Intre doua sarcini de serviciu, mai un buton de maus ici, mai altul colo, dadui peste acest roman,

publicat foileton.
Poate ar fi fost mai simplu, mai fair-play sa va dau linkul, dar acolo de unde il iau nu isi expune
nimeni pareri despre.
Cat am citit pana acum mi-a placut. Atat. Poate spuneti voi mai mult despre roman si/sau autor.
Sa purcedem:
Alexandru akulovski
PI!"#$
r o m a n
Se dedica tuturor prietenilor mei, tuturor celor care au trecut peste aceasta realitate %unii nu s-au
mai intors& ' din disperare, din sila, din nemultumire, de asemenea tuturor celor care vor citi
aceasta carte pana la capat.
(. #xit
Cum dupa primavara vine iarna cum iarba incepe sa in)*ete vrabiile sa cada din copaci ca
merele rascoapte cum eu m-am saturat de toate astea si am *otarat sa fu) sa fu) pana cand
transpiratia ma va slefui din nou pana cand rosiile se vor coace si viermisorii se vor satura. +ai
incearca o data baiete mai incearca cine stie.
(. de cumparat bilet pentru Clu, ' -ucuresti. "e facut ( litru de cafea sau de ceai ne)ru. Cand
nimeni nu-i acasa de strans lucrurile care vor trebui si)ur, nimic in plus.
.. de iesit in coridor, luat liftul, coborat parter, trecut pe lan)a cinemato)raful +arasti, urcat in
troleul nr./.
0. coborat la )ara, urcat in tren.
/. pa si pusi oras minunat si imputit.
Asa se fu)e de undeva, asa am fu)it eu din orasul de care nu credeam ca voi mai putea scapa.
1n oras cu amintirile mele bolnave, cu multa mi2erie si aer statut. Ca ultima dorinta, la plecare,
as arunca o bomba atomica, asa, ca sa fie, la poalele roc*itei tarfei acesteia care se incadrea2a
inte)ral ca o papusa ruseasca in alta tarfa s.a.m.d.
1ite-asa. Afara e noapte, se vad ceva umbre, nu stiu daca sunt munti sau nori. "imineata un
soare ca un oc*i rosu obosit ne va saluta cu scarba. # cel mai minunat moment al 2ilei. "up3aia
poti sa dormi, cu si)uranta va fi mai interesant decat in realitate. C*iar daca nu vei visa nimic.
+a ase2 pe locul meu desi nu am bilet cu loc, beau o )ura de ceai si mi se face )reata. # prea
tare. "in coridor se aud baietii cantand: 4a 5amilia, +etadon, +afia. Asculta, astea-s versuri
adevarate ' 2ice unu3, poe2ia care exprima realitatea.
Inc*id oc*ii. Stiu ca nu voi putea adormi. # )reu sa nu faci nimic, sa fu)i si sa dormi. Starea de
oboseala imi trimite visuri. 6iste pete rosii care se tot misca, mai pierd din culoare, incepe sa
apara de sub ele un alb, dup3aia albul ocupa tot spatiul. # un alb auriu si are o vite2a
extraordinara. Incep sa ametesc dar nu desc*id oc*ii. Simt ca albul e in stare sa ma orbeasca.
-rusc se loveste de ceva si se opreste. +ii de )an)anii ne)re se misca in toate directiile. Incerc
sa ma concentre2 asupra uneia. $otul devine limpede. 4e descopar ordinea, le urmaresc cum
cur) incet mai departe, cum litera se lipeste de litera formand un cuvant ce se uneste cu alt
cuvant permitand textului sa traiasca, sa-si simta puterea in san)ele care circula. +a las in voia
lui. Citesc in adormire. "oamne, numai sa nu uit, numai sa nu uit atunci cand ma tre2esc.
.. $rip
"aca stau si ma )andesc bine, altfel nici nu putea fi. +-am nascut intr-o familie de )enii: tata
poponar betiv si mama curva. Ideal pentru un fiu narcoman. Scenele din copilarie pe care mi le
amintesc sunt pitoresti: mama facand sex in bucatarie cu dracu3 stie cine - vecini, turisti,
instalatori, profesori, cole)i de serviciu etc. si tata in alta camera cu prieteni *omalai band tuica si
lin)andu-se. Probabil aveau mustrari de constiinta si de-aia incercau sa ma educe bine, ca sa li
se ierte scarnavia lor de viata. $ata ma lua in brate si imi vorbea rar si explicandu-mi ca trebuie sa
fiu bun, sa le spar) moacele cole)ilor daca nu se poarta frumos si ma-ta-i curva, scarba dracului,
tampenia etc. +ama ma man)aia pe cap si imi 2icea sa nu supar fetitele sa-mi fac temele sa nu
beau niciodata ca tat-to betivanu3 dracului, pidarul, umflatura, cretinu3, idiotu3 etc. 7 copilarie de
vis. Seara se termina intotdeauna cu o mica cearta intre parinti. Pumni in bot, )eamuri, farfurii
sparte, ti)ai in cap si la urma tranta libera. Am avut )ratis 2ilnic un pro)ram intre) de divertisment.
In felul lor, babacii erau simpatici, isi vedeau de treaba lor, ma mai bateau pe mine la cap un pic,
porneau remuscarile si treaba asta se termina cu o lupta fara re)uli de toata frumusetea. Inainte
de a fi bote2at de strada am fost bote2at ca orice copil intr-o atmosfera de caldura familiala.
"e fiecare data cand imi amintesc de copilarie ma induiose2. # ca si cum mi-as aminti un film
vec*i care m-a impresionat. +emoria falsifica, dar oricum sunt si)ur ca atmosfera familiei
acesteia, a familiei mele, imi va ramane intiparita in cap pentru totdeauna, pana am sa
innebunesc sau poate si dupa, ma intele)i8 6ici pe departe nu vreau sa-i condamn, nu, sunt
parintii mei si nu ca i-as iubi, era prea multa iubire oricum, dar mi se rupe, intele)i, mi se rupe de
tot ce s-a intamplat si se intampla.
6u pot sa 2ic ca nu mi-a placut, eu eram re)ele casei aleia plina de poponari si betivi de pe alea
"icescu, lan)a 4acul 9omsomolist. Aveam libertatea sa cutreier dintr-o camera in alta invaluit si
pa2it de fum si de alcoolul ce le tulbura privirea la toti cretinii care veneau pe acolo. "aca atunci
as fi avut putere, ii omoram pe toti dracului, dar a fost bine ca nu aveam, numai asa am fost in
stare sa vad si pe cat e posibil sa intele) o astfel de viata de cacat careia parca ii eram
predestinat, daca: boala mea nu ma salva, daca nervii mei slabiti nu ma fac de fiecare data sa
cede2, sa incep sa turb, sa stric totul, nu, nu, nu suport oamenii, mi-e sila sa-i atin), doar obiecte,
tre3 sa simti ceva fata de obiectul pe care il spar)i si care te eliberea2a, e un fel de ,ertfa pentru
linistea ta, tu ar trebui sa stii mai bine, nu8 Ai citit ra*aturi de carti despre.
Carti prafuite aruncate peste tot, 2iare, paian,eni, c*iloti, sutiene, lucrurile cele mai neasteptate te
puteau impiedica in casa copilariei mele. Printre aceste lucruri mama si tata. Si eu - cel mai lucid
persona, din toata povestea asta. ;estul ' amortiti de bautura, de inc*iderea fortata a oc*ilor si a
mintii. Am sa-i ucid odata pe toti, imi repetam 2ilnic inainte de somn. 1rmau visuri frumoase cu
crime, cum imi impuscam, otraveam, taiam victimele. Partea cea mai frumoasa a vietii mele e
atunci cand dorm. 5iindca am urat intotdeauna, visele mele sunt pline de san)e si crime. Iata un
vis din copilarie in care eu eram spectator: ma intorc acasa de la scoala, intru si intr-o camera ii
)asesc pe toti span2urati. Sau persona, activ: ma tre2esc din somn noaptea, ies din casa, ud cu
ben2ina usile, ferestrele si le dau foc. C*iar daca iti povestesc acum toate astea, nu cred ca iti pot
transmite ceea ce am simtit si simt. $rebuie sa ve2i flacarile alea nebune, ,ucause, mainile si
*ainele imbibate cu ben2ina si apoi tipete si o mie de oameni, de fapt creaturi ale iadului, iesind
din casa, fiind in flacari, aler)and si apoi ca2and, 2batandu-se la pamant si explodand. Si eu
dintr-un un)*i potrivit privind toate astea cu )ura desc*isa si asteptand sa mai cada unul si inca
unul. 7 armonie a focului. In vis, cu cat ardea mai mult, cu atat simteam ca ma elibere2, ma
purific, as fi ars tot pamantul. 1ram tot. 7 ura care era normala, era prisma prin care simteam eu
si trebuie sa-ti spun ca simteam foarte bine.
rei sa stii cu ce s-a terminat8 Cu cel mai simplu lucru si cel mai nevinovat: am dat foc la casa.
"racului. Sa se stear)a tot. Asa ca-n visele mele. Cat e ceasul, mai am8
7.9. $rec peste vreo saptamana, mai repede nu pot. Pa.
as xxl
0. C*isinau
#ducatia propriu-2isa mi-a adus-o strada. Ca si prietenilor mei si )eneratiei mele. Ceea ce ne
trebuia, nu ni se dadea. Si atunci ne luam sin)uri. Pipi, Sobo, 5 ' cativa prieteni de-ai mei. #sti
si)ura ca vrei sa ma asculti8 -ine.
Pentru a avea bani de o cola, apoi o bere, ti)ari, vodca, eram nevoiti sa facem tot felul de
ra*aturi. "escarcat masini, furt, batut, menti. $oate astea au fost bratele desc*ise ale vietii ce ne
2icea printre dintii ei stirbi si murdari: )*ini at vinit, blea.
A trecut destul de repede. Cu cateva fracturi, cu ura partial transformata in scarba. C*iar te
interesea2a cum8 Simplu. Cumparat foarte ieftin de prin sate automate 9alasnikov si apoi vandut
baietilor care le duceau in ;omania sau altundeva. 1ite exemplu. Cacat.
Ceea ce a fost misto a fost prietenia. 7 prietenie de multe ori dubioasa, dar prietenii adevarati fac
sa se uite toate ca2urile cand prietenia cu cineva te duce direct cu capul in )ard. # interesant ca
pe ma,oritatea prietenilor mi i-am facut la universitate. Cursurile plictisitoare, profesorii imbecili de
la 4itere, te trimiteau direct la "ecanat ' beraria un pic mai ,os de sediul facultatii, pe strada
Puskin, c*iar lan)a statia lui (< si 0. -ere ieftina si taranca. Cu incetul ne-am mutat si mai la vale
' Casa Presei cu scarile ei laturalnice, numai bune sa te faci var2a, sa borasti, sa dormi, la urma
urmei, daca nu te mai poti cara. Aici am inceput sa fume2 travca. #ram de fiecare data atat de
crita de bautura, incat vreun an, tot curnind aproape re)ulat, mi se parea ca nu are nici un efect
asupra mea.
5emeile de atunci cum ma suportau8 #rau cam toate curve. imi placeau curvele. $otul frumos,
fara complicatii. "e obicei. 6ici o vorba de rautate cand esti clei, ca si cum totul este normal.
Pentru baietii si fetele din )eneratia mea, )eneratia 7, foarte multe lucruri par normale. Altfel te
rupi in doua si te duci la fund. 5oamea, durerea, umilinta, crima ne definesc pe toti. 6umai crima
poate ster)e deseurile ramase mostenire de la utopia 1;SS. Stii ce-i 1;SS8 # ursul de pe sticla
1rsus, de altfel e rosu, la fel de utopic, frumos ca o utopie. $aie un 1 de pe 1rsus.
Scarba si ura. Avem sadite in noi scarba si ura. 6oi nu mai vrem sa fim ratati ca parintii nostri, nu
vrem sa 2ambim frumos cand cineva ne fute. $rebuie sa starpim odata pentru totdeauna resturile
muce)aite cu viata lun)a. ;a*aturi mobile. Peste tot. in scaunele presedintilor de tara, la catedra,
in trolee. 7777777777 sasi *ui, sau pre romaneste ' su)i pula, 2icem noi scumpilor nostri
din secolul (= i.d.>. care au uitat sa moara. +ori odata ca pute a *oit? 5uck off?
1ite ca e . si =/. Somnul a fu)it de aici. 6u ti-e somn8 -ine, daca vrei. A, era pi2dos. Prima oara
cand mi-am dat seama de efect, tocmai fumasem pe scarile din Casa Presei si mer)eam la mine
cu Sobo si 9i. Am ras bine pe drum, apoi picioarele mi s-au inmuiat, capul mi s-a facut )reu si
fara )anduri, cand am a,uns acasa nu mai eram in stare sa vorbesc si aproape nu ma mai
puteam misca, asa ca Sobo si 9i au fost nevoiti sa ma care si sa ma lase in pat. in timp ce
creierasul meu se rotea printre )alactici indepartate. Prin creieras se plimba un )reieras. A doua
2i m-am )andit un pic cat a fost din cau2a vodcii si cat din cau2a stricaciunii.
7 ti)ara buna costa cinci lei, tot atata cat o vodca. +inimum cinci persoane evadau din realitate
cu o ti)ara. A fost o vreme cand Pipi, eu si Sobo nu ramaneam nici o 2i cu capul limpede. $u ai
capu3 ca curu, da3 tu ai nasu3 ca pula ' se amu2a atunci Sobo *li2indu-se. 7 parafra2are dupa o
piesa din ;uts de Sepultura. !ilnic, aproximativ pe la ora cinci, ieseam din sediul firmei la care
lucram toti, cu sticle in bu2unarele scurtelor, uneori si cu cate o ti)ara, si mer)eam in blocul de
vi2avi unde ne faceam var2a. #ra momentul cel mai fericit al 2ilei. $ineri, frumosi si voiosi.
$rimitand realitatea in pula. "up3aia ne intorceam deseori la birou, spre exasperarea cole)ilor.
Adevarul e ca Pipi lucra mai bine la computer cand era muci. !iceai ca mainile lui sunt prelun)iri
ale tastaturii. in timp ce capul ca o carpa se balambanea dintr-o parte in alta ran,ind. in fiecare
dimineata Sobo scotea un pistol dintr-un sertar de la serviciu si si-l ducea la cap. C*iar daca
2ambea, nu arata tocmai vesel. intr-o 2i asa am sa-mi scot c*efirul din cap, 2icea. Cred ca asa si
ar fi facut daca sefu3 nu era mai preva2ator si nu ascundea pistolul. Cel mai nasol era din cau2a
politailor care beti vafli cutreierau si mai cutreiera si acum C*isinaul, impartind bastoane in stan)a
si-n dreapta. Criminalii cei mai periculosi din C*is sunt )aborii.
Cacat. Pi2da ma-sii. Cum de-a explodat odata tot cacatul asta istoric8 Sau va fi si mai mult cacat
de la imprastierea lui8 6u sunt decat niste intrebari retorice. 6u sunt decat niste furnici pe
spinarea mea si incerc sa scad efectul mancarimii. 1nde este ura8 1nde este salvatoarea ura8
"e ce am obosit sa urasc, sa fiu crud8 +i-e sila, o in)ro2itoare sila de tot. 7 scarba ce imi lea)a
mainile, ma neutrali2ea2a. 6u mai sunt bun de nimic. $ime-out. Sunt un cretin in stare de
amorteala. Stiu ca trebuie sa fac sau sa nu fac ceva. "e fapt nu stiu nimic. 6u stiu daca trebuie
sa ma sinucid sau nu. in adolescenta am incercat de cateva ori si acum mi s-a facut sila si de
sinuci)asi, si de sinucidere. "aca am sa ma sinucid, data viitoare va fi si)ur. 6u ma voi tre2i cu
mainile amortite de la taieturi. "ar mi-e sila. Cum 2icea 5ane -abanu: sunt plictisit, sunt 2aibit de
moarte. #l isi )asea macar refu)iu in internet si alcool. +ie mi-e sila de toate. "e viata, de vis, de
moarte. i-as tra)e cuiva un sut in fund, asa ca sa fie, dar de ce8 +i-as tra)e mie un sut in fund.
Sau in cap. i-as omori pe toti. "ar e risipa de timp si efort. +erita8 Ce merita, "oamne8 Astept
raspuns.
Ce-am simtit atunci cand am fost lovit cu sticla in cap si ca-n filme am ateri2at )ratios pe asfalt si
san)ele s-a imprastiat pe fata transmitandu- mi caldura, incercand sa ma apere cand mintea,
memoria, instinctul se dusesera dracu3 stie unde. Cand devenisem niste carne calda, o absenta
incal2ita de san)ele meu. San)ele ce imi roia atunci pe nas, pe )ura, din rani era constienta mea
care incerca sa ma apere atunci cand eu ma pierdeam, ma duceam departe, cuprin2and totul si
nefiind nimic. 6irvana. #ste locul inexistent care cuprinde tot, care de atatea ori m-a ademenit,
mi-a dat cel mai mult, ce-i mai bun, ce nu poate fi exprimat prin cuvinte, actiuni, )anduri si simturi,
intele)i8 +i-a fost intotdeauna )reu sa-mi revin din aceasta stare, provocata de dro)uri, dar si de
durere, de a)onie, boala, de comotie, cum a fost atunci, cand incet incepusem sa-mi revin, mi-am
sters fata cu mainile si am observat san)ele care ma invelea, care incepuse sa se inc*e)e, l-am
privit dar nu intele)eam nimic, l-am privit pe 5 care era alaturi vorbea ceva dar eu nu intele)eam
nimic, simteam doar acea caldura a san)elui care ca o funie m-a tras inapoi, eram mirat, mirat
fara indi)nare, fara )anduri, caci nu aveam atunci, priveam san)ele si priveam in ,ur si nu
intele)eam nimic, absolut nimic, nu stiam nimic, nu stiam de mine, totul era ca o mare de
)elatina, de ima)ini care inoata lent si se suprapun, ma lea)ana, de fapt nu ma lea)ana, dracu3
stie cum era, daca era, caci nu ma simteam pe mine si atunci am au2it )lasul lui 5 care vorbea
ceva, se uita la mine si atunci am inceput sa ma intorc, eram foarte confu2, am vrut sa-i 2ic ceva
dar uitasem, uitasem tot, ma uitam la 5 si nu stiam cine e, incerca sa ma tre2easca, sa-i vorbesc,
dar eu uitasem tot, @o, imi 2icea el, ce-i cu tine, vorbeste-mi, nu mai tacea, dar eu eram undeva
departe, uitasem tot si nu intele)eam nimic, il priveam pe 5, imi transmitea caldura, dar nu stiam
cine e, unde sunt, cine sunt, apoi san)ele, l- am privit iarasi mirat si m-a tras iarasi inapoi,
@oooooooo? ma c*ema 5, dar eu taceam privindu-l, apoi m-am ridicat, am privit in o)linda, era
cineva murdar tot de san)e, nu stiam ce cauta el acolo si eu ma simteam undeva la mi,loc, in aer,
apoi am inteles ca eu sunt ala din o)linda, am cascat )ura mirat si l-am privit iar pe 5, si iar in
o)linda, uitasem tot si cumva mi-am dat seama ca ala eram eu si nu intele)eam cum putea fi
asta, cum eu sa fiu, eu sa fiu ala8 ti-ai revenit intreba 5, si eu il privesc neintele)and nimic, cine e
5, cine e ala din o)linda8 1nde e aici8 >ai sa mer)em la mine, a 2is 5, m-a a,utat sa ma ridic, am
iesit, mi-a luat c*eile, a incuiat si am pornit undeva.
C*isinau. !ile frumoase si confu2e. !ile colorate si nopti cu multa cafea, plimbari pe stra2ile
intunecate si intortoc*iate ale orasului. Carti citite pana dimineata. Asteptarea punctului aluia rosu
de pe cer ce se ridica repede sc*imbandu-si culorile.
6oapte buna, paplu3, ce bine-i lan)a san)ele tau, incal2este-mi *oitul, te ro), cat sunt lan)a tine.
"racu3 stie ce va fi maine. "aca:
as xxl
/. +usic Pub
Stii, noaptea trecuta l-am visat pe Satana. Am visat toata noaptea. #ra foarte frumos si destept.
#ra blond, tuns scurt, tanar. Straniu, nu8 6i-l ima)inam intotdeauna pe "umne2eu batran, pletos
si barbos. 7 ima)ine a cuiva obosit, imbatranit, niciodata vesel sau macar 2ambitor. # o ere2ie sa
ti-l ima)ine2i pe "omnul "umne2eu repre2entat prin $atal, Sfantul "u* si 5iul, 2ambind. inc*id
oc*ii si-mi ima)ine2. +isto. incearca si tu. Sau in pantaloni lar)i, tuns scurt, cu sapca, cu
Aalkman. Cu tricou cu po2a lui +arilyn +anson. "a, si cu un telefon mobil la care discuta cu Bim
+orrison. Apropie-te de telefonul lui sa-i ve2i numarul. 4-ai va2ut8 # un tip tare, nu8 1n
"umne2eu de care ai nevoie. Suna a publicitate pentru campania pre2identiala. Asta e. Avem
nevoie de un "umne2eu. 1n "umne2eu pentru )eneratia 6irvana, )eneratia <. Ceneratia 4imp
-i2kit, Sepultura, Cypress >ill, ADuarium, +arilyn +anson, !dob si !dub, #minem, ;adio*ead,
Salman ;us*die, "ostoievski, Bean +ic*el -osDuait, >a)i, 5ederman, +aradona, >enry +iller,
6abokov, ionesco, $2ara, 1rmu2, -itov: Sunt de-ai nostri, pe-ai vostri tineti-vi-i voua, ca noua nu
ne trebuie? Cu "umne2eu inainte? "umne2eul nostru in tricou, nu ala din in,uraturi. Ala e al vostru.
"a, 2iceam de visul meu. Satana era extraordinar de destept. Am discutat despre ceva, de fapt el
ma acu2a de ceva si eu incercam sa-l contra2ic. Stiu ca a vrut sa ma ia. 6u mai tin minte
cuvintele, am ramas numai cu impresia din acel vis. 7 impresie de cosmar, de durere cruda.
Avea niste oc*i albi, intele)i, oc*i albi dar cu multe linioare, de asemenea albe-transparente. 7c*i
exact ca ai oamenilor, pupila, tot, numai ca albi-transparenti. 5umasem un ,oint inainte de somn.
+-am tre2it speriat, apoi fericit ca sunt viu, aici. "ar stiu ca am un timp limita. 6u stiu, nu tin minte
sa ma fi iertat in vis. insa stiu ca ceva se va sc*imba, ori se va intampla un miracol, ori ma voi
duce la fund. Asta am simtit dimineata. Asta simt si acum. Stiu ca in vis Satana mi s-a parut
corect, desi crud. 6u stiu daca ma intele)i. # )reu de transmis ceea ce am simtit. "e-aia nici nu
am memori2at cuvintele, ele erau o punte doar, o arunci in aer dupa ce ai trecut-o. Asa, sa fie mai
vesel. +ai pricolino.
rei un ceai sau o cafea8 5aine ceaiuri fac acuma in pub. Stii, si eu am avut 2ilele astea un vis
asemanator. Cu dracu3, numai ca nu e c*iar asa simpatic ca in visul tau. isul meu a fost
)roa2nic. Am fost vanat de dracu3. "e fapt, cand m-am tre2it eram si)ur ca nu am visat, daca e sa
fiu sincer, nici acum nu stiu ce-a fost. Stiu ca mer)eam pe strada si trebuia sa salve2 un batran
care se scufunda intr-un butoi. "ar nu stiu de ce nu puteam face treaba asta sin)ur. #ram si)ur
de asta. $rebuia sa convin) un baietel de pe strada sa ma a,ute, altfel nu reuseam. "ar baietelul
nu vroia sa mear)a, era foarte urat si imi 2icea ca nu poate nimic, dar eu eram si)ur ca ma minte,
ca-i smec*er. Apoi stiu ca eram in camera mea. -aietelul se transformase in fetita. 7 fetita foarte
urata, apoi doua, trei, patru cinci sase sapte: toate m-au incon,urat si *o*oteau. innebuneam.
6u mai puteam sa mai aud *o*otele lor si sa le mai vad. Stateam cu capul intre picioare, cu
palmele la urec*i, dar de)eaba. Apoi au aparut multi draci ce roiau in ,urul meu si vroiau sa ma
minta. Se transformau continuu in baietei, fetite, obiecte, numai sa ma insele. "upa asta m-am
tre2it. imi era frica, desi parca stiam ca a fost doar un vis. Cand am adormit din nou, stiu ca
cineva sunase la usa mea, am mers si am desc*is, era o femeie foarte frumoasa, am lasat-o sa
intre. #a s-a de2bracat si m-a tras in pat. 4a sfarsit, dupa ce facusem sex, cand eram obosit si
multumit, un ras in)ro2itor m-a tre2it. 5emeia se transformase intr-o baba *idoasa care imi 2icea
tot timpul: te-am futut, te-am prins pana la urma, te-am futut, te-am prins, te-am futut, te-am prins
pana la urma, te-am futut, te-am prins: +a simteam terminat, de nimic, roiuri de draci-*idosi-
parosi-copii-foarte-urati-babe-carboni2ate-puturoase-fetite-si-obiecte, toate sau totul roia in ,urul
meu. "racul casti)ase partida, eram prins, nu mai puteam face nimic.
$*is is t*e end, beautiful friend.
$*is is t*e end, my only friend, t*e end
of our elaborate plans, t*e end
of everyt*in) t*at stands, t*e end,
no safety or surprise, t*e end. ' suna in capul meu.
:cand m-am tre2it nu eram si)ur daca c*iar s-a intamplat sau nu, din cau2a ceasului. In vis el
ticaia foarte tare. Il duceam la bucatarie, dar el aparea inapoi. Cand m-am tre2it, ceasul ma
privea si facea un 2)omot de parca ma scuipa. 6u stiu ce se intampla cu mine, cred ca
innebunesc, cred ca ma las de fumat iarba, ma doare in)ro2itor capul. +usic Pub-ul se umple de
fum. 6e acopera si noua capetele. Abia imi vad prietenul. Scoate un ,oint si il aprinde. # bun.
iarba noastra cea de toate 2ilele. +u2ica buna ne duce in starea de euforie. -uru 2ice ca se simte
foarte bine. Si eu. ii 2ic bancul cu expo2itia de pictura cand vi2itatorilor li se spune ca tabloul in
care se fut doi poponari, pidari - ca suna mai bine - are ca denumire orice titlu de 2iar. Scot o
revista si ii citesc titlurile: se toarna ciment, EcurateniaF continua, sin)urul 2iar )ratuit pentru
capitala, +itrea protestea2a in varful macaralei, festivalul trabucurilor, suspendarea vi2elor
depinde de )uvernul roman, cea mai moderna parcare din tara, bomba la ,ustitie, vrei sa fii
model8, invatati limbi straine?, pretul unei cafele pentru $om >anks, ce drepturi au consumatorii8,
loteria romana te saluta, eu am construit roata mare? etc., etc. +oare de ras. $otul se ster)e de
pe creier. 6orii de fum ne fac sa ne simtim sus-sus. -em cola si simtim fiecare )a2 al sucului. 6e
2)araie usor )aturile.
In oc*i culorile sunt foarte vii, mu2ica trece prin urec*ile noastre. -uru incepe sa desene2e. ;upe
desen dupa desen, desi mie mi-au placut toate. Sa cante $riky, 2ice el, si canta $riky. 7 bere,
stri) eu, si c*elnerita imi aduce o bere.
as xxl
=. Stele pe cerul rosu
"ra)a Pipi, nu ti-am mai scris demult si ma bucur ca tu ti-ai amintit de mine. Aceste 2ile se
aseamana mult cu cerul rosu cu stele albe din terasa de la Casa Presei. +-am bucurat ca Sobo a
iesit bine din povestea aia murdara. +ai pictea2a, scrie sau canta8 Arta si dro)urile sunt
intotdeauna o alternativa. inainte as fi adau)at crima si alcoolul, dar acum mi se face sila de
c*estiile alea si cred ca sunt o ale)ere cam proasta, te ridica, iti dau impresia de eliberare si apoi
te fut in cur. Sau in )ura. Arta si dro)urile, da, e alta treaba, e pentru aristocrati, cum 2icea un
prieten, nu stiu daca la conclu2ia asta a a,uns sin)ur sau cu a,utorul mult stimatului domn -oris
Crebenscikov.
Am au2it ca te-ai mai casatorit de cateva ori, ca mai ai cativa copii. -ravo, domnule. 6umai sa-i
poti numara. Sau sa le poti numara. "e fapt, ce contea2a8 # si asta ceva. Sa te imbraci si sa te
de2braci de o femeie. in ultima vreme eu sunt ala care sunt imbracat si de2bracat de femeie.
5emei. Sunt tot timpul dro)at, nu ma interesea2a absolut deloc sexul, nu sunt a)resiv si daca o
femeie vede ca nu opun re2istenta, daca ii place, se culca cu mine. 6u stiu daca ma exprim
corect. Cu mine8 Cand eu sunt undeva departe, in nori, soare, munti, iar cineva imi tra)e blu)ii,
c*ilotii si se asa2a pe pula mea. 6u 2ic ca e rau. Asta inseamna ca sunt o curva, nu8 Ce 2ici,
Pipi8 $u c*iar te indra)ostesti si te casatoresti, sau si tu esti casatorit, te casatoresc, am vrut sa
2ic, si pe tine nu te interesea2a cine si cum te duce, ce face cu tine8 +ai curnesti8 = lei ti)ara. =
lei vodca. Stiu ca iti placea mai mult varianta a doua. "a-mi = lei, si imediat se oferea cineva cu
dureri viscerale care sa dea o suta, doua, trei etc. 6umai sa-i asculti istoria lui de cacat, sa 2ici
da, da, domnule, ce te-a mai futut mi2eria, sa compatimesti omu3, ce, nu merita daca face o suta,
sau asa, cum suntem noi mai cretini, sa ne batem ,oc de cel care face cinste, daca e ma)ar de
masoc*ist, daca ii place, curva dracului. 7amenii si sentimentele, asteptarile, sperantele lor sunt
ca si cacatul lor ' diversi, fiecare cu culoarea, putoarea, )randoarea sa. Ce mai, cacat, bai Pipi.
#u prefer sa mai tra) un fum, sa ma transform dracului in fum, nu in cacat, sau voma cu cacat
combinate de la alcool. 5umul ma ridica la cer, fie si el de cacat. 1ite ca poate am sa ma )ru2esc
cu asta, blea. "ar nu, n-am sa ma )ru2esc ca toti bacii care se dro)*ea2a numai asa ca sa fie,
dupa care se simt ca pula, se )ru2esc, fiindca nu stiu sa se pricaleasca, nu intele) nimic, nu se
pot ridica la cer, nu pot intra in mu2ica, literatura si culori, vite2a, "oamne, innebunesc cand ma
)andesc cat de sus te ridica iarba asta crescuta prin )radini, rape, paduri, si se )asesc imbecili
care se dro)*ea2a si nu stiu ce sa faca, au dileme, Pipi, nu-s cretini astia8 "a bacule travca, kiful
incoa3 si te duce badea la film. 6u iti vine sa mori de ras cand ve2i filme despre narcomani cretini,
borati, care vor sa lase impresia ca toti sunt asa8 4asati-o, bacilor, balta, de +ick Ba))er ce
spuneti, de -ul)akov, dom3le, de "inamo 9iev etc., etc. Si dro)atul este o arta , nu8 Pipi, tre3 sa
stii s-o faci, nu te apuci ca ble)ul de pictat daca *abar n-ai cum se tine creionul. Sa si-l ba)e in
cur aia care nu stiu, pe mine ce ma interesea2a8
+aradona. 5umand mari,uana cu Castro, Pipi, cre2i ca 5idel Castro stie sa se dro)*e2e8 Sincer
sa fiu, nu stiu ce sa cred. "aca +aradona, daca Cabriel Carcia +arDue2, daca: cu toate ca intr-
un fel mi-e simpatic si mie, dar a)resivitatea si cru2imea lui uneori imi amintesc de babacul Stalin,
care tra)ea o pipa, devenea fricos si banuitor pe toata lumea si o ba)a pe toata in Siberia. +ie de
S*akespeare imi place, tra)e un fum, scrie un sonet, mai tra)e o pipa, scrie ;omeo G Bulieta.
Arta, nu cacat de politica care e pentru alcoolici, pentru cufuriti ce sufera de diaree si *ai sa mai
fac un bine Patriei, daca oricum tot timpul mi-a caca. Au2i, Pipi, ai curni o data cu +aradona8 #
*aios tipu3, si Cuba e un loc fain, in orice ca2 mai bine-n Cuba decat in ;omania, cum canta
+i*nea. insula, in ,ur oceanul, banane, portocale, nisip, stai pe mal si te )andesti cu dra) la
;omania, ;epublica +oldova, ii povestesti lui nenea +aradona despre >a)i, despre Sinaia,
Si)*isoara, Sovata. "espre +area 6ea)ra, despre Carpati. "espre cum ne )andeam la Cuba.
+ai tra)em un fum si ii povestim si despre 4acul 9omsomolist, cartierul -otanica, )a)icile din
C*is. "up3 aia el iti povesteste de Ar)entina, despre fotbal, despre liniste. $e intreaba daca nu
cumva ai va2ut meciul ala. Cum sa nu8 # bucuros. +ai tra)e un fum. !ice ca scrie. Sonete si un
roman. "espre liniste, despre Cuba, despre cum e sa fii futut de toata lumea doar pentru ca ai
fost fotbalistul lumii si cum iti cauti linistea, dar lumea nu te lasa in pace, ea vrea drame,
accidente, violuri, partide, cacat, 2ice +aradona, mai bine-n Cuba, 5idel ma lasa in pace, 5idel e
mai intele)ator decat 2iaristii si, cum sa-ti spun, eu nu ma ba) in oala lui si nici el in a mea. "e-
aia am venit in Cuba. >ai sa intram in mare, dar inainte de asta, *ai sa mai tra)em un fum pentru
Ar)entina, ;epublica +oldova si ;omania.
Imi amintesc, dra)a Pi, de discutiile noastre vec*i despre "umne2eu. imi spuneai ca "umne2eu
nu poate sa nu existe, iar eu iti spuneam ca "umne2eu nu poate sa existe in aceasta lume. Acum
cred ca avem ambii dreptate: "umne2eu exista si nu exista in aceasta lume. Sunt cateva lumi
suprapuse si nu fiecare il poate simti pe "umne2eu. #l exista si nu exista. 6u trebuie sa-l cautam,
"umne2eu nu poate fi vanat. 6u e o pasare, desi ni-l ima)inam in ceruri, nu e nici un pensionar,
asa cum si-l ima)inea2a pensionarii din cau2a pacatelor, a fricii, si atunci cum poate aparea mai
potrivit pentru mintile lor incetosate, opace, decat ca un mos suparat in asteptarea pensiei8 6u,
"umne2eu nu asteapta pensia, nu, "umne2eu nu e suparat, nu e vesel si nu e trist. $e poti )andi
la el cu frica, cu bucurie, cu tristete, cu scarba, te poti )andi la el oricum, dar ce treaba are
"umne2eu cu tine, cu )andurile tale, cu cacatul tau si cu menstruatia ta8 #l nu vine cu foamea,
cu frica, cu in,uraturile tale. #l nu vine. #l nu traieste pentru tine, cum cre2i tu. #l nu traieste.
"ra)a Pipi, eu l-am simtit pe "umne2eu, nu stiu cum ti-as putea explica cu niste simple cuvinte.
Sunt multe incercari de a-l )asi pe "umne2eu cu a,utorul cuvintelor si uneori ai sen2atia ca l-ai
prins, dar totusi scapa, de-aia ard cartile. # mai de)raba in fum, in fumul unei carti arse sau in
fumul de mari,uana. Care ne a,uta sa simtim dumne2eirea, frumosul, ,ocul, dar pana la urma
oricum cobori in )lod, te innamolesti si poate de la acea cadere nu te vei mai vindeca niciodata. #
usor sa spui ca l-ai )asit pe "umne2eu, il poti )asi oriunde, cu orice, cu stupefiante, cu durere, in
clipe de fericire si bucurie. in moarte. Sau in viata. il poti vedea in lumina, in mu2ica, literatura,
contrabas, bosc*eti, le)e, in orice, absolut orice. "ar in acelasi timp il pierdem mereu. 5iindca nu-
l putem identifica cu nimic, cu absolut nimic, nici macar cu o suprado2a. 5ericit e ala care crede
ca va muri si va a,un)e in rai sa povesteasca cu bunul nostru "umne2eu. Care ,ertfeste tot
cre2and ca l-a prins, ca fericirea e a lui, sfintenia e a lui. "e ce sa-ti dea "umne2eu pensia, ba8
Ce, el te-a an)a,at, ai facut contract cu el8 $i-e nevasta pe care o poti obli)a sa se culce cu tine,
sa o bati si sa stai la povesti cu ea8 "umne2eu ti-a dat multe, e treaba ta daca il refu2i, si esti un
cretin daca te cre2i mare ascet. "aca privesti la ceilalti cu scarba din cau2a ca tu esti popa, te
cre2i ales, inseamna ca nu esti decat un cretin si un idiot. 6u stiu Pipi, cred ca vor mai trece ani
buni pana cand am sa cred sau nu am sa cred in "umne2eu. Pentru mine el este absenta sa.
"umne2eu e cu noi ' vorba cantecului.
+ai tii minte cum m-am dro)at prima oara8 "e fapt, cum am recunoscut ca da, a fost altceva
decat alcoolul, da, am fost dro)at. Cum am stat la un suc pe terasa de la Casa Presei, cum a
inceput sa ploua, toti au intrat in bar, noi am ramas pe terasa, am tras doar umbrela mai ,os, apoi
a aparut +andarin, a scos o ti)ara lun)a de *asis si am tras toti in afara de )a)ici. Cand din
ti)ara nu a ramas decat scrum m-am ridicat sa plec. Stai sa cule)em roada, ai 2is, si eu ti-am
raspuns care roada, ba, ca doar stii ca pe mine nu ma ia. $u nu vroiai sa plec, dar m-am ridicat,
am privit palarioara rosie de Coca-Cola si am va2ut stelute pe ea. Pi, ti-am 2is atunci, uite, parca
e cerul cu stele, iar tu te tineai de burta de ras. Am iesit cu "rama, pe drum am mai intalnit pe
cineva si mi-am dat seama ca-s var2a, ca-s rupt, ca de-abia ma misc, fiecare privire mi se parea
in)ro2itor de )rea, ma simteam robot, in fine, am mai stat la o cafea. Ala cu care ne-am intalnit
atunci incepuse sa vorbeasca ceva despre crimele de ra2boi din $ransnistria, despre ce trebuie
facut: ce nu trebuie: ce au )resit politicienii: stii, toata lumea vorbea atunci ca sa nu taca, eu
nu mai puteam re2ista la asa ceva, mi se parea extrem de banal, desi tipul punea suflet in ceea
ce spunea si, in fine, am i2bucnit in ras in asa *al ca nu ma mai puteam opri, radeam tot timpul,
cu lacrimi, tipul incerca sa mai spuna ceva, eu iarasi *o*oteam, in sfarsit si-a cerut scu2e si a
plecat. "rama se )ru2ise, desi nu fumase, dar palarioara, cerul rosul cu stele albe tras pana
deasupra capului, cerul se umpluse cu fum de *asis, asa ca si ea respirase o do2a buna de fum.
as xxl
+-am ridicat de la masa extrem de )reu, clatinandu-ma. Credeam ca n-am sa reusesc. +i se
parea ca trupul meu e facut din miliarde de bucatele, pentru o mica miscare trebuia un efort
maxim. Am urcat in troleu, am coborat la Caudeamus, am mers acasa, in timp ce "rama se
ducea mai departe. Am intrat in bucatarie si am stat la acea fantastica fereastra pana pe la (.,
adica nu mai putin de vreo opt ore, privind )radina, copacii, tufele de 2meura, capsunile, )utuii,
merele. Simteam ca partea de sus a craniului s-a desc*is, s-a )olit, si din mine ramasese doar
acea privire care cu venirea serii s-a intunecat, apoi cu venirea noptii s-a inne)rit cu totul. Cerul
era ne)ru, nu rosu, iar pe el nici o stea. +-a tre2it din acea stare Ski, care se in)ri,orase din
cau2a modului cum aratam. 4-am convins ca-s doar foarte obosit.
+ai scrie-mi, Pipi, poate mai trec si eu prin C*au candva, poate anul asta. Salutari noii tale sotii,
daca te-ai casatorit cumva inca o data intre timp, felicitari si salutari pentru noua ta sotie. 6u fuma
c*estii de cacat, mai bine ceva mai bun. Si vodca e de cacat, da3 daca-ti place, treaba ta, doar ca
te porceste, stii tu, vorbesc in )eneral, nu iti tin lectii, toti alcoolicii sunt porcine.
Poate ne intalnim in Cuba, ce 2ici8 +ai stam de vorba cu nea +aradona, poate scriem si noi
romane si sonete. Poate intram si noi sub cerul rosu cu stele albe stralucitoare. Poate tra)em de
acolo un fum pentru ;omania si ;epublica +oldova. Pana atunci, vise fericite alaturi de noile tale
sotii, noii tai copii. $e salut.
as xxl
H. Sobo pleaca-n #st
Sobo isi pre)ateste ba)a,ele. "e fapt, isi scoate tot ce nu-i trebuie din )eanta pe care i-a pre)atit-
o sotia. Isi lasa doar ceva mancare, ti)ari, casete, un tricou si o revista. Cata. Se asa2a pe pat,
scoate o ti)ara, o aprinde si inspira profund. inspiratia ' )andeste Sobo, a venit matusica
inspiratie la mu,iciocul ei batran. #xpira. "a, e ceva. +ai inspira. inc*ide oc*ii si se lasa pe spate.
isi simte creierul )adilat. Pi2dos, )andeste Sobo. A ramas sin)ur in aceasta camera si peste putin
timp trebuie sa plece si el. 5iecare dimineata incepe cu inspiratia, 2ice el cu )las tare, se ridica, ia
c*itara si incepe sa cante incet cu oc*ii inc*isi. isi stran)e c*itara la piept si mai inspira o data.
Poate prea mult pentru inceputul calatoriei, )andeste, dar se linisteste, lasa, o sa fie ca in alta
)alactica. $rebuie tinuta tot timpul le)atura cu cosmosul, altfel ne pierdem in spatiu.
Sobo isi man)aie c*itara, o asa2a cu dra) pe pat. Pa. 6e vedem peste cateva 2ile, poate o
saptamana. Ai )ri,a de tine, nimeni sa nu mi te fure. isi trece de)etele peste cor2ile ce 2um2aie
usor. Asa. Pa. Sobo isi ia )eanta, iese, incuie. Afara e un soare nebun. Sobo isi ridica palmele la
oc*i. isi simte pac*etul destul de voluminos in bu2unar. +aine va fi si mai soare, )andeste.
$oti asteapta lan)a autobu2, Sobo se tine de burta de atata ras. Patani, 2ice, sa nu spuneti atatea
)lume la vama ca am belit-o, ne ia mentura pe toti, si rade si mai tare. in sfarsit autobu2ul
porneste. 7c*ii rosii ai lui Sobo privesc pe )eam. ii place. inc*ide oc*ii: mama, eu am plecat in
cosmos, ma intorc maine. Soarele ii trece prin pleoape, oc*ii lui vad niste ima)ini pe care ar da
orice ca sa le poata inre)istra. 1n rosu intens, un )alben ce apare si dispare, verdele ce alear)a.
Se lasa purtat de culori. intr-o 2i poate am sa reusesc, da3 nu contea2a, acum nimic nu mai
contea2a. Se simte aler)and printre aceste culori care sunt vii, dar care nu se misca, are sen2atia
ca el se plimba printre ele si nu ele se plimba pe oc*ii lui. #mana o mu2ica pe care niciodata nu
ai putea-o inre)istra pe *artie, niciodata nu o vei putea canta de doua ori, Sobo simte asta, nu
mai )andeste, ar fi prea stresant si obositor sa )andesti cand simti dintr-odata atatea. Soarele se
face mai palid, dar nu mai contea2a. Culorile se transforma si ele. Acum sunt calme, lente.
+u2ica e si ea mai domoala. Sobo se visea2a plimbandu-se cu bicicleta pe stra2ile C*isului. Cu o
vite2a maxima. A,un)e o masina, o depaseste, o motocicleta, un camion: *a, *a, *a, face Sobo
simtind ca incepe sa se ridice usor de la pamant. !bor, 2bor, tipa el, pana a,un)e in nori, simte
racoarea lor, frumusetea culorii lor vii, dar 2boara mai departe, 2boara, oc*ii incep sa-l doara de
atata lumina si Sobo trece prin soare ca printr-o o)linda si se tre2este: Pre)atiti-va actele si
ba)a,ele pentru control. # noapte. Cineva a aprins lumina in autobu2. Pe Sobo il ustura oc*ii. isi
scoate buletinul si desface )eanta. 1n vames trece si le controlea2a buletinele. Priveste pe So,
apoi po2a. So ii 2ambeste. Ce-s astea, intreaba al doilea vames simtind ceva la fundul )entii lui
Sobo, bombe, ii raspunde el, a, am cre2ut ca-s pac*ete de ti)ari, da3 nu mai )lumi cu mine, il
averti2ea2a vamesul si trece la urmatorul. Pidara2ul, )andeste So. I$e-n c*i2da ma-tii, )avniucule
' mai )andeste. Se amu2a sin)ur de )andurile lui si se simte pe deplin multumit. Autobu2ul
porneste cu lumina aprinsa inauntru caci imediat e vama republicii surori.
Coborati toti din autobu2 cu actele si ba)a,ele pre)atite. Cate unul trece prin fata vamesilor care ii
controlea2a. A,un)e si Sobo. amesul se uita banuitor la el, apoi la buletin, ce ai in )eanta8
C*iloti si ciorapi murdari si cateva 2iare porno, ii raspunde So si ii 2ambeste. in bu2unare8 $i)ari,
capici, pistol. amesul ii intoarce bu2unarele din care cad un pac*et de ti)ari, bilete de troleu
compostate, o batista, un pix, o po2a, un bisturiu si o pun)ulita in care-i un pac*et cu ceva invelit
in 2iar. #sti medic deci8 "a, in timpul liber. Ce ai in pun)a8 Ceai. A*a, ceai, ia sa vada si tata ce
fel de ceai bea fiul? "e ment, suca ' reuseste sa )andeasca So inainte de a-si simti mainile
intoarse la spate, si un bulan pe ceafa. >ai ca o sa-ti iei ceaiul la noi ' mai aude.
Sobo in camera umeda incercand sa faca ceva ca sa nu innebuneasca. 7ra intero)atoriului se
apropie. +i-a trebuit bicicleta ' )andeste. Pidarii. Il dor talpile, coastele, ceafa. # ca-n filme '
)andeste. Si-s prosti, mai ceva ca-n filme, ca2iolii, o sa ma termine. Se )andeste la sotie, copii,
parinti. 6u, mai bine ma )andesc la prieteni. Ce o sa se mai amu2e si ce o sa se mai sperie. Cred
ca acum, cand curnesc, daca au aflat, se )ru2esc. Si eu ma )ru2esc, patani, numai ca mie nu-mi
da nimeni de curnit si c*iar daca mi-ar da, cred ca nu prea as avea cu ce ma pricali. 6u c*iar
pricalisti mentii, blea. Sobo, So ' unde ai a,uns, daca esti tormo2, pe bicicleta, blea.
>ai, ridica-te. $e asteapta. "aca nu vorbesti ca lumea te pi2dim de nu mai canti in viata asta la
c*itara. 4-am adus. Asa2a-te. "eci unde am ramas ieri, il intreba anc*etatorul. 6u mai tin minte,
ca ma cam doare bostanul. +i-ar trebui o tableta. iti dam noi imediat una daca nu vorbesti. "eci
de unde ai iarba8 "e la un ti)an, care mi-a vandut-o in C*isinau. il cunosti8 6u, v-am mai spus.
Si atunci cum ti-a vandut-o8 +a plimbam prin parc, m-a intrebat daca vreau, i-am 2is ca da si
vseo. Cum vseo, bai cacatule, cum vseo, bai )adina8
So simti latul palmei unui politai peste fata sa. ii i2bucni san)ele pe nas. Si acum povesteste mai
departe, da3 nu spune povesti, ca ai belit-o. Cui o duceai8 +ie. #u o fume2. Atata, ba8 "a, ca-mi
place. +ai simti un bulan in ceafa, apoi inca unul, apoi podeaua.
Sfarsit fericit: peste vreo doua luni Sobo a fost eliberat cu a,utorul unui certificat, care demonstra
ca e narcoman, ca are nevoie de dro)uri pentru psi*icul lui, fiind foarte nesanatos la cap. Se mai
spunea acolo ca acum e bine fata de inainte, cand se in,ecta 2ilnic si era terminat, ca a stat in
cateva clinici vestite de de2intoxicare si ca trecerea la mari,uana este o etapa buna pentru el, dar
fara mari,uana ar fi in stare sa innebuneasca cu totul.
Pidarii, mi-au luat bicicleta, )andi So iesind. Imi iau eu una noua. "a3 acum ma duc la contart,
blea.
as xxl
J. 7 perspectiva din parcul Cetatuia
Prof ne-a tre2it c*iar de dimineata. Adica pe la (<. >aideti sa facem ceva, *ai sa ne miscam
cururile din acest camin ,e)os. Afara e foarte pi2dos, a venit primavara? Prof parea fericit, pletele i
se urcau si coborau dupa rasul si )esturile lui, )esticulatia unui om care simte ca imediat va face
un lucru mare. 6u stiu de ce am inceput sa-ti povestesc de aici, in fine, nu are nici o importanta
pentru poporul roman, vorba lui p. #u si Allbe ne-am imbracat in,urandu-l pe Prof, am desc*is
fereastra si da, ba pula, c*iar a venit primavara. Am baut un ceai ne)ru %ca aristocratii& si am
inceput sa coboram alene scarile caminului Ki, complexul studentesc >asdeu, care prin 2ona se
mai scrie si >asdeu sau >a,deu, plus o multime de variante a diverselor nationalitati )a2ate aici,
plus variantele de oca2ie. As putea sa-ti povestesc o )ramada de intamplari despre traseul de (<
eta,e al acestui scump camin. Imi amintesc acum fata mirata a administratoarei cand imi predam
prin noiembrie len,eria si ii spuneam ca n-o sa mai stau acolo. "e ce plecati, bai baieti, de aici, nu
va place ceva8 Acest traseu era imposibil de efectuat fara sa intalnesti un om beat in cale. !ic un
om asa ca sa nu para ca exa)ere2, nu 2ic de anumite 2ile %ale saptamanii& cand toti, absolut toti
erau crita, vafli sau var2a - 2iceti-i cum vreti, ca mie mi-i po*ui. Acest camin cu peretii crapati,
daca iesi in coridor la fumat tot fumul intra in camera, daca asculti radioul sau casetofonul
inseamna ca inca vreo cateva camere asculta din cau2a ta, daca te basesti la (<, te vor au2i
portarul si administratoarea de la parter. Acest camin cu budele tot timpul infundate, cu baltoace
preistorice de pisat, cu apa pana la )enunc*i la dusuri, cu o )ramada de doi metri de )unoi, cu
liftul stricat blocat la J, unde amicii mei obisnuiau sa se pise, cu sticle sparte peste tot, cu peretii
tot timpul murdari %inclusiv de cacat omenesc&, oricat de recent ar fi fost 2u)raviti, cu tot felul de
inscriptii % muie rapid, muie steaua, muie portarului, muie cea*lau, muie rocar, administratoarea ia
muie, administratoarea ia mita, loc de dat cu capul, dan su)e pula, *ai rapid, -asarabia )o *ome,
*ai steaua, *ai cea*lau, *ai dinamo, )a)icile-s curve, mafia, familia, para2itii, >a)i presedinte,
afara cu un)urii, romanii sunt cretini fraiere, o fut pe ma-ta cretin de un)ur, sa-mi su)i pula
ti)anule, profesorii sunt cufuriti, etc., etc& si desene, acest camin te facea sa vrei sa iesi la
plimbare, la o bere ,os pe Pie2isa unde tot timpul era plin, oriunde altundeva decat in maruntaiele
lui de cacat.
1nde mer)em Profule8 Pai nu vreti sa mer)em pana la Cetatuia, la -elvedere, merita sa fim
deasupra Clu,ului in aceasta 2i plina de soare. 7.9. 1n drum plin de bancuri, de )lume mai mult
sau mai putin stupide. 1rcam scarile. Soarele ne bate in oc*i, dar radiem de bucurie, lumina ne
da o sen2atie de fericire. $re3 sa fim a2i la inaltime, spune Profu. i*i, confirmam si noi. Picioarele
incep sa ne doara, dar nu mai avem mult, de,a vedem +arastiul, Centrul, +anasturul, >asdeul:
am a,uns sus. Suntem la inaltime. 6e oprim, fumam incet cate o ti)ara. 5umul man)aie plamanii
obositi. # mai cald decat ne asteptam. 7 scoatem acum sau mai asteptam8 7 intrebare la care
toti 2ambim. Scoatem o ti)ara de *asis si cu picioarele atarnand in aer o inspiram pe rand.
5ericirea intra in piept. 5acem o po2a. $oti trei imbratisati. Cuprinsi de soare. 6u ne deosebim
deloc de ceilalti urcati aici, toti radia2a de bucurie si fericire. Poate toata lumea s-a dro)at si a
urcat aici, primavara vine-n cap, vorba poetului de la !dob si !dub. Poate ca noi suntem ca toata
lumea. "ro)ati. 4a picioarele noastre se intinde Clu,ul. Profu 2ice sa mai tra)em una si sa
2buram. 7.9.
as xxl
L. "oar 7aia mi-a 2is
7aia mi-a 2is ca istvan si ion o sa ma toarne. +i-a 2is ea ca sunt turnatori, ca numai se fac ca
sunt baieti de treaba, fumea2a, beau, se distrea2a cu noi, da3 de fapt sunt niste turnatori ordinari,
ca imediat ce vom face un pas )resit vom fi pierduti. 6u se poate, ii spuneam eu 7ii si imi mai
faceam o ti)ara. rei un fum8 >ai, unu.
Cand ma simteam nasol veneam la 7aia unde mai mancam ceva, ea imi spunea cat de destept
sunt eu, cat de cultivat, frumos si asa mai departe. $rebuie sa recunosc ca imi ridica moralul.
Ieseam de la ea alt om. "oar cu putine remuscari, de ce n-o las odata pe 7aie, de ce n-o ascult
niciodata. 7aia imi era dra)a. #ra desteapta parca, dar nu pun mana in foc, ca o ascultam doar
rupt, atunci cand ea imi spunea povesti. Spunea ca ma iubeste si ca nu-i trebuie altcineva si ca
spera ca odata si-odata am sa ies din drumul asta )resit al meu si poate ca o sa-i fiu
recunoscator. Cateodata ma simteam prost in fata 7ii. #ra de treaba 7aia, de)eaba n-o
ascultam. Cine stie cate sfaturi bune mi-a dat, da3 parca vorbea o limba minunata, asa ca eu ii
ascultam doar melodia. Scumpa a fost 7aia, trebuia s-o ascult.
7aia mi-a 2is ca istvan si ion o sa ma toarne, dar a trebuit sa repete de multe ori pana sa intele)
ce vrea sa spuna. #ram la buda si boram, ma simteam tare naspa, 7aia ma tinea de umeri si
atunci mi-a mai spus inca o data: istvan si ion au sa te toarne. A mai iesit din mine un val de
boratura si am inteles. 7aia, i-am 2is, nu vorbi asa despre prietenii mei, ca ma supar si nu mai vin
pe la tine. 6u fi prost, ba, mi-a 2is, o sa te futa astia de n-o sa fii bucuros dup3-aia. iti 2ic ca stiu,
stiu si)ur ca astia-s turnatori si dupa cum i-au turnat pe altii, asa au sa te toarne si pe tine. 7aia,
calmea2a-te, ce tot vorbesti8 +a faci prost, fraier. #u stiu cu cine ce fac, cu cine fume2 ' nu ma
toarna. -a o sa te toarne, cand ai fost ultima oara in stare normala8 Iti mai dai seama ce se
intampla in ,urul tau, stii cum ma c*eama8 7aia te c*eama si asta e realitatea mea, alta nu-mi
trebuie, sa stii, nu fi proasta.
+-a dus in camera si s-a culcat alaturi de mine. 6u 7aia ma c*ema, tu esti oaie, daca nu o sa ma
asculti pe mine. +-a de2bracat, s-a de2bracat si ea si s-a catarat pe mine. Asa sa fii totdeauna,
daca ai fi asa nu s-ar intampla cu tine atatea tampenii. Si-a dat capul pe spate si eu am inotat
undeva departe, unde nu calcase picior de om, unde nu trebuia sa )andesti si sa actione2i.
A doua 2i m-am intalnit cu Istvan si Ion. >ai sa tra)em ceva, mi-au 2is. Am intrat intr-un bar, au
scos un pac*et de ti)ari din care au luat una de *asis si am fumat-o. ii cu noi sa aducem niste
iarba de la tara8 7.9., am 2is. in. >ai ca peste cateva 2ile trecem pe la tine si mer)em. +u2ica
era prea tare si proasta, asa cum numai in 6ico poate fi, am baut pe ascultate cateva beri, am ras
si am plecat. $ineam minte de data aceasta ce mi-a 2is 7aia, asa ca am mers la ea.
7aie, m-am intalnit cu Istvan si Ion, m-au c*emat sa mer)em in munti dupa iarba. Am 2is ca ma
duc. +-am )andit la ce mi-ai 2is, nu stiu ce sa spun. Sunt prietenii mei. Prieteni o pula, imi
raspunde suparata 7aia. Ai sa ve2i, daca ai sa ramai asa prost. "u-te dupa iarba, nimeni nu o sa
poata sa te mai scoata din ra*at. -ine. 5ume2i8 Am sa fiu mai atent. "aca se intampla cu mine
ceva, suna-l pe 6as* si spune-i ca m-am casatorit, iar istvan cu ion vor fi vornicei. -ine8
Peste cateva 2ile am fost cu Istvan si Ion dupa iarba. $otul a fost bine, dar la intoarcere Ion mi-a
2is sa tin iarba la mine un timp. Am luat-o, m- am dus in caminul KI, era vineri, deci pana luni
nici vorba de curatenie, asa ca am aruncat-o la mar)inea )rame2ii de )unoi de lan)a baie. 6ici
dracu3 nu s-ar fi ba)at acolo. Am mers in camera si am curatat tot ce ar avea vreo le)atura cu
dro)urile: pipe, bulibuleatore, ramasite de travca, c*istoace ramase dupa fumat etc. "upa care o
curatenie obisnuita. Am mers la 7aia si ea, desi in)ri,orata, a fost foarte bucuroasa sa ma vada.
Inca nimic, totul e in re)ula8 "a, scumpa 7aie, In-re)ula.
>ai sa bem undeva, i-am 2is. A, esti mai preva2ator, totusi8 -ine, daca vrei tu. Am mers pana in
Pub, unde era concert cu Celelalte cuvinte. +- am intalnit acolo cu Allbe si Profu, asa ca, cu toata
frica: Am fumat ceva, combinand cu vodca si bere. "upa ce ne-am luat do2a, concertul ni s- a
parut extraordinar, am inceput sa sarim, sa dansam, c*iar alaturi de noi incepuse o bataie,
picioare, pumni in bot, dupa ritmul mu2icii, pe noi ne durea in cot, noi eram cu problemele
noastre, de fapt fara, eram in mu2ica, in *alucinatiile noastre frumoase din care nimic nu ne-ar fi
putut scoate. Cand am obosit un pic, am mai fumat o data, cred ca fumasem nu mai putin de vreo
patru ori atunci, asa ca eram absolut toti var2a, de abia mer)eam, semanand probabil cu niste
fantome. +ai luasem si niste bere si ni se facuse foame - prabila na *avcu, cum spun baietii, asa
ca am mancat pana ni s-a facut rau paine cu untura si ceapa. Allbe a iesit fara sa ne previna, am
iesit si noi, era afara, ii era rau, vroia sa borasca, asa ca am plecat.
Cand am a,uns in camin era spre dimineata si incepuse sa ma lase. Am adormit si m-am tre2it de
lovituri de bulan in usa. Asa deci. Imediat. +- am spalat pe fata, apoi le-am desc*is. Actele. Apoi
controlul. Se vedea ca se asteptau sa )aseasca ceva, erau de2ama)iti. Si-au cerut scu2e de
deran, si au plecat, eu am mers la baie, am luat pac*etul cu travca de la )ramada de )unoi, mi-
am facut o ti)ara si apoi m-am culcat sa privesc filme cu desene animate. Au fost faine, foarte
vesele, eu eram in rolul unui ciobanas pe care doi pidari au vrut sa-l futa, sa-i ia oile, da3
ciobanasu3 c*ema pe baietii sai si le lua iarba pidarilor, plus o pi2deala buna, ca sa stie.
Cand m-am tre2it, am baut o cafea, fumat ti)ara, imbracat si coborat. 1n telefon. 6as*ului. Asa
ca nu i-am mai va2ut niciodata pe Ion si Istvan. 6u stiu unde sunt, daca mai sunt. 6ici nu ma
interesea2a. Am incredere in 6as*. +oarte si pi2deala pidarilor si )avniucilor, muie.
;olo $omasi
5ainut2, da unde-i restuM 8 As citi-o toata daca exista pe undeva varianta inte)rala ca de cumparat
unde sunt acum n-am nici o sansa.
as xxl
N. Calu)arul si moartea
Sa-ti povestesc despre moarte, despre sinucidere. "espre viata pana la N< de ani. "espre
prietenie. "espre lasitate. "espre nebunie. "espre...
eneam de la scoala, stateam atunci in caminele liceului de transporturi din cartierul C*eor)*ieni.
#ram plictisit, satural de locul asta scarbos, plin cu mecle imbecile %intr-o dimineata Allbe mi-a 2is
cand treceam pe lan)a liceul ala de transporturi cu curtea plina de liceeni: uite, cata lume si toti
sunt cretini&. "in fata veneau doi tipi obisnuiti, in sensul ca obisnuiti pentru acele locuri, fluturand
din maini si cu sepci. 1nuM era in blu)i maro si camasa kaki de militar, cu sapca rosie, iar celalalt
se misca lent, radea cu )las de rusoi. +-au stri)at. +-am mirat, i-am privit mai atent in timp ce se
apropiau de mine. Parca imi era ceva cunoscut in fi)ura aluia cu camasa kaki.
Ce faci, bai @o, fu)i de mine8 -aston8 6e-am cuprins, nu ne mai va2usem de vreo ,umatate de
an. Ce faci, ba8 "oar acum incepe sesiunea? +i- am ba)at picioarele. +-am saturat. Am mers
pana la mine, am baut o cafea si dupa aia desi)ur in Pub. Celalalt era $olstoi, un baiat simpatic,
in)erul pa2itor al lui -aston in ultima vreme, cum aveam sa intele) mai tar2iu. +esele nu sunt de
sticla8, m-a intrebat el. 6u, de ce8 -aston in ultima vreme strica cu capul tot ce e pe masa cand
se imbata. 6u, nu-s de sticla. "e lemn. Patru *albe, a 2is Allbe, nu, opt, a comandat $olstoi. 7 sa
se rasufle, comandam mai tar2iu. 6u se rasufla. Cand a fost adusa piva, cei doi le-au sorbit pana
la fund dintr-odata. Am urmat si noi exemplul lor. Peste vreo ora ,umate eram crita. -aston
incepuse sa bata cu capul in masa si sa plan)a, iar $olstoi statea infumurat. Cere-ti scu2e, ba
$olstoi, ii 2icea -aston. #sti un psi*, ba -aston, nu-mi cer scu2e. -aston mai da un cap in masa.
Si asta a mai fost un motiv de baut. Apoi s-au impacat - inca un motiv. Asa ca am mers pe la trei
spre camin, atunci cand se inc*idea Pub-ul. Pe drum dansuri, tipete, era sa se ia niste )abori de
noi ca nu le-a placut ca loveam cu picioarele un cos de )unoi. C*iar lan)a strada Artelor si
-eet*oven. "ar am sters-o repede.
A doua 2i aceeasi poveste. A treia aflasem ca niste pi2diuci se vaibesc tot timpul de niste patani
de-ai nostri, asa ca -aston si-a luat un instrument si am mers la aia. #rau numai cativa, doar unul
din aia pe care ii cautam. Au fost repede linistiti, desi la inceput erau dispusi sa ,on)le2e cu
limba,ul ala al lor de cacat. Au spus poe2ii baietii, le-am facut niste po2e, tare misto a fost. 7 po2a
era cu aia mimand o ec*ipa de fotbal. -aston a cantat, apoi i-a pus ca cante si pe aia in cor.
C*iar le-a oferit si bere. Apoi a inceput intero)atoriul. "upa cateva palme -aston i-a aratat
inculpatului aparatul de tortura, daca nu va raspunde si nu va fi baiat cuminte: un fel de ciocanas
%asta-i de dat in cap& care avea incluse un fel de cutit brut %asta-i pentru masele& si unul mai
subtire %asta-i pentru oc*i&. 6u-l stiusem in iposta2a asta pe -aston, asa ca am ramas cu )ura
cascata. 6u a fost nevoie sa mai ru)am o data inculpatul, isi facuse efect instrumentul si privirea
calma, anormal de calma si sadica a lui -aston. 6e-am inteles perfect. A doua 2i urma sa mai
facem o vi2ita, sa ne aduca cate o bere.
"ar a doua 2i nu mai era nimeni, apoi am )asit pe cineva, faceam anc*eta cand a aparut o
ec*ipa care nu incapea in camera. 4a inceput am dat si noi in stan)a si-n dreapta, dar pana la
urma ne-au imobili2at ca nu ne mai puteam nici macar misca, atatia erau. 7c*i umflati, bu2e
sparte etc. 6asol. 7 ec*ipa din >asdeu a 2is ca vine sa facem un s*oA, dar era prea tar2iu.
Crasii %caci erau ma,oritatea anormal de )rasi& au disparut.
Peste inca vreo cateva luni -aston iarasi m-a vi2itat. "e data asta era si mai rau. 6u-l mai
va2usem niciodata inainte asa de deca2ut moral. 6u stia ce sa faca cu el. enise cu 6ik, care
semana cu un killer, cred ca si era. A stat cateva 2ile si am mai baut, vorbea tot timpul asa, ca
unul care isi iese din minti.
4-am mai intalnit o data, arata foarte bine, am cre2ut ca i-a trecut, dar mai tar2iu am au2it ca s-a
calu)arit. 4-am va2ut si asa, adica in *aine de alea, ne)re, de calu)ar, ii sta bine. S-a mai linistit.
# acelasi. -aston e numai unul. "esi i se sc*imba numele. # absolut acelasi, doar ca si-a )asit
linistea pe care toti o cauta, dar pe care de obicei o )asim la capat de drum, asta poate e lasitate,
poate nu, e )reu sa te )andesti la asa ceva, mai ales cand ti-a fost sau iti este prieten. Cred ca
initial a vrut sa se sinucida, o sinucidere lenta in manastire. Apoi in sin)uratatea si nebunia lui l-a
)asit pe "umne2eu. Cine vorbeste acum cu el ca si cu un calu)ar din filme primeste raspunsuri
corespun2atoare. "ar e acelasi. -ateti si vi se va desc*ide - -aston a batut cu capul in masa
pana i s-a desc*is.
as xxl
(<. Sa moara "ana
Sa moara "ana - vorba preferata a lui -obdylOn. Sa moara "ana, daca a2i nu ma fac muci, sa
moara "ana, daca a2i nu ma fut, etc., etc. >ai sa- ti povestesc despre el. Am trecut prin multe cu
el - stii ca-mi esti cel mai bun prieten, mi-a 2is odata dupa o cearta stupida, puteam sa-ti tra) un
scaun in cap, puteam sa mer) la )abori, nu te intele), 2au ca nu te intele).
-obdylOn ma surprindea uneori cu fra2e ciudate, foarte ciudate, ii ceream explicatii si el ma
intreba, de ce, ba, nu mai tii minte ce 2ici8 - e vorba ta. Adevarul e ca mi-a fost un prieten bun,
stiam ca oricand pot mer)e la el la o cafea, asa cand eram distrus, -obdylOn putea sa ma
amu2e, inseamna foarte mult acest lucru, era uneori cam cretin, dar la urma urmei cine nu este.
#u recunosc intotdeauna ca sunt cretin si imbecil. "ar nu oricine poate sa-mi spuna acest lucru,
nu. -obdylOn putea sa fie foarte cretin uneori, ceea ce putea sa-mi placa sau sa ma enerve2e,
dar uneori era sin)urul care ma intele)ea cu adevarat, de-aia mi-e dor de el, da, de ce sa nu
recunosc8 +a intele)eam adesea stand de vorba cu el, nu, nu asa cum credeti, am vorbit cu el
foarte rar serios, cand era sa ne batem, pur si simplu vorbeam aiurea impreuna, dar aveam un fel
de alfabet al nostru, uneori cand eram mai multi la vreo )luma de-a noastra radeam doar noi,
ceilalti uitandu-se la noi ca la idioti.
-obdylOn ma si stresa uneori, fiindca venea si el la mine distrus, trebuia sa stam de vorba, sa-l
linistesc si uneori dupa ce-l linisteam, treceam eu in starea lui de stres. Asa am intrat odata intr-
un )eam de doi metri dupa o discutie cu el. Asa am mai picat cateva examene, dar nu ma supar,
desi e un cretin si cum am mai spus-o, mi-e dor de el. -obdylOn fuma mult, dar nu-si lua ti)ari
niciodata. Ca un semn al respectului, -obdylOn imi cumpara uneori ti)ari, fie si la bucata, plus
cateva beri cand eram lefter. !icea ca ar fi misto sa stam intr-o camera si eu eram de acord cu el.
Ar fi fost *aios. Sa moara "ana daca nu. "ana e fosta cole)a de banca de la scoala a lui
-obdylOn. Sa moara?
Intr-o seara in camera de la camin am or)ani2at, de fapt nu am or)ani2at, asa a fost sa fie,
fumasem cateva ti)ari de *asis, am vrut sa mai continuam si am mai luat niste vodca si bere.
C*ef. 6umai ca eu nu mai tin minte cum imi pierdusem c*eful. orbeam cu -obdylOn, ii spuneam
ca toti sunt ratati, indiferent ce au facut, ce vor face si ce au vrut sa faca. 5iindca tot timpul
pierdem, pierdem prieteni, iubite, din )reutate, din minte, pierdem viata, moartea, timpul, si c*iar
daca am casti)at ceva ce ne-am dorit foarte mult, ni se rupe, fiindca pierderile lasa locuri )oale,
care mai tar2iu nu se vor mai acoperi niciodata, niciodata, C, ma intele)i8 Suntem niste locuri
)oale, suntem o )aura din tricolor, o )aura adanca in piept, nu avem macar cura,ul sa ne
sinucidem, suntem nimicuri, toti, ceea ce facem nu este niciodata de-a,uns, de ce nu terminam
odata, de ce nu ne sinucidem8 "e ce continuam sa mer)em dintr-un cacat in altul
nerecunoscand miile, miliardele noastre de esecuri, de ce ba)am in fata lucrusoarele, mici
lucrusoare care nici macar nu se pot tine in )olurile noastre, suntem toti niste ratati, niste
cacaturi, -obdylOne, nu stiu cum putem fi asa, dar altceva nu putem fi, asa ca intr-un fel nu avem
dreptul sa ne batem ,oc de sinuci)asi, ei s-au )olit dintr-odata, nu au asteptat sa li se mareasca
)aura din piept pana sa le ia locul, pana cad ca niste carami2i, asta suntem toti, -obdylOne, niste
carami2i de cacat, cadem la rand, nu facem nimic, doar ilu2ii, stii ca nu sunt romantic, daM tot ce
facem e cacat, mai bine e sa nu faci nimic, dar absolut nimic, ce vei pierde8 Ceea ce n-ai avut
niciodata, ceea ce n-o sa ai, *ai 2i lucruri, -obdylOne, pe care merita sa le faci, nu cred ca imi vei
2ice politician, nu, profesor8 Sa te transformi in ceea de ce radeai odata tu, sa moara de ras
elevii, studentii, de ramasitele tale mintale, dar sa taca in pre2enta ta ca nu cumva sa-i pici, sa te
salute, dar in sinea lor sa te dispretuiasca, sa 2ica in sinea lor dupa ce te-au salutat cretin batran,
sau cacat de caine, sau clasicul M2da ma-tii, asta8 In fine, poti deveni un profesor bun, nu ne)
asta, dar niciodata nu stim ce se intampla in sufletele acestor oameni, care de obicei sunt ne)li,ati
total in universitati, cuvantul lor este <, fiindca toti pierd, absolut toti pierd, c*iar acum cand iti
vorbesc si tu si eu pierdem ceva, crede-ma, -obdylOne, m-am 2aibit, nu mai vreau sa pierd nimic,
asa ca nu mai vreau in viata mea sa fac ceva, de aia mi-e simpatic +aradona, si-a ba)at pula in
tot si a plecat in Cuba si se dro)*ea2a, ce contea2a ca a fost cel mai mare fotbalist, intele)i, ce
folos daca nu vrea, n-are el c*ef sa dea interviuri, vrea liniste ca fiecare, dar nimeni nu intele)e
acest lucru, toti il fut ca nu vrea sa dea interviuri ca... pula mea... si dus a fost +aradona in insula
6irvanei, Cuba, cine n-are frica de 5idel Castro sa mear)a si sa-i ceara un interviu, sau Salin)er,
sau... sunt mii de exemple, -obdylOne, doar sin)ur stii, ceea ce facem noi e nimic, de-aia ma duc
eu re)ulat in nirvana, de aia ma dro)*e2 ca porcuM, de-aia mi se rupe, nu invinuiesc pe nimeni de
nimic, c*iar daca sunt toti un cacat, un mare cacat, -obdylOne, nu merita de facut nimic, nu
merita sa fii nimic, poate sa te sinuci2i, dar si asta e un ra*at, desi poate e mai bine decat sa
traiesti ca pula, sa imbatranesti, sa-ti puna capacul, sa te arunce intr-o )roapa si sa te manance
viermii, -obdylOne, poate e mai bine sa te sinuci2i, poate da.
#ram intr-un soi de transa in care intru de altfel destul de des, dar il *ipnoti2asem pe -obdylOn,
care de data aceasta era serios, il )ru2isem, ma )ru2isem si eu, -obdylOn nu mai facea )lume,
era serios. Am mai baut ceva si am iesit din camera, nu mai puteam suporta atmosfera, am luat-o
aiurea pe Pie2isa, apoi prin Parcul Central, pe lan)a lac, apoi spre Somes, am a,uns pe pod, am
stat asa fara nici un )and, eram )ol, absolut )ol, fara nici un )and, priveam doar apa
extraordinara care imi parea vie, bestiala, vroiam sa ma arunc in rau, simteam nevoia, un fel de
eliberare, desi nu )andeam, mai mult simteam frumusetea apei si dorinta de a ma uita in ea.
#ram aplecat deasupra raului, cuprins de mu2ica lui, cand -obdylOn a pus mana pe umarul meu,
m-am intors, mi-a 2ambit, ce faci8 iata, vroiam sa ma arunc. $u8 #u ma plimbam. >ai, te arunci8
"upa care am i2bucnit ambii in ras, am mers la )ara, era spre dimineata, toate barurile inc*ise,
asa ca am mers la )ara, am mancat cate un *ot-do), am baut cateva beri si ne-am intors in
camin. Sa moara "ana, daca nu a fost asa?
Sau cum se imbata -obdylOn si nu se obosea sa articule2e nici un cuvant, dar urland tot timpul
aaaaaaAAAAAAAAAAAAAAAA? AAAAAAA? Ceea ce te facea sa mori de ras sau te irita la un
moment dat. 1ite-asa era -obdylOn, prietenul meu. Caine, imi 2icea el adesea, ne facem a2i
var2a8 il luam si pe 5ane -abanu, pe Sorel, pe -randy si ne facem var2a, ce 2ici8 7.9., 2iceam
si ne faceam var2a. Sau ne matoleam asa amandoi in 6ico pana dimineata cand oamenii normali
sunt ma*muri si vin la prima bere. Atunci noi mer)eam la bancomate sa mai scoatem ceva bani
sa-i mai bem. Cretin a fost -obdylOn asta. A fost fiindca intr-o 2i s-a evaporat. A disparut. Ca si
cum nici nu ar fi existat. Pe unde-o fi acum, prin Sicilia8 "aca ar trebui sa ucid pentru cineva, as
ucide, 2icea -obdylOn. "aca ar trebui sa vand dro)uri, as vinde. 6umai nu in ;omania. Si dus a
fost. Cretinul dracului. Sa moara "ana daca nu ne intalnim prin Columbia sau Cuba? $u ce 2ici8
1nde ai disparut8
)a)a
Initial trimis de as xxl
(<. Sa moara "ana
baaaaaaaaa :mad: sa te spar) io pe tine si pe vulvokovski ala al tau.
as xxl
((. 1n sandAic*
$e poti dro)a cu absolut orice. Prietenul meu 9erouac se dro)*ea2a cu sandAic*uri, cu placinte,
pateuri, *ot-do)uri, *ambur)eri etc. $oti il considera un nebun, sau cel putin dus de pe fix. Ce
face 9erouac ca toti sa-l priveasca cu suspiciune8
+ie mi-e mila de 9erouac. #ste atat de timid, saracul. Si foarte sin)ur. Seamana cu un )andac de
bucatarie salvat prin minune dupa ce semenii lui au fost sprayati. "e-aia incearca sa manance
tot, toate placintele si sandAic*urile. # o c*estie de timp. Sprayul pana la urma il va prinde si pe
el, va manca si el din acele seminte otravite, de-aia e foarte sin)ur si trist. #ste atat de bun
9erouac si atat de deplasat. +i se pare ciudat ca cineva sa fie suparat pe el.
Si totusi sunt atatia suparati pe el, ca nu le-a intors cartile, datoriile, atatea altele. "ar 9erouac,
cred, nu face lucrurile astea intentionat, pur si simplu e foarte sin)ur, ii trebuie un sandAic* si
nimic altceva. Poate o bere. "ar se lasa de atatea ori de baut. Caci prietenia, )ala)ia de la betie
e falsa, totul e extrem de fals in capul lui 9erouac, de-aia vrea sa scape. "ar falsitatea il cauta, il
loveste, se vede pe el fals si vrea sa se sinucida, nu mai stie unde sa fu)a, peste tot a fost,
nicaieri nu a scapat de sine, peste tot a dat de obsesiile sale, peste tot )andaci, sobolani, fluturi,
flori )albene.
orbesti despre el ca si cum i-ai cunoaste toate )andurile si simturile. 1n dro)at, am in vedere
unul care stie sa se dro)*e2e, simte durerea, bucuria, simte atmosfera care macina. Cu 9erouac
te )ru2esti daca nu-l prin2i in ,ocul tau, sa stii ca poate fi foarte vesel si asta e cel mai amu2ant,
cel mai *aios si mai sincer ras. +i-a placut intotdeauna de el, desi uneori fluturii lui ma intristau.
Si 9erouac nu se dro)*ea2a8
-a da. Cu sandAic*uri.
Cum asa8
Pai, nu l-ai va2ut cum mananca un sandAic*, 2ici ca a uitat tot, de existenta lui, de lume. #l e
sandAic* atunci. $raieste )ustul, timpul in care mananca. Aceasta uitare mi se pare un dro).
"aca l-ai dro)a pa bune pe 9erouac, cred ca n-ar avea nimic. Poate ti-ar cere un sandAic*.
1nde e el acum8 6u 2icea ca mai trece pe aici8
-a da, dar e bine daca el ar sti unde e. #l urmareste doar ,ocul )andacilor lui din piept, la altceva
nu e atent, nu ca nu ar vrea, dar nu poate, uneori am impresia ca daca i-as rupe un de)et %sunt
des tentat& i-ar cur)e toti )andacii, fluturii si sobolanii afara.
"ar ce-ar ramane atunci din el8 Il stiu dintotdeauna cu )an)aniile astea. Ce-ar ramane8
1n sandAic*.
as xxl
(.. A)ain in sky
>ai sa tra)em un fum, mi-a 2is -obdylOn. Are -uru ceva. 6u-l cunosteam atunci pe -uru. Il mai
va2usem de cateva ori, dar abia daca sc*imbasem cateva cuvinte. Cand am aparut cu -obdylOn
lan)a orarul studentilor straini din anul pre)atitor - arabi, )reci, albane2i si basarabeni - lan)a
-uru era si 5ane -abanu. 5ume2i, m-a intrebat -uru. "a. Am mers dupa facultate, alaturi de
foisorul din spate si am fumat doua ti)ari. "e,a incepusem sa ne intele)em bine. Altfel ne-am fi
)ru2it si ar fi iesit un ra*at din toata treaba asta. +er)em la cursuri, -obdylOne8 Si)ur, in Pub.
Pe drum discutam cu -uru despre palma ima)inara ce urca pe ceafa, parca te man)aie, desi e
rece. Cum culorile incep sa fie vii, cum o parte a creierului amorteste si alta prinde viata. $i-a
placut, m-a intrebat -uru, nu a fost asa de slaba8 A fost misto, i-am raspuns. In +usic Pub am
comandat toti cola, doar 5ane -abanu bere, parca, 2icea ca nu da bani el pe tot felul de sucuri.
6iste studenti obositi de scoala care au terminat orele. Asa trebuie sa fi aratat. Priveam fascinati
po2ele de pe 2idurile pubului, desi le mai va2usem de atatea ori: ,a22isti ne)ri, tarani, case,
castele, fi)uri ciudate. incepusem sa descoperim in po2e alte po2e, fiecare cu versiunea sa, de
2iceai ca acele po2e sunt o imensa papusa ruseasca in care incap o )ramada de papusi.
5ane -abanu era tacut, asculta mu2ica si privea peretii. -obdylOn 2icea ca nu are nimic si
incerca sa-l )ru2easca pe 5ane. 4asa-ma in pace, ba, asa imi place mie cand fume2, nu am
*alucinatii, nu rad prea mult, dar mi-e bine, foarte bine, e un fel de moleseala foarte placuta, prind
)ustul starii. Am pus brusc mana pe piciorul lui -obdylOn si el a sarit ca ars, nu te-a luat8 - de ce
sari atunci8 $oti radeam, c*iar si -obdylOn, care continua sa se ,ure ca nu are nimic si sa
priveasca banuitor la toti care treceau pe lan)a noi.
-uru isi puse casca si asculta o caseta de-a lui. Parea dus departe, fara nici o dorinta de
intoarcere. "in cand in cand ridica capul si ne 2ambea. Il mai speriam din cand in cand pe
-obdylOn, spre *a2ul tuturor.
#u ma )andeam la dra)ostea mea, la literatura, de fapt in capul meu atunci era literatura, la
mu2ica foarte faina din pub. 6u vroiam sa plec nicaieri, nu vroiam sa ma intorc nicaieri. Acelasi
lucru probabil simteau si baietii, fiecare cufundat in linistea, in visele lui. Simteam cum o rana
mare incurabila s-a cicatri2at, a trecut, a amortit, dar mai simteam acum cicatricea si stiam ca nu
poate dura mult, ca imediat pielea va plesni, va aparea iarasi san)e, durere. Atat.
#ram fiecare in )aoacea lui. 1n inceput. +ai tar2iu aveam sa ne lar)im )aoacele, sa incapem
toti, dar deocamdata asa a fost. 6u ne cunosteam suficient de bine pentru a lasa *alucinatiile sa
circule libere. C*elneritele treceau pe lan)a noi ca prin filmele lui $arantino. Pletosi, concerte, fum
de ti)ara fac din acest Pub un refu)iu ideal, un loc unde te doare in cot de toate si de toti, un
paradis al in)erilor ca2uti, ce tot spun8 1n loc ideal pentru narcomani. Asta am vrut sa spun. 6u
pot suporta alcoolicii, dar aici, desi sunt multi beti, e bine. $e simti ca acasa, dro)at in ultimul *al,
la televi2or. incepe Patru camere. +ai tra)i un fum, te simti 7.9., mori de ras, desi, sinceri sa fim,
nu-ti vei aminti maine nimic, absolut nimic. "ar asa e mai bine . Il vei mai privi o data, apoi inca o
data, inca: inca: inca: +emoria e un starv, o vaca nebuna in a)onie ce te scutura, te loveste
de pereti. +ori, vaca? Sa facem acelasi lucru de o mie, un miliard de ori, daca ne place. +ai tra)
un fum si o iau de la capat. 1n tunel intunecos, eu circul cu masina prin el. "in tunel vad doar
peretii luminati de aproape de farurile masinii mele. ite2a, bucurie, culoare.
Ce-mi trebuie altceva8 "oar masina sa nu se opreasca niciodata. Sa intru si iar sa intru in acest
tunel intunecat al mintii mele cu masina si sa fac lumina. In a cata 2i a fost lumina8 6u contea2a.
-obdylOn, -uru, 5ane -abanu si eu la aceeasi masa. Se apropie $ed si ne intreaba: ce doriti,
domnilor8
Poftim8
Ce doriti, domnilor8
Poftim8
Ce doriti, domnilor8
Poftim8
Ce doriti, domnilor8
Poftim8
Ce doriti, domnilor8
Poftim8
Ce doriti, domnilor8
Poftim8
Ce doriti, domnilor8
:::::::::::::::::::::::::::
as xxl
(0. "u-te dracului?
Ca m-am saturat de tine, esti intr-adevar un cretin, mama dracului de dro)at imputit, un porc, un
nesimtit, un badaran, o conserva careia i-a trecut termenul, un blea, un va)abond, un s*it, un
fuckin) s*it, ce faci tu de fapt, ce faci, ba, iti bati ,oc, te amu2i, lucre2i, i8 5uck you?
#sti trist, esti )ru2it, ce-i cu tine de fapt8 +ai fumea2a o ti)ara de travca, mai ia un pumn de
pastile si tai-o? Sa-ti fie bine, sa-ti fie *aios?
$aie-ti capacul craniului si fa-ti scrumiera, bate-ti cuie in picioare, scoate-ti oc*ii si visea2a mai
colorat, fa din de)etele tale c*iftele si din ficat pateu, creierul da-l la porci ca nu e bun de nimic, e
toxic, ba, pula, ma au2i, in pi2da ma-tii, cu tine vorbesc, ma au2i8 Cacat ce esti tu, curva
ordinara?
-a)a-ti limba in pri2a, fa din matele tale imputite span2uratoare, carnea ta da-o la fotbal, sa fie
ucisa pana va ramane doar )unoi, praf de cacat, iar scalpul ' cos de mi2erie.
Iar )andurile tale idioate, sentimentele tale pe care sin)ur nu dai un parai, ce sa faci cu ele, ba,
pula8 !i tu, ba. Ce sa faci8 e2i cumva pe cineva care sa aiba nevoie de ele8 6u esti bun nici
macar de mu2eu, esti total expirat, esti mai putin decat un avort, mai putin decat sperma
imprastiata pe podea. Ce sentimente ai tu, 2i, ti-e cumva foame puisor, ti-a caca8 Sau )anduri8
$e tre2esti, bei cafeaua, fume2i ti)ara si ce )andesti, cacatule8 Candesti cleiul imputit din )ura,
de-aia bei cafea, ca sa nu-ti simti )ustul tau personal de imputitura. Apoi ce mai )andesti8 Sa
tra)i un ,oint ca e )reu asa, nu8 Si apoi, a, da, apoi pa )anduri, ca incepe arta, nu8 Arta de cacat,
ba, dro)atule, lada de )unoi ce esti, du-te dracului?
Acum lasa-ma pe mine sa vorbesc, uita-te la mine si asculta, fantoma pi2dii ma-tii. $i se opreste,
ba, odata moara sau iti fut o bara in cap si te arunc pe fereastra, asculta aici alcoolic cretin, vrei
sa dai lectii acum, vrei sa ma educi8 #duc-o pe ma-ta, ba, sa faca avort cand te simte, de fapt,
da, e prea tar2iu, te-a cacat, e tar2iu, e prea tar2iu, tra)e apa la buda. Ce ale)i: (& te impusc in
cap, .& mori sin)ur, 0& te sinuci2i, te a,ut eu, daca vrei, iti spun cateva metode si)ure. Cam atat
am avut de spus, de fapt, de raspuns, daca te ba)i in seama, 2i repede, n-am timp de pierdut cu
pensionarii, tre3 sa-mi iau do2a, da3 pe tine asta nu te interesea2a, deci 2i (&, .& sau 0&, *ai
repede, sa terminam odata daca tot insisti, castrat fraier, *ai sa-ti arat eu arta?
as xxl
(/. ;omania
Soare, nisip, coca-cola, plictiseala dulcea)a, asta era ima)inea mea despre ;omania cand in
sfarsit visul meu se implinea: ;omania? Plecam prin transfer la facultate in ;omania? A*, ce
ima)ini de vis aveam atunci despre ;omania? $ara a visurilor mele. 5usesem numai o data in
#forie, la mare, cand terminam (( clase, si ima)inea ;omaniei se infrumuseta din ce in ce mai
tare: literatura, libertate, fericire, nu mint, asa vedeam eu ;omania atunci. +ai au2isem si de
ti)ani care iti intorc bu2unarele daca nu in tren, atunci si)ur pe peron, de procentul destul de
mare al celor infectati de sida, despre atatea altele care mi se pareau total aberante.
Iata-ma in trenul ce ma ducea impreuna cu cea mai mare parte a studentilor basarabeni din acel
an care veneau in ;omania. Cateva ore lun)i in 1n)*eni, apoi iasi, iata-ma facand cunostinta cu
simpaticul meu prieten Cipi, care a terminat aici liceul. 4a Clu,8 Ce bine, si eu? $rebuia sa
asteptam vreo sapte-2ece ore, tocmai scapasem trenul. >ai sa-ti arat orasul? >ai?
Iata-ne lan)a universitate, iata-ne pe lan)a parcul ala lun) caruia nu-i mai tin minte numele, iata-
ne intr-un bar band cate o cola, cafea, apoi mai departe aiurea pe stra2i, numai nu in acea )ara,
care nu mi s-a parut a avea o ima)ine estetica, o ima)ine a unui loc unde poti astepta cateva ore.
Incercam sa compar acest oras cu C*isinaul, nu stiam ce sa cred, comparam parcul cu parcul
Stefan cel +are, sediile universitatii pe care le vedeam aici cu cele de acasa. 6u mi se parea
urat, din contra, fain, dar incepeam sa simt un dor de orasul meu, de prietenii veniti in ultima 2i sa
ma vada, numai ca eu nu mai eram acolo, de stra2ile abia luminate ale C*isinaului, dor de
verdele *alucinant de peste tot, orasul meu extrem de verde ramanea in urma, simteam cum ma
indeparte2 si de prietenii mei, acele ore din iasi parca incercau sa ma faca sa ma mai )andesc,
dar nu, vreau in ;omania, in aceasta tara minunata a visurilor mele. C*iar in Clu,, cu cat mai
departe de acasa ' cu atat mai bine, cu atat mai usor de suportat lipsa celor dra)i, daca stii ca
sunt departe, prea departe, imposibil sa reactione2e cand te )andesti la ei.
Iata-ne cu Cipi mancand pe strada sandAic*uri si cautand alt bar pentru a mai bea o cafea ca sa
nu adormim. Am )asit. Iar pe drumuri. Apoi la )ara. Apoi in tren. Apoi Cipi imi 2ice sa ne cautam
un compartiment )ol, )asim, adormim, peste vreo patru ore intra in compartiment niste persona,e
nu tocmai frumos mirositoare, ni se face rau la stomac, iesim, mer)em in compartimentul nostru
unde viitorii cole)i de la Clu, dorm, dar pe noi nu prea ne interesea2a, ii tre2im, ne fac loc si noua
si adormim. Aici e Clu,ul8
Coboram repede, neavand *abar ca trenul sta mai mult aici. 6u ne asteapta nimeni, spre
deosebire de cole)ii care au ramas in iasi. incepe panica, spre amu2amentul lui Cipi si al meu.
Alear)a speriati, iau taxiuri, unii mer)and la facultate %e sambata&, altii la camine.
+er)em si noi la camine, nu ne asteapta nimeni aici, in sfarsit o administratoare mai inimoasa ne
da cateva camere pana luni. #u cu Cipi mer)em sa cautam facultatile noastre. 1n oras vec*i,
impresie de film sa ve2i prima oara Clu,ul. +ai ales daca vii din ;+. "in orasul viu, ener)icul si
raul C*isinau, fata de dulcele mosne)el romano-ma)*iar. "a, cre2usem ca va trebui sa invat
ma)*iara pentru a ma descurca in acest oras cu toate bancile vopsite in tricolor. 4a )ara, au2eam
numai vorba ma)*iara, probabil din cau2a ca pleca un tren spre -udapesta, dar nu m-am )andit
la asta.
7 fata plan)ea nestiind ce sa faca, am dus-o la camin. Cipi isi va2use numele pe lista de ca2are.
Am )asit niste studenti basarabeni in caminul facultatii de drept. Au 2is ca putem sta pana ne
descurcam cu toate actele, cu ca2area. #rau simpatici, karatisti sau asa ceva, dar ne-au aratat o
perspectiva a Clu,ului la care nu ne asteptasem.
Ce cautati, bai baieti, in orasul asta8 4a litere, drept, sunteti nebuni? 7 sa va strice 2ilele profii
astia, stiti cat iubesc basarabenii8 I-ar pica pe toti. +ai ales la drept si la litere. #u sa fiu in locul
vostru m-as transfera acum in alt oras, numai nu aici.
Primele 2ile in Clu,. "upa vreo saptamana reusisem sa ma ca2e2. Sa ma )a2e2. Sin)ur,
deocamdata, intr-o camera. 4a liceul de transporturi. +iros de cacat, presimtiri de cacat. #ra doar
inceputul drumului. 7 poveste urmu2iana. Povestea silei si a renuntarii. Povestea atrofierii
simturilor, a deceptiilor. 7 poveste despre de)radare si presimtirea mortii la numai un pas. A
insuficientei aerului in facultatea de litere, a naduselii din unele sali de curs. A te simti o vita
proasta in fata )eniului de profesor. Cultivarea sentimentului de inferioritate: (& student in fata
)avniucilor de profesori .& baiete, nu esti cumva basarabean8 Am observat, am observat. +ai
cere carti de la cole)i, mai invata limba romana etc., etc.
5uck you 2ic privind in urma, fuck you? $uturor profesorilor care nu fac %fuck you?& diferenta intre
paranoia %suntem desi)ur cea mai buna facultate de litere din tara, aia de la -ucuresti e clar sub
nivelul nostru& si prostie. "a3 cate )lume proaste am au2it? Stiti cum fac profesorii cate un cacat
de )luma si toti rad in sila, sa nu se supere profesorul.
+-au ba)at cretinii in anul pre)atitor, toti cei veniti la litere trebuia sa faca anul pre)atitor. 6u
contea2a daca ai mai facut vreun an de facultate in ;+, trebe sa invatati limba romana, no, sa va
acomodati. Acomodarea pulii? Am invatat sa beau bere in Pub si sa-mi caut si eu ceva de facut,
ca la facultate sa-l citesc a opta oara pe Sadoveanu, sa )eo)rafia, istoria, cata istorie, domnilor,
sa invat ca sa ma lasati odata in pace8 -orasc?
Asta a fost inceputul fericit. Asta este inceputul spulberarii visului cu ;omania, o baba ramolita
care cica vrea sa se dea la #uropa si la 6A$7. ;omania din visele mele? 6u am asteptat sa ma
primeasca cu bratele desc*ise, dar nici nu imi inc*ipuiam ca ceva, cineva vrea atat de mult sa fie
violata, fututa, nu ma asteptam, 2au.
Asa am inceput sa nu mai iau notite, sa nu mai scriu in caietelul meu, ci direct pe pereti, 2iduri,
lifturi. Am obosit sa tot vise2 si m-am dus la cinemato)raf. Sa privesc 5i)*t club, sau poate un film
de $arantino, intele)i8
as xxl
(=. -obdylOn
Servus, -obdylOne?
1ite ca mi-am amintit de tine. "e fapt nici nu te uitasem. $i-am mai scris o data, am fost cam
epui2at in ultima vreme, de-aia numai atat. 6ici macar nu stiu daca tu mi-ai scris sau nu. Aveai
adresa la care mi-am uitat parola. S-ar putea sa-mi fi scris pe ea. "ar s-ar putea sa nu-mi fi scris.
Cine stie ce e in capul tau, dra)a -obdylOn8
1nde esti tu acum, prin Sicilia8 Ai reusit pana la urma sa-ti ba)i picioarele in ;omania asta. "e
unde esti tu probabil te doare in cot de ce se intampla aici. +ai bei o vodca, mai fume2i si asa
trece doru3. Sau "oru, sau "an. Cum vrei tu. Cum e apa acolo in mare8 inca nu te-ai saturat de
apa8 Stiu ca tare iti mai placea? Apa cu )ustul patriei si al sentimentelor le)ate de ea.
-obdylOne, imi aminteam 2ilele astea de tine. Ca nimeni nu poate inlocui 2ambetul tau cretin. Imi
aminteam de 2ilele frumoase si nu numai. "ar si 2ilele urate deveneau pana la urma frumoase,
nu8 Cu o vodca, o bere, niste cartofi pra,iti, la tine. Sau o iarba. "esi imi 2iceai din cand in cand
sa las ritmul ala ca o sa innebunesc. Ce mai contea2a, innebunesti sau nu8 iti sc*imbi doar
punctul de vedere, devii brusc fericit. Asa ca-n filme.
Ai tot vrut sa ve2i C*isinaul, dar n-am mai reusit. Poate ca la anul. Sau ne vedem in Sicilia8 #sti
cumva mare pistolar acuma8 Sau esti pacifist8 Sau te doare capul8 Sau8 Am au2it ca ai o )a)ica
misto cu cercel in nas si cu blu)ii var2a. Probabil ti-i dor totusi de ;omania? "e aia ti-ai )asit asa
)a)ica misto?
-obdylOne, nu fi rau cu italienii. Ca-s neam de latini si ei. Imi cam pute a mu2ica latino toata
treaba asta. +ai tra)i din cand in cand cate un fum pentru ;omania8 Sa stii, nu-i frumos sa-ti uiti
patria. +ai faci cate un aaaaaaaAAAAAAAAA de ala frumos cand te imbeti8 5rumos mai cantai
-obdylOne?
Plecarea ta imi aminteste de 2iua aia cand am fumat la tine cu 5ane -abanu un ,oint, apoi am
urcat cu inca o ti)ara in Ki, ca aveam cas acolo. Cum pe drum am va2ut cativa )abori cu un
prieten de-al nostru intre ei. C*iar ne-am salutat. Apoi am intrat in camera, tu te )ru2isesi rau de
tot, cand am vrut sa fumam te-ai speriat si mai tare si ai fu)it acasa. Atunci eu cu -abanu am pus
o caseta cu Cypress >ill si am dansat si am ras pana spre dimineata. Stii, atunci mai radeam si
de tine, ca ce pierdusesi, nu ai putut sa astepti un pic. +i-am amintit asta numai asa, ca sa te
neca,esc un pic.
-obdylOne, ai )ri,a de tine si mai scrie-i lui @o. "ar nu pe adresa aia in care nu pot intra. 6u,
-obdylOne, 2au, ca nu stiu ce se intampla. Poate ca ar trebui sa mer) acum la Somes. "esi mi-i
o sila de tot. +-am saturat de toate locurile, de toate )andurile mele. +ai scrie si tu, porcule,
poate ai sa ma faci sa rad, asa cum faceai odata.
Sau ca la cenaclul ala, mai tii minte8 $are scarbosi mai suntem si noi uneori, asta trebuie sa
recunosti. 7.9. ' cam atat am avut de spus, vorba cantecului, mai mult nu ma enerva ca te
plesnesc. $ransmite un pusi pentru Sicilia din partea mea. Si pentru aia cu blu)ii var2a si cu
cercel in nas.
PaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA?
as xxl
(H. Pasare
1nul dintre refu)iile mele preferate era la Ski si la 7edip. Sentimentul linistii, al pacii. Ski ras pe
cap si 7edip pletos ' ambii foarte veseli, dar afirmau cu mana pe inima ca viata e un lucru de
cacat, pa bune, cacat.
7edip vorbea mai tot timpul la telefon, bea bere si privea tavanul. !icea ca nu poate sa-i
intelea)a pa multi care alear)a dupa bani, se screm saracii, desi nu au ce face cu banii. 6u mai
simti )ustul lor cand ai prea multi. Cacat, iata, 2icea el, eu sa am de pari2er, paine, bere si vodca,
ca altceva c*iar nu-mi trebuie. 1ite si la sportivii astia, saracii, ce alear)a, nu e mai bine asa ca
mine, sa stau toata 2iua in pat, mananc paine cu pari2er, citesc ProSport, daca sunt ma*mur,
beau bere si apa minerala, daca nu ' vodca. Asta viata, nu sa aler) ca un cretin sau sa sar cu
curu3 in nisip?
Ski se scarpina in cap si spunea ca odata o sa-si ba)e si el pula in toate. Paula, mai 2icea, ca sa
i se adrese2e frumos. Ski nu stia daca e misto sa bei bere si sa mananci pari2er cu paine. #l ar fi
mancat mai bine o ciocolata sau, nu stiu ce, ceva dulce sau carne, cu c*estia cu mancarea era
total de acord, dar cu sportul nu, 2icea ca e misto sa aler)i.
Si eu eram de acord cu ei, da, viata e un cacat. Poate sa tra)i un fum e misto. Si sa danse2i cu
7edip si Ski si dupa asta sa mananci, sa bei %eu un suc mai bine& si sa dormi. "a, cred ca asta e
cel mai misto.
Comunicarea este caracteristica pro)resului ' motiva 7edip lun)ile lui convorbiri telefonice.
Sincer sa spun, mie nu-mi prea place sa vorbesc, sa discut, mai bine beau o bere, dar la telefon
e alta treaba, nu se compara. "e pilda, poti sa ra2i in timp ce vorbesti cu cineva serios. Sau sa
2ici du-te-n pula dupa ce inc*i2i. # super. Sau sa-l suni la cinci dimineata pe Cartarescu %daca ai
reusit sa-i )asesti numarul& si sa-l intrebi: ba, +ircea, ba, ce e cu 7rbitorul asta al tau8 Ce tot scrii
acolo, te-ai dilit, nu e serios, +ircea, nu e serios? iata, asta e pro)resul stiintei, asta
postmodernitate?
Ski: nu, pro)resul stiintei e computerul, ba, internetul, vorbesti cu cine vrei, citesti ce vrei, ce
intele)i tu8 $u sa te ,oci la acolade, sau cum ii mai 2ice si carti, *abar nu ai, ba? iti radie2i doar
creierul cu celularul tau.
Apoi faceau niste cartofi pra,iti, sau sandAic*uri cu pari2er si pace.
"upa care Ski la computer, 7edip la celular, eu in buda sa tra) un fum pentru "umne2eu, ca le-a
facut pe toate simple si frumoase.
Si femeile, mai intrebam eu, da, cu femeile e frumos, 2icea 7edip, dar transpiri, nu prea ai cu cine
vorbi, mai bine e totusi cu telefonul. -a cu femeile e asa cum spunea Al Pacino, 2icea Ski, e ca
ciocolata, satisfactia mancarii, ai mancat si ai uitat.
7rdine, postmodernitate: 7edip vorbeste, Ski scrie, eu fume2 la buda. Apoi ne transformam toti
trei in pasari si 2buram deasupra unui cacat rotitor.
as xxl
(J. 7 pi,ama murdara de san)e
Atunci l-am va2ut pe Sobo mai trist ca niciodata. #ra dimineata, dar noi ne simteam de,a foarte
naspa. >ai la o bere, a 2is Pipi. Am mers in crasma cea mai apropiata. 6e simteam foarte prost in
dimineata aia luminoasa, calda, verde din cartierul ;ascani, alaturi de sectia de politie.
6e-am luat bere si ne-am ase2at ,os pe ciment. Am inceput sa tremur si Sobo mi-a propus scurta
lui. Am refu2at tinand cont ca lui Sobo totdeauna i-e fri), ca, desi se imbraca cu o suta de tricouri,
pulovere, scurte, oricum i-e fri). Si Pipi tremura si spunea ca simte ca se sufoca. 6e-am ridicat si
ne-am ase2at pe scari lan)a iesire.
Sobo ne-a spus ca s-a terminat cu prietenul lui care luase o suprado2a si de vreo saptamana sta
la reanimare. 6e tot ru)a sa-i aducem ceva pastile macar, orice, ca nu mai poate. Cineva i-a dus
o pun)a si un clei +oment. 4a autopsie plamanii ii erau intariti de la cleiul uscat. Creierul i se
desfacuse, se faramitase, asa ca i-au pus in loc, in craniul )ol, o pi,ama murdara de san)e. >ai
sa mer)em undeva sa fumam, le-am 2is si am luat-o pe stra2ile ver2i, frumoase ale C*isinaului.
Ce fain e, a 2is Sobo c*iar cand traversam podul. #u tineam in mana stan)a din bu2unarul
scurtei o ti)ara de mari,uana. iitorul e in mainile tale, ba. !iua incepuse prost, dar se va termina
bine, se pare.
(L. Ski,
Cred ca ai dreptate, toti sunt tampiti, cum ti-ai facut tu )eanta si ai plecat la ra2boi, asa imi vine si
mie acum, Ski, sa fac ceva numai sa uit de mine si de tot. Sau ca si 9erouac sa sar dintr-un tren
in altul, poate, poate mi-oi )asi linistea. 1nul vorbeste numai in versuri, altul in pro2a, altul se
teme sa stea in casa, altul afara, altul de parinti, unuia ii plac filmele indiene, altuia telenovelele,
altuia sotia celuilalt, altuia ii place ma-sa, altuia tat-su, toti sunt tampiti si nu am simtit niciodata
mai bine asta ca acum.
Am iesit din troleu mort, am mers la -uru, nu l-am )asit acasa. Am mers la 5ane -abanu ' nici el.
Allbe era plecat, am mers la un film si cand m-am intors acasa -ob isi facea pro)ramul pentru a
doua 2i: ora sase tre2irea, sase si cinci spalatul dintilor etc., etc.
In fiecare 2i -ob isi face pro)ramul pentru a doua 2i, durea2a cateva ore, dar nu contea2a, oricum
nu il respecta, principalul e sa fie facut. Apoi meditatia, iarasi cateva ore cu intrebari
fundamentale: merita sa traiesti, merita sa te sinuci2i, merita sa te futi, daca da, atunci cum8 Si
dupa asta vreo trei ore plimbarea si ce nu scrie in pro)ram: pe drum toate placintariile si
c*ioscurile ce au ciocolata sunt vi2itate. Copil ce nu a stat in camin, care crede ca totul trebuie sa
fie )andit, totul trebuie sa fie ordonat, c*iar daca nu-i prea place sa faca ordine. Ar trebui ca toti
sa stea macar un pic in caminul Ki, sa le stea in )at orice )and in stilul cum sa-mi invin)
timiditatea sau de cate ori trebuie sa te futi pe saptamana.
Cacat timiditate, cacat pro)ram, in Ki e un adevarat cartier, nu dupa blocuri unde stau fraierii si
o bat in cap. Pie2isa e cartier, domnule, o strada de vreo suta de metri plina cu baruri si internet
cafP-uri. # o adevarata experienta sa treci pe acolo: unul boraste, altul se pisa, alti doua2eci se
bat, basarabenii cu re)bistii, apoi fac alianta si-i fut pe ceilalti, curve, de fapt tot studente
flamande, ,e)osi si indurerati. Spuma societatii ' studentii ' viitorul tarii, treci pe aici si vei vedea
cum arata.
"e 7limp nu mai vorbesc ' caminul Ki, cu 2eul, portarul ala )ras, se 2ice ca e puscarias, care
se plimba cu un cutit de taiat porci noaptea pe coridoare. "ra)oste8 5a pe cineva sa te iubeasca.
invit-o in Ki, daca c*iar te va iubi %cam )reu& vei vedea pe fata ei tristetea, de2nade,dea,
le*amitea, decaderea. iata experiente. 6ici un pro)ram nu-ti va da ceea ce vei simti aici.
Si decaderea, "oamne, decaderea, sa privesti cum cel mai bun prieten al tau isi pierde 2ambetul,
apoi coboara tot mai ,os, pe Pie2isa in baruri, cum sta mai mult acolo, cum incepe sa i se rupa de
toate. "aca ii vei 2ice sa se opreasca, vei primi un ran,et bat,ocoritor si o intrebare: ce drept ai tu,
ba, sa-mi spui mie ce sa fac8
>otarat lucru, toti sunt tampiti, narcomani, alcoolici, )urman2i, psi*opati, telenovelisti, manelisti,
literati, mu2icanti etc., toti.
"aca vrei sa fu)i undeva, nu ai unde, daca vrei sa te sinuci2i, vor scrie maine 2iarele ca ti s-a rupt
funia, ca ai mancat prea mult.
"ar te deprin2i, te obisnuiesti cu toate si culmea, incepe sa-ti placa, incepi sa te complaci in
starea ta imbecila, cretina, incepe sa-ti placa sa urli la fereastra cand se stin)e lumina: muie
portarului, administratoarei, muie celor de la cinci: incepe sa-ti placa mi2eria de pe coridoare,
din camere, din sufletul tau expirat, te deprin2i cu toate, devii *uli)an, betiv, te doare in pix de
societate, mori de ras cand au2i de 6A$7.
5uck off?
Ski, unde sa mai fu)i, unde sa te refu)ie2i, cand nici macar sinuciderea nu e treaba ta personala8
;e2umat: toti sunt idioti si tampiti.
Conclu2ia: mai tra) un fum de mari,uana pentru aviatori.
Cerul cade ca un li)*ean de plastic, )ol, in cap.
as xxl
(N. Cine cumpara paine8
7 2i obisnuita din viata mea. $re2este-te, @o, sa facem de2infectarea. "in robinete cur)e apa
)albena urat mirositoare. 6ici c*iar fierberea ei nu ar face-o mai buna. "aca faci ceai, )ustul
ceaiului va fi in al doilea plan, in primul ' )ustul de apa statuta imputita cu mortaciuni. Apa
minerala8 6u )asesti acum pe Pie2isa, se cumpara toata, dintr-odata. Pana la sfarsitul anului
poate vom repara filtrele de apa. Acum *ai la de2infectare. Allbe scoate o vodca, toarna doua
pa*are. 6oroc, noroc. Ce bine e sa te trate2i. 6oroc.
$erminam vodca, simtim )adilarea )atului, a plamanilor. +isto. Scoatem si un bulibuleator, punem
pe capacul lui ceva travca, la fund niste apa rece, ca fumul sa fie mai bun si uuuuuuuuuuuuu '
inspiratia, numeri pana la sase si *oooooooo ' expiratia. -rusc totul devine vesel, lic*id, mai
tra)em cateva fumuri intr-o veselie si apoi ne apucam de discutat un roman de 4aArence "urrell.
6u, in stare normala nu am fi reusit sa de2le)am toate eni)mele din $unc. Asa da, asa e alta
treaba, e ceva sa intri in starea celui care l-a scris. "e-aia critica e intotdeauna in urma literaturii
%cu mici exceptii&, niciodata nu poti simti ce a simtit, ce n-a simtit cel care l-a scris. iar scrisul e,
probabil, o transa cu mai multe nivele, ceva asemanator cu efectul *asisului, cel putin asa mi se
pare cand citesc. iar cititul e cea mai mare 2abava atunci cand esti rupt si incepi sa te intorci. Poti
sta o ora la o propo2itie, intorcand-o in toate felurile, incercandu-i toate variantele de sens,
ima)inandu-ti-o in mu2ica, desenata. Pe bune, e ceva bestial uneori. Cititul in stare normala asa
ca sa adormi mai usor e ra*at, e total altceva. Cartea nu repre2inta atunci pentru tine decat niste
*artie, ca un 2iar, pe care il rasfoiesti, ti se face somn si adormi. in sc*imb, atunci cand esti
dro)at, cartea e o poarta spre alta realitate, o alta perspectiva, e ceva inima)inabil. # un cult, nu
e o bucata de carton, *artie, ci e o o)linda prin care poti trece. $e fura, te farmeca, iti da voie sa
te misti cum vrei tu. ;a*at internetul si ,ocurile. "ar in starea aia nu poti citi carti proaste. $ampite,
da, e ceva )enial si in tampenie, dar carti proaste nu poti pur si simplu citi ' cartea risca sa fie
trantita de perete, risca sa fie aruncata pe fereastra. Cartile care au fost scrise pentru ca autorul
vroia sa o faca si el pe scriitorul se recunosc foarte usor, ii recunosti lecturile, obsesiile de cacat si
atat. rei sa dai foc atunci la toate cartile si sa bati autorul.
"upa o discutie de cateva ore reusisem sa cadem de acord cu Allbe asupra cartii. 6e simteam
ambii multumiti, asa ca am pus niste mu2ica. Pe ferestre 2burau sticle, era in sesiune, toti arunca
sticle, borcane, cursuri, tot ce-ti cade in mana in Ki in timpul sesiunii. Cand intri in camin in
perioada asta trebuie sa fii atent, altfel risti sa te duca 1r)enta, risti ca )reierasul sa se dileasca.
enise si Scrof si >ipp. -am prins? a 2is >ipp, din pra). 6arcomanii si alcoolicii dracului, a mai
remarcat Scrof. Ce intele)eti voi din medicina8 ' a facut Allbe dispretuitor cu mana spre ei.
"e2infectarea, ba, scopuri terapeutice?
>ai sa ne de2infectam si noi un pic atunci, a propus >ipp si toti am ca2ut de acord. $rebuie sa
avem )ri,a de sanatatea noastra, ce dracu3. Scrof a scos si el o vodca, asa ca de2infectarea a
fost ideala. Ii urmaream cum incep sa 2ambeasca dupa primul fum, in timp ce Allbe serios, apoi
tinandu-se de burta, sc*imba o caseta. 5umul din bulibuleator parca era ceva viu, la inspiratie se
umplea sticla apoi ce mai ramanea se ridica usor spre capac. >asisul amestecat cu tutun
mocnea. 7c*ii incepeau sa straluceasca. Cerul era tot mai aproape. Scarile pana la parter
pareau o adevarata prapastie de aici de la eta,ul 2ece. 6orii de fum de la 1rsus intrau pe
fereastra in camera si ne umpleau narile cu )ust de bere, dro,die de bere.
Am inceput sa ,ucam carti, apoi prabilo na *avcu - adica ni se tre2ise o foame de narcomani
adevarati. A mai durat cateva ore pana cand Scrof a pierdut partida si a trebuit sa coboare dupa
paine si in)*etata.
Intre timp noi repede i-am )asit caietul lui Scrof si am inceput sa-i citim compunerile. #ra un
adevarat s*oA, nimic nu ne putea mai bine amu2a decat compunerile lui Scrof. 7 compunere stiu
ca se intitula $inerii din ;epublica +oldova. inceputul era cam asa: Etoti tinerii din ;epublica
+oldova sunt narcomani, iar fetele sunt curve. Pentru a-si face rost de bani pentru dro)uri, tinerii
fura si fac trafic de arme si dro)uri. -anditismul e foarte mare in ;epublica +oldova. 5etele nu
vad in fata nici un viitor, din cau2a asta toate sunt curve, toate se prostituea2a pentru cat de putini
bani.F As fi vrut sa fi pastrat acel caiet, dar Scrof s-a prins de ce radeam noi si l-a rupt. Asa ca
acum radem doar cand ne amintim de compunerile lui *aioase, sumbre si vesele.
Inainte de a se intoarce Scrof au mai venit si 5ane -abanu si $eoctist. Spre *a2ul nostru, $eoctist
a facut o tumba si apoi sfoara, iar -abanu a scos de la spate un borcan de )em, asa ca noi ca
vampirii am sarit la dulce in timp ce 5ane si $eoctist la bulibuleator. S-a intors si Scrof cu painea
si in)*etata, asa ca masa a mai continuat un pic. Apoi am ascultat mu2ica tinandu-ne de burti, ca
de fiecare data exa)erasem cu mancarea, ne era acum tare *uiovo.
Apoi ,ocuri de carti, cu porunci, $eoctist se plimba mimand mersul politailor, in timp ce noi ne
tineam de usa sa nu cadem de atata ras, iar Scrof dansa break.
Afara se facea noapte de,a, eu 2aceam rupt intr-un pat savurandu-mi *alucinatiile cu desene
animate, cu 2buratul printre nori, abia au2indu-l pe $eoctist care era acum radio, pe unda lui era
un interviu cu domnul Scrof, un mare businessman.