lovituri pe spate. ntre omoplatii sugarului
Dac manevra nu d rezultate:
1. ntoarceti sugarul cu Iata n sus
2. Faceti 4 compresiuni rapide pe torace.
Imaginati-v o linie ce uneste mameloanele
sugarului. Puneti dou degete sub aceast
linie la un 1-2 cm. mpingeti n ios si ctre
cap. mpingerile trebuiesc Icute mai blnd
dect la adulti
Repetati ambele proceduri ct este nevoie


Page 128

Manevra Heimlich la gravide sau persoane foarte grase

Asezati-v la spatele victimei cu bratele n iurul taliei sale
Puneti pumnul pe piept. pe miilocul sternului (NU pe
coaste)
Asezati cealalt mn peste prima
EIectuati 4 miscri rapide
NU strngeti coastele. Iolositi numai pumnul
Dac manevra nu d rezultate:

1. Asezati-v la spatele victimei
2. Spriiiniti-i pieptul cu o mn
3. Cu cealalt mn. cu podul palmei aplicati 4
lovituri rapide n spate. ntre omoplati
Manevra Heimlich dac sunteti singur

Asezati pumnul pe abdomen. deasupra ombilicului si sub
coaste
Puneti cealalt mn peste prima
Aplicati-v 4 mpingeri n sus. rapid si cu Iort
Dac manevra nu d rezultate apsati-v cu Iort
abdomenul pe blatul unei mese. o balustrad. o chiuvet.
pe speteaza unui scaun etc.

Page 129

Trebuie s contin urmtoarele:

Fas de tiIon. de o ltime de aproximativ 8 cm.
Comprese sterile
Bandaie
Leucoplast simplu si sub Iorm de rol
Vat steril
FoarIeci
Termometru
Ace de sigurant
Solutie dezinIectant
Spun
Paracetamol. algocalmin etc.
Antihistamic pentru reactii alergice
Obiecte din gospodrie ce pot fi folosite ntr-o urgent:

Pentru comprese n caz de hemoragie: prosoape.
cearsaIuri. haine. batiste. servetele. esarIe. baticuri
Bandai la ochi: batiste. servetele. esarIe. baticuri
Pentru atele: scnduri. mtur. umbrel. blat de mas. us.
bete drepte. vsle. reviste. ziare. pturi. perne
Pentru Iixarea atelelor: Iase. Irnghii. centuri. pnz.
cordoane. esarIe. baticuri. cravate. Iular
Pentru garou: Ias de tiIon. centur. cordon. curea. esarI.
cravat

Trusa de prim ajutor

Page 1Su

Reguli de conduit n acordarea
primului ajutor

Cele mai importante msuri de prim aiutor. n Iunctie de
starea victimei. se vor lua n urmtoarea ordine:

1. Faceti respiratie artiIicial. Primul gest pe care trebuie
s-l Iaceti este s controlati respiratia si btile inimii.
Principala dvs. preocupare este de a pstra aceste
Iunctii maiore. Oprirea respiratiei este urmat la cteva
minute de oprirea inimii

2. Faceti masai cardiac. Oprirea inimii este urmat rapid
de oprirea respiratiei. Viata victimei se hotrste n
aceste prime momente. deoarece stopul cardio-
respirator neredresat determin. n 5-10 minute de la
instalare. leziuni grave ale organelor vitale.
incompatibile cu viata

3. Opriti hemoragiile. Sngerarea dintr-o arter este
deosebit de grav deoarece sngele este pompat de inim
(tsneste) cu vitez si presiune mare. Se poate pierde
astIel o cantitate nsemnat de snge ntr-un timp Ioarte
scurt

4. Pansati rnile. n acest Iel se ncearc oprirea
hemoragiilor si stoparea inIectiilor

5. Imobilizati Iracturile. Acest lucru mpiedic agravarea
strii victimei

6. NU abandonati victimele cu semne aparente de deces.
De multe ori victimele pot Ii salvate prin insistarea
aplicrii msurilor de respiratie artiIicial si masai
cardiac extern pn victima este preluat de cadre
medicale de specialitate

7. Asigurati transportul victimei. Dac este nevoie
transportati victima repede si netraumatizant pn la cel
mai apropiat spital

1S1

De asemenea. n acordarea primului aiutor. e bine s tineti seama
si de urmtoarele reguli de conduit:
Linistiti. nlturati panica si aglomeratia din iurul
victimei
n accidentele considerate Ioarte grave. cum sunt arsura.
asIixia. inIarctul. hemoragia arterial. coma.
rnirea etc.. concomitent cu acordarea primului aiutor
transmiteti cuiva s solicite asistent medical de urgent
Mutati victima de la locul accidentului n caz c viata i este
pus n pericol: intoxicatii cu gaze. pericol de explozie etc.
Mutati ntregul corp ca pe un tot imobil si sustineti
permanent capul. Orice miscare a capului n orice directie
poate duce la paralizie sau chiar moarte
Evitati gesturile brutale. tragerea sau mpingerea unei
victime pentru a nu-i provoca leziuni suplimentare si
eventuale complicatii
Degaiati. cu mult precautie. capul. Iata. toracele. pentru a
putea eIectua respiratia artiIicial si masaiul cardiac la
nevoie
Lsati coloana vertebral si capul. pe ct posibil. n pozitia
gsit initial
Ocupati-v mai nti de leziunile maiore
Splati-v pe mini cu ap si spun nainte de a umbla la
rnile deschise
NU aplicati direct pe rni 'nimic din ceea ce nu ati pune n
ochi
NU dati lichide sau mncare victimei dac este inconstient.
dac are convulsii. dac are lovituri la cap. dac are o ran
abdominal. dac are o ran la nivelul toracelui sau n caz
de vom. Stomacul trebuie s Iie gol pentru cazul n care
este necesar interventia chirurgical

Page 1S2

NU miscati obiectele rmase sau rupte n ran si care
sunt nIipte adnc. Acest lucru poate declansa o
complicatie sau o hemoragie mai grav ce pune viata
victimei n pericol. Atasati un bilet cu ora la care ati pus
garoul
Puneti comprese reci sau gheat peste umIlturi. Acest
lucru aiut la decongestionarea zonei umIlate
NU aplicati gheat pe arsuri deoarece gheata poate
intensiIica reactia de soc
nlocuiti lichidele pierdute n urma vrsturilor prin
administrarea de buturi. ceaiuri. supe. sucuri n
nghitituri mici
n cazul leziunilor la ochi acoperiti amndoi ochii.
Acest lucru va mpiedica miscarea ochiului aIectat care
ntotdeauna se misc simultan cu cellalt ochi
Cnd aiunge un corp strin n gt si provoac asIixia nu
lsati victima s respire pe nas deoarece aerul inspirat s-
ar putea s mping obiectul si mai mult pe gt
Pstrati probe din alimentele alterate care au provocat
toxinIectii alimentare n vederea analizelor de laborator
Cititi instructiunile nscrise pe eticheta substantei
chimice care a provocat arsuri pentru a aplica antidotul
recomandat. Pstrati eticheta acestei substante pentru a
i-o arta medicului
Linistiti si ncuraiati victima cu blndete. AstIel victima
se calmeaz. nu mai este la Iel de agitat deoarece se
las n griia dvs. O victim agitat va ngreuna luarea
celor mai bune msuri de prim aiutor iar n cazul unor
hemoragii acestea se vor agrava
n cazul amputrii de membre. dup ce ati acordat
primul aiutor victimei. asezati membrul amputat ntr-o
pung de plastic curat sau ntr-un vas corespunztor
pentru ca membrul amputat s nu se usuce si s nu se
contamineze
Notati orice vi se pare bizar sau anormal n
comportamentul victimei pentru a putea transmite aceste
inIormatii mai trziu medicului.

Cum Sa Acorzi Primul Ajutor in Peste 50 de Urgente Medicale

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Cum Sa Acorzi Primul Ajutor in Peste 50 de Urgente Medicale

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

Neagu Iulian www.primulaiutor.

Arsura - caracteristici generale

Neagu Iulian www.primulaiutor.com 2007

Anda mungkin juga menyukai