CAPITOLUL V
Chimia si metabolismul lipidelor
Se numese lipide substantele organice insolubile sau putin solubile in
apa, dar solubile in solventi nepolari: eter, eloroform, benzen etc. Acest
‘grup include numeroase si variate substante cu functi importante in organismul
inclusiv in cel uman. Ele sunt elemente structurale ale membranelor
biologice si determina permeabilitatea lor, contribuie la comunicarea gi
adeziunea intercelulara, participa la generarea gi transmiterea impulsului
nervos. Acilgliceridele fesutului adipos reprezinta forma majora de depozitare
a combustibilului biologic. La degradarea unui gram de lipide se objin 9.3
keal (mai mult decit la oxidarea unei cantitati echivalente de glucide sau
proteine). Hormonii, vitaminele gi substanfele biologic active de natura lipidica
regleaza provesele metabolice gi fiziologice. Datorita proprietatilor sale fizico-
chimice, lipidele asigura hidro-, termo- si electroprotec{ia organismelor vii.
Lipide se clasificd in dependenta de structura chimicai, propriettilefizico-
chimice si rolu! lor. Dupa structurd, deosebim monomer' lipidici (aldel
cetone, sleooli, aminoalenoli superiori, izoprennizi si derivatii lar, acizi grasi)
si lipide policomponente, care la rindul lor se divid in simple si compuse
Lipidele policomponente simple sunt esteriialcoolilorsiacizilor grasi (cerurile,
acilgliceridele). In componenta celor compuse distingem gi alte substante:
acid fosfori (fosfogliceridele),singozina (sfingolipide), mono-sioligozaharide
(licolipide).
in organism lipidele se gasesc in trei forme: a) lipidele structurale sau
protoplasmatice care sunt parti componente ale membranelor biologie; b)
lipidele de rezerva. depozitate in fesutul adipos si care constituie o important
sursd energetica; c) lipidele plasmatice ~ forma de transport a lipidelor.
Necesarul zilnic de lipide este in medie de 80 g, incluzind grasimi atit de
origine animala, cit si vegetald. Lipidele alimentare sunt sursa vitaminelor
(A, DE, K) sia acizilor grasi indispensabili — lin
Digestia si absorbtia lipidelor alimentare este un proces complex, ce
decurge in intestinul subtire si care necesita prezenta bilei, sucului panere-
atic sia enzimelor lipolitice. Acizi biliari, compusii majori ai bilei, contribuie
81laemulsionarea lipidelor alimentare, activizarea enzimelor ipolitice i absorbtia
produselor finale ale digestiei. Bicarbonatii sucului pancreatic creazi pH-ul
optim enzimelor lipolitice. Principalele enzime lipolitice sunt lipaza,
fosfolipazele, colesterolesteraza, sfingomielinaza si ceramidaza, Produsele
finale ale digestiei lipidelor alimentare sunt absorbite prin difuzie simpla si
difuzie sau pinocitozd micelara.
Din substantele, ce se absorb din lumenul intestinului in enterocite, se
resintetizeaza lipide specifice organismului omului, transportate spre alte
tesuturi si organe ce le utilizeaza,
Metabolismul intermediar al lipidelor include un numar considerabil de
cai catabolice si anabolice. Degradarea lipidelor policomponente consta in
formarea unei cantitati semnificative de acizi grasi. B-oxidarea lor are loc in
‘matricea mitocondriald si duce la formarea acetil-CoA, FADH, si NADH+H.
Oxidarea lor ulterioara in ciclul Krebs si lantul respirator este cuplata cu
degajarea energiei si biosinteza ATP-ului, Numarul moleculelor de ATP
sintetizate este proportional lungimii catenei hidrocarbonice a acidului gras
si este semnificativ mai mare decit in cazul oxidarii monozaharidelor sau
aminoacizilor.
Biosinteza majorititii claselor de lipide necesit& formarea in prealabil a
acizilor grasi. Ha are loc in citozol din acetil-CoA cu participarea NADPH-H’.
Sursele de NADPH-H" sunt ciclul pentozofosfatilor de oxidare a glucozei
si sistemul navetd citrat de transfer a acetil-CoA. Aceti-CoA si NADPH+H’
sunt de asemenea necesare pentru biosinteza colesterolului si derivatilor lui
(acizilor biliari, vitaminei D, hormonilor steroizi). in conditi fiziologice o
cantitate neinsemnata de acetil-CoA este folosita in ficat pentru biosinteza
corpilor cetonici-acetonei, acizilor acetoacetic si c-hidroxibutric, eoncentratia
sanguind a c&rora este mic& si constant. Dac& se acumuleaza cantitai
importante de aceti-CoA, se intensifica biosinteza corpilor cetonici si ca
urmare creste concentratia lor sanguina (cetonemie). De asemenea, ei incep
siise elimine cu urina (cetonurie).
Dereglarile metabolismului lipidic se manifest& prin modific&ri canttative
sicalitative ale lipidelor sanguine —hiperlipemii sau ale fesuturilor —lipidoze
tisulare. Deosebim hiperlipemii ereditare sau primare si secundare, ce insotese
alte afectiuni (diabetul zaharat, alcoolismul etc.). Cele mai frecvent intinite
lipidoze tisulare sunt obezitatea, ateroseleroza gi litiaza biliar
82TEMA 17
Lipidele — clasificarea, structura, proprietatile fizico-chimice,
rolul_ biologic
Experienfa 1, Determinarea continutului lipidelor totale tn serul
sanguin.
Lipidele totale includ: triaci
colesterolul, lipoproteidele.
a) Cu reactivud fosfovanilinic.
Prineipiul metodei. Lipidele seruui sanguin sunt hidrolizate cu ajutorul
acidului sulfurie concentrat, Produsii degradarit lipidelor interactioneaza cu
reactivul fosfovanilinic, constituit din vanilina si acid fosforie, formind un
compu de culoare rosie, Intensitatea coloratiei este direct proportional cu
cantitatea lipidelor din serul sanguin,
Mod de lucru, Determinarea li
acizii gragi liberi, fosfoli
lelor se efectueaz conform tabelului:
Reactivi Proba | Etalon Bolittiade
|_ _comparatie
Ser sanguin (ml) 02 | - -
Solute etalan (ma!) ~ | oo :
H,SO, concentrat (ml ) 150_| 1,50 1.50
Hidrotizat (ml) 01 | Ol 0.1
Reaetiv fosfovanitinie(m) | 1,50 | 1,50 1,50
Epnubetelese ferb 15 minute in aia de apt tn elocot (are loc hidrolizalipidelor),
ulterior se ricesc. in trei eprubete uscate se trec cite 0,1 ml hidrolizat gi se
adaugl cite 1,5 ml reactiv fosfovanilinie (vezi tabelul). Continutul eprubetelorse
amestec gi peste 40-50 minute se masoara densitatea optic’ a probeisietalonului
fa de solutia de comparare (FEC, filtral de lumind verde, cuva de 10 mm).
Continutul lipidelor X (g/) se determina dupa formula: X= A/B 8,
unde: A —densitatea optica a probeis
B— densitatea opticd a etalonului;
8~concentratia ipidelor in etalon (g/l).
Reactiv fosfovanilinic (acid fosforic 11,8 M, vanilind 13 m¥D.
Prepararea reactivului fosfovanilinic: se dizolva 0,495 vanilina in
50 ml de apa, se adauga 170 ml acid fosforie (d= 1,7) si se completeaza la
250 ml cu apa, Se amestecd bine.