II

Tehnici de evaluare !iii ingrijiri asociate nevoii

de a elimina
Determinarea cantita~ii de urina pe 24 ore
i-.: l
-+-+-
.'
t
, "
' ~ " .' [ ~
~ _ h i ~ q~
S~ :~ ~ I
~
If
iii
. -, .-
" ' , -, -
l'
.
~ t: .
<' )
D
0> ""
' "
~
' "
" " 0
o 0
_ 0
." I
m
a
- a
m
a
m
a
m
a
m
a
m
a
1t
- c..
a
Z
m
a
m
a
m
a
m
C a
~
m
' Ii
a
(I)
f::,
Z
m
a
-.I m
:::l a
a m
~
a
' ' ' <: ~
m
~ ~
a
m
f-;. "
a
~
C
m
I!!
(IJ
a
0-
.~ .
m
~
G
(IJ
~
2
, "
0
a
f.., .: I1J
' "
' "
a
l.U
: 2
m
a a
! : ! : !
'-' , "
Z a
G
m
a
lJ .. m
a
~
-
~
a
"
"
a
z- ..~
: ;'j.;..f.-: ..,..~~,~;;;.
a
-a
' Ii
C
.2
.
6 , ;..
I &
.. .
c-,
I
<' )
I.
:; 0 0 0 0
C Ii)
;!
~
0
.a:
-
-
' "
I
0
' "
' " ' "
-
I I ~ , ~
0 0 0
D 0 D
} ,
I ' "
D
' " ' " ' "
-
161
- oblinerea datelor privind starea mOrfo, ftJ .retional~ -a apa~ atull;l.
renal $i asupra altor Imbolnaviri
- cunoa$terea volumului diurezei
- efectuarea unor determinari calitative (analize biochimice) din
cantitatea totala de urina emisa
- urmarirea bilanlului circulaliei lichidelor In organism = bilantul
lichidian (intrari-ie$iri)
160
Colectarea urine; pe 24 ore:
- se pregatesc recipiente - vase cilindrice gradate, cu gat larg,
spalate $i clatitecu apa distilata (pentru a nu modifica
compozilia urinei) $i acoperite; se poate utiliza orice borcan de
2-4 iitri pe care-I vom grada noi cu creion dermograf sau pe
benzi de leucoplast
- colectarea Incepe dimineala, la 0anumita ora, $ise termina In
ziua urmatoare, la aceea$i ora
- se informeaza pacientul asupra necesitalii colectarii corecte a
urinei $i asupra procedeului '
Pentru 0determinare corecta:
- pacientul urineaza dimineala la 0ora fixa; aceasta cantitate de
I urina, de la prima emisie, se arunca
' 1-se colecteaza, apoi, tbate urinele emise In decurs de 24 de
ore, pana a doua zi, la aceea$i ora, pastrandu-se $i urina de la
I ultima emisie
I
II De retinut:
- golirea vezicii trebuie sa se faca Inainte de defecare
; - pentrl:.Hl ' impiedictl" ' Procesele de ferment-alie, se' vor' adauga,
la urina colectata, cristale de timol
- recipientulcu urina este etichetat cu numele pacientului,
numar salon, numar pat, se line la racoare $i ferit de lumina,
pentru a preveni descompunerea urinei
- dupa golirea recipientului, acesta se va spala $i dezinfecta
conform cerinlelor
- pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaza
urina din 24 ore \
- pentru examene chimfce - se recolteaza 100ml de urina.
I!l Precizare:
Pentru determinarea toleranlei la glucide, 100ml de urina var fi
Lecoltali din cantitatea total a de pe 24 ore
Obiective
-,
Masurarea
diurezei
l_
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
II
I
Alburnenornetru I
Esbacil I
MATERIAL NECESAR: doua eprubete, stativ, solutie de
acid sulfosalicilic 20%.
TEHNICA:
- se toarna In fiecare eprubeta cate 5 ml urina;
-Intr-una dintre ele se adauga 10-15 picaturi de acid sulfo-
salicilic. Ceafalta eprubeta cu urina serve$te de martor
(comparatie);
- se agita $i se observa pe fond negru, comparand cu epru-
beta martor.
INTERPRETARE: daca urina ramane limpede, analiza =
negativa. Daca prezinta opa/escenta =urina contine albumina.
In functie de aprecierea opalescentei se noteaza rezultatul
pozitiv (+), una sau mai multe cruci (slab pozitiv +; intens pozitiv
++, foarte pozitiv +++).
Se face cu reactivul Esbach $i eu
albuminometrul Esbach = tub de sticia care are
la partea superioara notat semnul "R" (reaetiv), iar
fa mijloc semnul "U" (urina). Tubul 8ste gradat la
partea inferioara de lil 1/21a 12.
TEHNICA:
- se toarna In tubul Esbaeh urina pana la sem.
nul "U" $i se adauga reactiv pana la semnul "R".
- se astupa tubul, apoi se agita bine prin
rasturnarea tubului pentru amestecarea urinei eu
reactivul;
- se lasa In stativ timp de 24 ore, apoi
- se cite$te rezultatul la Inaitimea stratului
precipitat direct In g%o.
Se face cu hidroxid de sodiu 20% sau potasiu 20%.
TEHNICA:
- se toarna urina (5 ml) lntr-o eprubeta, apoi. .
_c Se adau'ga cateva piCaturi din hidroxid de sodiu 20% sau
potasiu 20%;
- se agita In forma de U.
INTERPRETARE: daca exista puroi, bulele de aer ce se
formeaza In urina nu se ridica la suprafata decat cu Intarziere.
MATERIAL NECESAR: 0eprubeta, lampa de spirt, clema
pentru eprubeta, reactiv Nylander, Fehling Isau Fehling II.
TEHNICA:
- se toarna In eprubeta 5 rnl urina;
- se adauga 2 ml reactiv;
- se Incalze$te eprubela la fierbere (eprubeta se va line eu
c1ema) = se introduce i'n flacara In pozitie lnelinata
oeterminarea
calitativa a
albuminei
(proteinurie)
Oeterminarea
puroiului
Determinarea
caJitativa a
glucozei
" " N - ~
~l,.,,-Il
. ~~l
r~~~~.
L
I
b
Urodensimetru
NOTAREA iN FOAIA DE TEMPERATURA
Analiza urinei
Diureza se noteaza zilnic In foaia de temperatura a pacientu/ui:
- prin ha$urarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina
$i zilei respective
- spatiul dintre doua linii orizontale al foii de temperatura
corespunde la 100 ml de urina
Cantitatea de urina eliminata In 24 ore, In mod normal, este de
aproximativ1500 ml.' ';,
162
ANALIZA SUMARA A URINEI
MATERIAL NECESAR
- un cilindru gradat de 100 ml,
urodensimetru, hartie de filtru (pentru
.Indepartarea eventualei spume de la
suprafata urinei).
TEHNICA:
- se toarna urina In cilindrul gradat;
- se aspira spuma (daca exista)cu
ajutorul hartiei de filtru;
- se introduce urodensimetrul (sa a
pluteasca liber In urinal; .
- se cite$te valoarea densitatii pe
scara la cifra care corespunde pe menisc..
de 10,supxatataurlnoi."
Densitatea normala =1015 - 1025,
Densitatea urinei 8ste influentata de
regimul alimentar, de cantitatea de urina $i
de capacitatea de concentratie $i dilutie a
rinichilor.
Se determina cu hartie albastra $i ro$ie de turnesol.
Se va determina numai din urina proaspiHa deoarece urina .
veche intra In fermentatie amoniacala care 0 alcalinizeaza. I
Normal, urina are 0reactie acida, dar poate sa fie $i aicalina
sau neutra.
Aciditatea urinei !n mod normal este Intre 5,6 - 6,4 (pH).
Notarea
diurezei
Reactia
urinei
Examenul de urina poate furniza date asupra homeostaziei organismului.
Exarnenul urinei cuprinde un exam en macroscopic (volum, transparenta,
culoare, luciu, miros, aspect, densitate}, unul microscopic (sediment = elemente
figurate, cilindri, celulele epiteliale), examen bacteriologic ~i examen
fizico-chimic al urinei (reactia = pH, ionograma, compozitia chimica = uree,
creatinina, clorurie, proteinurie etc.).
'l:
163
I
- incalzirea se face la nivelul de sus al lichidului din
eprubeta - in caz contrar continutul tubului poate ta$ni afara.
INTERPRETARE: daca urina contine glucoza - In timp de
10-15 minute lichidul din eprubeta se coloreaza In negru.
2.1. Se pregate$te materialul steril pentru reeoltare, acelasi ea $i I
pentru examenul bacteriologic al urinei.
2.2. Se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor
genitale.
3.1. Dupa 100 sau 180 de min. se face toaleta organelor genito-
urinare cu apa $; sapun.
3.2. Se recolteaza intreaga cantitate $i se masoara volumul
(recoltarea se face din jet prin emisiune spontana sau prin I
cateterism vezical). I
3.3. Se trimite /a laborator, notandu-se exaet intervalul de timp
Intre cele doua mictiuni si volumul urinei de la a doua micriune. I
INTERPRETARE: normal se elimina prin urina 1000 I
hematii/minut $i 1000 leucocite/minut. I
--~
1.2. Dimineata, bolnavul este rugat sa urineze, se noteaza ora
exacta; aceasta urina se arunca.
1.3. Din acest moment bolnavul este rugat sa ramElna eu/cat
timp de 100 sau 180 de minute.
1.4. Bolnavul nu bea nimic in tot acest timp (dupa unii, bolnavul
bea 200 ml apa sau ceai fara zahar, imediat dupa golirea vezicii"
I urinare pentru asigurarea debitului urinar mInim). "
165
materiale
- prosoape, acoperitoare de flanela
- paravan, mU$ama $i aleza
- materiale pentru toaleta mainilor
- manus;
- plosca, bazinet, urinare pentru femei $i barba!i
- tavita renala, scuipatori, pahar conic sau cutie Petri
pacient
- fizic, In functie de produsul captat
- observarea caracterelor fiziologice si patologice ale dejec!ii/or
-. descoperirea modificarilor lor pa..to.... /ogice in ved.erea stabilirii ../'
diagnosticului "_ ,_ ..
.- .. _" . :.'......- . _ ... - - .....
Captarea dejec~iilor fiziologice ~i patologice
.,.--.-co '."- --"~,anll\!l" _ ~iiii4~.,
2. Pregatirea
materialului
pentru reeol-
tarea urinei
3. Reeoltarea
urinei
Seop:
[-,
I
Pregatire
L
Timpi de execufie
Se face prin metoda Erlich.
Determinarea se face din urina rece pentru a nu se obtine
un rezultat fals.
TEHNICA:
- se toarna cate 5 ml urina In doua eprubete (una din
eprubete este martor);
- intr-una din ele se picura cat eva picaturi de reactiv Erlich,
- f2 compara, dupa 1-2 minute, cu eprubeta martor.
INTERPRETARE: daca apare 0 culoare rosie,
urobilinogenul este crescut.
Gradul de pozitivitate se apreciaza dupa intensitatea culorii:
- culoarea roz spre ro$U = slab pozitiv (+);
I
- culoarea rosu intens = urobilinogen crescut (++);
. - culoarea ro$U aprins = (+++).
Se face prin proba Rosin, folosindca reactiv alcool iodat 6%.
TEHNICA:
I - se toarna 5-6 ml urina In eprubeta;
; - se preling pe marginea eprubetei-1
c
-'-2 m1alcdofiodat.
INTERPRETARE: daca apare un inel verde la limita de
separare a celor doualichide, bilirubina este prezenta.
DE RETINUT: In mod uzual determinarea glicozuriei se face prin teste rapide.
Se face cu reactiv Legal-Imbert $i solutie de amoniac.
TEHNICA:
- peste urina din eprubeta (5-6 ml) se adauga cateva
picaturi de reactiv;
- se agita U$or, apoi
- se prelinge pe marginea eprubetei 1 m! amoniac.
INTERPRETARE: daca urina contine acetona - se
formeaza un disc violet la Iimita de separare a celor doua
lichide.
Determinarea
urobilino-
genului
Determinarea
bilirubinei
Studiul cantitativ al elementelor figurate $i al cilindrilor din urina S8 face prin
testul Addis-Hamburger:
Etape
de execufie
ATENTIE! La femei nu se fac recoltari In perioada menstruala.
1. Pregatirea 11.1. Se anunta boln~vul cu 0 zi Inainte de efectuarea probei;se
bolnavului I recomanda. regim fara lichide cu 24 ore Inainte.
164
r--
Determinarea
aeetonei
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
'I
~
I
Aspirafia gastrica = golirea stomacului de conjinut - prin intermediul unui tub
introdus T n stomac $id18nlinerea stomacului gol, prin electuarea unor manevre de
aspiratie.
....-
- i se asigUra scuipatori de rulaj pentru a se putea schimba la
nevoie
- dupa golire, se spala cu apa rece, apoi cu apa calda, cu perii
speciale, tinute Tn solutie dezinfectanta
- se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare
-
Captarea
- se a$aza pacientul, T n functie de starea generala, in pozilie
vilrsaturilor
$ezand, decubitdorsal, cu capul intors intr-o parte .1'.7""
- se protejeaza lenjeria de pat cu mU$ama $i aleza
- se protejeaza pacientul cu prosop in jurul gatului
- se Tndeparteaza proteza dentara mobila cand este cazul
- i se of era tavita renala $i/sau se sustine
I - se Tncurajeaza, i se ofera pahar cu apa sa-$i clateasea gura
- i se of era cuburi de gheata, lichide reei in cantitati miei
- se $terge fata, se pun comprese reci pe frunte
- se pastreaza varsatura pentru vizita medicului
- se noteaza caracterele varsiHurii, frecvenja
- se spala $i se dezinfecteaza recipientele, se pregatesc pentru
sterilizare prin fierbere sau autoclavare
Captarea
materiilor
fecale
Notarea
scaunelor
Captarea
urinei
Captarea
sputei
7.
EXECUT IE
- se separa patul de restul salonului cu paravan
- se Tndeparteaza patura $i cear$aful care acopera pacientul
- se protejeaza patul cu mU$amaua $i aleza
- se dezbraca pacientul (parte a inferioara)
- se ridica pacientul $i se introduce bazinetul cald sub regiunea
sacrala
- se acopera cu lnvelitoarea pana termina actul defecarii
- se efectueaza toaleta regiunii perianale
- se Tndeparteaza bazinetul cu atentie
- se acopera cu capacul sau Tnvelitoarea special pregatita $i se
Tndeparteaza din salon
- se strang materialele folosite
- se imbraca pacientul, se reface patul
- se aerise$te salonul
- se spala mainile pacientului
- scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala T n locuri
special amenajate
Notarea scaunelor, T n foaia de temperatura, se face prin semne
conventionale:
- normal = I (I inie vertic:ala)
- moale ',/ (I inie oblica)
- diaree (apos) = - (I inie orizontala)
- mucus = X
- puroi = P
- sanguinolent = S
- melena = M
Daca numarul scaunelor evacuate Tntr-o zi este foarte mare,
se noteaza numarul total urmat de semnul conventional
respectiv (de exemplu, 12, adica 12 scaune diareice-apoase).
--.: servirea urinarelor, ca $i Tndepartarea ior S8 fac"e in mod
asemanator cu a bazinetelor
- urinarele pot I i plasate pe suportul de sarma, fixate la
marginea patului
- dupa utilizare, se golesc imediat, se spala la jet de apa calda
$i se dezinfecteaza
- se face T n recipiehte spalate, sterilizate, uscate, cu solutie lizol
3% $i fenol 2,5%, amestecata cu soda caustica (fara solutie
dezinfectanta atunci cand sputa trebuie examinata la laborator)
- se instruie$te pacientul sa nu Tnghita sputa, sa nu 0Tmpra$tie,
sa foloseasca recipientul dat
"--
166
~--
I ndicalii
Echipamen-
tul necesar
Aspira~ia gastrica
- sindromul de staza gastrica este 0 indieatie majora; uzual,
este efectuata T n urmatoarele cazuri:
- obstructie intestinala (ocluzie)
- ileus paralitic
- preoperator - Tn intervenlii chirurgicale abdominale,
gastrice (ulcer gastric perforat, va rice esofagiene sau gastriee)
! ... - postoperator (gastrectomie, colr~cistectomi8.)
I _ Precizare:
I n afara de a$a-zisa aspirajie activa, con tin ua, in tubalia gastrica
de evacuare a conjinutului stomacal are urmatoarele indieatii:
- obstacol digestiv la nivelul stomacului, duodenului sau pilorului
- hemoragie digestiva superioara, cu aeumularea unor cantitali
mari de sange T n stomae
- pareza gastrica T n cadrul tubului digestiv, de stres
- carucior
- sonda - nazo-gastrica; se folosesc, de obicei, sonde eu lumen
mic, preferandu-se, T n ultimul timp, sonde de plastic cu varf bonl
$i cateva orificii latera!e = sonde Levin cu un singur lumen
167
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
II
,I '
.-.-_ .,,'--~
' " " 1
168
=- ._.~~-~~~~
(,
- securizeaza sonda la nas sau fata, cu banda adeziva
- aspira continutui gastric printr-o aspirajie continua sau inter-
mitenta, In funcjie de recomandarea medicului
Dupa suprimarea aspiraliei gastrice asistenta:
- se asigura ca, dupa manevra, pacientul sta conlortabil pe cat
posibil
- IndFplirteaza rnaterialeie loloslte
- Inregistreaza tehnica efectuata
- monitorizeaza pacientul pentru orice efecte post-rnanevra : ; ; i Ie
raporteaza rnedicului
169
- prevenirea lezarii mucoaselor " . "
- securf'Latea sahder, lanas sau la faja,atunei ca: nd aceastaa
ajuns 1 1 '1 stomac, de a$a maniera Incat aceasta sa nu preseze
mucoasa nazala; restul sondei se fixeaza la pat sau la hainele
pacientului
- lubrifierea sondei cu lubrifiant solubil In apa, I
- pastrarea umeda a mucoaselor; se pot oleri pacientului
bomboane tari ce trebuie supte $i care stimuleaza salivajia
- ingrijirea frecventa a cavitajii bucale $i nazale pentru a preveni
uscaciunea lor din cauza prezenlei sondei
- eliminarea excesului de secretii din jurul narilor $i aplicarea de
lubrifiant hidrosolubil pentru a preveni consolidarea secreliilor
- modificarea frecventa a pozijiei pentru prevenirea presiunii
exercitate de sonda asupra mucoasei faringiene
r-
Promovarea
corHortului

iii DE RETINUT:
Aspiralia continua poate fi efectuata: cu ajutorul unei pornpe sau prin intra-
ducerea capatului distal al sondei nazo-gastrice intr-un recipient asezat rnai jos
dedit stomacul pacientului.
,. Aspiratia intermitenta: cu ajutorul ullei pompe sau cu ajutorul unei seringi. intre
aspirat
ii
, capatul sondei se inchide. Aspiratia intermitenta este lolosita la sondele
eu un singur lumen.
Daca exista suspiciunea unei astupari a sondei, ea va fi perrneabilizata prin
Introducerea unor rnici cantitali de aer sau ser fiziologic (nu se lolosesc solulii
hlpertone ).
Cantitatea Iichidului de staza aspirata din ~; tomac va fi masurata cuexactitate $i
ealculata ca pierdere in cadrul bilanjului hidric.
Suprimarea aspirajiei gastrice se lace dupa 0 pensare prealabila de circa 6 ore
a sondei deaspiratie, timp in care nu trebuie sa apara semne de intoleranla gas-
triea.
Comunicarea, in special cea verbala, poate fi redusa, 0coala de hartie si un cre-
ion, puse la indemana, pot fi de un real ajutor pentru pacient.
/,-.- \
i " (
, !
,/
.'.j
'? ~ ':~ A
" \L;;. , .f . . . . f .
!( t ;" I~' ~
, , -yo I
:J~~' /l
/ .
, '. ~
!)~; , .< ~~,.
// /-) ii \
in lipsa unoI' asHel de sonde, ele pot fi improvizate din truse
de perfuzie.
Orice sonda de aspiratie gastrica va trebui sa aiM notate,
Inainte de a fi introdusa, dimensiunile de 50 $i 60 cm de la
capatul distal.
- materiale pentru proteclia pacientului $i a patului ($ervelele,
$orturi.tayit.: i! renala,mu$ama, aleza) .'
i - recipientpentru proteza dentara, daca este cazul
- material necesar pentru curatarea narilor - la nevole
- lubrifiant - hidrosolubil
- seringa de 20 ml
- recipient pentru lichidul de aspiralie
- hartie de turnesol pentru testarea aciditalii
- pensa hemostatica - la nevoie
- pompa de aspira!ie sau seringa de calibru mat mare
inainte de toate, asistenta:
- explica pacientului scopul
tubajului, explica manevra, Ii
ca$tiga consimtamantul $i
cooperarea
- asigura izolarea pacientului
- asigura pacientului 0pozilie
cat mai confortabila $i re-
'Taxanta, " informeaza asupra
duratei interventiei
- Indeparteaza proteza den-
tara - daca exista - Intr-un
recipient etichetat cu nume
- roaga pacientul sa-$i sufle
Fi g. 1 9 - Miisurarea sondei Levin nasul, p~ v ran,?,. fiecan: ; nara
1 . distanta de la ureche la nas sau curata nanle daca este
2, distanta de la nas la necesar
r extremrtatea Inferroara a bv tid "-
"
apendicelui xifoid _ - Intrea a pacle~ u . aca are
defect nazal
I - masoara, cu aproxirnalie, distanta de la narile pacientului la
I
stomac $i noteaza pe tubul nazo-gastric sau masoara distanja
conlorm ligurii 1 9
- introduce sonda In stomac (vezi tubaj gastric)
- verilica daca sonda a ajuns In stomac prin una din
urmatoarele metode:
- aspira con!inutul gastric $i testeaza aciditatea cu hartie de
turnesol
- introduce 20 ml de aer in stomac cu ajutorul unei seringi, in
timp ce 0 a doua asistenta asculta abdomenul cu ajutorul
unui stetoscop; un vuiet va fi auzit In cazul plasarii corecte
a sondei In stomac
'I
'I
I
( I
. 1
I
I
I
I
I
i Efectuarea
manevrei
I
( I
~
1
170
Tubajul intestinal - aspira~ie intestinala continua
Tubajul intestinal =introducerea prin gun'i sau nas a unei sonde de plastic sau
de cauciuc In intestin, dincolo de Iimitele duodenului.
Scop: alimentarea sau hidratarea; aspiratia intestinala continua.
ASPIRATIA INTESTINALA CONTINUA
II
I
1
I,
I
I
I
I
I
I
I
I
) / ~ 1 1 ' / /
i'~'"
J h
J ')
\(N./
Fig. 21 - Aparat improvizat pentru
realizarea vidului necesar
aspiratiei continue
\
I
171
Recipientul de colectare poate fi racordat la urmatoarele
sisteme de aspiratie:
- aspirator electric
- trompa de vid - care aspira aerul din recipient In funclie de
intensitatea cUrentului de apa din relea (vezi aspiralia
pleurala)
In cazulln .careaparatura nu poale fi racordata la releaua de
apa, vidul r'lJ Cesar se realli:eaza prin diferile mecanisme
improvizate pe principiul vaselor comunicante.
Se vor folosi doua recipiente cu capacitate de cille 10 I.
Unul va fi astupat cu dop de cauciuc, prin care lrec doua
tuburi de sticla, unul lung
pana la fundul vasului, celalall
scurt, numai pana sub nivelul
dopului.
Sorcanul astupat $i umplut
cu apa este atarnat pe un
stativ - cu gura In jos. Tubul
lung se racordeaza la sonda
aspiratoare, iar cel scurt se
racordeaza fa un tub de
cauciuc sau plastic prevazul
cu c1emaHoffman. Aces! tub
patrunde in al doilea borcan
situat cu 1,5 m sub nivelul
primului.
Sistemul funclioneaza In
felul urmator: se deschide
clema Hoffman iar apa Incepe
sa curga in borcanul de jos,
realizand 0presiune negativa
in borcanul de sus.. Vidul creat va exercita 0 forta de aspiralie
asupra conlinutUfui intestinal. Dezavantajul acestui aparar: ga-
zele din intestin Humplu foarte repede $i borcanul aspirator
trebuie mereu umplut cu apa. Din acest motiv s-au conslrui!
modele de aparate dupa principiul de funclionare al apara!elor
de pneumotorax, unde, dupa scurgerea apei dintr-un recipient in
altul, se inverseaza pozitia celor doua aparate (Fig. 21).
Daca nu dispunem de nici una din posibilitatile aminlile,
atunci aspiralia se va face cu 0seringa tip Guyon, Record sau
alt lip, de calibru mare, cu care se va face aspiralia din 10In 10
minute.
- Res!ul materialelor necesare se vor pregati ca ~i pentru
aspiralia gastrica $i tubajul duodenal.
Mecanisme
improvizate
pe principiul
vaselor
comunicante
.j... "' 7' :/ , ~ ----
- extragerea lichiaeior $i a gazelor din intestin pentru a preveni
distensia intestinaia cauzata prin acumularea de gaz $i lichide
(decompresiune)
- In cawl Intreruperii tranzitului intestinal; In obstructia
intestinala - cand gazele $i lichidele nu pot fi absorbite sau
eliminate pe cale naturala
- ca masura profilactica - Inaintea unei interventii chirurgicale
pe abdomen - pentru a preveni varsaturile postoperatorii $i
tensiunea (presiunea) asupra suturii operatorii ce pot produce
ruperea (dislocarea) acesteia sau pentru a preveni 0obstructie
intestinala postoperatorie
- pentru temporizarea unei interventii chirurgicale, In caz de
ileus mecanic
- ca metoda de tratament In cazul ileusului paralitic, pentru
decompresia tractului gastrointestinal
- sonda lunga - Miller-Abbott =3 m Clf!umen dublu (Fig. 20)
0.0 O'O.Cl /' "'~ "~." ~.. ~__ ..
-./
\\
> = II
. ~ -_ . _ - - i - _ ,_ ~ _ ,:7 . c:r=~ j/
V Fig.20- Sanda Miller Abbott
.- -i - un lumen. se t~rminaprip,tr'un balona$ de caucil::::: eu q I
.capacitate de 50 ml-care paaie fiumflat prin lumen
Salonul umflat asigura Inainlarea sondei In intestin,
reprezentand un excitant mecanic In declan$area mi$carilor
peristaltice.
- celalalt lumen, de calibru mai mare, se termina printr-o oliva
metalica $i serve$te la aspirarealichidelor $i a gazelor.
In lipsa sondei Miller-Abbott, se poate folosi $i sonda
duodenala Einhorn.
- recipient de colectare - borcan de 5-10 I, In care se realizeaza
o presiune negativa; mecanismele de aspiratie a aerului din
recipient pentru a realiza un vid sunt diferite.
Echipamen-
tul necesar
Indicatii
172
- vine de la cuvantul grecesc "stoma", care inseamna gura sau
gaura
- creareaprintr-o interwerijie chirur]kalaa unei deschizaturi
(stome) prin care se realizeaza 0 comunicare intre un organ
cavitar 9i tegument sau realizarea unei noi deschideri intre doua
formajiuni
Stomiile
DEFINIREA TERMENILOR
Stoma
Anus
artificial
stomie
lIeostomie
Colostomie
Urostomie
173
- orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenjie chirurgicala,
in vederea eliminarii conjinutului intestinal
In funcjie de locul stomei, se folosesc diferite denumiri,
astfel:
- deschiderea $i fixarea operatorie a intestinului subjire la
nivelul pielii peretelui abdominal
In ileostomie, anusul artificial (stoma) este la nivelul ileonului.
- deschiderea $i fixarea colonului la suprafala peretelui
abdominal, printr-o intervenlie chirurgicala.
Colostomia poate fi temporara sau definitiva. Anusul artificial
creat (stoma) poate fi la nivelul colonului
ascendent, transvers sau descendent.
- nefrostomie =crearea operatorie a unei
comunicari intre rinichi $i piele printr-o
sonda, in vederea derivarii urinei in
exterior
- ureterostomie (directa) =aducerea ure-
terului la piele printr-o stoma (Fig. 22)
- cistostomie = aducerea vezicii urinare
la piele printr-o stoma (cistostomie de
derivajie temporara sau definitiva)
__ uretrostomie.(perin)ala) = aducerea
uretffiila pielea'perineului tot printr-o
stoma
Precizare: - urostomiile interne nu Ie
definim, deoarece nu constituie 0 Fig. 22- Urete~os10rnie
problema de practica pentru asistentele cutanata
medicale I
Gastrostomie 1- crearea unei comunicari intre stomac $i peretele abdominal .
printr-o stoma efectuata chirurgical. Scopul- nutrilia pacientului.
COL OS TOMIILE
Colostomia poate Ii la nivelul colonului ascendent, transvers, descendent. Cel
mai frecvent folosita este colostomia la nivelul colonului descendent pentru
cancerul sigmoid ian, rectal sau anal.
..'-
Pregatirea pacientului:
- asistenta informeaza, explica 9i pregate9te pacientul psihic $i
fizic, ca 9i Tncazul aspirajiei gastrice
- pregate$te patul cu lenjerie curata, cu mU$ama, traversa cu-
rata, pentru a nu deranja ulterior pacientul (intervenjia fiind de
lunga durata) . .. ..;:
- informeaza paeie'ntul asupra duratei carep'~~le fi 1-2 zile 9i rricii nidlt
- introducerea sondei pana Tn duoden se face la fel ca $i la
tubajul duodenal (vezi tehnica tubajului duodenal)
- pentru introducerea sondei Tnprofunzime mai mare, asistenta
umfla balona$ul prin lumenul corespunzator; balona9ul va
Tnainta Tn intestin tragand dupa el sonda; viteza de Tnaintare
este de 1 em pe minut; Tnaintarea sondei poate fi facilitata prin
modificarea pozijiei pacientului, astfel:
- culcat pe partea dreapta 2 ore
- culcat Tndecubit dorsal 2 ore, apoi
- culcat pe partea stanga 2 ore
- asistenta verifica profunzimea sondei - prin citirea cifrelor
marcate pe sonda; poate fi pana la 3 m de la arcada dentara
- cand sonda a ajuns inprofunzimea dorita, asistenta dezumfla
balona$ul
- apoi, racordeaza tubul mai gros al sondei la aparatul de
aspirat
- deschide robinetul sondei 9i Tncepe aspirajia
- pe tot timpul aspirajiei, se va pastra 0 igiena bucala riguroasa
(irepro$abila) pentru a preveni infecjiile bucale virotice $i
micotice.
Sonda se va mobiliza de mai multe ori pe zi pentru a preveni
escarele intranazale.
Efectuarea
manevrei
IlIll DE RETINUT:
deoarece prin aspirajie se pierdcantitali mari de Iichide $i saruri"minerale,
lichidele administrate se vor nota pentru bilanjul Iichidian
aspiralia intestinala trebuie sa fie insojita totdeauna de hidratarea $i
mineralizarea organismului(lichide $i electroliji administrate parenteral)
.lichidele extrase vor fi masurate $i notate exact pentru calcularea bilanjului hidric
extragerea sondei se face cu sistemul de aspirajie in funcjiune pentru a
indeparta lichidele, gazele acumulate pe parcurs Tnintestin, duoden, stomac
indepartarea sondei dureaza 15-20 minute; uneori este nevoie ca extragerea sa
se faca mai Incet, cate 15-20 cm la fiecare 10 minute
dupa terminarea aspirajiei, hidratarea $i mineralizarea pacientului se va face pe
ealea indicata de medic pana la recuperarea pierderilor.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
: ~ ~ ~ g ~ ~ aparate: @ , ~ ~
- pot sa.fie ~ nc~ ise(ca u~ .sa~ Ule.t) A \ CJ) \\...0)
sau deschlse IIIpartea IIlfenoara ~ _" III ~
pentru a permite golirea (Fig. 23)
- fixarea pungilor se face cu un _
adeziv care se afla pe suprafata --
de fixare a pungii (Fig. 24) Fig. 23 - A. pungii inchisii
Unelepungi au protectoare cutana~ '.~ B. punga d8sch:S3
te care permit protejarea pielii In
caz de iritatii sau alergii din cauza
adezivului
aparat cu centura, tara adeziv:
- este compus dintr-un inel (disc)
pecare se fixeaza punga; inelul
este prevazut cu doua urechiu$e
In care se fixeaza centura.
Dezavantajele acestui tip de
aparat: Fig. 24 - Aparat colector la
- nu sunt etan$e pentru materiile cop:i cu stomie
fecale $i mirosuri
- pot produce leziuni sub aparat
- pot favoriza aparitia sau agravarea prolapsului $i a
eventraliei
- sistemul de aparat cu doua piese (mai perteetionat)
- este compus dintr-o placa de proteclie a pielii pe care se
fixeaza punga
In primele zile din perioada postoperatorie asistenta:
- panseaza rana abdominala folosind tehnica aseptica cu-
noscuta (vezi tehnica pansamentului)
- din prima zl dupa operalie, ajuta pacientul sa se ridice
- In a doua sau a treia zi dupa operalie, chirurgul veri/ica
permeabilitatea stome;; In acel moment, adesea se evacueaza
un scaun pastos, mirositor; asistenta previne pacientul, chiar de
la prima tehnica de Ingrijire, asupra caracterului scaunului
evacuat
-:-prot~ jep.c~ ? patul cUJ1lasticacoperit c;:u.ale;;;l_ ........
::"explica pacientului practica de Ingrijire, Ii ca$tiga Increderea $i
cooperarea; IITncurajeazasa participe la Ingrijire .
- asigura intimitatea pacientului $i-Iajuta sa se a$eze Intr-o
pozitie confortabila
-Imbraca manu$i (nesterile)
- a$aza un prosop de hartie sau 0 fa$a In jurul stomei pentru a
proteja zona Inconjuratoare de scurgeri sau revarsari
- observa pacientu/ Tntot timpul acestei activitali /'
- gole$te aparatul colector $i masoara conlinutul daca se cere
- Indeparteaza fin aparatul : : : J
- spala pielea din jurul stomei numai cu apa calda $i. sapun
neutru; sapunul obi$nuit poate cauza iritarea pielil
175
Conduita
asistentei in
practica de
ingrijire
,
l'
174
fNGRlJlREA PACIENTULUI COL OS TOMIZA T
Asistenta nu poate sa dea ingrijiri $i educatie unui pacient
daca nu cunoa$te toate aspectele problemei pe care Ie prezinta
un pacient cu colostomie: ce gande$te pacientul? ce simte?
dorinlele, refularea, spaima etc.
Ea trebuie sa stabileasca cu pacientul un climat de incredere
care sa-i U$ureze adaptarea la noua situalie. ,
Asistenta trebuie sa-$i puna in praCiic~ 'cuno$tintele de
psihologie $i sa execute intervenliile in funclie de personalitatea
pacientului.
$ocul cauzat de colostomie, diagnosticul de cancer
mic$oreaza capacitatea de adaptare a pacientului $i a familiei
sale la noul mod de viala.
Pacientu/ poate fi anxios, mahnit pentru diagnostic $i
operatie. Dore$te sa $tie: in ce consta c%stomia, ce-I va
impiedica sa-$i indeplineasca activitatea? Asistenta iIva ajuta $i
Incuraja In a$a fel Incat el sa poata suporta mai u$or situalia
inevitabila.
Este bine ca asistenta sa se gandeasca la experienta dificila
prin care trece pacientul; el probabil n-a vazut niciodata 0incizie
chirurgicala, cu atat mai pulin 0colostomie; asistenta poate sao'
obi$nuiasca, Inca Inaintea operatiei, cu imaginea de sine. Ii
poate face desene, sau Ii va arata fotografii In care sunt prezen-
tate imagini corporale schimbate prin colostomie. Acestea,
aratate Inainte de operalie, pot reduce $ocul resimlit de pacient,
atunci cand i$i va vedea plaga operatorie pentru prima data.
In cursul conversaliei din perioada preoperatorie, asistenta
asigura pacientul ca imediat dupa operalie va fi Ingrijit $i va fi
educal ca sa se poata apoi Ingriji singur, mentionand ca azi mii
de persoane, avand 0colostomie, duc 0viata activa norrrdla.
- masuta sau tava pentru materiale
- un lighean/vas cu apa calda
- fa$a sau prosoape de hartie
..'-, -. ap, lrat colector polrivit('p8nga colectoare)
-foarteci
- cana de masurat conlinutui
- manu$i (nesterile)
- crema "de bariera" pentru protejarea pielii din jutul stomei
- deodorant daca e nevoie
- recipient pentru materialtll murdar (Ie$i, comprese)
Exista 0 mare varietate de pungi colectoare $i aparate cu
centura. Alegerea tipului de material colector este In functie de
mai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie,
personalitatea, activitalile pacientului, timpul pe care iIare pa- .
I cientulla dispozilie pentru Ingrijirile sale, instalaliile sanitare etc, j
Sus}inerea
psihologica
I > '
Aparate
colectoare
f--
Asigurarea
echipamen-
tului necesar
. pentru
ingrijirea
stomei
~
j
B
._-_.1
1 1 1 ( /
A
Fig. 28 -Introducerea saculuide drenaj
in vasul WC.ului
Fig. 21 A.Rasfrangereasacuiuide drenaj
$i infa$urareapesfeinel
B.Adaptareafa centuraa inefului
(cusaculde drenaj)
177
- punga pentru pansa-
mentul $i compresele \
folosite .
- pansament pentru a
acoperi colostomia
- prima clisma se poate
.efectua. in a opta, a zecea
zi postoperator $i numai
daca exista recomandarea
medicului
- Inainte de inceperea pri-
mei clisme se verifica sen-
sui traiectului intestinal,
printr-un tU$eu de intro-
ducere a "colotipului"
- perioada cea mai fa-
vorabila pentru clisma este
in convalescen!a - intre 3
saptamani $i 2 luni dupa
inteNentia chirurgicala
- clisma se face la inteNal
de 2-3 zile
-Ia ore fixe, indiferent in ce
perioada a zilei
- recipientul umplut cu so-
IU!ie de irigat se fixeaza pe
suport
- pacientul se a$aza pe un
scaun sau poate sa stea in
picioare, in fat a chiuvetei
de WC
- extremitatea inferiora a
sacului de drenaj seintro-
duce In .chiuveta WC-ului '''''1,
sau intr-un recipient co-
lector (Fig. 28)
- se elimina aerul din tubul
irigatorului
- se introduce colotipul in
stoma prin extremitatea
superioara a sacului de
drenaj
- la inceput se introduc in
jur de 500 ml so/utie, apoi
treptat pana la 1 000 ml
- solutia = apa curata
calduta
Recomandari
t':.
Efectuarea
irigaliei
j
I
"''''1
(
Fig. 26- Realizarea
uneiirigaliicucanula
colotip
~
176
In cazul golirii $i spalarii intestinului prin
irigatie pregatim:
- irigator pentru colostomie, tub, adaptor
(Fig. 26)
- canula c%tip (speciala pentru clisma)
- solutie (apa) calduta
- vaselina pentru lubrifierea canulei
- suport pentru irigator
- sac de drenaj cu adeziv care se fixeaza di-
rect pe piele - sau un sac de drenaj cu un inel
pentru fix area sacului (fig. 27 A, B)
- incurajeaza pacientul
sa-$i priveasca stoma $i-i
explica ce face
- obselva culoarea $i as-
pectul stomei $i a pielii
dimprejur (ro$eata, iritatii)
- $terge cu meticulozitate
pielea din ju'rul stomei .... Fig. 25 A.Ridicareamembranei
- aplica 0 crema protec- protectoarein vedereafixarii
toare, care apoi se pungiicolectoare
indeparteaza B.Adaptareapungiicolectoare
- fixeaza aparatul nou
I pregatit astlel incat sa nu permita nici 0 scurgere in jurul stomei
I
(Fig. 25 A $i 8)
- se asigura ca pacientul se poate simti cat mai conforlabil.
Echipament
pentru
irigaJje
/R/GAREA COLONULU/ PR/N STOMA (CLISMA)
- eliminare regulata -
Scopul irigarii este de a goli colonul de gaze, mucus $i excremente, pentru ca
pacientu/ sa poata sa-$i urmeze activitatile sale. 0 irigare este 0 clisma.
Irigarea este bine sa se faca la ore regulate $i se prefera dupa 0 masa, caci
ingestia de hrana stimuleaza peristaltismul $i defecatia.
Irigarea (clismC'!).este rezervata numai pacientilor cu colostomie stanga.
Contraindicajii:
la persoanele In varsta cu stare generala alterata
.Ia debi/i
e prudenta in caz de colon irad/at sau diverticuloza de colon
e la pacienti cu angina pectorala in antecedente.
IIAtenlie
Folosirea sondelor sau cateterelor de orice tip prezinta rise de perforare a
,intestinului. SeJoiose$te doar "GOlotipul",caresuwima acest.risc;,.
I
I,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
II
, I
- irigatorul se ridica la nivelul capului pacientului
- In caz de colici se opre$te introducerea apei
- se a$teapta relntoarcerea lichidului de spalatura, care dureaza 15
minute; In acest timp, pacientul poate sa citeasca sau sa asculle
radioul, se Indeparteaza materialele folosile
- stoma se acopera cu pansament $i comprese
II Important:
Asistenta Incurajeaza pacientul sa observe bine tehnica, Ii
explica fiEici.ue etapa, astfellndit Eil sa fie capabil sa a execute
singur.
REINTEGRAREA PSIHO-SOCIALA A PACIENTULUI COLOSTOMIZAT
Este indicat ca asistenta sa etectueze vizita la domiciliul pacientului pentru a
vedea modulln care acesta s-a adaptat In mediul de acasa.
Mentinerea
Ingrijirea slomei ca atare nu este a practica sterila, trebuie
unui mediu
Ins? mentinute standarde ridicate de curatenie.
de igiena
Ingrijirea stornei trebuie privita ca a forma de toaleta $i se
la standarde
efectueaza a spalare minutioasa pe mana. Pacientul trebuie
ridicate
Invatat sa-$i protejeze pielea impotriva iritarii $i infectiei.
Infectiile pielii din jurul stomei pot fi bacteriene $i fungice.
Cea mai frecventa infectie este cea cu Candida albicans. De
asemenea, se va atentionaasupra faptului ca orice stoma cu
drenaj ooate duce la iritarea pielei daca aceasta nu este adecval
protejdS.. De aceea, atunci cand exista regurgitari de la punga,
aceasta trebuie imediat schimbata.
Continutul pungii de la stoma trebuie golit la toaleta. Pungile
murdarite trebuie tratate ca $i gunoi. Odata ajuns acasa,
pacientul va fi instruit sa Inveleasca punga In hartie, in ziar sau
, In alta punga de plastic, dupa ce a fast golita $i sa a arunce la
cO$.ul de gunoi.
In timpul noptii, pacientul poate sa nu foloseasca punga
colectoare, ci numai pansament absorbant
Comunicarecf '
'0sarcina de baZEl' a asistentei medical tlste sa ajulc>-pepadent sa
reziste psihic, sa faca fala stresului creat de imaginea corporala
modificala, sa-I ajute sa se acceple, sa se adapteze psiho-social.
Capacilatea insuficienta de a face fata bolii poale producedeleriorarea
cronica sau permanenta a calitalii vielii pacienlului $i a familiei sale.
Dintre loti membrii echipei de ingrijire, asislenla esle cea mai In masura
sa evalueze reaclia psiho-sociala a pacienlului tala de suferinla sa. Ea
observa deseori la pacienti semne care 0 fac sa-$i dea seama ca
ace$tia nu fac fata schimbarilor din viata lor.
Astfel, 0 asislenla cu abilitate inluitiva poaleevalua slarea psihica a
pacientului dupa modul in care suspina, dupa felul cum prive$le in gol
pe fereaslra sau dupa felul relaliilor sale cu familia: lensionate,
Incordate elc. Acesla reprezinla un lip inluiliv de comunicare.
178
r---
.' r-'
Pentru a promova adaptarea pacientului la schimbare, asislenta
lrebuie sa caule modalilali de inlervenlie pentru a-i diminua tristelea $i
pentru a preveni inslalarea unei depresii.
Astfel, asistenla lrebuie sa Incurajeze pacientul:
- sa vorbeasca despre propria-i stoma, despre problemele sale,
sa-$i elibereze lrislelea vorbind
- sa-I faca sa vada ca-linlelege, sa-I faca sa simta ca-i Inleles
- siH cree?e 0 atmosfera de: lini$te, calm, re!axanta, ca In felul.
acesla sao;ofere pacientului posibililatea de a pune intrebari, mai
ales ca 0 preocupare a pacientului este frica degajarii unui miros
neplacul de la nivelul stomei.
Simplul fapl ca poate sa discule libel'despre grijile sale, ca se simte
inleles poale fi Iini$tilor $i constituie 0u$urare deosebita pentru pacient.
Asislenta trebuie sa-i explice pacientu!ui chiar din momentul primei
manevre de ingrijire ca, 0 data ce se stabilizeaza funclia intestinaJa,
mirosurile neplacute nu VOl'mai fi 0problema. 0data ce i se va permite
un regim alimental' normal, el I$i va da seama care alimente VOl'
produce miros mai neplacut $i pe acestea Ie poate exclude din
alimentalie.
Se poale folosi deodorant local sau aparate cu filtre care rezolva
problema mirosurilor.
Pentru ca intervenliile asistentei sa aiba rezultatul doril, ea trebuie
sa $lie sa ca$tige Increderea pacientului, sa $tie ce sa faca pentru a-i
alunga lrislelea, sa $tie cum sa-i vorbeasca pacientului ca sa-I
convinga ca 0 tristele prelungila poate deprima sistemul imunologie al
orgrinismului.
Cand pacientul este deprimat, asistenta poale interveni spunandu-i
"Ie(va) inleleg, sunt alaturi de line(dumneavOaSlra)".
Asislentele care au un comportament rece, dislant nu sunt capabile
sa acorde un sprijin moral de buna calilale. Asislenta lrebuie sa $tie
sa-i asigure confort pacientului, permilandu-i sa-$i descarce lensiunile
$tiind ca prin aceasla lrislelea $i deprimarea pacientului se VOl' diminua.
.Ascultarea este 0componenta majora a comunic8rii. Actul ascultarii
este adesea mai de ajutor decat orice sfaturi.
Calea cea mai importanta de a-I ajuta pe pacient este ca prin
comunicare non-v~rbala~a arale ca. ea,JWeste dera(1j{3tade faptu/ ca
o ftJnclie norma/a a (;(Jrpu/iJiare /ocintr-o a/ta zona a acestuia.
Comunicarea non-verbal a prin geslica se refera la modul in care
asislenta se comporla alunci, cand efectueaza Ingrijirea stomei:
privirea, expresia felei, modul in care se mi$ca etc. loale sunt mesaje
non-verbale pe care pacienlul Ie receplioneaza cu implicalii negative
sau pozitive.
o alIa problema importanta a pacientului coloslomizat este
leama de reaclia membrilor familiei $i a prietenilor, teama de
respingere. Pacientul i$i pune 0 serie de Inlrebari: "cum VOl'
reacliona oamenii/sotul (solia) fala de coloslomia mea?" "Este
cineva care ma poate ajuta?"
Cand IipSe$le lncrederea in allii, pacientul i$i pierde $i
inerederea in el insu$i, eeea ce " face sa se izoleze social. De
179
I
I
,,>.1
I
I
I
I,
I
I
I
I
I
I
I
II
I
I
I
I
II
I
I
I/JI
' II
I" ~.-;
I
I
I
I
Regimul
alimentar
EHminarea
, -'-.::;.~
aceea, este esenji Ica asistentasa-$i rezervetimpTncadrul vizitei
ladomiciliu,pentr a discutacu familiadespreimportantasprijinului
ce trebuie acordat pacientului,atat moral cat $i fizic.
Increderea pa ientului ca membrii familiei $i prietenii nu-Ivor
abandona, IIajut pe acesta sa nu se izoleze social de ceilalti,
inclusivde membr i familieL
Pent~ a ajut . pacientul,sase adapteze .Ia ,noua situatie,.
asislenta lrebuie a-Ipuna la dispozitie Iiteraturaadecvatadespre
propriul tip de sto a.
De asemenea, planificarea unei vizite din partea cuiva care a
depa$itcu succes onfruntareacu aceastasituatiede colostomizat,
face ca pacientul a capetesperante.
o data ce pa ientul poate beneficia de un regim alimentar
normal, eliminare materiilor fecale se produce mal frecvent.
Printr-un proces d observare pacientul trebuie incurajat sa cu-
noasca efectele p care Ie au diferite alimente asupra eliminarii
fecalelor. Astfel, e va fi Tnstare sa-$i potriveasca regimul de a$a
natura ca sa se fo meze un scaun mai solid. Acest proces poate
dura mai multe 5 ptamani iar asistenta vacontinua' sa acorde
ajuter $i sa dea sf turi In legatura cu regimul potrivit.
Regimul alime tar al purtatorului de stoma va fi bogat In
proteine $i hidrati e carbon,.sarac Tngrasimi. Se vor prefera ali-
mente cu continu redus Tn' terulaza sprea evita reziduul im-
portant, fermentat a intestinala $i emisia abundenta de gaze.
In prima perio da se vor reduce fructele $i salatale crude.
Se recomand : carne fiarta (raso!) de vita, vitel, pasare,
pe$te slab, orez, ranzeturi nefermentate, ceai, lapte, se evita
bauturile reci.
Este nevoie ca pacientul sa-$i stabileasca un orar fix pentru
mese.
Prezentaunei stOnTe schimbacomplet modulrn care
materiile ' recale 5 eliihmlYldin corp $i pacierifOltn' ib' uie sa ' fIB'
ajutat sase adapt ze cu noul mod de viata.
In perioada i ediat postoperatorie, spre deosebire de
defecarea norma' ", pacientul nu are nici un control asupra
materiilor fecale liminate printr-o stoma. Aceasta este 0alta
problema despre care pacientul trebuie sa rnvete. Inilial,
materiile fecale u 0consistenla fluida intrucat funclia de
absorblie a apei pate fi derivata.
Dupa doua s u trei saptamani, cand pacientul poate
eonsuma un regim normal, se poate forma un scaun semi-solid,
mai ales cand sto a este 0colostomie in colonul,transvers sau
descendent. In c Ie din urma, se poate ajunge la un control
asupra frecvenlei functiei intestinale astfel Incat punga de
stomie sa nu mai e nevoie de a fi purtata continuu.
180
Curafenia
personala ~l
Imbracarea
Activitatea
Exprimarea
,.sexualitaJil
P"';~.. :: .
In caz de ileostomie Insa, continutul evacuat este de con-
sistenla lichida $i bogat Tn enzime digestive care pot cauza
.excoriatia $i ereziunea pielii. Continutul curge aproape continuu,
necesitand purtarea constanta a unei aparaturi.
Problemele pacientului, legate de mirosul neplacut, !eama de
murdarie $i complicatii ale pieIii sunt mai accentuate. In aeeste
situatiicel rnai potrivitaparat esteo punga cu capat deschis,
cawpoatefi golita regulat. .
. Aparaturile trebuie .golite sau ' schimbate de cate ori este
.,necesar pentru a fmpiedica suprainearearea ~i perieolul
scurgerii pe pfelea Inconjuratoare (de obicei, se schimba cand
sunt la 1/3 sau 1/2 pline); allfel, devin grele $i greu de manuiL
Orice inro$ire, umflare sau anormalitati ale stomei sau zonei de
piele dimprejur trebuie raportata.
Ingrijirea stomer trebuie coordonata eu dU$ul ~i baia de dUe
ori este posibil; aparatura poate fi golita $i fndepartata
(schimbata), in zonapielii, poate fi spalata Inainte de baie sau
dU$;aparatura noua se potrive$te dupa aceea.
Majoritatea pungilor sunt rezistente $i permit baile $i dU$uL
o data ce pacientul s~arefaeut dupa operalie $i este In stare
sa faca,fata noului fel de viata, el se va Intoarce la munea $i stilul
normal de viata. Pana $i inotul se poate include fn aelivita!ile de
recreare, folosind 0aparatura mica, temporara.
Pentru persoanele a carer eonditie 0 permite, recuperarea
optima este realizata J8; trei luni dupa carei$i pot relua
activitatile normale, incluzand lucruL
Pentru calatorii, seturile de rezerva trebuie purtate asupra
persoanei, mai degraba deeat sa fie transportate in bagaje (se
pot pierde sau fntarzie sosirea).
Sfaturi de ajutor se pot obtine de la asistenta ~i de la grupul
de sustinere potrivit.
Schimbarea care apare In cadrul relaliei intime este foarte
compJexa. Calitatea relaliei sexuale a unui euplu poate fi
afectata negativ. Rolul asistentei este sa fneurajeze paeientul
printr:.Qdiscutie.J.efer~toarela revenirea luiia:.oactivitate ..se.~yala.
normala. Meli ales.dad!' stoma e permanenta, alterarea imaginii
corporale estemajora, pacientul se eonsidera mutiiat, poate
crede ca nu este atragator din punct de vedere sexual pentru
partenerul sau, simtindu-se respins, $i exista pericolul de
retragere in sine $i de depresie.
Daca solul/solia f$i prive$te partenerul ea pe un invalid,
aceasta va afecta readaptarea lui. Primul pas in a-Ireda fnere-
derea fnsinetrebuie sa fie acceptarea lui de catre personalul
spitalului. EIinsu$i trebuie sa aleaga caruia dintre prieteni $i
rude Ie va vorbi despre stoma $; acceptarea din partea aeestora
II va ajuta sa se reabiliteze. Sfaturile inainte de operalie $i
suslinerea constanta din partea tuturor Ii vor ridiea moralul $; II
vor ajuta sa scape de repulsia iniliala aproape inevitabila, mai
ales ca unii pacienli eu stoma pot avea probleme eu funelia
181
t:-;;:.. ..
j
182
I
I
I
I
1 1 , 1
I
. . I
I !
I
I
I
I
I
I
I
C l >
(I)
.l\l
(I)
r o
(I)
C l >
u
C l >
c
C l >
iii
C l >
c
l t l
~
.c
u
:5
C
l\l
:.0
;:l
U
W
Iii
r o
0..
. < J i
c u'
. ! : ?
~
E
QJ
(I)
;:l
l\l
;:l QJ
clii
Q) ~
u0
.- c.
Ol~
o 0
o u
:8 ~
_ ' l\l
m-
., ... :::J
. . . . . E ~l, '
:= Ol
C ' w
(- ' -
C l > : : l
' C o
'l\l >
U C l >
~"S
' 0 ()
o . -
~l ?
'co Ol
c " w .
Z )(' 0
. M
o
o
C\J
C\J
. ;;:
' (jj.
.9 ?
Iii
~
o
o
C\J
C\J
Iii
~
. ;;:
. ~
c
J ! ?
:0
' 00
C
Q)
(I)
.S
o
o
OJ
Q3
"E
Q)
' 5. .
.J ! B
~Q)
~)ro
' 5. E
(I) 0
l t l >
83
, <tl C
> . ' 0 Q) Q)
'00 J ! ? ~ l\l :uE
~ :a"w 2 i3 ~ a-
u. 20 E . -'60
c OoQ). !:w(jj
. -(I)_c . EE_
~
Iii
o
o
(0
o
~}", . I:
o
o
(")

~
Iii
o
o
(")
I. .
C
:J
l t l
u
(I)
o
o / .!
~ , . I, :. ~,
E
Vl
: ' = : : L . .
o l\l .0 _
<tl :J
<D(jj
E u
o
o
(")
o
o
LO
o
o
LO
o
o
(")
. , -
o
o
, -
. l t l
C
, "C
:J
o
o
(0
>"L;" 2'
~:J C
( I )-C l >
~.~.s
' -. 0-
' O . . . . . . . , l t l
...J
o ct.r ::
I-~
O N
I-
. r : :
lI\l
. r : :
o
. r : :
~
(' I
,
. r : :
(0
, . . .
. r : :
(0
, . . .
,
. r : :
to
. ;:
'in:
.! ! !
. r : :
to i
. ,
. r : : .
o
...J I' 0
o ct.r :: ..1 . , 0
I-~. (")
0('1. , -
I-
B/LANT LlGH/DlAN
. r : :
(0
. . .
,
. r : :
to
. r : :
~ I g
.. 1;, ..... (0
(0
. . .
' ;:
>\1 1
. .
-
-=
Bifantul vizeaza mentinerea unui leehilibru Intre pierderile de apa $i c anlitalile
care vor trebui administrate.
C\J
' 3
a;
{j
t-
Tabelul1
B/LANT /NTRARI-/E$/RI
Intrari leslrl
bauturi =: 1 000 urina =: 1 000-1 500
alimente =: 1 000 sc aun =: 1 00
metabolism =: 300 pierderi insensibile =: 800
- - - - - - - - - - - - . - - - . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . - - - -
Perfuzii Pierderi anormale
(vezi c alc ulul ritmului de - febra
administrare a solutiilor -vorna
perfuzabile) - diaree
- fistule
Dormitul
IIDE RETINUT: I
-- Pentru fieeare grad peste 37 grade Celsius, se va c aleula 0 pierderJ
suplimentara de 500ml apa. ' 1
- Se va nota, de asemenea, de c ate ori a fost sc himbat un pansament ~i gradul
de Imbibare. Se eslimeaza c a, printr-un pansament abundent 1 mbibal, se poj
pierde c irc a 500-700 ml apa. !
--' In. bilantec hi)i, bral Intre inlran $, iie. $iri mentinen hidratare c onstanta. _ J
. . I
!
sexuala prin inhibitie psihic a. Barbatii pot avea probleme de imc
potenta, iar femeile pot avea dispareunie ~i, inevitabil, prezent~
unei aparaturi de stoma abdominal a nec esita 0 gandire ~i inge1
niozitate In plus In timpul ac tului sexual. Sfaturile din parte~
asistentei, a medic ului, a grupului potrivit de sustinere vor fi d$
ajutor In ac easta situatie, c are poate fi doar temporara. Und,
este posibil, partenerii sexuali trebuie inc lu~i In sfaturile dinainte
~i de dupa operati~. _ i
. . ; ' j} . . .;'Q.. .": :' ~ " , . -t-
Ingrijirea stomel llebuie sa aiba loc Inainte c a pac ientul sa SEI
c ulc e. Se spera c a ac easta va Impiedic a nec esitatea golirii sa4
sc himbarii unei aparaturi ~i astfel nuva Impiedic a somnul. q
data c e pac ientul mananc a un regim normal ~i s-a ac ol1 )odat c ~
propriile-i c erinte, este probabil ea stoma sa nu mai nec esitEj
vreo atentie peste noapte. Se poate folosi 0punga mai mare In
timpul noptii, daea este eazul, -aeeasta va fi de ajutorl
pac ientilor euileostomie. j
I
I
Ur mar ir ea bilan~ului lichidian I
I
Pentrua urmari bilantullic hidian In organism, este nec esar sa se noteze atat intraril~
c at ~i ie$irile (diureza masurata euexac titate ~i alte pierderi). Intrari. ' ~ sunt c onstituit~
prin apa din alimente $i bauturi (apa, supe, c eai etc . ), pe de 0parte, $i prin apa provenit~
din metabolismul c elular, pe de alta parte (vezi tabelele 1 ~i 2), in unele eazuri sunt ~i
alte intrari: perfuzie, transfuzie etc . le$irile sunt eonstituite pr. in urina, ~eaun ~i pierde i
insensibile (eale pulmonara $i c utanata) saupot fi pierderi anr. J:[TIale,patologic e: pierde i
In eaz de febra, varsaturi, diaree, aspiratii, fistule, drenaje etc ' -c are vor fi, de asemene ,
masurate, evaluate c at mai exac t $i notate pentrubilantullic hidian. I
l
: 3
c o -
=r'
0'
Jll'
: 3
O J ,
(f)
c
. . . . ,
O J ,
: J
Q.
(")
o
: J
Q.
~;
(")
OJ,
: J
-~
OJ
(")
c o
c o
OJ
~.

(f)
c o
~. . : : ~- - ~
... r-
-
Ql
+ =-
::l
U
Ql
> <
W
-
-
,
c :
. ~. -
. . - , ; : . .
C:C1l
o.~
U- c
I
~
-
e.
o
u
e n
-
Q,)
ni
r ..
0
~
N
r ..
0
"'"
U
>
: e ~
E . . .
'x ~.
0
l e a
C.
c :
c c r
(-
,c c r
' i i i , U
'6
. -
c c r . - _ .
"-
l e a
(J:)
~
,.- : : J
"'"
II)
II
r ..
en
L{)
ea
II) ,.-
0
r ..
x
(J:)
ea
0
x
r ..
0 (J:) : : J
0
III , -
l e a
II
:E
'S
c
'E
-. . .
'C
: : l
,c c
U
'0.
- -
> C t i
N
c c r
(j)
E
: 5
-
- -
B ..~& 1 i J j
E .9,c c r "S
'.;: : - eenE
- e(j)E'-
c E_.E
(~$:w
~c:(/).=
lLJ
c 2(j)(j)
. . . : : len
u
-
:::!
u.- c c r Q )
e n ' -
en 'w . c c r ;(ii ~
'S
RN
u - u_
c . _'S c ,c c r
;:j ~ ~"S: : ~ i f "E
EC~ : : l
~
,~
-. . .
itc t
'C
Q ).! :! 1 e n ' V i
,
R
: : l
~~
. . .
.bgc c r o 'C
,c c r
: : l
U
'~ e.'a fE
;(0 '5.
~()
Q) > c a :; ::.. ' -
U
II
' S ' C :::!
- eitt~o
'a.
~~
(j)NO>
II '- + =- : : l e n - (j).
0
s :3
: : l 't: '_C/)
0
;(0
0
Q)"c; .
,c c r
'-
::;@
e n
e.,c c r ,c c r
0
~
: : l
'- - U (j)
(j)ii) c c r -. . .
: : l
(j)
~~
'- ': : l c .-
-
.' ::?
: : l
Q ) .c '- - e
e.
0
c
- - lLJ c c Q ) E.!:
'E
'- t5
'E
c tc t ..... b"'O c tS
0
J:! :!
::;~
+=njc tS .....
II
t5
a
~ .. _ c c r
J:! :! x
(J:)
: : ;1 '
u
en
: : l: 5
(j) x
,c c r ~.5 - e
.! :! 1
x
S
(j)
(.)~ : =: O"C : > ("(j
'S" ~
,c c r
'-
-J ~ Ec c r c c r itt 0 '-
0
0
0
0
'-
0~
: : l (j)- 0
(j)
c o
: - : : : e n
,c c r
c :to-:J .....
'-
c c r c c r .S: '!(j)
c o
B
. . .
c o E
~ o uc c r e.
B
: : l
lLJ
c
u
.. B 'E
c
t: : : J :~: : )~~
"-Q.)co-
u'- o en
gso e.i5 . . . . . .
c . ~'m
U
,...
N CO)
(j)
C1 l C1 l C1 l
- e
N
'3 '3 :i
.~ > e u .~
(j)
E E E i.LEE.b
. . . . . . .
: : l (j),KJ
0 0 0
E.~Q . Ll. Ll. Ll.
-
Factorii care influen~eaza satisfacerea nevoii
realizareami$carilor. MU$chiiactioneaza prin proprietatilor lor: excitabilitate, contrac-
tibilitate, elasticitate. Aparatul vestibular mentineechilibrul static $i dinamic al corpului.
Sistemul nervos - cerebelul -, alaturi de aparatul vestibular, contribuie la regla-
rea echilibrului, dar regleaza totodata $i tonusul muscular $i mi$carile fine.
I .. . . . . : : r : : : . ~ r t " . i ; - - _ _ - - - - - - - - - - - - - , ~ . _ . - - - . - .
Postura - functia corpului omenesc, bazata pe actiunea sinergica $i
adecvata coordonata a elementelor aparatului locomotor $i a sistemului
(sau atitu- nervos, cu ajutorul carora se mentine stabilitatea, echilibrul $;
dinea) raporturi constante Intre corp $i mediu $i intre diferite segmente
ale corpului
~
I
I
I
I
I~I.carl
adecvate
I
I
I
I
~
- in picioare (ortostatism) - c~pul drept inainte
- spateledrept
- bratelepe langa corp
- $oldurile, gambele drept
- piciorulln unghi de 90 d~grade cu gamba
- ~ezand - capul drept
- spateledrept, rezemat
- bratelesprijinite
- coapsele orizontale
- gambele verticale.
- piciorul In unghi de 90 Ide grade cu gamba, sprijinit pe
podea
- cu/cat (c1inostatism)
_- de,cubitdorsal (pespate) _.....
. - declJbit lateral, stang sa drept (lntr-o parte)
- decubit ventral (peabdo en)
- Tipuri de mi~cari:
'- abduc/ie - mi$cari de ind~partarefata de axul median al
corpului
- adduc/ie- mi$cari deapropi refatadeaxul medianal corpului
- f/exie/extensie- mi$cari de propiere sauindepartare a doua
segmenteapropiate (brat, ant brat, gamba-coapsa) ...,
- rota/ie - mi$carerealizata In urul axului care trecepririlungul
segmentului care se deplase a' .
- pronalie/supina/ie - pronatia ste mi$careade rotatieamainii,
prin care palma prive$te in j s, iar supinatia este nli$carya
inversa; la picior, palma prive te lateral, cu margineaexterna
ridicata- pronatie, invers fiind upinatia
- circumduc/ie - mi$care co plexa, care totalizeaza flexia,
extensia, abductia$i Ieasociaz cu rotatia
- Exercijii fizice: - sunt activita i fizice efectuate cu scopul de a
imbunatati randamentul mU$chi tar $i circulatia
- active - executatede catre in ivid
- pasive - mi~cari ale articula iilor, executate de catre 0 alta
persoana
- izomerice - contractii muscul re in care lungimea mU$chiului
ramane neschimbata, crescand numai tensiunea sa (exemplu:
contractial'f;J$chilor pentru me tinerea pozitiei corpuJui)
- de rezistenja: exercitii fizice I care cre$tetonusul muscular
A. caracteristici/e exerci/ii/or: co rdonate, armonioase, complete
B. execulie: - a se scula, a me e, a alerga, a se apleca, a se
a$ezapevine, aingenunchea, ridica greutati, a apucaobiecte
I
I
I
I
I
i
I
I
I
I
I
I I Factori
!' biologici
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Factori
psihologici
Factori
sociologici
- Varsta $i dezvoltarea: copilul mic are mi$carile mai putin
coordonate, dobandindu-$i controlul pe masura ce inainteaza in
varsta; copilul este foarte activ, se mobilizeaza $i ia tol felul de
pozitii;
- adultul este activ, In deplinatatea puterii, da supleje mi$-
carilor, Iecoordoneaza;
..~ varstnicul are forta fizica redusa, la fel agilitatea, ramane
'.-.' totu$i activ in exeff'Jtii moderate,
- Constitujia $; capacitaji/e fizice: influenteaza intensitatea
efortului fizic pe care II depune individul
:- Emolii/e: pot fi exprimate prin mi~cari ale corpului; pulsul $i
tensiunea arterialA se modifica in raport cu emotiile, stresul,
teama
- Persona/itatea: temperamentul determina ca individul sa fie
mai activ, inflacarat, sau calm, gray
- Cu/tura: individul practica activitali fizice, adopta diferil'7
posturi in viata cotidiana, in functie desocielatea in care traie$te
- Ro/uri/e socia/e: In societate, individul poate indeplini activitati
ce impun un efort fizic mai mare sau mai mic, pe care sa-I
compenseze prin rezistenta fizica $i ore suficiente de repaus.
- Organizarea socia/a: fiecare societate are legi $i regulamente
pentru ca individul sa-$i mentina sanatatea, chiar daca depune
un efort deosebit.
Societatea organizeaza activitati pentru petrecerea timpului
liber, In mi$care $i agrement.
- Tradijii/e, re/igia: individul poate lua posturi acceptate, legate
de obiceiuri, traditii sau obiceiuri religioase.
Manifestari de independen~a
I
187
186
.,~'.' ~.' .. r~~ .[.'\
'I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
~"'fl
- se modifica In raportl cu intensitatea efortului depus
- cre$te frecventa $i ~mplitudinea lui, In lunclie de intensitatea
efortului
- tulburarile de gandirej anxietate, stres, pierderea, separarea
188
- alterarea centrilor n~rvo$i (accident vascular cerebral)
- alterarea integritatiil aparatului locomotor (tracturi, entorse,
iuxapi)
- piedici ale mi$cari~ (pansarnente, aparat gipsat, extensie
continua)
. -dezec~iIibre - durerlj!,a
Surse de
ordin psiho-
logic
Surse de
ordin fizic
Tensiune
arteriala
Puis "
II. Dependenta in Isatisfacerea nella;;
1. Imobilitatea
Interven~iile asistentei pe~~r~ ~en1=inerea independen1=ei
mlScarll
Aceasta reprezinta 0diminuare sau 10 restrictie a mi$carii, liind recomandata,
adesea, ca metoda terapeutica sau poat~ ti cauzata de traumatisme $i boli organ ice
sau tunctionale.
Surse de dificultate carie determina imobilizarea
Probleme de dependenta:
1. Imobilitate
2. Hiperactivitate
3. Necoordonarea mi~carilor
4. Postura inadecvata
,S;Circu,lafie inadecvata
6. Refuzul de a face activitali }
7. Edeme ale membrelor ,I anexele 2 ~i 3
- stabile$te Impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu lizie
- planifica un program de exercitii tnoderate, adaptat capacitatii fizice ale
pacientului
- invata pacientul sa loloseasca tehnici ~e destindere $i relaxare
- educa paci.~~lsa.evit~a~~~is~~I, .1esele copioase, surplusul de greutate
'.~_J!
1 ,!t;;,;~
contractia mU$chilor mas-
ticatori determina trismus
$i "rasul sardonic"
- prezenla parezelor; (mono, para,. tetra pareze sau paralizii)
- prez~~parC3Jiziil\?.1.".,., '," "',"
- diminuarea volumului mU$chiului, a contractibilitatii sale
- izolarea
- scaderea tonusului muscular
- a se ridica
- a se a$eza
- a merge
189
- marireavolumului unui mU$chi
- cunoa$terea de sine, despre al!ii $i despre mediullnconjurator
Manifestari de dependen1=a
-y ... ~.
~------ ,,,",,, 'A.~
- contractie involuntara $i perinanenta a unuia sau mai multor
mU$chi care determina 0pozitie inadecvata
- dirninuarea sau imposibiHtatea mi$carii unei artkulalii
- contraclie spasmodica involuntar.3. $i dureroasa a unuia sau a
mai multor mU$chi (molet, picior) cauzata de 0polilie incomoda,
de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu
- ulceralii ale pielii (vezi nevoia de a pastra tegumentele curate
$i integra) , "" .' ' '.
- tulburarile psihice pot determina !ipsa interesului pentru '
mi$care, mentinerea timp Indelungat a unei stari de
imobilitate
Atonie
musculara
Oificultate de
deplasare
Rassardonic
(tetanos)
Oiminuarea
sauabsenfa
rnl~ril .,
ordin
sociologic
Lipsa
cunoa~terii
Atrofie
musculara
Hipertrofie
musculara
Contractura
musculara
Anchiloza
Crampa
Escara de
,de~~l_,.
Diminuarea
interesului
r
I
~'
Pacient cu imobilitate
- Interven~mE!asistentei -
Nota: Se va demonstra lehnica schimbarii poziliei in pat
190
.~;~~.-f"'"---'-:~-
".<.:':/":
- planifica un program de exercitii, in functie de cauza
imobilizarii $i de capacitatea pacientului
- schimba pozitia pacientului la fiecare 2 ore*
- maseaza regiunile predispuse la escare, pudreaza cu talc
- efectueaza exercitii pasive, la fiecare 2 ore
- invata pacientul care esle postura adecvata $i cum sa
efeetueze exerertii musculare active
INTERVENTIILEASISTENTEI, AUTONOME~I DELEGATE
-' ------~.--,..,,--~ ... ~-.-.
- invata pacientul:'
- sa faea exercitii de respiratie profunde
- sa tU$easea $i sa in<ilepartezesecretiile
- adminislreaza medicatia prescrisa de medic
- pregate$te psi hie pacientul, in vederea oricarei tehnici de
Ingrijire
- reda Inerederea pacientului ca imobilitatea sa este 0 stare
trecatoars $i ea i$i va putea relua mersul
- suplins$te pacienlul in satisfacerea nevoHorsale, II serve$te la
pat eu cele neeesare
Pacientul
sa-$i mentina
funclia
respiralorie
OBIECTIVE
Pacientul sa
aiba tonusul
muscular $i
fol1a mus-
culara
pastrata
Pacientul
sa-$i menlina
integritatea
tegumentelor
$i a activitalii
articulare
Pacientulsa
fie echllibrat
psihic
Pacientul
sa-$i menlina
satisfacute
.1 celelalte
nevoi funda-
mentale
2. Hiperact Ivitatea
Aceasta problema de dependenta consta n cre$terea ritmului mi$carilor $i a ac-
tivitatilor individului, determinata de instabilita ea emotionala $i depierderea ideilor.
Sursele de dif cultate
Surse de - dezechilibre endocrine
ordin fizic - reactii medicamentoase, c Icoolism
Surse de - seniiitate, tulburari de gan~ire
ordin - separatie, criza, pierdere
psihologic
~~ ~"""'--..------=., ,.' =--.. ,--":'~!,
lipsa - lipsa c~noa$terii de sine ' I
cunoa$terii
Manifestari de d. penden~a
Vorbire - vorbe$te mull, precipital
caracteristica
..: : .: ; ' .-
Pacientul - stimuli lumino$i, auditivi, din mediul extern, cat ~.i stimuli
reactioneaza interni;ei determina reactii d n partea bolnavului
la toti stimulii
Mi$cari - mi$cari rapide, frecvente ,
\ '-' caracteristice , !
Spasme - contractie involuntara a un ia sau mai multor mU$chi
Ticuri - mi$cari convulsive, involun are ale ochilor, ale gurii, ale unui
brat sau ale unui picior
Manie - psihoza caracterizata printr 0 stare de excitatie, in special, In
sfera afectivitatii cunoa$terii $ activitatii;bolnavul este n.elini$tit,
_ -'~r .. . " - ,. ',. _, ". _ .". .
tulburent;datorita ritmului rapl~de desfa$urare a activitatii sale,
nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuie$te
Euforie - buna dispozitie, de obicei, nemotivata
191
I
,I
I
I
I
I
I
I
I
I
.1, ,~
M
0')
,..
)~2
u";::
Q) < l J
o.~
UJ"O
Q)
... c o
:J-
c_
(ll :J
... "0
c oS
U"O
~, C
'N Q)
o C
o.:J
Q) 0.
.g :6
o < l J
< l J . .
"00.
' Cl l Q)
........
Cl l Cl l
C (,l
< l J . -
N (/lo
~'5
0._
< l J :J
...0.
. ...
> Cl l 0
C
U
~ Cl l
C Q)
< l J ( , l
0..-
Q) E
"00
Q)r o
"Oc
' Cl l Cl l
E. -
Q). S ?
:c .=
o N
. . 0
0 . 0 .
o Q)' e
Q) = > Cl l
U5:Q:!=
w'u -
c .2
'C Q. )
CL"0
Cl l
>
"S
C
Q)
'0
- - Cl l
0.
f
.'.
I "
Q)
Qj
.S
....
CJ)
:J
CJ)
~.
Q)
E
~
.S?
'U.
C
.2
(~
=
.~
Q)
x
Q)
Q)
"0
"S
C
Q) --:-
'0(;)
Cl l
o.UJ
(,lW
: E. : . . ;
.- :J
CJ )-
0 . 0 .
Q) E
. Q)
(/loX
Q)UJ
~-
Ol~
Q). -
'- ==-
0.. ...
Ol
I ,SO
I~
'l}l
: i@
'E:C
u
CI l U._
.- CD ..c u ._
= CDIII
a..:;:: 0.
j I
w
....
< C
c .:l
W
..J
W
o
(j ).
w
:E
o
S
....
::l
< t :
jjj
....
Z
W
....
e n
(j )
<t
w
::!
i =-
z
L I J
>
a:
~
~
L I J
>
~
i i i
o
-
c
CD
'u
= a..
>=
u
:;:
III
CD . -
.- ..
III >= .2!
~ " i i j U
0 . ' - =
>< U .
w. !~
"
>
'i i i
"S
0.
e
0. :
.t
!:? '
~
~
Q)'
E
f 6
~~
';:
::::l
-
,=
..
::::l
E
~
:J
"S
0.
o
(,l
Cl l
'E
> C1 l
0.
'i i i
c
:J
Q)
co
Q)
(i j
" E O :
.2
0
o (,l
> . -
C :J
'- . "S
Q)0 l
N~
Q) C
0.'-
Q) Q)
~c o
< I l :J
:J Cl l
(,l CJ)
Q)o.
CJ) Cl l
I (,l
'i i i
'3
>
c
8
Q)
"0
Q)
0.
2
0 l Q)
:J Q)
Cl l c
C J ) i E
'_c
.s = Cl l
gU5
: J . S O
E Q)
- - U 5
E Q)
:J Cl l
~.- rr
Cl l ~
ale
Cd 8
e Q)
.2 ..
o Cl l
> x
c Cl l
'- . (i i
Q)
!9~
~.$
Q) Cl l
.= E
: r r : i
~.-
. .s =
c (,l
o (/lo
(,l :J
I E
:::I
C'1
CD
-,
c :
CD
:::I
. ~
CD
Il.l
Ul
i i i
C'1
CD
:::I
~
I
"'C
-I ll
(')
(i i '
::::l
-
o
~
m
~
<:
m
Z
- I
m
::tl
<
m
z
:!
r-
m
~
u;
- I
m
Z
- I
J!!

c
d
z:
o
s:
-m
'S!?
c
m
r-
m
G)
~
m
- -
e n
I l l '
n
o
::l
e n
c
3
CD
~
I l l '
:2.
"0
CD
;a.
2
I I I
::l
C
e n
CD
-
"0
(i )
e n
n
:J.
e n
0.
CD
3
~
c p ;
j ,
-
2
CD
g
o
'"J
~
i
-S
CD
DJ
3
. i i r
n
I e
~
Q
.,
-
:J
0.
"<'
5:
' = - I l l
~.~
'0. I l l '
" CD
1 ll" Q
, a
ie- S !:
nCD
o 3
Q t l)c
0.
0 0 .
:J CD
I I I
3~
,(i i '16
(') :J
~ o.
i fg:
a., I l l '
C D . . . ,
~ . < D
[~
Q ~.
c o 5'
~ ....
C I l l '
"0
CD 0 .
::0;
3 0'
C C
C/l;:;:
nI I I
' = - Cii
I I I I I I
i i i C/l
III
C
-
e n
c :
.,
Ul
CD
i '
a.
CD
a.
:;;
n'
c :
c ;'
Il.l
C" I '
CD
o e n
a.~
:;'~
-
6 1 : g-
(')" .
- -
I
3
CD
0.
c'
:J
CD
n
c
:J
o
Vl
Q
-
lIloen
o . . c
nO' .
_. _. III
o ::::l CD
0' 0 .
<e , CD
n
I
I
5'
C/l
50
5:
CD
:J
Dr
n
C
:J
o
o(fl
Cii
~ :
..-
nr- c _.
: : : : l ' t : l
o III
I I I I I I
-li l
-
CD
2:
- -
I
>
~
:i "
CD
N
(i i '
:% >
-
I I I
X
(i i '
C - 0'
0 ' Vl
: ; I I I
I l l ' C/l
~. ~
~ Q,
n ~.
o :J
o c
a. I I I
:J CD
I I I I I I
c o 3
I I I ~ .
::3, ~:
~. 0"
I l l ' ~
::3. :] .
0" 0
~ 3
I I I I I I
n r o
~
CD
<
o
E
::l
i i i
Ci )
- -
Poziliile inadecvate se pot Intalni ca urmare a:
- oboselii, slabiciunii musculare, anxietalii, stresu/ui sau durerii in cursul unor
boli; pacientul imobilizat la pat nu-~i poate schimba pozilia ~i este predispus la
alterari ale integritalii pielii, la nivelul punctelor de presiune, la deformari. la
complicalii pulmonare;
- modificarilor produse de boala in organism, cum ar fi contractura musculara
(tetanos);
~. reacliei, con$ti~Fl:..esau incon$tiente,a individu{ui (deexemplu, pozilia coeo~
de pU$ca, in meningita);
- masurilor profilaetiee in prevenirea unor eompliealii (de exemplu, eu membrul
inferior, ridicat pe 0perna in tromboflebita);
- terapiei necesare vindecarii (de exemplu, in cursul tratamentului fracturilor prin
extensie continua);
- masurilor de prim ajutor (de exemplu, in anemiile acute posthemoragice);
- examinarii endoscopice sau elinice a unor organe. "
I
I
I
I'
Ii
I
I
I
I
'c, I
~
.. (' f . . ( . .
~ - - : 'e , " '. . ,. '.
t. ~ . ~
formari ..
ii sunt
schimb
~ pentru examinare: - ginecologiea - paeienta sta pe spate, cu
genunchii flectali, d artati, iar coapsele flectate pe abdomen;-
genu-pectorala - pieptul pe plan orizontal, paeientul
sprijinindu-se pe 9 nunchi, pozitie utilizata pentru examenul
rectoscopic; - Tremalenburg - trunchiul. rriembrele inferioare
mai sus decat capul pozilia asigura circulalia sangelui la ereier)
- sunt specifiee une; boli; de exemplu. In tetanos
- opistotonus
95
- pleurostotonus
r..-~I ~ ... , ~~~.: l'.":'. . ~\.:t
~ in meningi.tapoziti "eoco~de pu~ca" (capul in hiperextensie,
iar membrele inferioa e flectate atat din artieulalia coxofemurala,
cat ~i din aceea a ge unchiului)
- semi$ezand in pat pacientii cu dispnee)
- decubit ventral (po ilie inadeevata, cand paeientul nU-$ipoate
schimbasingur poziti )
- Inclinarea eapului i r-o parte, datorita contracturii musculaturii
gatului
- hiperkeratoza U$orteliefata, neteda
- genu valgum - ~efOrmarj.
in care genunc ii sunt.
apropiali, iar p cioarele
departate
- genu varum -
in care genunc
departali, in
"'"~Icioarele apropiat
- picior stramb:
- sprijinit pe a tepicior r\
(ecvin) } .
- sprijinit pe calca; talus) I (.
- sprijinit pe partea externa t : . . . . , \
(varus)
- sprijinit pe partea nterna (valgus)
- picior plat - bolta lantara prabu~ita
- luxatie - ie$irea c pului femural din articulalia coxofemurala
deformari ale
membrelor
Inferloa,re
deformari ale
$oldurilor
pozi'ii
Inadecvate
pozl'iI
patogno-
monice
dificultate de
schlmbare a
pozl'iel
tortlcolis
batatura
(clavus)
_~ ~ ~
'C'l" l. - w: . ; -. ~ ~ . i~ .~-{
Surse de dificultate
Manife stari de de pe nde n1=a
194
- lezari ale oaselor $i mu~chilor
- defecte de structura m;oasa
- durere, dispnee
- mice impiedica mobilizarea (aparate, atele... )
- anxietate, stres . !'. '
- situalie de criza, tulburari de gandire
- condilii de munca inadecvate
- insuficienta cunoa~tere de sine $i a celorlalli
- reducerea temporara a capacitalii funclionale a mu~chiului,
consecinla a activitatii excesive. prelungite
- eifoza (devialia coloanei vertebrale, eu 0 eOlwexitate
posterioara)
-Iordoza (accentuarea eurburii lombare a coloanei vertebrale)
- seolioza (devialia laterala a coloanei Vertebrale)
Surse de
ordin fizic
Surse de
ordin
psihologie
Surse de
ordin
sociologic
Lipsa de
cunoa~tere
oboseala
musc~lara
deformari ale
coloanei
vertebrale
;;o. . . ?
Cireulatia inadeevata a fost tratata in eadrul problemelor de dependenta ale
nevoii de a respira $i de a avea 0bu~a respiratie.
I
I
197
- sa-i permita pacientului sa se poata mi~ca in voie, sa nu-i
limiteze mi$carile, sa poata la nevoie sa coboare din pat,
sa poata sta in pozitie ~ezand, sprijinindU-$i picioarele
eomod pe podea
- asistenta (sau all personal) sa poata efectua tehnicile de
ingrijire, investigatie ~i tratamenLcat mai comod
.- u~~r de manipulilt~-ge curatat,_. ." , ,
- - confectianat din"iuburi U$oaredin metal (vopsite in alb)
- a$ezat pe ratite prevazute cu cauciucuri. sau pe dispozitiv
de ridicat prevazut cu ratite
- calitatile somierei (partea principala a patului):
- sa fie confectionata din sarma inoxidabila, sa fie puternica,
elastica, bine intinsa, pentru a nu ceda sub greutatea
pacientului; somierele slabe ofera pacientului 0 suprafata
concava care..i imprima 0pozitie obositoare
- pat simplu, cu somiera
dintr-o singura bucata
- pat simplu eu rezemator
mobil, la care treimea
cefalica a somierei poate
fi .ridicata in pozitie oblica
pana I a 45
- pat cu somiera mobila
- pat ortopedic - are ea- F i g _ 29-- Pat universal
dranul somierei confee-
tionat din mai multe bucati, 3,3 sau 4 articulate I ntre lI e;astfel,
pacientul poate fi a~ezat ~i mentinut in diferite pozitii:
semi~ezand cu picioarele f1ectate,Trendelenburg etc.
- pat universal - utilizabil pentru majoritateacategoriilor de
bolnavi (Fig. 29)
- pat universal pentru tratament ortopedic cu somiera mobila
- pat pentru sectiile de traumatologie - cu utilaje speciale de
extensie
- diferite tipuri de paturi folosite in sectia de terapie intensiva
(~, 30A, B), cU.aparffi@aredemOi'lt-abila -"'"
- pat I nchis cu piasa
- pat pentru sugari $i copii - cu gratii mobile prevazute cu
dispozitive de siguranta
.," ',~' .IC;t& .. ~ ."
Tlpurl de
paturi
196
- sehimba pozitia p~cientului la interval de 2 ore
- verifiea pielea in regiunile euproeminente osoase, 0data cu
schilllbarea pozitiei
- I ll~seaz~ punete~ dElpresiun~ la fi~c~re..sC_h._Lrn._~. b~re a pozitiei
- aSlgura I glena te umentelor $\ a lenjenel de pat $1de corp
- efectueaza exere ii pasive $i active (dupa caz)
- invata pacientul are este pozitia adeevata
5. Circul~1:iainadecvata
I NTERVENTlltE SI STENTEI , AUTONOME ~I DElEGATE
- I nstaleaza pacien ul in pat, respeeti'mdpozitiile anatomiee ale
diferitelor-segment alec~_ului "i"
- folose~te utilajel auxiliare ~i deeonfort, pentru mentinerea
pozitiei anatomiee
- instaleaza, de rgenta, paeientul eu tulburari respiratorii
(dispnee) in pozitie semi$ezand
- instal-eaza, de urgenta, paeientul eu anemie acuta
posthemoragiea in ozitie Trendelenburg
- instaleaza pacien ul eu seeretie bron$ica in pozitie de drenaj
postural
- folose~te utilaje p~ntru eonfortul pacientului, in aeeste pozitii
Pacientul sa
alba 0pozltie
care sa favo-
rizeze respi-
ratla, circu-
latia sange-
lui, drenajul
secretillor
bron~ice
Pacientul sa
nu prezinte
complicatii
ca: escare de
decubit,
anchiloze,
contracturi
OBI ECTI VE
Pacientul sa
albapostura
adecvata
- Interven~iile asistentei -
Pacient cu postura inadecvata
Tehniei de evaluaref;iiingrijiri. aSQci'ate neuoii,,,,,,.
de a se mi~ca ~i cja avea' 0buna postura
patu~ pacientului .
Satisfacerea acestei nevoi a pa ientului fie in spital, fie la domiciliu impune
crearea unor conditii de confort. Oi cauza ea paclentul i$i petrece majoritatea
timpului de boala $i de convalescenta in pat, acesta trebuie sa aiba anumite calitati.
Calitatile - sa fie comod
patului - sa pr.ezintedillle~iun.i potriVite.care sa satisfaca ata.t ..c..erintele
de confort ale paci ntului, cat $i ale personalului de ingrijire:
-I ungime 2 m, atime BO-90em, inallimea, de la du~umea
pEtnala saltea 60cm .
I
I I
I
I
I
I
I
I
J
,
l;
I '
'I
I
I
I ) I
I,
I
II
I :
- I ,
I
I
I~
I
I
I
I
~I
Fig. 32 - Executarea collului
Pregatirea ~~schimbarea patului
99
~ateriale necesa.,re:
cear$af simp/u, c~ar$af plic, doua fete de perna,
~uri, doua perM.
etectuarea:
- se Indeparteaza optiera de langa pat
.. ,.-;-s~.a$aza unsca cuspatar la-ca';vB.wl patului
- pe scaun se a$ a, In ordinea Intrebuintarii, lenjer;a curata,
pemele, patura, 1m aturite corect
- cear$aful se a$az la mijlocul saltelei; se desface $i se Intinde
o parte a cear$aful i spre capataiul patului, cealalta spre capatul
opus
- se introduce cear aful adanc sub saltea la ambele capete
5e executa.coljul
- persoana a$ezat cu fata spre capatu/ patului; cu mana de
langa pat, prinde pa ea latera/a a cear$afului la 0distanla egala
de la colt. cu lungi ea partii atar-nate $i 0ridica In sus pe langa
saltea (deasupra a steia); partea de cear$af de sub marginea
inferioara a salelei se
introduce sub salte
- se lasa apo; In jos partea de
cear$af ridicata; se introduce
sub saltea partea d cear$af
care atarna sub arginea
inferioara a saltelei (Fig. 32);
cele/alte trei coltu i se fac
dupa aceea$i proce uta
- se introduce apoi ub sa/tea
toata partea laterala cear$a-
fului - fncepand de I colturile
saltelei; se Intinde 'ne cear-
$aful - sa nu prezint cute.
Daca este ne oie, se
a$aza mU$amaua ransver-
"sal, , .j& mijlocul ~tu ui)$i se
acopera cu aleza.
Apoi:
- se a$aza eel de-I do ilea
cear$af peste care s Intinde
patura; marginea c ar$afului
dinspre cap se rasfra ge peste patura.
Pentru ca patur sa nu constituie 0 greutate asupra
degetelor picioarelor pacientului, se va face 0 cuta at at din
cear$af cat $1din pat ra, astfel:
- se a$aza palm mainii dinspre picioare pe patura, iar
cealalta mana se int oduce sub cear$af, ridicand cearsaful $i
patura peste palma 0 usa - formand astfel 0cuta
pregatirea
patulul fara
pac/ent
B
4
Fig. 31- Agaliitoare pentru u~urarea mobiliziirii
active
198
salteaua:
- saltele - confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucali
din burete, material plastic - care se curata $i se dezinfecteaza
mai U$or
- saltele de cauciuc sau din material plastic, umplute cu apa sau
aer (saltele pneumatice compartimentate); au avantajul ca
permit umflarea succesiva a compartimentelor dupa necesitate
(pentru prevenirea escarelor)
.pernelt?'trebuie-sa 'fiein numar de'dbu:1.'"
- una umpluta cu par de cal, iarba de mare
- una din burete, material plastic sau puf
Dimensiunea lor: 55 cm latime $i 75 cm lungime
pa.tura, confectionata din lana moale, trebuie sa se poata
spala U$or
lenjeria este bine sa aiba cat mai putine cusaturi
-Ienjeria - necesara: doua cear$afuri (sau un cear$a,f $i un plic)
doua fete de perna, 0aleza sau traversa, mU$ama .
- cear$aful - dintr-o singura bucata - dimensiunile 2,60 m x
1,50 m ca sa se poata fixa bine sub sal tea
- mU$amaua - confectionata din cauciuc sau material plastic,
.curol.,,l..~,a proteja~llteaua de diferite cdejectii; '.se.Iwlose$te
numai la anumiti bolnavi; dimensiunea 1,50 m x 1,10 m
- aleza - acopera mU$amaua - este confectionata din panza;
va fi de aceea$i lungime, Insa cu 15-:20 cm mai lata decat
mU$amaua pentru a 0 acoperi perfect
taja de perna. - confectionata din acela$i material ca $i restul
lenjeriei; se va Incheia cu $nur In partea laterala sau fara $nur,
cu deschizatura suprapusa (nasturii ar incomoda pacientul)
uti/aj auxi/iar: sprijinitor de perne,' rezem~tor de picioare,
aparatoare laterale, coviltir sau sustinatorul de Invelitoare; mese
adaptate la pat, agatatoarele pentru U$urarea mobilizarii active
(Fig. 31 A, B)
Accesoriile
patulu~
l'_ " _ _
_ y o :
Procedura
(execufia)
' - , ~,' ""; . . . . . ; .
mediul inconjurator
- evitarea curentilor de aer
- asigurarea intimitatii, protejandu- I de priviri indiscrete
- asigurarea masurilor privind asepsia (inclusiv spalarea pe
maini)
pacientul
. ~ seinformeazaasupra procedeului;se lini$te$te $i seasigitJ' ra
c a manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi mi$cat inutii,
ca manevrele nu- ; vor cauza dureri; i se solicita cooperarea
.-::PaCieJ)tu1poate; ti; T!]fo!?~f]. deqL[bjtj<1t(}TfliA
in acest caz, schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului
$i necesita totdeauna doua asistente:
- cele doua asistente se a$aza de 0parte $i de alta a patului
- pacientul ramane acoperit pana la schimbarea cear$afului de
sub patura
- marginile cear$afului murdar se desfac de sub saltea de jur
imprejur
a$ezarea pacientului Tndecubit lateral spre marginea patului:
- asistenta din partea
dreapta prinde pacientul
cu mana dreapta in axila
dreapta, ,I ridiea U$or, iar
mana stanga 0 introduce
sub umerii lui, sprijinindu- i
. "' ,. . I capul pe antebrat
(Fig. 33 A)
- apoi, cu mana dreapta
(retrasa de sub axila)
trage U$or perna spre
marginea patului; pacien-
tul fiind de asemenea
deplasat U$or in aceea$i
directie (Fig. 33 H)
- se a$aZa apoi in dreptul
genundlilor. ,,paci?gtului,
introduce mana stranga
sub genunchii acestuia
flectandu- i putin, iar cu
mana dreapta ii flecteaza
U$or gambele pe coapse
I ~' din aceasta pozitie, ~H Fig. 33 A ' $iB. Aducerea pacientului la
Intoarce paclentul In marginea patului penlru schimbarea lenjeriei
decubit lateral drept,
sprijinindu- I in regiunea omoplalilor $; a genunchilor
- pacientul se mentine acoperit
- C;lsistenta din partea stanga ruleaza cear$aful impreuna cu
mU$amaua $i aleza murdara pan a la spatele pacientului; sulul
de lenjerie murdara se afla In acel moment alaturi de sulul
lenjeriei curate
- se introduce a oj sub capatul de la picioare al saltelei, atat
cear$aful, cat $i p tura, apoi se aranjeaza colturile folosind
procedura descrisa ai sus. ,
Daca se folose$ eplicul in loc de cear$af, atunci patura se
introduce in plic, du a ce se indoaie in lungime.
- se a$aza pernele ntroduse in fete Ie de perna curate
Schimbarea lenj riei cupacientulinpat areloc in cazurile' inii""
care starea general a pacientului nu permite ridicarea din pat.
Obiectivele pentr pacient $i asistenta:
pacientul sa prezi te:
- 0stare de bine
- confort fizic $i psi ic
- stare de igiena pe manenta
pentru asistenta e te 0ocazie de:
, - a comunica cu pa ' entul (verbal, nonverbal)
- de a- i da posibilit ea pacientului sa- $i exprime sentimentele,
sa- $i u$ureze stare sufleteasca
- de a- I observa
- de a- I mobiliza, pertru a se preveni complicaliile
- de a- I asigura con~itii corespunzatoare de igiena, de relaxare
$i odihna
Observafii: Schimba ea lenjeriei cu bolnavul in pat se executa
de obicei dimineat , inainte de curatenie, dupa masurarea
",temperaturii, luarea ulsului $i toaleta pacientului, dar la nevole,
' se efectueaza de m i mulle ori pe zi.
Procedeul de sc imbare alenjeriei ii \10m descrie prin dowl
metode, tinand sea a de starea generala a pacientului $i de
posibilitalile de a- I ml$ca. Astfel:
- cand pacientu se poate intoarce in decubit lateral,
schimbarea len eriei se face in lungimea patu!ui
- cand pacientul poate fi sprijinit, in pozilie $ezand,
schimbarea se ace in latime
materialulnecesar
- acela$i ca. $i PEWtr~p~egat. irea,Q. atutuifariJ. . Dacient, in plus: I . ,,'
- paravan
- sac de rufe
- eventual, lenjer e de corp curata ~i material pentru a spala
pacientul dadi s- a urdarit
Lenjeria de pat s a$aza pe un scaun in ordineaprioritatii,
impaturita in felul ur ator:
- patura $i cear$aful e sub patura se impaturesc fiecare in trei,
sub forma de armoni a
- aleza se ruleaza i preuna cu mU$amaua fie in latime (dadi
schimbarea patului e face in lungime) fie in lungime (dad.
schimbarea se face In latimea patului) .
- cear$aful se rule a in lungime (cand schimbarealenjeriei
patului se executa i lungirDe) $i in latime (cand schimbarea
lenjeriei se executa i latime)
' J
J :
il. e . I Schimbarea
I c' lenjeriei cu
pacientulin
t l
I pat
I
I
I
I
I
I
I
I
I
00
201
j
203
'J" :J.'~
SCrtlMBAREA ALEZEI:
-' Se poate executa dupa aceea$il procedura de mi~care a pacienlului, deserisa
mal inainte, sau folosind una din urmatoarele doua metode:
ATENTIE: i
- dupa efectuarea fiecc'irei procedu~i, asistenta trebuie sa se asigure eapacientul
este a$ezat cat mai eonfortabil.
.OBSERVATIE:
- In unele cazuri, aleza trebuie schirpbata de mai multe ori pe zi, fara sa fie nevoie
de schimbarea cear$afului.
I:
I
I
.I, ~
I
I
I
I
I
1 -
I:
I
I d ~
Fig, 34A
Fig, 34 B
Ridicarea pa,
cientului cu ajutorul
umarului
Metoda ridicarii p cientului eu ajutorul umarului
Este 0metoda r comandala - cand esle posibil de efectuat,
deoarece produce presiune intraabdominala nesemnificativa
fata de oricare alta etoda.
Metoda se efect eaza cu ajutorul a doua asistente:
- asistentele se a$ za de 0 parte $i de alta a patului, in dreptul
bazinului pacientul i
- a~aza pacientul i pozitie $ezand, dupa
metodele cunoscut
- cele doua asisten e i$i apleaca coloana
spre pacient (fara garbovire), incearca
sa-$i largeasca b a de sustinere prin
departarea picioare or, i$i flecteaza u$or
genund~i1
- asistenta din part a dreapta i$i fixeaza
umarul drept in axil dreapta a paeientului
- asistenta din p rtea stanga fixeaza
uma.rul ei stang in xila stanga a pacien-
tului, astlel incat br tele pacientului sa se
odihneasea pe spat Ie asistentelor
- apoi, asistentele Illcearca sa-$i introduca antebratul (de la
membrul superior, c re are umarul fixat sub axila), calmai mull
sub coapsa pacient lui.
-.. "'~', Mana libera a asi entelor se sprijina'pe "_T~ '
,supratata patului, ai sus de pacienl, ~
asig~randun sup~ . (p~net. de sprijin) in ':'" ~
plus III momentul n Icaru (Fig, 34 A) ',\ . r'
La comanda un a dintre asistente, se ; L. --
fneepe rldiea.a acientului. ridieand i::.- ~ AI
treptat coloana ve ebrala $i transferand :';./ ~D
greutatea pe pici rul at/at in partea :r" \
cefalica a patului.
in momentul a$e arii pacientu/ui, asis-
tentele i~i flecteaz din nou genunehii,
astfel coloana verte rala coboara $i a:;;aza
pacientul confortabil (Fig. 34 B)
Ridicarea
pacientul~i
cu ajutorul
umarului
202
- pe jumatatea libera a patului, se deruleaza cear$aful curat,
mu:;;amaua $i aleza pregatite mai Tnainte
- se Tntinde bine cear$aful curat pe jumatatea libera a patului ~i
se a$aZa 0 perna Tmbracata Tn fata, de perna curata, apoi se
aduce pacientul Tndecubit dorsal cu muita blandete, sprijinindu-I
in regiunea omoplati1or $1sub genunchi
epentru a aduce pacientul Tndecubif./ateral stang, asistenta din
partea stanga procedeaza la fel ea $i Tn eazul Tnloarcerii in
deeubit lateral drept:
- prinde pacientul de axila stanga, iI ridica u$or, introduce mana
dreapta sub umerii lui, sprijina capul pe antebrat $i, dupa
aceea$i procedura, intoarce pacientul Tn decubit lateral stang
aducandu-I dincolo de cele doua suIuri de lenjerie
- asistentaruleaza mai departe, din partea' dreapta, lenjeria
murdara, 0 Tndeparteaza, introducand-o Tn sacul de rufe
murdare, apoi:
- deruleaza lenjeria curata $i 0 intinde bine, iar pacientul
este readus in decubit dorsal, sprijinit de cele douB.
asistente
- apoi, se efectueaza colturile dupa tehnica cunoscuta
sehimbarea eear$afului de sub patura:
- patura de deasupra pacientului se Tmpature$te in trei $i se
a:;;aza pe un scaun; pacientul ramane acoperit cu cear$aful
folosit pana atunci
- peste 8\i\.~sta, asistenta a:;;aza cear:;;aful curat impaturit
anterior in'irei, in forma de armonica, astlel ca una din marginile
libere sa ajunga sub barbia pacientului
- colturile de sus ale cear$afului curat se tin cu mana fie de
catre pacient, fie de 0alta persoana
- cele doua asistente, care sunt de 0parte $i de alta a patuiui,
prind cu 0 mana colturile inferioare ale cear$afului curat, iar cu
cealalta mana colturile superioare ale cear$afului murdar $1,
prinlr-o mi$care in directia picioarelor pacientului, indepMeaza
cear$aful murdar $i acopera, in acela$i timp, pacientul eu
,~~~.?!.$gfulcurat , .
- sea$<lza 'patura peste cea;'$af, raSfrarigahtl'matgined"tlinspre
cap peste patura
- se continua aranjarea patului; se pliaza patura cu cear:;;aful
, deasupra degetelor de la picioarele pacientului
',.1 .' Alta metoda, v, ,de"sch,im,ba,re" a lenjeriei cu bolnav in pat, se
~ folose$te atunci cand:
, !i;'acientul poatiNi:a$ezat-Tri']JoziJie:!}ezand)
in acestcaz, schimbarea lenjeriei se face in latimea patului;
pregatirea (rularea, impaturirea}lenjeriei de pat a fost deserisa
mai sus,
Procedura se efectueaza, de asemenea, de catredoua per-
soane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjerla murdara,
a$aza ~i deruleaza cear$aful curat (pregatit in prelabil).
:..:- ~ {
:',:,...~'.
'- .:':':.-
- e..acientul sELmL~a sing.YL. nu are nevoie de ajutor (vezi
rrianlte'sit'aride'ihdepEmdenta)
- pacientul are 0pJs:;~~c;~isnuita (inadecvata), pozitiapoatefi:
-=determinata de afectiunea de baza (de ex,: In tetanos, In
'meni-;:;~
- ca 0 reaclle de aparare a organlsmulul (in c~,zeleI
'Bureroase de ulcer sau In colicat;iTIara)--
- ca 0 masura profilactica In prevenirea unor com licatii
prevenirea emboliei In cazul tromboflebitei)
- ca masura terapeutica (folosirea aparatelor de ,extensie =
~onditie esentiala atr::ltaI'nentului)
- alte pozitii fortate ( vezi postura inadecvata)
- pacienty.LoLi poata..sa-si schimbe singur pozitia, si-a pierdut
forta fiziea, are nevoie de ajutorul altei persoane; bolnavi g - r av; - - ' -
-'adinamici (;ezi manifestari de dependenta) .-_.---
,~i.Jia.
aetiva"
,~!JEJ
pasiva
---.....
pozitia
,---:-:--
forfata
--
205
in functie de starea generala a pacientului $i de afectiunea sa, pozitia poate fi:
activit pasIva sau fortat~.
(~ozi~iile:pacientu lui: in: pat.::::>
DE RETINUl:
imobilizarea poate produce complfcatii din cauza presiunii exercitate asupra
tesuturilo.; cuprinse intre planurile osoase9i suprafata dura a patulLJi;poate
""prov'&a tulburariIOeale'(fe' circU-ratle"prJn ischemie (ro$eaicf~ed~m,escare:
. . _ .
necroze)
!" Yilcetinireacirculatiei In clinostatism (eulcat) favor izeaza formarea trombozelor,
!produeerea pneumoniilorhipostatice etc,
Se impun masuri de prevenire (vezi "Br eviar de explor ar i funcfionale $i de
lng r ijir i SP6' C; ,.l!D' : de Lucretia litirca)
Asistentele trebuie sa cunoasca' pozitiile pe care Ie iau pacientii In pat, pozi(ia In
h~r,e acestia trebuie adusi cu ocazia unor Ingrijiri Si examinari speciale $i
manopereleprincare se asigura sehimbarile de pozi(ie,
. ~:;-,;
B
204
Fig, 35 - Meto~a de ridicare cfmd pacie~tul nu~oate, sa,coopereze
A
baza de sustiner prin depMarea picio~relor,Bratele din partea
cefalica a patului sa Ct$azainjurul spatelui,p;:lcientUlui,cat mai
aproape del1rtia az,inullA8ratele dinspre picioar.lseJntrodl.lc "'.'"
sub sezutul paci ntului, mainile asistantelor se unesco
Pacientul est rugat sa-si incruci$eze bratele pe piept. La
comanda unei din asistante, se efectueaza ridicarea
pacientului, ridic nd treptat coloana vertebrala $i transferand
greutatea spre pi iorul situat spre partea cefaiica (Fig. 35 A, B).
0, a,lta metOda~e r idiCa,r e, fO,lOSita cand
P
, a,C' ,ien,tUI"n.upoa, te sa
cooper eze
Asistentele, sezate de 0 parte Si de alta a patului, se
apleaca spre pa ient, mentinand coloana dreapta~iSi larg~sc
lllw"""., .
NOlA:
- subliniem impo,rtanta fleetarii g~nUnChiloreu eoborareacoloanei, mentinan,d
spatele drept (fara garbovire), d oarece numai astfel ne ,putem proteja 3\'lt
coloana vertebrala, cat $i muscula ura abdominala.
f .
I
I.
I
I
I
I
I
I
I
I .,"'"
. .'.,
I
I
POZ/J/ILE PACIENTULUI iN PA T
Observalii
5
Este pozijia cea mai
, relaxata In mod normal,
previne eontraetarea
mU$philor abdominali.
Est~- mai confortabi/a cu
genj'ilchii Indoili -
poz;,:e Fowler. Aceasta
pozijie menlinuta timp
Indeiungat poate cauza
dureri lombare (se poate
introduce un sui subjire
la nivelul coloanei lom-
bare)
Menjinerea Indelun-
gatii a pozijiei neeesita
masuri de prevenite a
escarelor (colaci de cau-
ciue; sub regiunea fe-
sier~) $i altor complicajii.
Pozitia este interzisa
pacienjilor cu tulburari
de deg!utijie, coma-
tO$i/dr.
Zonele ce pot fi
explorate
4
3
Afecliuni le/situaliile
care 0impun
Caracteristici ~i
manopere prin care
se r~alizeaza
2
culcat pe sQate cu rala
rnsus:------.-.-
="fara perna - dupa puncjie lombara - capul
- 'unele afecHuni ale co- - gatul
loanei vertebrale(supra- - toracele anterior
aja tare) - plamanii
- cU oiperna subjire - anemii post-hem ora- - sanii
gice - - InJma
- unele ,a~iuni cere- - abdomenul
! brale ----- - extremitajile
- c~"d?ua pern.e.(pc: -:.-pacienli slabiji - zonele de palpare a
zlJle~ o.blsnulta $1 - adinamici pulsului
com?da) _ operarr-
- .~e.$--a~. . -' ~jiu~i cardiace $i
-.!2@.cele fo[meaza c~ Ii- pulmonare ---
nla onzonlala un unghl de ~d d I
3 fJ=4 O"Io - pe~loa a e conva es-
-Serealize.aza: cenj.?-
- cOUii-numar mai mare -=-Unele categorii. de 0-
~ern~ perat![
- cu rez.eroalor mobil --=patienjilor varstnici
- cusomi~r~ artieulCj,ta -In pr/mOl alutor aat pa-
Ca paclentul. sa nu denjilor eu tulburari res-
aluneee, 5, 8 , ~$aza sub re: Pi'':'ra'.:i-to~r:;';'ii-=-=-==-'~
glunea pOjJlllee 0 pem
Indo/Ii:! sauun sui din
patura l~velit lntr-un
Tipul
de pozilie
Decubit dorsal
Pozilia Fowler
Pozijie semisezand
-,~.---_.~-,-_."'---
l\)
o
0'>
- -
5
-
- Tn vederea examinarii
pacientuiui, poz;lia se-
z anet; realizeaza expan-
siun~a completa a
p1anlini/or si permite 0
mai buna examinare a
partii superioare a
corpui~i.
punct de vedere fizic
s-arputea sa nu poata
sta In aceasta pozilie; ei
vor ti asezati in decubit
dorsal cu extremitatea
cefaHca a somierei
ridicata.
Pacienti; cu in-
suficienta cardiaca In
cursul acceselor de
dispnee nocturna, se
a~aza de mai multe ori
la marginea patului cu
picioarele atarnate; sub
talpi se a~aza un taburet
-
4
Pozilie
semi~ezand
-
- capul
-gatul
- spatele
- toracele posterior
- plamanii
- sanii
-axila
- inima
-
-
~(glan- rioare
da tiroida)
Pacienji:
- Tnstare grava
-aTSpneiclmcaz de
pneumonii Intinse
- insuficienta cardiaca
- Til erioada accese/or
de astm bron~ic
:. vars1DiQL
~'.
- -
T
2
cear$af J rasucit la
extremita)isi introdus
sub saltea. Sub talpi se
asaza un sprijinitor
~
- trunchiul formeaza cu
rrIe'i1i5I~lfLi.!JieIioare un
ungbLdr:epL
- p-acientu) are coa~e
flectate R e: bazin si gam-
.!?ele 'sJJllLl(Ls.e.millexie
pe.. 9 ..~P '? _ g
- enunch"
ddicati' "
Poz ilia ~ realiz eaz a:
- prin ritficarea Partii
cefalice a' somierei
articulate (cu ajutorul
manivelei)
- cu sprijinitorul de
perne
- sau se ,vor pune 4 -5
perne a$ezate In trepte;
capul se ~ sprijini cu a
perna mic'ii
- sub brat~le pacientului
se poate .a~eza cate 0
perna; pentru a Impie-
diea alunecarea, se pro-
cedeaza td fel ca ~i In
j
- -
-----
Pozijie $ezand
-
r:J5
- - - - - - - - - - - --
""--::--
",
5
5
l;" ~
.,
~'
Pentru a impiedica
aparitia escarelor
- intre .genunchi $i ma-
leole se introduc inele
de vata
- sub trohanterul mare,
un colac de caucluc
imbracat
Varstnicii, adinamicii
vor fi intor~i la intervale
regulat~ de 1-2-3 ore
pentruJwevenirea com-
plicatiil<;ii'
Daca~9acientul are un
membrL' inferior:
- parafizat
- fracturat
- dureros.
- operar
acesta.,va fi menlinut In
cursulmanoperei de In-
toarcere de catre asis-
tenta $oi a~ezat pe un
suport pregatit in
prealabil.
- favorizeaza 0 buna
circulatie pentru centrii
vitali
- In decubit lateral 5e
a~aza atunci cand este
pericolde aspiratie a
secretiilor'
- este pozitia de noapte
pentru sugari ~i copii
mici
4
4
- inima (decubit lateral
stang)
- pozitia este ideala
- pentru a auzi mur-
murul cu sonor redus
3
3 ~
2
cazul pozi;lei semi-
~ezand" ':
i n fotoliu: ,
- pacientul este a~ezat
confortabil, trebuie bine
imbracat ~iacoperit cu
patura ~ .
.1
._E..Qate .JLd.Le.PLsau-r~ in pleurezii
staf}g:. -.!:!lenin.-
'=Cu..lcat ~.' p.arle -. dupa interventii intra-
- .i!~~p-e 0 sin- toracice
guraESJrna,Iii "~ - ?upa in!e:venti.i ~enale
f1ectateU$Qf vi tai T leurale.
- saumembrul inferior Se mai impune:
care este in contact cu - in cursul efectuiirii toa-
suprafata pp.tului intins Je..tei
'lai'C'eialalt indoit - schimbarii lenjeriei
- spateIe smj"n"t cu 0 - administrarii elismelOI
perna sau un sui sau cu ~i supozitoarelor
rezematbare',specla e. . -:. masurarii temperaturii
, pe eale rec!ala
-pentru . punclia lom-
b a r a
~, 1-=-1;' cursul sondajului
, duodenal '
::-drenajului postural
- ~c~pe ab.~omen
- capul iiilr-o Q?rte pe 0
perna subtire -
-+----_ ..
" '- deeubit dQr~1. ?Ventual - .~a-de-opemtie.,
lateral qlGaplI! mal ios i.n cazulsincapelor din
,de'Catfestulcorpuluj cursul anestezigL9.illle"-
I
"-Serealizeazaprin: ' rale .
-;!!arcarea"'eXf~rbitallLQls--= r n anernii Cl:.cute
tale a lli!1.Ylui J . . . . :. - entru autotransfuzii
::crrterenla Tntrecele doua .:..pentru oprjrea emo.
extremitati'ale patului poa- rag/i1or mernbr,elor infe.
te varia de fa lOla 60 em Inoare:;;1 org~nelor geni.
=-su5 capul ~ientului se tale feminine dupa inter-
poatepune Q pema SlIb lir e venlii ginecologice
- ~~ protejeaia ea~ul pa- ..., ,dupa rahianestezie
cientl!.~- -: pentru a favoriza dre-
zata Y.eIticaLia c.apataiul najul secreliilor din caile
.Ratull,!i . respiratorii superioa@
- pentruevitarea alu.
necar/i depe. masa de
Q~J1.e.o-paeientul este
fixat In chingi~sau reze.
matoarespecialede umar
- oblica cu capul mai sus
-. _------- - ~
---I
Decubit lateral
~----
. ~-;;;-. :::;j
1
fWtia.(decli:i8.)
Trendelerll)urg
L '1
Pozitie procli\(a.,
(Trendelenburg
inversat)
Decubit ventral
-----
N
o
co
I\)
o
:0
,~ .
~
210
I
I
I'
I
I
I,
I
I
I
I
I
II
I
Fig, 36 A $i 8
Intoarcerea din decubit
dorsal in decubit lateral
~-
,~",/,
r= ----.o_~,
;:. . f
" B
Schimbarile pasive e efectueaza la pacientii:
adinamici imobil zat; incon$tienti para/izafj cu aparate
g,ipsate etc. . ~!:'"':.. I
- Pentru efectuarea schimbarilor de pozifji sunt necesare una
sau doua asistente. cestea trebuie sa adopte 0 pozitie potrivita
pentru a putea ridic pacientul cu mai multa u$urinta $i cu un
efort fizic ma; mic, A tfel:. prinderea pacientului se face precis
$i sigur cu toata m" a, a$ezgmd palma pe suprafata corpului
pacientulu; astfel Inc t suprafata de contact sa fie cat mai mare
a$ezarea asistenti cat mai aproape de pat (de pacient) cu
picioarele departate entru a avea 0 baza de sustinere cat mal
mare. genunchii fI ctafj, coloana vertebrala u$or aplecata
Motivatie
Aceasta pozitie sigura protejarea coloanei vertebrate a
asistentei prin diminuarea compresiunii asupra discurilor
intervertebrale $i asu ra corpului vertebre;, permitand asistentei
sa utilizeze fol1a mU$ hilor membrelor inferioare (a coapsei $i a
gambei), impulsionan toata energia ei spre picioare.
Prin f1ectarea ge unchilor, automat centrul de greutate
coboara astfel Incat ozitia este mult mai convenabila rentru a
efectua rna; u$or un fort cu membreJe inferioare $i sur:lf:rioare,
Indicafli
211
It
Principii
de respectat
'SCtijjfiliiB'fffifellli'Zi1:ie rii'i!pic;ientIiliib;.
,.pot tj: active - Ie executa paci ntul singur
. pasive - sunt efectuate c ajutorul asistentei.
L
Mi$cari pasive mai frecvente:
1, Intoarcerea pacientului din decubit d~sal In decubit lateral $; Inapoi
2. a$ezarea pacienti/or In pozitie $eZan {'
3. readucerea la loc a pacienfilor care a alunecat In jos de pe perna
Exista mai multe tehnici pentru a efe tua fiecare schimbare de pozitie, Metodele
descrise aici sunt cu titlu de exemplifica e,
"'.;
,af
c
Cll
e
.9 !..
::JQ)
(1) ~ (1)
(I) lQ. u
> CU :J".;:j.
'E'~ ~
.~ 1? ru a.
.~. > < U ~'i:: eu
o~O)eu .12
a. Cll:= E :J
otc'o a.
Q).E.~ CD 0
e n 6 ~ -0' ";;
QJu o.
QJo
IEI~ ~
Q) ..!.. f
~:s .~ 2 e'
C / } .
:='(i). Q)CllQ)
Q),2 0> ~ E 'Cll
(J) ~ ':5 )~ 3 ~.~.E
Cll > "S e Q).-:J Q)
QJCll"'Cll ~E.no.
roQJu ffi o.Cll~8
c.~ ~._~ x - co
'E- 0 Cll QJ:O QJ~ Cll QJ
~ ,_ (1) (I) -
(1) """(i).,=t::Jffi'!::
~ 'Cll QJ ~ 0 :J E--fl.",
g.roo.ceCllg~
l"Oe I 0 ~o.:J
Ulo.l~
> CO Q) I
> (o.~-s
... Eo.
'Cll :J
1 5 @ ' ( i ).
'iii
O:JQ)
a. ,-' U
Q) c.~
Q)"o
(I) a. ~
Q) C llQ)
> f U '-
:J e Cll
c i . . . . 0- C
I
Q) (5 0
o..n E
L()
QJ
~
'r:
QJ
0>
,(1)
ro
IQJ
13
Q)
~
-.rl
e
(1)
(1)QJ
e
Ole
0
o~~
N E
I 12
~ ~ ~ ~ ~ ~ 1 -2
QJ ~l(l) Ue e
m ~ ~I~~~~{
c'- X. _ - > 0
'~g QJ ' ! ::' S i~
C'? IQJ::J = QJ ,Cll"S .8
QJ Cll a5 ::J,21 :;j "S :J ~ ~
~~~~I ~l~\~~.ol'~:I~ QJ QJ QJ 8 ~ u ~ U (I) QJ ~ro ~
e -0 2 e QJ r~lS- > ". ::J
(- , =' .- c u ....., CO U Q)
I I\ I'mE I~> I~C/}.
~ :!J C: 6 < !! I ro 'Cll c < Ii "5 tll "0 'C 0;:;-
ro . w CD "'0 E .$ x.~ Q) ~ N c. .S 0 rn
.Q (1) x .0 Q) :E. ro .. ID ~ 0. 0 ~ ~ ~ 3 .s:
ill a. QJ ,(1) (1) c.. 0 @ Cll1 - ~.;: Cll crl Cll c E
0. > ro c .u.- CO -g ~~i Q) 8.8 ~ CD ~ ~ ~ ~ ~
:J e._ ro <- . , C/}. ~ ro - QJ Cll; "0 QJ'r: ,!:: "0 .0 +=2 Q)
C\J I</) Cll..2 E 'S QJ QJI QJ C/}. (I) :="0 ~ I ,!:: ::=. Cll E Cll ~ Cll E w Q)
. Q) ~'l :J -; :- Q) :;-. (.) < 0 "; -5 <= 0)1 CO 0> It- ~ U _ ctS t co C "0
~ U ~ 0> -, c.. E =::::J QJ 01 E (I) .0 c...;; e ,- QJ '"
.n QJ Cll IQJ ~ .n' e (I) O!"" CIl QJ E Cll,.c"O (1) ::Ji E
E !!l Cll Cll."O .D .n QJ._- ::J QJ I (1)1 wi E ro w.o'... 'u U e U ~~,
Q) ctS _ ::J::J e n '- 0 en Q) o..~Q) '-I :J c(_~_
E!~ (1) :J ... I\a ,(I) q.U) e 15' wl::J 0 U ) \ e 101 ~'I w ~ E(/)O ~ ~l 0 J,~~
Q) U (1) I 0\ Q)::J '"0 U U 1,- \.- (1)::J ~ Q) Q) (1)1a 0
I Cll -0 I 0. I'iii IE(/) I I I I lEI U';',~ ro I 0l::J I' I N
, .' ,r~nll
'~f "' ' ~I ~,!
'OJ .. ' "-:., ..." .','., C)~(1) ',." n
a :: :.~ 01- II
~'I~1\ ":.;;t!1 :~llil\ ~"
~f~' ci: ~ l~l
,
,/
.
213
B
Fig_ 40 A Iii B - Ridicarea pe perna de caIre 0singura persoana
A
permite - se poate sprijini de bralul asistentei sau de gatul
acesteia, imbrali$and-o.
c) Ridicarea in pozilie $ezand a pacientului in stare grava se
'executa de catre doua asistente:
I
. - asistentele se a$aza de 0parte $i de alta a patului
- ele incruci$eaza antebralele in regiunea dorsal a a
. pacientului, a$ezand palmele pe omoplalii pacientului
, I :;:. cu cealalta mana prind pacientul sub axiia"~iI'c.
I La comanda uneia dintre ele, ridica pacientul in pozilie f '
$ezand, cu 0singura mi$care. .
Nota: Ridicarea pacientului in pozilie $ezand la marginea . '
'patului este descrisa la mobilizarea pacientului. ~
I
. Readucerea laloc a pacienlilor alunecali (ridicarea pe perna)
se executa de c~itre doua persoane a:;;ezate de 0parte $i de alta
a patului, cu fala U$or intoarsa spre capul patului
- r$i largesc baza de suslinere prin departarea picioarelor $i
plasarea acestora unul in fata celuilalt (cel dinspre extremitatea
distal a, a patului fiind plasat mai in spate)
- rndoiesc bralele pacientului peste abdomen (Ie neutralizeaza)
- introduc mana dinspre capul patului sub omoplalii pacientului
cu palma in sus
- cealalta mana 0introduc sub
regiunea fesiera a pacientului,
unde mainile celor doua
persoane se unesc
-, i$i flecteazii genunchii
- la comanda uneia dintre
asistente se ridica pacientul,
fblosind forta membrelor infe-
rioare prin trecerea greutatii de
pe un picior pe altul. Pentru a Fig. 39 - Ridic~rea pe perna de caire
usura efortul de ridicare cele doua persoane .
daua persoane se pot sprijini "cap rn cap" (Fig. 39)
- tehnica de readucere a pacientului pe perna se poate executa
$i de catre 0singura asistenta daca pacientui poate sa se ajute
f1~cta~2u-$~, Qen. u,ncb!,L$i iJ:npingaJ}d cu picioarele ,sprjihite P~_.i,",-
supratala pafulul (Fig. 40 A, B)
,. ,
-----:
Ridicarea
pe perna
Din aceasta P-Q. . ilie: ~,. '. - --,
- isistenta trece 9 eLl . .tatea c. or. ului ei di. nsp. re. . ' rn, . . e. . . fnbr. u. ,'inferior . ~
plasat mai in fala-, s re membrul aflat mcj in sate $1mtoarce
TffiCien u s re ea n tlmRu" acestei ml$C'ilrl"aslstenta i$i
ecteaza bine gen nchii. (Fig. 36 B)
._-~-----
Readucerea pa ientului din decubit lateral ih decLlbit dorsal
se. face de catre d tJa asistente: ' "'; "" i.
- ambele se a$az pe aceea$i parte a patu!ui, la spatele pa-
cientului ,. ' . '.
- asistenta a$ezat la capul pacientuluiprinde pacientul sub
axila cea apropiat" de suprafala patului $i Ii sprijina capul pe
antebral '
- cealalta asistent" introduce 0mana sub bazinul pacientului
- cu mainile ramas libere ele intorcpacientul
Vom exemplific trei metode:
a) - asistenta se a aza la marginea patului cu fala spre pacient
- plaseaza pici rul care se aM langa pat, mai in urma
celuilalt
- bralul dinspre
ramane liber
mentul ridicari
- celalalt brat,
peste umarul
plaseaza man (palma) intre
omoplatii aces uia
- pentru a ridica pacientul, asis-
tenta i$i bascueaza greutatea
corpului di spre piciorul
plasat in fal spre piciorul
piasa! mai in spate,' flectand
genunchii in a ela$i timp
- cu bralul liber i$i fixeaza ca
punct de s rijin (contra-
_ greutate) mar inea patului
In felul acest , centrul de
greutate ai;"asistent i 'cofltrabal'an-
seaza greutatea pac:ientului
(Fig. 37)
b) Ridicarea din de ubit dorsal in
pozilie $ezand s poate face $i
in fe/ul urmator:
- asistenta se $aza la mar-
ginea patului
- cu mana dinsp e extremitatea
distala a patul i prinde regiu-
nea axilara a acientului, iar
cu cealalta m na iI imbrali-
$easa din spa e, sprijinindu-i
cap~1 pe ante ra! (Fig. 38):. Fig. 38
1
-, Ridicareadin decubit
Paclentul - aca starea 11 dor$al in pO:<:ilie. ;;ezand
212
I'
:;
Ridicarea
pacientului
din decubit
dorsal in
pozitie
~ezand
Readucerea
In decublt
dorsal
I
I,
1 4 :' ~
I
I
I
I
I
I
I
I
I
~
I
214
"Mi:Jbiliza~ealpacieJltull!!; ..,
I
I
I
I
I
I,
I
I
I
I
I
"'-/
I
'-". -'1 '
Mobilizarea se facel In functie de:
- natura bolii
- starea generala
- tipulde reactiVita
1
a pacientului etc.
- perioada de exer tii pasive $i active pentru refacerea condiliei
musculare $i anver ura de mi$care trebuie Inceputa Incet, ma-
rindu-se treptat, in unc!ie de raspunsul fiziologic al pacientului
(cre~terea . frecven! ipulsului, semne de slabiciune musGI!I'i"'. ra, .
diaforeza)
- exerciliile se fac I~ainte de mese
- pacientul trebuie nvatat sa intercaleze exerciliile de mi$care
cu exerci!ii de respi a!ie
- de asemenea,tre uie planificat impreuna cu pacientul exercilii
pentru relaxare.
Observalie:
- momentul in car se Incep mobilizarea ~i scularea din pat,
precum $i ritmul In are se efectueaza vor fi hotarate de medic
- executarea In bun condi!ii tine de competenla asistentei
Pregatirea materi lelor se face tinand cont de tipul de mi;-;care
impus (halat, papucl, fotoliu, carje)
. ,,~~.
Fig. 42 - Masurareif. cu
goniometru a gradului d$ flexie a
articulaliei
15
Pregatirea padent lui:
- asistenta il inform aza: procede-u,scop etc.
- ii controleaza p Isul, tensiunea arteriala, observa starea
pacientului, expresi fetei (coloratia tegumentelor, respiralia).
De asemenea, se pate determina gradul de flexie a articulaliei
cu goniometrul (Fig. 2)
Mobilizareaface p rte din terapia prescrisade medic,In func!ie
de afec!iunea$i star pacientului; mobilizarease face progresiv,
crescandtreptat gam de mi$cari (Fig. 43 A ;-;i 8); se Incepecu:
- mi$carea capului mi$cari pasive $i active
- mi;-;careadegetelo ,incheieturilor (mainii,gleznei)
principii de
respectat
Pregatiri
Tipuri de
mi~cari
$i modalitali
de mobilizare
~ I,. " ..!' ':';; .. ~..; ..
In figura 41 A, B, se poate vedea cum se face rnai U~Or
schimbarea pacientului din pozifje ~ezand In decubit dorsal,
folosind forta membrelor inferioare.
Fig. 41 A $i B- Schimbarea din pozilie ~ezandin decubit dorsal
Schimbarea
din pozifja
~ezand,
in decubit
dorsal
IIIOBSERVATIE:
- pentru U$urarea mi$carii pacientului este importanta balansarea corpului
asistentei de pe un picior spre celalalt In direc!ia mobilizarii pacientului
(transferand greutatea prin Impingere).
IIIMPORTANT DE RETINUT:
- explica!i Intotdeauna pacientului dar ce se face cu eJ$i ce colaborare a$teptaji
de la el
- urmari!i atent pacientul In tot timpul manoperei, asigurandu-va ca el se afla
Intr-o pozi!ie confortabila.
Scopul mobilizarii este mi$carea pacientului pentru a s~ preveni complica!iile ce
pOl~apareadin 'Cauzaimobiiizarii~i pentrurecfr$tigareaind~tlnden!ei. ' . ,' i
,----. :. . . . . - I
Obiectivele - normalizarea tonusului muscular
urmarite - mentinerea mobilita!ii articulare
- asigurarea starii de bine $i independenla pacientului
- stimularea metabolismului
- favorizarea eliminarii de urina $i fecaie (pacientul poate sa
urineze $i sa-$i evacueze scaunul mai bine In afara patului
decat In prezenta altora sau In pozi!ieculcata pe bazinet)
- stimularea circulatiei sanguine pentru: profilaxia trcmbozelor,
pneumoniilor, escarelor, contracturilor
-Ip
('
Fig. 44 - Masaj circular
'pronatie
abducjie
adduclie
abducjie
, adducjie
Fig. 43 B - Mi$cari pasive $i active
.'!!l1P.2!1Cl'1
t
.. . ...... -;,. .."...... ..-
Mi$carea trebuie asociata. cu m'i$cari de respiratie. De
as~meriea se poate asocia cu efectuarea unor masaje (Fig.44)
217
Vom dezvolla ultimele doua
model/itali de mobilizare:
1. Modalilatea de a$ezare a
pacientului in pozitie $ezand, la
marginea patu/ui
- asistenta se a$aZa la marginea
j patu/ui cu picioarele departate $i
': cu genunchii f1ectali
1
- introduce 0manala spatele pa.
.cientului sub ombplat iar cealalta
_ L~al1a; sub regiunea poplitee
IJ"~.
A$ezarea ..'
in poziJie
i ~ezand,
la marginea
patului
L.
j,I.,
.;;. "
.fiexie hiperextensie
I "ffi.'. ', : :.~exte. nsie
. ,',1 -"."; ," ,
~": '.' .".'-:' . ,"
. i:r"
_ t;:"
Urmeaza:
gletne
216
43 A - Mi$cilri' pasive $i active.
.~~ .',:1 T, ,< I
- - - 4
l
";'k-.. --... ..
"'.e - '.
. " . . .
_, :L . . .
. ,
"; i i .
':', (}" ;
- a$ezarea in pozit e $ezand, in mod pasivia i~cer;~;t (dupa
metodele cunoscute .1' '1:f'.
- a$ezarea in poziti $ezand- in mod activ, d~mar multe ori pe
zi (crescfmdu"se nu arul de minute) .. .
'",' . .r l';
- a$ezarea pacientu ui in pozitie $ezand la mcir,gineqpatului, in
fotoliu (in mod pasivapoi activ) > :;: i
- ridicarea pacientul i in pozitleortostatic~ $;:P~i~ihpa$,i:
, :. ,"':, i:;ii' ',.
mi$carea $i SChirmbareapozitiei membrelor supe'rioare $i
,,*i.nfe~i.o~~'_a.n:!!2C~~i e flexie)i e~~ns~.e;.p.a ... '.. 9ie.;,~.r.. p~strt'm~
pozltla de .ecublt . ':.!H '.,..
~;"I ~:'
~
I
I
I
I
_ I
I
I
I
I
'I " .~
I
I
I
. . . . . . . , .
A~ezarea
in fotoliu
Pacientul poate colabora
fie sprijinindu-se de marginea
patului, fie imbrati~and gatul
asistentei sau al asistentului
(vezi Fig. 45)
o data cu ridicarea pa-
cientului in pozitie ~ezand, sa
face rotarea membrelor infe-
rioare int~~u~1!lIghi de 90" ~i
se urmare~te pozitia corecta
a coloanei acestuia
2. Metoda se poate realiza $i
in cazul pacientilor care nu se
pot sprijini sau prinde cu
mainile.
In acest caz:
- pozitia asistentei este
aceea$i, doar ca:
- a~aza bratele pacientului
peste abdomen
- membrul inferior dinspre
asistenta iI trece peste
celalalt din partea opusa
- apoi, asistenta a$aza 0
mana sub omoplatul pacien-
tului cu dosul palmei, iar cea-
lalta sub genunchii acestuia
procedand, in continuare, ca
mai sus (Fig. 46)
De relinut:
- prima a$ezare a pacientului
fn pozitie $ezand, la marginea
patului, sa fie numai de Fig. 46-Ajlezarea in pozilie
cateva minute, sa se observe (metoda 2) jlezand la marginea patului
atent pacientul, Sa se
masoara p. uls!. . JJ. , ~. '0..". '-c. , . ''''.'0 ,...,
- fn zileJl;!Urr1)atoare,dl, Jr~ta~ederii se poate prelungi
A$ezarea pacientului In fotoliu:
- asistenta a$aza fotoliul cu marginea la. tcCilalipita de marginea
patului
- pune un pled pe fotoliu
- imbraca pacientul cu halat $i ciorapi
- aduce pacientul in pozitie $ezand la marginea pa!uiui, dupa
metoda cunoscuta
- asistenta se a$aza fn fata pacientului $i introduce mainile sub
axilele acestuia .
- pacientul se sprijina cu mainile pe bratele sauumerii aSistentei
218
Ridicarea
in pozilie
ortostatidi
~
- asistenta rid~' a pacientul fn
picioare $i, fntorc ndu-I cu spatele
catre fotoliu, 11 a$ a fncet in acesta
- 11 acopera cu pI dul
- sub picioare, s poate a$eza un
scaunel
Cang~ezarea Jnfotoliu ~e face
de catre doua asi tente, acestea se
situeaza de 0 p rte $i de alta a
pacientului care sta fn pozilie
~ezftnd pe margin a patului.
-introduc mana e langa pacient
sub axila acestu a ~i-I ridica in
picioare (Fig. 47)
- apoi, rotindu-I, ill a~aza fn fotoliu
~i-I acopera
Dupa ce pacien ul este a~ezat fn
pozilie $ezand, pe arginea patulUi,
asistenta de lang. pacient sta cu
spatele la pat, spri ina pacientul de
sub ambele axile $i I ridica (FiQ. 48).
Se poate mentine, a prima hdicare
in aceasta pozitie, ateva minute. in
cazul fn care pade tul poate sa fie
pJimbatprin salon, I va fi sprijinit, fn
axila, de catre doua asistente.
o alta metoda losita frecvent,
cu bune rezultate, e te urmatoarea:
, , - asistenta se a~ za, fn fala pa-
cientu/ui, Giilresta. j . 'pozijie $ezan. d,
la marginea patului ' -
- fixeaza. cu genun hii ei, genunchii
pacientului iar cu m inile 11 prinde de
sub axile
- pacientul se pr nde de umerii
asistentei sau de ga ul acesteia
- prin impingere fn genunchii paci-
entului, centrul de reutate al asis-
tentei coboara, cres and astfe/ fOrla
de ridicare a pacient lui (Fig. 49)
219
Fig, 49 - Ridicarea in poziJie
ortostatica prin impingerea cu
genunchii
I
I
II
I
I
I
I~
I
I
I
I
I
I
II
~
Transporti.fl pacient;ilor
!
I
.-.i'1!:- . .
221
- pacientul va fi asezat cu privirea in directia mersului (trebuie
sa vada unde merge)
~ la urcatul scarilor, brancardierul din urma va ridica targa pan a
la nivelul orizontal; daca panta este prea accentuata, se poate
duce pacientul, la urcus. cu capul inainte.
De asemenea, cand paci~~ntul trebuie supravegheat tot tim-
P L J I , este maibine ca acestci;!:ia. )w dus'cu-capul'lnail1te,'pentn:i j "
ca. stand fata in fata cu brancardierul, sa poata fi supravegheat.
- in principiu, pacientul va fi prins de partea sanatoasa
Execufia:
--'-targa este tin uta la cele doua extremitati de catre doi bran-
cardieri, doar de cate un singur maner astfel I ncat targa sa
atarne de-a lungul marginii patului
- a$ezarea pacientului pe targa necesita trei persoane: acestea
S8 vor a$eza de-a lungul patului de partea targii atarnate
-iSi introduc mainile, cu palma Si degetele intinse, sub pacient
- prima: sustine capul S; toracele. sprijinind ceafa pacientului pe
antebrat
- a doua: sprijina pacientul in regiunea lombara Si sub $ezut
- a treia: susline membrele inferioare
P rima persoana comanda miscarile:
1. ridica deodata pacientul.
2. dupa ce acesta a fost ridicat, face un pas inapoi
3. brancardierii ridica Si cealatta margine a targii, adut:cand-o in
poz!tie or'izontala sub pacient
, , I 4. se asaza pacientul pe targa, se acopera
Descarcarea se face dupa aceeasi metoda. dar cu miscarile
inverse
---
I n funetie de afecfiune, pacientij pot avea' Urmatoarele pozitii:
Tndecubit dorsal:
- pacientii cu traumatisme abdominale, eu genunchi flectap
-accidentat;i con$tienli, suspecti de fractura a caloanei verte-
. . . 4mJ ,lesau a b'azinului: se asigurascrprafatil''ritjimi . . . .
- leziuni ale membrelor inferioare:sub membrullezat. se asaza
o perna
- leziuni ale membrelor superioare: membrul superior lezat se
a$aza peste toracele pacientului; eventual sefixeaza cu 0
esarfa
- accidentatii in stare de soc cu hemoragie: cu membrefe
;nferioare ridicate
e TnpoziJie $ezand:
- pacientii Cll traumatisme craniene, constienti Si fara semne de
soc: mentinuti cu ajutorul pernelor
-I eziuni alegatului: capul va fi flectat; astfel incat regiunea
mentoniana sa atinga toracele
A~ezarea
pacientului
pe targa
P ozitiiJ e
pacientului
pe targa in
functie de:
, afactiune ",
,j .
~ accidentatii, Tn start de soc, cu leziuni a,l. e,:~embrel~r infe-
noare " ",'
- inconstienti, somnol nti,obnubilati
- astenici, adinamici, u tulburari deechilibry,
- febrili, operati
- cu insuficienta cardi pulmonara grava
- P ;~h::~ctie de gravit tea afectiunii, de scopuL transportului, de I
distanta, transportul s face cu:' . '. ~':
. - brancarda (farga) .
- carucior
- fotoliu Si pat rulant
- cu mijloace improvi~ate Tncaz de urgenta
- cu vehicule special~: autosalvari, avioane sanilare (aviasan)
Transportul cu targa
Pregatirea targii
-'1'- targa se acopera c. 0patura Si cu un cearsaf; la nev. 'oie, se
c. <~at()I 5'8Ta cumll$a1f1a ialeza; pema suttttre '. . ,'","'~--'
Pregatirea pacientu i '. .' "
- se informeaza atat pacientul cat si apat1inatorii asupra sco-
pului transportului $i I cului unde va fi transportat
- se explicaproceeul asezarii pe targa Si ev~ntual se
instruieste pacientul m poate colabora .
- in cazul in care p cientul are instalate 0 perfuzie, sonde,
drenuri etc. se vor lua masuri de siguranta: sprijlriirea ~ eventual
pe un suport - a ap atului de perfuzie; fixarea sau pensarea
sondelor etc. in functi de durata Si conditiile de transport
Nu se penseaza d enul toracic la pacientii ventilati
- in caz de varsaturi tavita renal a
- se pregateste docu entat~a pacientului
. 61:0
P regatiri
Mijloacele de
transport
Categorii de
pacienli care
trebuie
transportali
P rintr-un transport efectuat Tn conditi bune, cu mult menajame~i si~tentie fata
de pacient, linand cant de afectiunea e care sufera acesta, seevita agravarea
durerilor si aparitia altor complicatii, cu ar fi: inrautatirea starii, proqucerea unui
soc traumatic, transformarea unei fractu i inchise intr-una deschisa', provocarea de
hemoragii etc. . . . '. '. . . '. . . . ;;<
"'T ransportiJ l poate fineecesar itlurma oarelesituatii:. J ~
- evacuarea traumatizatilor de la loc I accidentului
- transportul de la un spitalla altul, d la domiciliu la spital saula domiciliu dupa
externare etc. ' I
_ transportul de la 0sectie la alta; la servicii de diagnostic Si tratament; la sala
de operatii Si de la sala de oper ii; dintr-un salon in altul; dintr"un pat in
altul etc.
I
I
I
I
I
I
I
I
1-'
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Ii
I
Pentru ridicarea p~cientUIUi' este nevoie de trei persoane
care executa tehnica I urmatorii timpi:
- cele trei persoan se a$aza Jangamarginea patului; fiecare
I$i plaseaza pieio ul dinspre targa mai in fata
- toate trei i$i fleet aza genunchii introdueand bratele sub
pacient:
- prima, sub c afa $i umeri
- a doua,subegiunea lombara,'~$ezut
- a treia, sub oapse $i gambe
- apoi, cele trei p rsoane Intorc pacientul Inspre ele, "
apropie cat mai ult ca sa-Ipoata strange
- i$i indreapta corp I, facand un pas Inapoi (cu piciorul aflat
In fata) $i se Indr apta spre targa
- langa carueior i$i lexeaza u~or genunchii $i a$aza pacien-
tul pe carucior, In ind bratele ca pacientul sa fie a$ezat In
decubit dorsal
- cele trei persoanell$i retrag bratele
IlIMPOHTAN;i":
Ridi~arld" pficientul, persoanele tre~uie s;1-Jtina strans catre ele $i sa-~I
folose?s~a catmai mult forta membreloq inferioare pentru a-~i proteja propria lor
coloana,;vertetiral,"L'
?~~". :4 i . : ~ i ! ~ ;ii"
IIOB3~RVATII:, t - '
Tr~sportul, cu fotoliu rulant a fost de eris la mobilizarea pacientului.
Trt!lh$p6riul,i:cu\ patul rulant este fo ma ideal a de transport; la cele patru
picioar~,::j:Jatyrii!~: sunt'preliazute cu roti s u pot fi raeordate la un dispozitiv cu roU,
oricare' P'Cit, pb~i~deveni astfe' rulant.
Prin (jtiliza~~ai1C8stuisistem de trans ort, paeientul nu trebuie trari'spus mereu
din pat in carue;ior, de aid pe masa de operape sau la alte examim'iri, ci va fi
transportat direk~tcu patul. Patul cu dis ozitiv rulant a$teapta pacientul ehiar la
servicii,J1de primire. -Aeeasta metoda nu oate fi apHcata la toate spitalele, caci ea
necesl. ta,o. ;. . dimensicmara~GOrespunzw re a coridoarelor ,. . . u9i1or, -. sa'm. FBxiste
praguri. iar,d~plasarea intre etaje sa se oata face cu ascensorul.
- ~ - ~
e in pozifie semi$ezand:
- accidentatii toraco-pulmonar
- pacientii cu insuficienta cardiorespiratorie
- accidentatii cu leziuni abdominale (pozitia Fowler), cu
genunchii flectati
in decubit lateral:
- pacientii In stare de coma
* in decubit ventral: . ., .
- pacientii cu leziuni ale fetei (eraniofaciale): sub fruntea lor sa
a~aza un sui improvizat din cear~afuri, sau antebratul flectat al
traumatizatului
- cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere
e in decubit semiventra/:
- pacientii incon~tienti, iar In caz de tulburari de deglutitie sau
hipersecretie salivara, in pozitie Trendel~!'}burg. pentru a
preveni acumularea $i aspirareasecretiilor )'
in pozilia Trende/enburg, cu inclinare mwdma;de 10-15:
- accidentatii in stare de $oe . ,,';[. i . '
- in eolaps periferie, pentru a asiguraun, aport mai' mare de
sange in organele vitale . ," ,
in pozijie Trende/enburg inversat, cu Inclinarede maximum10-15:
- accidentatii eu fracturi ale bazei craniului " .
II Not a: "
bolnavii . psihici agitati se ca!meaza medicarnentos $i se
transporta imobilizati
:~
iii DE RETINUT:
. In leziuni ale caloariei vertebrale, pacientii vor fi transportati pe a suprafatAdura;
se recomanda ca pacientii sa fie transportati In pozitia In canil au fast gasiti
In cazuri cu totul exeeptionale, cand este imposibil sa se asigurE1p,targa tare,
chiar improvizata (u~a, scandura lata), transportul este admis pe patui:a, culeat eu
. fala in jos, t;U e. ~eptia. celor soHePectidef~ura a coloanei Gel'!k;aJe. " , . . , -~. . .,
TRANSPORTUL CU CARUC/ORUL
I
I
_I
TRANSPORTUL iN AtFARA SPITALULUI
- paciefltul va fi pregati~din timp pentru transport
i; i / - i se comunica mijloeul de transport
,; - va filmbracat In m d corespunzator anotimpului, duratei
drumului ~i mijloacelor e transport
- i se ofera bazinetul $i urinarul'in vederea evacuarii scaunului
$i'urinei
1 \
1':. :,.
,'j
"
Pregatirea
pacientului
222
- caruclorul se a$aza eu partea cefalica perpendicular pe
capatul distal al patului (Ia picioarele patului) ,
- rotile caruciorului trebuie blocate '
A~ezarea
pe carucior
Carucioarele uti!izate pentru transportu! pacientului au in general inaltimea
meselor de operatie, pentru a se putea transporta u$or pacientul de pe carucior pe
masa ~i invers.
11
, ; 1
i....
j
; . - : " 0
225
- Varsta
Nevoia de odihna $i somn variaza In functie de varsta:
- copilul, In timpul cre$terii, are nevoie de mai multe ore de
somn, care se diminueaza progresiv pana la varsta adulta, cand
sestabilizeaza
-: la persoanele varstnice, nevoia orelor de somn ramane
nemodificata, se madifica calitatea somnului (superficial,
dificultati de adormire, frecventa trezirilor nocturne, facilitatea
atipirilor diurne)
- Necesita!i proprii organismului
Exista persoane care dorm mai putin, pastrandu-$i vioiciunea ~i
puterea de munca, In timp ce altele necesita un numar mare de
ore de odihna $i sarnn
,...Activt1atea'
o activitatea flZica adecvata predispune individuf la un somn
"ilregenerator
- Deprinderi legate de somn
Samnul l$i are reguH1 esale; ritualul sau, de care esie necesar
sa.sa tinaseama~."'eu1 c!!reaJ<1 a'CtTha$i'ora; 'SOmnul nocturri;
confortul, unele' deprinderi inainte sau fa culcare cum sunt:'
lactura placuta, baie ca!da, bautura calda sau rece; la copii,
pove$tHesau j ocul eu j ucaria preferata favorizeaza somnul.
- Ri/mul veghe-somn
- Functia v:eghe-somn reprezinta un proces biologic a carei
periodicitate este legata de alternanta zi-noapte; schimbarea
acestei alternante poate explica perturbarile funcliei
veghe-somn aparute la speologi, cosmonauti, muncitori care
lucreaza In ture.
Aceasla perturbare veghe-somn atrage dupa sine perturbarea
numeroaselor sisteme biologice. Somnul nocturn este mult mai
odihnitor decat eel diurn,
aiologici
Somnul rapid, paradoxal, este important pentru refacerea creierului (cre$te
fluxul sanguin in creier).
Visele se produc In somnul paradoxa!. Cei treziti din somnul paradoxal l$i
amintesc precis continutul visului cu detalii.
In alte faze, l$i amintesc greu sau deloc.
Ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent, care pe masura
fnaintariiin noapte l$i pierde, pifl calitatea de.sornn profund $idin perioada de sarnnJ- -
:~~ rapid. ', ., '; "" '
Variatiile In producerea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ.
Pentru ase mentine starea de independenta este neeesara respectarea ritmului
somn-veghe.
Factorii care influen~ea2a satisfacerea nevoii de somn
satisfacerea ,neva;;
~'
RMI SIA SEODIHN
i

~ - . "f \ ".,
.Somnul .,. este 0bale dupii f(zilei muncii istovitoare,
Un baisamiilmin/ii nosfre obosite ...
Un nutritor de ciipejenie la ospii/ul vie/ii...
(W. Sh:, akespeare)
" . ! ,~
- ise asigura maxi um de confort, pozitia paqientUluiva fi cat
mai comoda
- pacientul transport t la alte servicii sau institutii sanitare va fi
lnsotit de asistenta, u documentatia necesara
- asistenta trebuie s fie lnzestrata cu tot ceeaee i-ar trebui pe
drum in acordarea p imului aj utor. Ea supravegheaza pacientul
lndeaproape, pe totimpul transportului " '", .
.:.:. predarea pacientul i 5e face"de"catre"asisterita ta riiedicul de
garda al institutiei un e a fost transportal. .
Pentru Iini$tea pa ientului, este bine ca ea sa ramana langa
pacient pana va fi a plasat in patullui.
Important
Mij locul de transport ya fidezinfectat dupa transportul pacientilor
infeetio$i,
I. independenta i
5. NEVOIA DE A D
.J~
Definit;ie . ,
Este 0 necesitate a fiecarei fiinte Lmane de a dormi $i ase odihrii tn bune
conditii, timp suficient, astfellncat sa-i ~rmita organislT1 u!ui sa obtina randamentul
maxim.
Fiinta umana consacra 0 parte imp rtanta a vietii somnului $iodihnei.
ODIHNA este perioada In care se r fac structu, H1 -e alterate ale organismului, se
.compllteaza.:resursele energetice fOlo 'tf, l", se.trailsP9-daprodu$iif~ati In timpul
efol1 uli.. Ii, fie tn ficat - acidullactic, fie 1 rinichi; org'anexcretor. . ,
SOMNUL este forma particulara de odihna prin absentastarii de veghe.
Somnul elibereaza individul de te siuni psihologice $i fizice $i Ii permite sa
gaseasca energia nacesara activitatii c tidiene.
In tirnpul somnului, activitatile f ziologice descresc, are locdirninuarea
metabolismului bazal, a tonusului mu cular, a respiratiei, .a pUlsului, a tensiunii
artElriaJe. Spore$te secrepa hormonilor e cre$tere, mai ales la pubertate.
Acestea sunt mai evidente In timpul sornnului nocturn $imai reduse in eel diurn.
Se cunose douc!i tipuri de somn: ornnul lent, c1 asiesau orrodox~ $i somnul
paradoxal cu activitate rapida corticala .
Somnullent reprezinta 0 veritabila erioada de odihna pentru qrganism (numai
partial pentru creier), are un rol rep rator, restaurator, fortifiant, cu ii, upctie In
cre$terea $i relnnoirea tesuturilor corp rale. . i
24
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
: 1
I
r .... i. I
f I
;.1.
I
I
I
I
I
I
I
I
~
l
\ '
~'I'
I
I
I
- Din mijloacele de de indere $iodihna, de mare varietate $i
complexitate vor fi ades a eele mai adecvate firii $iposibilitalii
pacient,y' ui. Sunt evitat~ moda!itatile Cqre nu ofera posibilitate~=i
de$tinderii~inu contrib e la mentinerea sanatalii.
-Cea mai' eficienta 0 ihna este cea activa: dupa activitali
fizice - activitati intel ctuale; dupa activitati intelectuale,
~ctivitali fizice u$oare, P cute.
227
;c : .. Afectiuni organice - ce ebrale, endocrine, constrangeri fizice,
dezechilibre, durerea, sur enajul
- Afectarea gandirii, anxi tate, frustrare, stres, situalie de criza,
pierdere, separare
t : . E$ecul funct.iei, lipsa Cu~o~tintelor, insuficienla cunoa$teriide
sine, anturaj inadecvat, temperatura, ambianta inadecvata,
. i cre$terea stimulilor senzo ialiI n locuinta ~inu numai
j"
ModalitaJi
folosite
pentru
odihna, ~i
relaxare
DE ORDI ~
Fizic
Psihic
Social ~.i
!ipsa
cunoa~terii
;Jn~~,\~~n~ileasist ent ei .pljmt ru m.en~inerea nevoii
'; .... dea dorm., p 5e od.hm
Perioade de ' /-Este necesara aCtiVitmeabine organizata $ijudicios alternata
reJax~re~i ' .i" .cu p~ri~~de d~ relaxare ~i!i~p. liber, care sa permita refacerea
timp I .ber :; I fOl1el flzlce $1 a cap I tatll I ntelectuale. Exemplu: vacanla
' elevilor.
I ntervenlii ,1 .'. i' ,
- m.... e......... n' .t......... i.~.~ ..... ,.C . O' ., n.... di.l.iilenecesare somnUI ~i' respectand dorinlele. $i deprinderile
persoanel . .' ,",' .
- observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt I n raport cu necesitalile
organismului$ir' )iuncadepusa
- I i 8,?,plicah~cesitatea mentinerii unei ietiordonate, cu un program stabilit
- I I lilvata :tehnici de relaxare ~i mod litali care sa-i favorizeze somnul prin
discUlii,:' cf~qJonstralii,material documentar
::,,"; ' ,' , ". .
::.!; ~: " :~i~.~~ i~.
1 '1 1 . , ;l7!ependenta in s';ltisfacerea neva;;
". ( :;~):i' .
Daca, aceast~ inevoie nu este satisfaputa, apar urmatoarele probleme de
depend~nta:i .
1. I nsomnia;
2. Hipersomnle
3. I ncornoditate - Disconfort
4. Otioseala, .
5 : ~I'~~,"~sau lnc ap: : ~;;d;: ! ~: ~: : iane~le2.i31
- Capacitatea de a te destinde
Eliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile zilnice,
relaxarea fizica $ipsihica favorizeaza instalarea somhului; daea
nu se elibereaza de acestea, este posibil sa adoarma cu mare
greutate.
- Anxietatea, teama, nel ini$tea:
Starea. de .[lelini$te,mai mult sau. mai putin. coo$tienta, care' l "' _
produce 0 .puternica tensiune interioara, manifestata prin
nesiguranta $i tulburari neuro-vegetative, modifica calitatea $i
cantitatea somnului.
- Programul de activit ate: " . .
Persoanele care au un program de munca, va.riabil.,au ritmul
veghe-somn modificat; aceasta influenteaza ' sati,sfacereanevoii
de a dormi, ate odhni. . '
Culcarea la ore fixe, somnul de noapte asigura odihnanecesara.
organismului. .
- Locul de odl hna:
Confortul, numarul de persoane cu care 1mparte camera,
intimitatea $i lini$tea locului de odihna pot mbdificcUepausul $i
somnul.
226
:;Manifestari de independen~a~l.
- Durata
- I n functie de varsta: nou-nascut: 16-20ore
1 an: 14-16 ore
3 ani: 10-14 ore
5-11 ani: 9-13 ore
adolescent: 12-14 ore
adult: 7-9 ore
persoane varstnice: 6-8 ore
- Cal itatea . """" " .~ ~,
- Regenerator, calm, fara cO$maruri, fara I ntreruperi, adoarme
cu u$urinta $i se treze$te odihnit; la copi! somnul nocturn,
continuu este instalat dupa luna a 3-a, iar I a sfar$itul h..inii a 10-a,
organizarea este ca la adult. .
- vise agreabile, placute
- Pentru evitarea suprasolicitarii fizice$i psihice, perioadelede
activitate trebuie intercalate cu perioade de repaus.
- Durata acestor perioade, intervalul La ' care se succed,
programarea judicioasa I n raport cu activitatea depusa $i
necesitatile organismului au un efect binef,kator,' recreativ
asupra organismului. Exemplu: pauza dupa ora de curs
Somnul
Psihologic'
Sociologic
Perioade de
repaus
G..'-' : .,.. ~. '''':'';;'i-
,' ~
Prezentam patru probleme de j:fependenta:
1
I
J
229
- Interven~me asistentei -
INTERVENTlILE ASISTENTEI, AUTONOME SJ DELEGA IE I
invala pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercilii
respiratorii G~H~Vaminute Inaint.ed~ C U IC " .l:::, ' . =~. ~
:-' ofera' paclemulLii 0cana cu laptE;' 1 :ald' inainte de culcare, 6 I
bare calda I
-Invala pacientul care se treze$te devreme, sa se ridice din pat
c~1 tevaminute, sa citeasca, sa asculte muzica, apoi sa se culce
. ,
din nou I
- identifica nivelul Si cauza anxietalii la pacientii eu insomnie
- observa Si noteaza calitatea, orarul somnu!ui, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi
~ intocme$te un program de odihna corespunzator organismului
- administreaza tratamentul medicamentos
- observa efectul acestuia asupra organismului
Padentcu insomnie
Pacientul sa
beneficieze,
de somn' ,
corespunza-
tor cantitativ
~i calitativ
Nelini~te Teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate
emotionala, tulburfmd odihna pacientului; tulburari de gandire,
manifestate prin aparitia In con$tiinta pacientului contrar vointei,
unor reprezentari, idei, sentimente pe care se straduie$te sa Ie
indeparteze.
C onftJzie Pacientul prezinta p~rceptii false (per.cep.eun obiect sa!J, un
' .' oJ~. fenamen), fiind c6nvins de realitatea lor; aceste stari ilimpiedica
sa se odihneasca.
Iritabilitate ,
Pacientul prezinta 0 stare de tensiune psihica continua,
manifestata prin nelini$te, framantare; adoarme greu, somn
intrerupt, superficial.
sentiment de
PacienU i nesatisfacuti uneori de repausul lor, sunt convin~i ca
depresie - nu au dormit toata noaptea.
tristete
Diminuare a
Pacientul nu se poate concentra asupra une; activitati, atenlia
puterii de este diminuata, are gesturi nesigure.
concentrare
Oboseala
Pacientul se simte obosit, mai obosit ca la culcare, facies
sumbru, ochi incercanati, vorbire tremurata, tremuratura
extremitatilor.
,
- .
IOBIECTIV
" ~' . -f"
" ;
!!i'
anifestari
228
- Numarul de ore
Ore insuficiente d somn - durata totala de6 or~
_ Insomnii iniliale - pacientul adoarme foarte greu dupa care
doarme pana dimi eata ' ; "
- Insomnii termin 'e- dupa 0adormire normaJa,se treze$te $i
nu mai poate ado mi
- Calitatea somn lui
Pacientii nu sunt satisfacuti de somnul 10Fintrerupt, agitat,
superficial !
-Insomnii dormiti nale - aparitia multiplelor:perioa(je de veghe,
care survin in tim ul noptii, faramitand sOr)1 hulnoctum; trezirile
dureaza vreme in elungata, sunt chjnuitoa;e~;. acest~ treziri pot
fi dupa vise cu co tinut neplacut sauco$maruri' .' ;'
- Insomnii predor itionale - stare de veghe preluhglta pana la
instaurarea somn lui _, .' 'r " '. ' . ' " , ; . ,
- Insomnii post-d rm~ionale - survin la vaV~thici$i :!rnai ales la
cei care se culca la ore timpurii. "
Pacientul atipe$t pentru durate scurte de timp; in functie de
durata $i numarul lor, ele potcompleta sai,Jnulipsa Orelor de
somn noctu' m; u ii pacienti dorm In timpl!1 zilei$i somnul de
noapte este de & urtadurata, dar totalizeaza numarul necesar
de ore de somn ( Isa insomnie).
Vis penibil, domi ant; paciehtul se trez' $te muse din somn,
" neHni$tit, agitat;a oaHnedin nou u.Qfoota~. ,~,. ...-,
Tulburare par-Old ica de somn; pacientul se da josdin pat $i
incepe sa umble prin camera, strazi, locuri periculoase; are
privirea ramcita, i$cari dezordonate, nu vorpe$te, riu raspunde
la intrebari; dupa n timp se intoarce, se culca, adoarme.
Lipsa de interes f ta de ambianta $i propria persoana. Ramane
in pat timp indelu gat in cautarea somnului.
Stare de spaima intensa , care apare in tiinpul somnului, mai
frecvent la copii; acientul se treze$te brusc din somn, se ridica
in $ezut, tipa, 9 sticuleaza, are privir~a ftltacita, Incearca sa
fuga; dupa cate a minute, aceasta stare: dispare, pacientul
adoarme.
.' ,}--~
1. Insomnie: dijficultatea de a d~rmi
sau de a tie odihni dormind ,
Pavor
nocturn
Apatie
C O$maruri
Somnam-
bulism
Alrpiri in
timpul zilei
Somn
perturbat
I-
I
I
I
I
' I
I
I
I
I
I
I
I
~
11-
I
I
I
I
I :
I
I
I
I"
I
I,
I
I
I
'~-I
r
asistentei -
dependen~a
enza~iedejena,
zica !;ii psihica
- I nterven~iiI I
INTERVENTIILE AS~STENTE', AUTONOME $1 DELEGATE
Imposibilitatea pacier tului de ase mentine calm $i a se
compor ta Iini~tit $i adec~at situatiei
-Star ~~;'li;;~ d~ ~oiJ buna, " de~~hni;~' .' ="
- Star e neplacuta de incomoditate
Tr anspir atie abundenta ~ar e deter mina star ea de disconfor t
Pozitia incoinoda deter tnina contr aclar i muscular e pr elungile,
dur er oase pentr u pacie~t
" I
~a. " ~.~
. . . . Disconfort:
de neplacere
Patient cu'hiper somnie
Pacientu!<sa
fie activ,
cooAAr ant
~ .'l:1"~
. . |~c
j','( ~" ;
'OBIECTIV,
; .~: \
.~!
Star e de
disconfor t
Diafor eza ,"
Dur er i
muscular e
Pacientul sa IAsistenta medica/a:
, ben~fic.i~ze, . -. identific~,- pr in di:S'jU. tiil~ ou pa?ientul sau familia, cauza
de un numaFI hlper sommel; .
deor ed~ - identifica cu pacien ul metodele de diminuar e a factor ilor
somn c'o~es. cauzator i
p~nzii!6,r :.. 'r . : ; , ~ .c~eeaza. un c1im~t ~: !ncr ed~r .e, inc~r ~jeaza ~i lini~te~te
var stel;,. paclentul pentr u a-SIr e apata echlhbr ul pSlhlC
" - obser va Si noteaza oate schimbar ile car e sur vin In star ea
pacientului
- administr eaza tr atam ntul medicamentos
- identifica car e sunt a tivita.tileagr eate de padent
~ elabor eaza impr eun cu pacientul un pr ogr am de activitate,
car e sa cor espund star ii pacientului ~i posibilitatilor
'or ganismului
- obser va somnul, ca1ltatea acestuia, r apor tul intr e star ea de
!,~I" .~ghe$i somn
J
- Hiper somnie continua, mai pr ofunda; paate fi. tr ezit pentr u
scur ta vr eme pr in E5<titatii violente, pas'r and un gr ad de
obnubilar e si tor poar e intelectuala.
Poate dur a or e, zile, luni ani.
Functiile vitale sunt diminuate
- Atipir i; pacientul aude cuvintele r ostitetar e,poate r aspunde cu
oar ecar e br utalitate, laconic. Far a un stimul, ad9ar r ;ne. Poate
dur a zile, saptamani, poate fi ur mata d,ei.nver sar i ..a)e~tmului
nictemer al. ::' ,.' .
230
- Lent, gr eoi, pacientul r aspunde cu gr eutate la intr ebar i.
- Star ea per manenta de somn, pe car e 0 r esimte pacientul,
diminueaza posibi!itatea efectuar ii unor activitati fizice.
- Star e de epuizar e muscular a Si ner voasa, pe car e bolnavul 0
acuza.
Manifestari de dependen~a
- Necesitatea subita de somn, pr ecedata depier der ea tonusului
muscular . Apar e in per ioade de inactivitate sau postpr andial,
dar pacientii pot ador mi Si in pHna activitate. Somnul este
,su!df.Jr ficial~,Intr -etaiat, de tr ezir i, .vise.~de~;;:lgr eabil~... " ,r eaGtii
vegetative, tr anspir atii, bufeur i.
., ""lfrJI.lmaru/ de ore de sorTin noaptea
- Peste 10 or e, la adult, Si 12 or e, la copil ( se exclud conditiile
par ticular e de oboseala dupa efor tur i excesiV8',.convalescenta
sau insomnii, car e necesita 0 r ecuper ar edes~nin) ,,'
- Calitatea somnu/ui " ;
- Se difer entiaza de somnul nor malpr in'pr ofUr izimei dur ata,
br uschetea apar itiei. Dur ata, modul de instalar e, evolutia depind
de natur a Si localizar ea afectiunii cauzale.
2. Hipersomnie - ore excesive desorrin,
prelungif'ea duratei ~i intensificarea profunzimii
somnului
Somn
modificat
SomnolenJa
( accese de
somn diur n)
letar gia
Nar colepsia
Compor ta-
ment ver bal
~i nonver bal
Oboseala
Inactivitate
~.
:)
)