\..

J,'

IV IGIENA RADIATIILOR
Radiatiile sunt 0 forma de manifestare a energiei. Ele se subdivid in 2 mari c1ase: radiatii ionizante -si radiatii neionizante. . --.----.1. Radiatiile ionizante Radiaiiile ionizan!.e sunt aeele radiatii care cand vin in contact cu materia 0 ionizeaza SaU pro~uc eliberarea de ioni Incarcati electric-pozitiv ji negativ. Se cunose mai multe c1asifidirL ale radiatiilor ionizante. Astfel, ele pot fi elasificate; dupa origmea lor in radiatii nucleare ~i radiatii extra-nucleare, dupa modul de propagare radlatii eorpuseulare si radiatii electromagaetice, dar poate eea mai buna c1asifie;;'e medicala este dupa actiunea lor: radiatii eu actiune interna si radiatii eu actiune

---

externa. -' --.~ Radiatiile eu actiune interna sunt aeelea care nu-si exereita efeetul asupra organismului .decat dURa ee patrund in organism prin inhalare sau prin ingerare. ~ Radiatiile eu aqiune extern a sunt ace lea eare pot aetiona asupra organismului ehiar de la distanta. Aeeasta cJasificare s-a facut in funetie de puterea lor de atrunder~ eu a~tiunel i.nterna ~u 0 p~t~re de patru~d~~e mlea. ex. ra !atii~e alf<:..-patrund cativa mm In aer, tar eele beta eatlva cm). Radiatiile eu actlline"externa au 0 putere mare de patru~ (ex. racliatiile X, gama si neutronii eati~ metri). Dar, puterea de patrundere a unei radiatii este invers proportionala eu puterea lor de ionizare deci radiajiile eu aqiune intema sunt mult mai periculoase sub acest aspect decat eele cu actiune externa. In eeea ee priveste mecanismul de actiune al radiatiilor ionizante, el a fost explicat prin 2 teorii, elaborate In timp, dar eare nu s-au exelus una pe alta. Prima .... teorie considera ca numai aeele eelule, acele tesuturi, aeele organe eare vin in eontact -airect curadiatiile ionizante sunt afeetate de aceasta. Aceasta teorie este cunoscuta 'sub denumirea de teoria tintei, ea la tir. Cea de a aoua teorie considera ca de fapt radiatiile ionizante aetioneaza asupra apei din organismul uman, pe care 0 ionizeaza eu formarea de radicali oxidanti (HO, H02 prin intermedlUl aeestora actiunea se poate propaga ~i a'ctiona si asupra a~ 'eelule, altor tesuturi, altor organe eare nu vin in contact dlreet eu radiatiile ionizante. .-ll)diferent de aeeste doua teorii, acti!lnea radiatiilor ionizante se desfa~oara in 2 etaE..e~'etapa primara in eare In organism se petree proeese fizice ~i fizico-ehimice-; etapa e~r~ in ~ral nu se ex~er~iorizeaz~ sau ~e. extenonzeaza prin. sem~e n~ .~ractenstlee ~i?etapa secundara In care IIL.0rgamsm apar procese blologlee ~I biochimice si eare se exteriorizeaza prin semne caracteristice. In fapt ;ctiunea radiatiilor ionizante depinde de 0 sene de faetori ea: - tipul de radiatie, eu actiune int~ sau actiune extelE,.a - doza de rad!aile sau eantitatea de radiatii si timpul de actiune, deoareee s-a eonstatat ca efeetul poate fi acelasi, daea actioneaza 0 eantitate mare un timp seurt sau o cantjtate mica in tlmp Indelungat. - timpul de tnjumatatire fizic sau timpul neeesar pentru redueerea la jumatate a numarului initial de atomi, timp care poate fi fomie diferit de Ja un radionuclid la aitul de la cateva minute pana la cativa ani . .- timpu!defnjumatatire bi~logie sau timpul de metaboJizare a radionuelidului respeetiv in-Grganism, de la patrunaere....Pana la eliminare, care de asemenea poate fi foarte dife-rit de la un radionuclid la altul. ~ - timpul de aetiune efectiva eaJculat, deoarece putem avea radionuclizi cu time. de injumat~re fizic mic si timpde Injumatatire biologica mare sau invers. Timpul ef~cti~ de actiune secalculeazaacfunand cele 2 tlmpuriC!e injumatatire fizit~i biologic ~i impartind rezultatuJ la 2. Acesta pare a fi eel real.

--

- Organul critic sau organul, tesutul fata de care radionuclidul respectiv are cea mare afinitate~i unde se poate depozita. Din acest punct de vedere diferite tesutunse esaloneaza de la cele mai sensibile la c~ putin sensibile astfel: tesutul limfoid, tesut~loid, tesutul epi~l, tesutul endo~ tesutul co~lYllc.tiv, tesutul muscular ~i"feSutul nervos. Aceasta sensibilite este de fapt determinata de viteza de ,multiPTIcare a testitliIlii respectiv; cele limfoide ~i mieloide se multiplica rapid, pe cata weme tes~tul netvos cu care ne na~tem Cll acela ramanem palla la deces. - sensibW-tatea individuala, mostenita genetic ~l care este dIfe.rita Q.~ persoana la alta incat in acelea~i conditii unul se poate imbolnavi ~i aItul nu. tn ceea ce priveste reJa!Ia doza-efect se cunosc de asemenea 2 teorii una care sustine ca rel~tia doza ettCt este 0 relatie cu prag sau cu alte cuvinte pentru producerea unui eject este nevoie de atingerea unei a~umite doze peste care apare efectul si aha care sustine relatia doza-efect este 0 relatie rara prag sau cu alte -cuvinte ca orice doza, oricat de rrrid, este urmata de un efec], evidentiabil imediat sau in timp, dar in orice caz un anumit efect. -.. -'" .Cele 2 teorii explica in, fapt 2 tipuri de aqiuni si anume teoria doza-efect cu prag se aplica mai ales actiunii somatice, in timp ce teoria doza efect rara prag -apTlca mai ales actiunii genetice.' . Ca actiune asupra organismului radiatiile ionizante exercita urrnatoarele tipuri de actiuni: .~"'--"-""-'"'-'-'--. ~"----"-a~-:4c'iiunea somatica care apare la persoanele care s-au expus profesional sau accidental ra radiatii ionizante. Aqi'unea somatica se desfasoara in mai multe etape ~i e cunoscuta sub denumirea de boala actinica. .r---'--"----- etapa primara care se manifestaprin cefalee, vertij, oboseala, i'nsomnie, inapetenta, sla'bire ingreutate, semne care pot fi intalnite in orice afeqiune. Ea' este cu atatrnai scurta cu (;1t'doza de radiatie a fost mai mare. Ea nu poate fi diagnosiicatK . eCaTaac~:se~He d persoana a fosrexpusa la radiatii ionizante. d - etapa de remismne in care si aceste semne total necaracteristice dispar, incat persoana pare a-~l fI revenit ~i este sanatoasa. Si aceasta perioada este cu atat mai scurta cu cat doza de radiatie a fo~re. --." - etapa secundara poarta aceasta denumire desi este a treia, datorita faptului ca evolutia boiii actinice se suprapune cu evolutia mecanismului de actiune a radiatiilor ionizante. Astfel, etapa primara a bolii actinice corespunde etapei primare a mecanismului de 'actiune cu modificari fizice ~i fizico-chimice si fara 0 simptom'!ifologiecaracteristica iar etapa secundara corespunde et~pei secundare a bolii actinice cu modificari biologice si biochimice ~i simptome caracteristice darcare de fapt cuprmde ~i eiapa de reimisiune perioada in care organismul reuseste sa compenseze ieziunile produse numai fa aparitia decompensarii putem spune ca ne gasim in etapa secundara propriu zisa. Ea se poate dezvolta sub forma a 4 sindroame si anume: sindromul hemoragipar cu cresterea la inceput a numarului aehematn ~i de leucocite ~i scaderea ulterioarA inclusiv a trombocitelor ~i apantia oe heiTiOragii diverse ca hemoptizia, hematemeza, epistaxis, melena, etc. - sindromul nervos caracterizat Oe asemenea printr-o faza de excitatie cu insomnie, nervc)zitate, logoree, iritabilitate, delir etc. iar ulterior printr-o faza de infi1bitie cu admamie, somnolenta apatie,1[potimle. - sindromuT digestiv cu greata, voma, diaree sau constipatie, dureri abdominale pana la ileus paralitic. ,- - sindrom inJectioScare poate evolua singur, dar de cele mai multe ori Ie inso~~te pe CefefaJte datorita scaderii puterii imunobiologice a organismuluiEii" temperatura, curbatura, dureri mu~ulare si articujare, etc.
o

ca

';e--

Se lntelege ca m nici unul din aceste sindroame nu putem avea 0 terapie etiologica, ci 0 terapie simptornatica. Boala actinica poate e~ua: ca t5pal8.aClita~f7saLi '~a15oalli cronica In genenll:--lnprirrlUl caz se incheie prin exitus, al doilea insa pot apare si situatii~de2~!1d~~e. c._____ ---'-

fn

~
\

.- Cea de a doua forma de manifestare a actiunii somatice a radiatiilor ionizante este cunoscuta sulfdenumirea de actiune stocasti~a. Ea apare cand acti~ne,\ ra2,!~loL.. ionizante se manifesta asupra 4)1ei=_p.~12u[atri cand numai 0 parte a acesteia poate si "prezenta anumite mamfesfan ~laCeasta desigur in' functie de sensibilitatea individuala ~i se poate stablh dupa calcuiulprobabilitatilor. b. Ac!iunea stocastica cuprinde mai multe tipuri de manifestari sau actiuni ~i anume: ~. actiunea ca~erigQl(1 observaia de multa vreme ca efeCt al radiatiilor ionizante In mIne Ie radioactive unde muncitorii faceau diverse forme de cancer. Cel mai frecventdintre acestea este leucemia, dar pot fi- si cancere pulmonare, gastrice, renale, oso~~ etc. ,---,-'-A doua forma de manifestare este cea imunosupresiva care se poate manifesta prin cresterea numarului de infectii sau a diror gravitate este foarte mare, de asemeneac actiune binecuriosciifa de multa vreme. ----------.----------In sfarsit scaderea speran!ei de viata cu reducerea longevitatii bine dovedita pe animale de laborator dar chiar si la om prin cercetari efectuate in paralel pe persoane expuse profesional fata de alte persoane neexpuse profesional. . '!'--, c.Acriunea gene..{ica care.nu se manifesta asupra perso.?nelor expuse ci asupra descenClerifilor acestora. Ea a fost evidentiata in primul ~I"ncr-pr"\r;' aparitlacremalformatii la copiii _femeilor expuse _Ia radiatii ionizante in timpul sarcinei si cunoscuta sub denumirea aeacpllile teratogena. Dar au fost ~i cet'Cefatorr-care au afirmat ca de fapt actiunea terafugena nu este genetica ci tot sornatica, fiind de fapt .-Epus copilul deja existent. Adevarata ~ actiune genetfc~-"'esu;- acliun;-a--asl"ipr-a-inforrnatiei genet ice. care sufera mutatIl care sunt transmise astfel descendentilor. Blne mfeles ca aceasta actiune este.lt1 functie de gene\e asupra carora acJioneaza radiatii ionizante. Daca este yorba de gene dominante manifestarile apar in prima generarre--c-e-ea ce este mai usor de urmarit, dar daca actiunea se mamfesta asupra genelo~ recesive manlfestaifleVorapare in a doua, a treia sauurmatoareT;;-generatii, ceea--ce-este m'lt greu de_~rmarit. ---,-Sub acest ~spect-"geneticienii sustin ca in diferitele p012ulatii se constata prezenta unei mutatii spontane data de diferiti factori mai bine sau mai putin bine cunosciifi, dar care este cvasiconstan"ta. Numai cresterea mutatiei spontane este 0 . doV"ad[;" actiunii- genetice, ceea a produs-fr1aCeia~i populatie (DrosofiIa) suo aetiunea radiatiIior ionizante. ~ceasta actiune este slgura dnd muta!ia spontana se dubleaza fapt care merita a fi retinut. concluzie se poate afirma ca spre deosebire de ceilalti factori de mediu, radiatiile ionizante nu au decat efecte negative, de aici ~i necesitatea unor masuri de prev~nife ~i comoatere. ~ _. ,-combaterea radiatiilor ionizante Inainte de a prezenta metodele de prevenire ~i combatere a actiunii ~ocive a radiatiilor ionizante trebuie sa prscizam ca in mod natural omul vine in contact cu aceste radiatii. Este yorba de radioactivitatea naturala.- Aici putem mcadra In prtmul raTIdradiatlile cosmice care ajung pe pfun~nt, adevarat mult diminuate fata de cele in afara mediiiliii terestru. Ele foriiieaza 0 mare grupa a radia.tiilor Cll actiune externa. Nivelullor este mai crescut in straturile superioare ale atmos~la altitudini mari.dotlea rand, radloactlvltatea naturata este procms-itlIe rocile radioacftVe din sol care de asemenea poate reprezenta 0 parte a radiatiilor cu actiune externa. In

ii

ces::a

-------rn

--Prevenfrea~i

.-~"'---rn-al

--------

~--

-_.-

-~----------~.------.- .. .. -----

----

p.lus avem ~i radiatii cu .~cti~ne int~ma re~rezenta~e de ~t;~le gaze din aer c(~tor_o.~l!l~I radonul ~I descendentii sat care patrund In organIsm prIn inhalare. De asemeiiea a~ alimentele contin radionuc1izi care patrund prin ingestie ~i Intregesc actiunea ni.ruatiiiOrCu actiune interna. Dar, din determinarile efectuate pe toata suprafata globului se'-poate--anrma ca, nicaieri radioactivitatea natural a nu atinge nivele periculoase pentru organism. Ea reprezinta 60-100 mrad anual. In afara acestei nldioactivitati naturale sau mm exrrcr supraadaugata peste aceasta radioactivitate se Intalne~te ~i radioactivitatea artificiala consiaeiafl'Cp-a.naraun punCt ca poluare raalOactlva. $1 dm, acest punct de veden::~eea ce intereseaza ca actiune 'astr;5ra organismului este radioactivitatea globala. Dealtfel, In orice determinare a radioactivitatii pentru" a depista poluarea radioactiva trebuie sa determinam separat fondul natural radioactiv care trebuie scazut din radioactivitatea globala pentru a vedea in ce masura avem ae-a face~u opoluare . ra:dioactiva.. Aceasta ~ 'poluare radlOactiva se poate reaI1za ca urmare a folosirii unor radionuc1izi, de obicei izotop~activi, In diferite domenii ale sfilhtei, industriei, agriculturii, 'inedicinii si altor~multipleactivitati, prin eliminarea incorecta a rezidiilor radioactive, transportul substanteTOi--ra"dioactive ~i depozitarea lor incorecta ca sa nu mai vorbim-ae eventualele accidente radioactive. ' __ In acest sens 0 prima problema 0 reprezinta expunerea, profesionala cei care lucreaza In mediul radioactiv (centrale nuc1eare electrice, reactoare de producerea izot~l2il()!",etc). ---Protectia acestor persoane consta In primul rand prin neangajarea persoanelor sub 18 ani, stiut fiind ca cu cat 0 persoana este mai tanara cu atat este mai sensibila, 'luand In considerare acelasi principiu al multiplicarii celulare. In al doilea rand stabilirea unor norme de expunere care nu trebuie sa depaseasca 5 rem pe an, normele sunt diferentiate In functie de organul critic. Norma de S rem pe an se aplica In cazul cand organul critic este Intregul organism. Dar cand sunt expuse numai anumite parti ale organisriiiiliii sau anumlte organe, norma poate fi crescuta. _ Un alt deziderat important consta In purtarea unui echipament d~protectie care sa nu permita trecerea cu u urinta a nidiatiilor ionizante. Manipularea su stante or ra lOactIve e a distanta cu ajutorul unor prelugitoare ale bratelor $Iaeprefeiat in spateie unUl ecran transparent radiafliior iuminoase, dar opac fata de cele ionizante. Interzicerea consumulUl ae bautllrI ~I ahmente In laboratoare In care se '-Iucreaza cu substaO'fe radioactive ca si a fumatului. In fme iitilizarea unor substante ca cisteina, cistamina~ serotonina si alte~~nte care sa impiedice for~area raC'1Jcalilorliben( oxidanti) i;(;ganism: . o ultima masura, dar in nici un caz, cea din urma consta In examenul medical la angajare pentru a nu accepta angajarea celor cu sensibilitate cresctilliTeX-:tUlburari sanguine ), ca ~i examenele medicale periodice efectuate asupra tesuturilor celor mai sensibile sau care reactlOneaza primele (hetno-Ieucograma) urmai-irea frecventei infe~tiilor datorita scaderii puterii imunobiologice, etc. ----toate acestea se acorda un timp de lucru mai scazut in mediul radioactiv, un concediu mai prelungit etc~ . 'In al doilea rana este yorba de protectia popula{iei in ansamblul siiu. Aceasta poate fi expusa radioactivitatii din jurtn unitatilor radioactive. Pentru aceasta se cunosc 2 zone de protectie si anume'Yzona primara din imediata apropiere de unitatea radioactiva, care de cele mai multe ori se suprapune cu incInta UnItatll, ~I un de clrcuIa mai aleSj)ersonalul unitatii ~i se aplica normele aratate pentru protectie profeslOnala ~i . . .~ J zona secundara.In afara incintei propriu zise a unitatii radioactive si in care nu

~r-

----r:a

...-..

--

,,----------------4

se va depasi 1110 din doza expunerii ----~a=ce=~a-e~x~p~u-n-er~i-.------

profesionale -----

respectandu-se

toate indicatiile '

Pentru restui populatiei expunerea poate fi mai ales intamplatoare. Totusi ne intereseaza rezidiile radioactive asupra carora ne-am concentrat la capitolul respectiv din Igiena solului. Tot aici poate fi cuprins ~i transportul de substante radioactive care nu se realizeaza decat cu vehicule (auto) bine ecranate pentru a nu permite aqiunea la ~diatiilor mai ales cu actiune externa, notarea lor prin semne distmctiveT tolosirea lor 1n alte scopuri decat pentru trans ortul substantelor radioactive. alta posibilitate este reprezentata de folosirea in dl ente scopuri a unor aparate sau ustensile care pot elibera radiatii ioniz~rite. Este yorba In primul randae t~Ievlzoare atat alb negru cat mai ales cele color care apar mai periculoase si fata de care ~'ja se realizeaza prin scurtarea timpului de emisie si cresterea distantei fata de aparat. De asemenea diverse aparate de bord luminescente sau ceasuri asemanatoare care produc mici dar permanente radiatii ionizante etc. OtIiizarea acestora ar trebui sistata sau avizata populatia asupra utilizarii lor. alta posibilitate 0 reprezinta contaminarea radioactiva a aerului.)apei si ~mentelor. Mentionam ca asupra acestofa se fac permanent determinari de radioactivitate ~i in cazul depistarii unor situatll penculoase, depa~iri de norme, In specIal alimentele sa fie scoase din uz. In ceea ce priveste aerul s-a' constatat la "un moment dat 0 cre~tere a radioactlVltatii mai ales In erl1lstera nordica datorita experieriteJor efectuate la suprafata soIu!Ul. In urma hotanlf11 ca asemenea experiente sa se efectueze numai In subsol, nivelul de radioactivitate al aerului a scazut mult si continua sa scada. -------.-----~

.. a

Poluarea radioactiva a mediului se poate produce si ca urmare a un or accidente nucleare din care eel mai important a avut loc la Cemobal. In asernenea--cazurl, , accidentul trebuie anuntat imediat iar speciali~fiTdln centre Ie de medicina preventiva vor trebui sa intervina pentru punerea la adapost a popu[atlel: mentinerea In casa a copiilor, intabularea animalelor, inchiderea alimentelor ~i interzicereaconsumului unora~din ele, acoperirea fantanilor, dezactivarea surselor de aprovizionare confrolul medical al persoai1e1Oi-expuse, fie priii utilizarea contorului de corp uman in care se Introduce persoana controlata, fie calculului nivelului de radioactivitate prin examene separate ale urinei si fecalelor, intemarea ~i tratarea bolnavilor etc. ~ Poate insa ca cel mai mare pericol il reprezinta utilizarea medicala a radiatiilor ionizante. Desi medicii se felicita fiind printre primii "care au utilizat radiatiile iomzante In scopuri medicale, totusi ei n-au sesizat de la inceput pericolul expunerii populatiei care astazi este foarte bine cunoscut. in primul rand este yorba de radiodiagnostic in care trebuie eliminate asa zise expuneri inutile, Desigur ca un rezultat negativ (ex. imagine toracica, normalii}TiU reprezinta nicidecum 0 expunere inutila, Dar, prezenta unui m!l!:-e_gYmar,.c.t~,~(l~u!.L~I:I_ situatii normale, reprezinta tara indoiala expuneri inutile, la care persoanele respective nu trebuiau expuse. De aceea este obligator ca-m-eai'CliCTinicieni sa exammezefiecarebOlnavcu-'minutiozitate si numai in conditiile cand pentru precizarea diagnosticului este nevoie In plus de un examen radiologie sa-I recomande. Din pacate se cunosc Inca multi medici care preconizeaza un asemenea examen la or ice pacient pentru a avea un element In plus pentru punerea diagnosticului. Acest lucru apare ca 0 obligatie de etica profesionala. In al doilea rand trebuie stiut ca sunt diferente de expuneri la radiatii ionizante In fun~tie de procedura utilizata. Sub acest a-spect cea m'}L!J.!!g~...2..!:?~~,d.u.E~_.~~ radiografia la care timpul de 'expuiiere este scurt ~i ca atare doza prim ita e scazuta. De

cuapa,

-e-.

\;

aceea acolo unde este posibil sa se foloseasca, radiografia In locul radioscopiei. Desigur uneori si aceasta este necesara ca spre exemplu intr-un examen baritat. Tot aici putem mention a ca timpul eel mai scurt de expunere "II ~reprezinta microradiofotografia, mult utilizata mai ales In trecut cand pentru depistarea tubercclcizelseexpunea anual intreaga populatie sau anumite grupuri chiar mai des elevii, studentii, muncitorii etc. Din nefericire s-a constatat ca depistarea unui caz de tuberculoza corespundea aproximativ cu 3000 de expusi sau se executau 999 de expuneri inutile. De aceea prin reglernentari mai recente s-a acceptat reducerea microradiofotografiilor prin lungirea termenului la care se fac expunerile, fie prin necuprinderea In examinare a unor grupari mai vulnerabile. ~ In fine, 0 alta problema legata de radiodiagnostic este protectia anumitor persoane, aici se incadreaza In primul rand femeIie gravlde care supuse UrlOflra-dleiT cu 'fadiatii ionizante, ar putea naste copii cu mam5miatii congenitale. De aceea apare ca necesar ca radiologul sa cunoasca daca femeia este gravida, lucru pe care nici femeia nu-l cunoaste intotdeauna. Un lucru este insa sigur femela nu este gravida In primele 10 zile dupa menarha. Actiunea ter'!,togena a radiatiilor ionizante se manifesta mai ales In primele 3 luni de graviditate, adica In perioada cand arc loc organogeneza dar nUpot fi. excluse nici termenele ulterioare. .--.---.-....----~ 0 alta categorie de persoane care trebuie protejate, 0 reprezinta ~i copiii mai ales cei foarte mici, la care oricat de bine~ardOi-Tunmedic radiolog sa ecraneze corpul ramanand numai zone le necesare a fi cercetate, totusi zona poate fi depasita iar iradierea sa se extinda ~i asup~onadelor. ~ In fine, ultima categorie este reprezentata de persoanele care prin activitatea lor nu trebuie sa suporte iradieri In plus decM In situatii exdpriOnafe~--- ..'- ... _-. o,......,.---Unaraoilea aspect legat de expunerea medicala II reprezinta radioteraeia. Aici sigur ca nu se pune problema pentru radioterapie anticanceroasa, unde si asa speranta de viata a persoanei este limitata. Dar, problema seaplidi In situatia terapiei antiintlamatorii care poate beneficia de multiple posibilitati de tratamerifa~aincaCsa .t- seevite pe cat posibil utilizarea radiatiilor ionizante. In ultimul timp, 0 alta problema este ridicata de medicina nucleara In care se folosesc diver~i izotopi radioactivi. Se recomanda cain acest caz sa se recurga In exciusiVitate la izotopii, cu viata scurta pentru ca eliminarea lor sa se faca rapid lara a deveni nocivi pentr'Upersoanele1TIVesfIgate cu aceasta noua ramura a medicinii modeme. In concJuzie pentru populatia in ansamblul sau exista multiple surse de expunere cu efecte nedorite. De aceea si In acest caz s-a.u stabilit norme de expunere care nu trebuie sa depa~easca 2 remi pe 30 de a!.!i. S-au ales 30 de ani reprezentand timpul de procreere al orgamsmului uman pJecandu-se de la actiunea genetica pe care exercita radiatiile iomzante ori din acest punct de vedere se pare ca expunerea medicala singura reprezinta in prezent aproape 112 din norma acceptata, de aici avem grija pentru expunere a populatiei pentru ca insasi medicii sa nu treaca din tabara prietenilor In cea a dusmanilor populatiei pe care 0 servesc cu mult devotament ~i abnegatie, dar din pac ate si cu unele neglijente ca cele aratate mai sus. 2. Radiatiile neionizante Radiatiilt' neionizante sunt acele radiatii care nu; produc ionizarea materiei cu care vin in contact cu eliberarea de ioni negativi si pozitivi. IAceste radiatii sunt intotaiitate electromagnefiCe ~i se caracterizeaza din punct de vedere fizic pri~. elemente d~.Qaza. IF .. frecventa sau numarul de oscilatii pe unitatea de timp care are ca . unitate de masura Hertzul sau 0 oscilatie pe secunda; .

0.,;"

lungimea de unda sau distanta dintre doua puncte aflate in aceeasi faza 'CleoscffaiJe: Intre lungimea deou~i frecventa este un raport invers prc?Q2!1!onal. Cu ~!t frecventa este mai mare cu atat energia purtata de radiatIeesfe,omai mare sau cu alte cuvfnte 'cu cfuTu~ de unda este mai mica cu .atat en~rgia este mai mar~. in mare putem spune ca radiatiile neionizante se pot imparti l!!lione: radiatii cu lungime de unda mare 0,7-3,0 micrometri sau radiatii infrarosii; radiatiile cu lungime de unda medie intre 0,4-0,7 micrometri sau radiatiile luminoase Sali vizibile radiatiile cu lungime de unda mica 0,2 0,4 micrometri sau radiatiiIe ultraviolete a. Radia{ii!!....!.!1..fqr!2irrmai sunt cunoscute sub denumirea de radiatii .calorice, fiindca principala lor actiune este cea calorica, Ele reprezinta 51 %, din "radiatiile solare. In contact cu organismul uman ele eIibereaza energie calorica si tree in radlatll eu lungime de unda mai mare. De aceea daca actiunea lor se exercita asupra pielii e1e produc un eritem caloric caracterizat prin vasodilatatie local a si cresterea temperaturii fenomene care se petrec imedlilla contactul cu suprafata cutanata fara insa a produce pigmentatie. Mai mult chiar la_~a actiunii radiatiei infraro~ii eritemul dispare tot 2at~t de r~pede pe cat a ap~rut.. Masurar~a. :adi~tiei int~~ro'?~1s.e.face ~n~ aJ) cm Sl pe minut. Omul suporta actiunea radiatiilor infrarosii rara mCI un simptom pana ~ ~a 1 calorie pe C~2 '?i mJn~t, ~e calorii pe c.m2 si minut a?are se~zatiall de cal~ tar de la 2 calon pe cm ~l mmut pot apare arsun. Clianecuvmte la 1I1tensItate mal mare sau limp de actiune mal mdeTungat pot apare arsuri de diferite grad;';u bule: flicteM-~i care lasa pigmentatle. Unii cercetatori atribuie radiatiilor mfraro~ii si 0 actiune cancerigena, dar inca nu a fost dovedita ~i acceptata. -0' alta actiune a radiatiei infrarosii este asuRra ochiului. Ea se manifesta in primul rand asupra comeei producand pierderea de substanta sau ulcer cornian. Chiar rara alterarea propriu zisa a vederii. In plus radiatiile infrarosii cu lungime de und~ mai mica patrund mai adanc pana la cristalin, care nefiind ~cularizat1iXeazao-mare--. cantltate de energie calorica dand nastere la afectiun~enumita cataracta, considerata multa vreme ca 0 boala profesionala, mai ales in cazuI siiflatorilor in sticla, care pentru a da 0 anum ita forma sticlei 0 apropie foarte mult de ochf darpoate apare si la alte persoane nelegate de profesie. in fine, 0 ultima actiune a radiatiilor infraro~ii asupra organismului se produce datorita faptului ca ele strabat cutia craniana ~i pot ajunge la nlvelrffentrrgeal in special la nivelul piei mater unde de asemenea se elibereaza caIdura, ~l produce ~. Insolatia se caracterizeaza prin cefalee ptite,!fllca, vertij, hlperreflectivitate redoarea cefei, fotofobie, abdomen retractat si hiperestezie cutanata, Temperatura corpuliilcr~te, dar rludeosebit cu fiuIt (39-40C). . C-~L Lichidul cefa:Io-rahidian ramane clar, ca apa de izvor, dar are 0 tensiune ~cuta. Aparitia ~or_Jno.cliJicari ale LCR, ca prezenta hematii, leuc~ ~i alblJmina arata 0 stare grava a insolatiei. Mentionam ca insolatia poate apare nu numai in cazul expunerii la soare ci ~i in situatii ca in fata unei forje, a unui cuptor sau alt element care incalzit p'fOduce radiatii infrarosii in cantitate mare. De altfel orice corp cu 0 temperatura peste absolut (-273C) produce radiatii infraro~ii, dar cantitatea de 'radiatii este cu atilt mal mare Cu cat elementul are 0 temperatura mai mars7" organiSll1UI uman roduce radiatii infrarosii. Intre diferTIele corpun este un continuu schimb d radiatii infraro~lI; corptiriIe'mai reci se incal~sc iar cele mai cal<1e se'" racesc. La acest schimb e antrenat ~i brganismul uman, numai ca datorita fenomem.llui ~~
,-,

~r--- .~

1"'0,5

r!)

: fff-;f)..

9~

de termoreglare omull~i pastreaza 'in general constanta temperatura corpului . ..- Prima actiune in caz de insolatie este decongestionarea meningelot cu 0 punga cu gheata pusa pe cap sau 0 batista cu apa~~, retragerea persoanei din tata radiatiilor (ex. umbra) sintual administrarea de analeptice cardiorespl"ratoril1il-'cazoe insolatie mai grava, Ceea ce apare insa ca foarte important este sel1J.ibiJit~!~~pe care 0 lasa 0 insolatie, astfel incat chiar la nivele mai.mici de radiatii infrarosii fenomenul se poate repeta, Pentru a ne feri de actiunea nociva a radiatiilor infrarosiise recomanda" purtarea-ae ochelari desoare,-acoperirea capului si expunerea la soare gradata he In timp'(ex. 5 minute perata, 5 minute pe spate In prima zi dublarea expunerii 'in fiecare zi urmatoare pana la cresterea la peste 1 ora, ora si jumatate, fie a suprafetei corpului, la inceput doar membrele apoi si trunchiul ~i In cele din urma capul). -= Radialiile luminoase lungime de unda 0,4-0,7 micrometri reprezinta 48% din radiatiile soll:!!e.Ele exercita 0 actiune geneta1a asupra organismului actiune pana Ia un punct valabila ~i pentru celelalte radiatii neionizante cum' ar fi cresterea metabolismului general, cresterea metabolismului fosfo-calcic, cresterea capacltatil imunobiologice a organismului, etG 0 actiune specifica asupra ochiului. ---. Aceasta actiune specifica consta din influenta pe care raalafi'ile luminoase Ie au asupra unor functii ale ochiului cum sunt; '--'--=-acurtateaVlzu~a sau caiItatea ochiului de a distinge detaliile; - sensibilitatea de contrast sau calitatea ochiului de a deosebi obiectele de fondul pe care se gasesc; - vite~~rc~perii ~~uale sau timpul cel mai scurt necesar ochiului pentru a vedea clar un obiect; - stabilitatea vederii sau timpul eel mai lung cat ochiul poate vedea clar un obiect. Toate aceste calitati ale ochiului sunt direct proportionale cu calitatea iluminatului. ""--,----. -------.--- --- .. In cazul unui iluminat insuficient ochiul trebuie sa faca eforturi de acomodare care se manifesta prin cefalee, vertij, lacrimate dureri In OChl, vedere neclam, oboseala Ie din urma, mai a'IeS In pefioada de -Cre~tereTI'aezvoltare pofduce la mi9.Pr~upa cum se stie miopia este 0 afectiune care are 0 componenta genetica, dar ~e cum s-a ararat anterior, se exteriorizeaza mai ales In caz de suprasolIcitare a ochiului prin insuficienta iluminatului. -----~ lovers, in cazul unui iluminat excesiv se produce asa numitul foto-traumatism caracterizat prin dureri atroce In ochil fotofobie; lacrimare, blefarospasm, cefalee, . vertij, vedere neclara cu posibilitati de accidentare maiales in schiul alpin datorita rellectarii pufernice a radiatiilor luminoase de catre zapada. Trebuie IDeriiionat faptul ca fototraumatismul este 0 tulburare trecatoare tara a lasa leziuni la nivelul ochiului. In fine, In caz de variatiidern~sitate a radiatiilor luminoase apare fen~1 "' de ~tagm.us ~au mi~~~ri _des?rdonate ale .glo?ilor ocula~i,. diagnosticat pent~u~prima oara la mmen datonta lamJ2!lor cu acetilena, dar posibil a fi produse ~l m alte imprejurari. Unii cercetatori, afirma ca aceasta tulburare ar putea degenera In strabism care de asemenea recunoaste 0 componenta genetica, dar care poate fI foiiat 'in caiul variatiilor putemice de intensitatea radiatiilor luminoase. -0 alta actiune a radiatiilor luminoase 0 reprezinta actiunea a~.:rra scoartei cerebrale dand nasiere anumitor efecte de lungimea de unda a nicIIaBTIor luminoase. Astfel cele ro~ii au efect excItant, 'in timp ce cele verzi au erect sedativ, cele galbene ~i rosu dau 'senzatia de caldura pe cat timp cele albasffii verzi se~zatie de rece. DeaItfel 'aCeSte influente se pot utirrZa pentru a indica CleSfa~urarea anumitor actIvitati (ex. culoare albastra pentru salile aseptice iar''cea rosie pentrutele septici'Cfin splta1e, etc.

Din acest punct de vedere trebuie rnentionat ca sensibilitatea ochiului este cea mai mare Ia 0 Iungime de unda la 0,55 micrometri sau culoarea galbena, care esre'i',IZliJIlli d~la cea dl1ai marejlIsta~ (V~--ZI 'im~mintea perso-iiaTliTur angajatln iritretinerea colilo~ etc.. \JV CC'1'-" L-_r'L_ "*0 uftima iQfl~.!11~e care 0 exercita radiatiile luminoase asupra organismului este reprezentata de actiunea sensibilizanta In caWl" prezentei anumitor substante ca smoala, acridina, picridina'etc. cand poate produce efecte alergizante. Unitatea de rrlasura pentru radiatiile luminoase este lucsul, care nu reprezinta cantitatea deradiatii ci efectul produs asupra ochiului sau mai exact efectul produs asupra analizorului vizual de un flux luminos egal cu un lumen situat Ii0 distanta de 1 m pe osuprafata de 1 mL. ~ . . c. Radiatiile ultraviolete au cea mai mica~ime de unda.si ca atare sunt cele mai active. Ele reprezmta la nivelul producerii solare Wodin totalitatea radiatiii'O;dar In_str.llm~na Ia pam ant sunt retinute de vaporii de apa, praful $i . pul5erile atmo~ce, stratul ~~g.~on ce Inconjoara pamantul astfeI Incat la l1iVeful solului abia ajung 1 % din totalitatea radiatiilor solare. Daca la aceasta adaugam si retinerea lor de imbracaminte, sticla de la ferestre si murdaIill...acestora, etc. ne dam seama-Ca cantitatea de radiatii uitraviolete este foarte mica. Si se pare ca este bine ca este asa caci ere au asupra organismulUl ~i unele efecte nocive pe care Ie vom vedea imediat. In prezent scaderea In anumite locuri In partile superioare ale atmosferei a ~osimii stratului de4"O'zon, oate c~ea fenomene grave asupra pamantului, afaunei ~i p florei si bineinteles ~i asupra omului insusi. De aici grija'deosebita ~I masurile stabilite 'prIll conferinte internationale Ren-truoprirea reduc(~hI stratuhii de ozon~ una din preocuparile cele mai importantt'iie Organizatiei Natiunilor Unite. Principala actiune a radiatiilor ultraviolete este actiunea biochimica care se poate manifesta sub'mai multe influente ca: ~ - actiunea eritemogena dar nu a eritemului caloric ci a eritemului biochimic, care are la baza transform area histidinei din piele In histamina cu efecte vasodilatatorii. EI se deosebeste de eritemul caloric: nu apare imediat ----=--tfefiuie treaca un tim sa ana la produce rea pr~cesululDlocFilmlc-:nuarspare imediat ci persista un oarecare timp ~i mal a es pro uce pigmentatie. In ceea ce 'prive~ arsurile ele sunt foarte rare si putin i~p2.!!ante deoarece radiatiile ultravioleteiiiiaii puten~calonca importanta. F----- actiunea pigmentogena un alt efect biochimic prin ~punea radiatiilor ultraviolete asupradopaxidazei cu trarisformarea difenil alaninei In melanina la niveT cliTanat pe de 0 parte si mobilizarea meIaninei- deja formate pe de alta parte. Dupa unii au tori pigmentatia este un raspuns de aparare al organismului fata de actiunea nociva a radiatiiIor ultraviolete. --------- acti~nea antirahitica tot biochimica prin transformarea provitaminei D, (dehidrocoiester61ul) din p~e~~ vitamina D (cocaiciferoTnul) cu rol Important m meiabolismul fosfocaIcic si ~~opil ~I a osteomalaciei Ia aduTtT Cantitatea de radiatil ultravlOiete care poa.\dlire~ rahitismuhrl la copIf ~i a 'osteoIDalaciei Iaaa-illt. Cantrtatea de radiatil ultravi~Iete care poate prev~tiTi1lfTrtismui nu trebuie sa fie mai mare ci doar 118-1110 din ddza de eritem. Prin doza eritem Intelegem' aceacantTfate de radiatii care produce un efett eritemogen. ,..---.---- .. ---,.--. -

'solare;'-

~aCJiYI1ea antibact~'riana Pt? care am vazut-o deja si am utilizat-o In dezinfectia aeruluisi apei. La baza acestei actiuni sta tot un efect biochimic de Impiedecare a .,....,-muItipTicarIilJaCteriene.Aceasta a~tiune e produsa In s'pecial de radiatiiIe ultraviolete cucea mai mare Iungi~e de unda de 0,25-0,20 micrometri. Pentru producerea er este rleVOfe de 0 doza co!espunzatoare, sub aceasta doza poate apare numai un efect

~c~

,-----

temporar de oprire a rnultiplicarii bacteriene sau efectul bacteriostatic iar dupa unii autori la doze si mai mici s-ar produce efectul invers cel de favorizare a multiplicarii bacteriene. De aceea In folosirea radiatiilor ultraviolete ca dezinfectante trebuie sa cunoastem ~i sa dozam bine doza utilizata. In plus radiatiile ultraviolete au si un efect antitoxic de inhibare a actiunii unor toxine microbiene bine evidentiat. '-".,-..--. Oar asa cum am -vazut radiatiile ultraviolete au ~i unele efecte negative ca efectul cancerigen. Fapt bine cunoscutdatonta unei puteri ionizante foarte slabe, dar prezenta radiatiilor ultraviolete. Cancerpl cutanat (melanomul) apare mai ales In zonele calde cu cantitati mari de radiatii solare inclusiv l!ltraviolete si In mod deosebit pe partile descoperite ale corpului (fata, membre). De asemenea se afirma ca aceste leziuiii apar mai ales la persoanele cu leziuni cutanate preexistente si cu c.ill2!i!~ti crescute de colesterol. Dar ~l In cazul acesta este nevoie de 0 expunere indelungata Ja-soare-'sau fa radiatii uftraviofete.~----------..,.. 0 a doua actiune nociva este cea asupra ochiului cunoscuta sub denumirea de fotooftalmie aYfu1d ca semne dureri In ochi, fotofobie, blefurospasm, lacrimare sau cu . alte cuvinte aceleasi cu cele din fototraumatism, darnu sunt trecMoare ci persistente si chiar se ~mplica cu blefar~ conjunctiva, etc. Ca inlJloc~,~J2LQ1e.c.~-recom~ purtarea de oehelari fumuril1n zonele (locurile) In care se folosesc radiatii ultraviolete (ex. tr~tamente antirahitice, sau dezinfectie cu aceste radiatii, etc.). In concluzie se poate spune ca pe cilta vreme radiatiile infrarosii au numai efecte nocive, cele luminoase numai efecte benefice, iar cele ultraviolete si unele ~i altele In functie de doza dar mai ales de momentul si timpul de expunere. '-'"-'-'-"-~-"--""-'...--,,~.~ ...~--".-'-"'~~'---. ....-..
~~"-.---.
," ,

10