1

Cuprins
Aezare, caractere generale Subunitile de relief i turistice A Piatra Mic Curmtura Pietrei Craiului B Piatra Craiului (Piatra Craiului Mare) Creasta Pietrei Craiului Vrful Turnul Creasta Nordic Creasta Sudic Abruptul Nord-Vestic Padina nchis Padina Popii Valea Ciornga i Padina lui Rie Padina lui Cline Valea Podurilor Valea Ciornguei, Valea Vlduca Valea Sprlei Brsa Tmaului Abruptul Vestic Umerii Pietrei Craiului Valea Padina Lncii Peretele Central (al Marelui Grohoti) Muchia Roie, Peretele i Valea Piscul Rece Muchia i Valea lui Ivan, Valea Urzicii Abruptul Estic Valea Curmturii, Valea Cheii Valea Vlduci, Valea Cheii de sub Grind Valea Cpnilor, Valea Steghii, Valea Funduri C Pietricica Relieful Carstic Peterile 11 16 17 18 19 19 20 22 24 25 26 27 28 28 30 31 31 32 32 34 35 36 36 37 38 39 40 41 42 43 44
3

Cheile Alctuirea geologic I isturile cristaline II Formaiunile sedimentare Clima Flora i vegetaia I Zona forestier II Zona alpin Fauna Monumente ale naturii i rezervaia Completri la toponimia Pietrei Craiului Ci de acces Cabane i refugii Scheme i diagrame Harta general a munilor Piatra Craiului Trasee turistice 1 Zrneti Cabana Plaiul Foii (ramificaie pe traseul Anghelide) Refugiul Sprlea La Lanuri Piscul Baciului (vrful La Om) Refugiul Grind La Table 2 Zrneti Cabana Gura Rului Poiana Znoaga Cabana Curmtura aua Crpturii Valea Crpturii - Zrneti 3 Zrneti Zona fostului refugiu Diana Brna Caprelor aua Padinei nchise pe creasta nordic a Pietrei Craiului Cabana Curmtura Prpstii - Zrneti 4 Zrneti Prpstii Valea Vlduca Poiana Vlduca La Table Bran sau Zrneti prin satul Petera 5 Satul Podu Dmboviei Cheile Dmboviei Valea Dmboviei Valea lui Ivan Drumul Grnicerilor Curmtura Foii Cabana Plaiul Foii 6 Comuna Dmbovicioara Petera D-

49 51 52 52 55 63 65 67 73 75 81 85 89 92 97 98

98

116

122

143

156
4

10 11

12

13 14

15

16 17

mbovicioarei Cheile Brusturetului Cabana Brusturet Stna din Funduri La Table Comuna Dmbovicioara Satul Ciocanu Poiana Grindului La Table Traseul de creast al Pietrei Craiului Creasta Nordic: cabana Curmtura aua Crpturii - vrful Turnul - aua Padinei nchise - vrful Padina Popii zona refugiului de la Vrful Ascutit Cabana Plaiul Foii Curmtura Foii Cerdacul Stanciului Valea Urzicii aua Funduri Stna din Funduri La Table Cabana Plaiul Foii Zona fostului refugiu Diana Cabana Plaiul Foii Plaiul Runcului (Muchia nrenilor) Vrful Tmaul Mare Cabana Plaiul Foii Valea Dmboviei (cu legtur pe la Dracsin pentru masivul Iezer-Ppua) (si traseul n sens invers) Cabana Plaiul Foii Rudria aua Lerescul Mic Cabana Curmtura Padinile Frumoase Creasta nordic a Pietrei Craiului (zona refugiului de la Vrful Ascutit) (si traseul n sens invers) Cabana Curmtura Piscul Mrtoiu La Table Poiana Grindului Curmtura Groapelor Satul Sirnea (si traseul n sens invers) Cabana Curmtura Satul Petera Cabana Curmtura aua Crpturii Piatra Mic Poiana Znoaga Cabana Curmtura (traseu n circuit)

167 176 182

183

205 228

230

233 235

237

241 251

254
5

18 Padina Hotarului 19 Padina indileriei - vrful Turnul 20 Zona fostului refugiu Diana - Padina Popii - vrful Padina Popii 21 Valea Dmboviei - Valea Tmaului - Curmtura Foii Caracteristica traseelor n perioada zpezilor Clasificarea traseelor alpine Trasee alpine 22 Artera de baz: Valea Crpturii 23 Artera de baz: Padina nchis 24 Artera de baz: Padina Popii 25 Artera de baz: Brul Ciornga Mare 26 Artera de baz: Padina lui Cline 27 Artera de baz: Valea Podurilor 28 Artera de baz: Marele Grohoti 29 Artera de baz: Padina indileriei 30 Artera de baz: Valea pirlei 31 Artera de baz: Prpstiile 32 Artera de baz: Piatra Mic 33 Creasta Pietrei Craiului iarna Alte trasee stabilite n Piatra Craiului Postfa

258 161 264 267 270 272 276 276 285 314 349 375 426 447 476 482 489 495 498 501 518

Pagin alb

Pagin alb

Pagin alb

Pagin alb

10

ASEZARE, CARACTERE GENERALE Pe latura de vest si nord-vest a pitorescului culoar Rucr - Bran se nalt impuntor masivul Piatra Craiului, a crui creast zvelt, ascutit, constituie unul dintre cele mai reprezentative obiective turistice si de alpinism ale muntilor nostri. Dispus perpendicular pe directia general a Carpatilor Meridionali, creasta Pietrei Craiului are forma unui arc larg deschis, orientat mai nti de la nord-est spre sud-vest si apoi spre sud. Ea se ntinde pe o lungime de circa 25 km, ntre localittile Zrnesti la nord si Podu Dmbovitei la sud. Masivul Piatra Craiului, cu creasta sa singuratic, de un alb sclipitor ce contrasteaz cu verdele ntunecat al pdurilor ntinse de la poale, se evidcntiaz prin aparitia lui cu totul aparte n cuprinsul Carpatilor nostri, prin faptul c este nconjurat din toate prtile de arii depresionare, pe care le depseste altimetric cu 500 - 1000 m. Astfel, masivul domin prin pereti stncosi depresiunea Tara Brsei la nord-est, Culoarul TmasuIui (Rucr - Zrnesti) la nord si vest si culoarul Rucr - Bran la est si sud. Unele asemnri geografice si geologice alc masivelor Piatra Craiului si Bucegi, precum si dispunerea lor paralela pe directia general nordsud, de o parte si de alta a culoarului Rucr - Bran, fac ca acestea, mpreun cu Muntii Leaota, situati
11

mai la sud, s formeze un ansamblu geografic care se deosebeste net de regiunile nvecinate. Unii geografi consider cele trei masive ca o grup muntoasa aparte, cu caractere de tranzitie ntre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali. Datorita pozitiei. directiei si aspectului ei general, Piatra Craiului se detaseaz n peisajul regiunii ca o unitate geografic bine individualizata, cu limite clare si cu caractere proprii. Masivul are o configuratie destul de simpl, fiind alctuit dintr-o singur creast mrginit de versanti abrupti, stncosi, si din culmile de la poale. Creasta constituie elementul esential, dominant, la care se refer n primul rnd numele Piatra Craiului. Culmile mai scunde, ajungite ctre vest si nord-vest, precum si mgurile de pe latura estic snt contraforturile care sustin edificiul mret al crestei, cobornd pn n vile adnci ce ncadreaz aceast regiune muntoas. Alctuirea morfologic a masivului (creasta, versanti, culmi secundare) a fcut dificil fixarea limitelor si definirea lui ca unitate geografic: munte, rnunti sau masiv. Avnd n vedere trsaturile reliefului si n special prezenta culmilor de la poale - individualizate ca munti de sine stattori -, strns legate de creast prin functiile lor pastorale cu vechi traditii, considerm c Piatra Craiului nu este un munte si nici o grup de munti, ci un masiv muntos de proportii nu prea mari. Acest masiv muntos, alturi de ariile depresionare si de muntii din jur, imprim ansamblului
12

geografic local o evident diversitate de peisaj. De oriunde ar fi privit, el impresioneaz prin profilul ndrznet si prin silueta elegant a crestei sale de calcar. Cele mai impuntoare imagini le ofer peretii stncosi dinspre vile rurilor Brsa si Dmbovita, cu un peisaj slbatic, de o rar frumusete si mretie. Limite. n sens larg, masivul Piatra Craiului este cuprins ntre vile Brsa la nord, Dmbovita la vest, Dmbovicioara - Brusturet - Valea Seac a Pietrelor pe de o parte si Vldusca - Rul Zrnestilor (Rul Mare din Prpstii) pe de alta, pe latura de est. Din punct de vedere turistic, masivul nglobeaz si mgurile calcaroase ale Branului, avnd n vedere strnsa lor legatur cu creasta si versantul rsaritean al Pictrei Craiului prin traseele turistice de acces. De fapt, dup nfatisarca reliefuIui, mgurile ce se nsiruie la est de valea Dmbovicioarei, mpreun cu cele de la Giuvala alctuiesc n ansamblu o treapt intermediar de circa 1300-1500 m ntre creasta Pietrei Craiului si depresiunea sau Platforma brnean din cuprinsul culoarului Rucr - Bran. Spre nord si vest, Piatra Craiului domin printr-un abrupt stncos regiunea mai joas a culmilor n mare parte mpdurite si a vailor din bazinul rurilor Brsa si Dmbovita. n sens larg, masivul Piatra Craiului este clar delimitat pe aceste laturi de vile celor dou ruri, care-l separ de Platforma Poiana Mrului (Muntii Persani),
13

muntii Tagla si Iezerului. n lungul Dmbovitei si Brsei se pune n evident un culoar depresionar - intramontan, bine individualizat, dispus pe directia NE-SV, de la Zrnesti la Rucr, ntre creasta Pietrei Craiului si muntii nvecinati. Acesta este numit Culoarul Tmasului, dup numele culmii care, n Curmatura Foii (1375 m), delimiteaz Piatra Craiului de Muntii FagrasuIui. Prezenta acestui culoar depresionar n imediata vecintate a Pietrei Craiului scoate mai mult n evident individualitatca geografic a acestui masiv, constituind totodat o limit cert ntre coamele cristaline greoaie ale muntilor Fgrasului si lezerului, pe de o parte, si crestele, mgurile si podurile calcaroase din grupa muntilor Piatra Craiului - Bucegi, dispuse n general pc directia nord-sud, pe dc alt parte. Pe latura de est, masivul Piatra Craiului este separat de podurile si mgurile mpdurite ale Branului prin nlntuirea unor vi ce apartin bazinelor Brsei si Dmbovitei, cu obrsiile n punctul denumit ,,La Table", situat pe cumpna Carpatilor, n captul sudic al poienii Vldusca (1415 m alt.). Ctre nord se nlntuiesc vile Vldusca si Rul Zrnestilor (a crui ap curge prin Prapstii), iar ctre sud o vale care, pe parcursul ei de la izvoare la varsare, poarta trei denumiri: Valea Seac a Pietrelor, Brusturet, Dmbovicioara. n lungul acestei vi, orientat paralel cu creasta
14

Pietrei Craiului, se contureaz un ,,uluc depresionar" mai ngust, bine pus n evident n relieful regiunii (culoarul Dmbovicioara Zrnesti). Fundul culoarului corespunde podurilor de calcar si conglomerate n care au fost tiate un sir de chei strmte si slbatice, strbtute de drumuri forestiere sau de poteci turistice. Prin pozitia, directia si aspectul reliefului, culoarul depresionar din partea estic a masivului a nlesnit accesul sprc creast att pe vi, ct si pe culmile limitrofe, devenind, odat cu amenajrile relativ recente ale drumurilor forestierc de pe valea Dmbovicioara - Brusturet - Valea Seaca a Pictrelor pe de o parte si Rul Zrnestilor pe de alta, o ax de circulatie turistic a masivului Piatra Craiului. La sud, prelungirea mai scund si mpdurit a Pietrei Craiului - Pietricica descreste treptat pna n culmea Gruiului Mirii, care domin printr-o denivelare de peste 200 m podurile calcaroase (Plaiul Mare, Plicul) dintre vile rurilor Dmbovita si Dmbovicioara. Din punct de vedere al functiilor turistice pot fi nglobate n masivul Piatra Craiului si "mgurile" Branului, situate la est de culoarul Dmbovicioara - Zrnesti, unde formeaz culmea Toanches - Coja - Glma Sprturilor, ce se ntindc pe directia nord-sud, ncepnd la sud-est de Zrnesti cu Mgura Mic si sfrsind prin culmile domoale din preajma satului Dmbovicioara. Limita estic a acestora corespunde contactului
15

dintre calcarele jurasice si conglomeratele cretacice din cadrul culoarului Rucr - Bran. Ea poate fi urmrit pe la poala acestor mguri, trecnd prin localittile Mgura, Pestera, Sirnea, Ciocanu, Dmbovicioara, ale cror locuri pitoresti atrag tot mai multi iubitori de peisaje inedite. SUBUNITTILE DE RELIEF SI TURISTICE Masivul Piatra CraiuIui poate fi mprtit n trei subunitti distincte, separate prin limite naturalc clare (Curmtura Pietrei Craiului, Saua Funduri) si anume: Piatra Mic, Piatra CraiuIui (sau Piatra Craiului Mare) si Pietricica. Aceste subunitati sc diferentiaz ntre ele prin nltimea, masivitatea si aspectul peisajului lor, ceea ce a conditionat valorificarca lor turistic, marcat printr-o circulatie mai mult sau mai putin intens. Subunittile de mai sus vor fi tratate in functie dc importanta pe care o au pentru turism si alpinisin. Pentru o mai bun ntelegere, materialul este sistematizat n capitolele corespunzatoare celor trei subunitti mentionate: Piatra Mica cu subcapitolul Curmatura Pietrei Craiului; Piatra Craiului (Piatra Craiului Mare) cu subcapitolele: creasta Pietrei Craiului, abruptul nord-vestic, abruptul vestic, abruptul estic; Pietricica.

16

A. PIATRA MIC Piatra Mica (sau Piatra Craiului Mic) se detaseaz ca o subdiviziune bine conturat, mai scund n extremitatea nord-estic a masivului, fiind cuprins ntre saua Crpturii si Prpstiile Zrnestilor, care o despart de culmca ToanchesCoja-Glma Sparturilor si de Magura Mic. Pe latura dc vest, Piatra Mic este delimitat de cele dou vi care coboar din Curmatura Pietrei CraiuIui n directii opuse: valea Crpturii spre nord si unul din firele de obrsie ale vii Curmturii spre sud. Cheilc Prpstiile Zrnestilor si defileul din avale formeaz limita de sud si de est a acestei subunitti. Versantul de nord, acoperit initial cu pduri compacte, sfrseste n lunca rului Brsa Mare, cu o zon de fnete si culturi. Coama piramidal a Pietrei Mici, orientat pe directia VNV-ESE, culmineaz n vrful Piatra Mica (1816 m); prin pozitia lui, acesta ofera o minunat panoram asupra orasului Zrnesti si Trii Brsei. Privit de departe, vrful are o form rotunjit, crestetul lui fiind nivelat de un pod destul de neted, ocupat n bun parte de jnepeni. VrfuI Piatra Mic este marcat cu un monumcnt care aminteste vitcjia eroilor czuti n primul rzboi mondial. Profilul culmii este asimetric: spre nord, abruptul mai pronuntat de pe Dosul Pietrei Mici domin prispele de glacis coborte dinspre valea Brsei; spre sud, aspectul este mai variat,
17

prezentnd poduri suspendate, cu pante mai domoale n care apele au tiat chei nguste (cum este cea a prului Znoaga), si fee netede, cum snt cele din apropierea cabanei Curmtura, sau abrupturi, ca Peretele Glbenoasa ce domin regiunea cu nuantele lui crmizii. Din vrful Piatra Mica si din cel cu cota 1596 m pornesc tentacular o serie de culmi catre nord si sud (culmile Pietrei Mici, culmile Znoagei), brzdate de vile unor praie firave, ntre care Padina lui Dnisor si Znoaga snt mai cunoscute.

CURMTURA PIETREI CRAIUIUI n extremitatea nordic, creasta Pietrei Craiului este ntrerupt n dreptul vrfului Turnul de o adnc spintectur, numit Curmtura Pietrei Craiului. Aceasta formeaz hotarul ntre Piatra Mic si Piatra Craiului propriu-zis (numita n unele lucrri mai vechi Piatra Craiului Mare). n portiunea central a Curmturii Pietrei Craiului se nalt Coltul din Curmtur, un turn de piatr mpdurit, care separ Saua Crpturii (1660 m) la est, prin care trece drumul turistic de pe versantul nordic pe cel sudic, de Saua Curmturii la vest, punctul cel mai cobort (1620 m). Poteca turistic spre vrful Turnul traverseaz Curmtura Pietrei Craiului ctre versantul estic al vrfului mentionat, la 1680 m.
18

B. PIATRA CRAIULUI (PIATRA CRAIULUl MARE) Prin lungimea, altitudinea si diversitatea peisajului, Piatra Craiului Mare ocup primul loc ntre subunitatile de relief ale masivului, fapt care ne-a determinat s-o prezentm mai detaliat. Deoarece limitele acestci subunitti au fost artate n capitolul "Asezare, caractere generale", vom descrie n cele ce urmeaza n special creasta Pietrei Craiului si versantii care o delimiteaz. CREASTA PIETREI CRAIUIUI Desprtit de Piatra Mica prin adnca denivelare format de Curmtura Pietrei Craiului, creasta ncepe din vrful Turnul, n dreptul cruia masivul sufer o puternic torsiune spre sud-vest. Prin nftisarea masiv si pozitia lui n punctul unde ncepe s se contureze ctre sud creasta zvelt a Pietrei Craiului, vrful Turnul se diferentiaz de restul masivului, ca un component aparte. Pe linia de creast snt nsirate numeroase vrfuri ce culmineaz n portiunea central, unde Piscul Baciului sau vrful La Om atinge 2238 m altitudine. La circa 350 m spre sud de vrful La Om se afl saua Grindului, poart natural de mare circulatie turistica, prin care trece vechiul drum de traversare a masivului, cunoscut sub denumirea La Lanturi. Creasta Pietrei Craiului Mari a fost
19

mprtit conventional n dou segmente principale: Creasta Nordic, portiunea dintre Saua Grindului si vrful Turnul, si Creasta Sudic, ntre saua Grindului si Saua Funduri. Prin aspectele diferite ale reliefului, aceste segmente si justific delimitarea si din punct de vedere geografic. Denumirile nu se cunosc n graiul local, dar ele au fost propuse si ncettenite de mai mult vreme n lucrarile turistice, din necesitati de orientare n spatiu si de sistematizare a prezentarii traseelor turistice si alpine. Vrful Turnul. Situat n extremitatea nordestic a Pietrei Craiului si individualizat prin aspectul lui piramidal, vrful Turnul (1923 m) este conturat de versanti care, datorita orientrii lor (spre nord si est), nu pot fi ncadrati n abruptul nord-vestic, ceea ce ne-a determinat s-1 tratam separat, ca o subdiviziune a crestei. Aceast individualizare este justificat si de faptul c pe versantii amintiti se desfsoar o serie de trasee turistice marcate ce sfrsesc pe vrful lui. Valea Crpturii si un afluent al acesteia i formeaz hotarul spre nord-est, valea Brsei Mari l delimiteaz spre nord, iar Muchia Padinei nchise, pe de o parte, si un interfluviu desprins din vrf printre firele de obrsie ale vii Curmturii, pe de alt parte, l despart ctre sudvest de restul crestei. Cu nfatisarea lui semeat de turn piramidal, care se remarc mai ales cnd e privit din Zrnesti, vrful, numit local si Turnul
20

Pietrei, si nalt crestetul, adesea acoperit de nori (fiind un fel de barometru pentru zrnesteni), deasupra covorului de jnepeni si molizi ce-i mbrac pantele abrupte. Din acest vrf porneste catre nord o muchie secundar, firav la nceput, viguroas si tentacular ceva mai jos. Initial, muchia separ doua vi adnci ce brzdeaz cu firele lor de obrsie coastele nordice ale vrfului: Padina Hotarului si Padina Sindileriei. Ceva mai jos, muchia se ramific, formnd cteva interfluvii printre care alte dou vi (Padina Chicerii si Padina Calului) si-au croit drum, ca si primele, ctre valea Brsei. Dintre formele de relief de interes turistic sau alpin situate pe versantul nordic al vrfului Turnul mentionm: Peretele din Padina Hotarului, situat pe stnga vii, n portiunea ei inferioar; Coltii Calului, nltati pe una din muchiile desprinse din muchia secundar, prezentat mai sus; Peretele Sindileriei, pe stnga firului principal al vii cu acelasi nume; Cetatea Sindileriei, ngrmdire de ace n amonte de confluenta Vlcelu1ui secundar al Padinei Sindileriei cu firul principal si Acul Sindileriei care se remarc prin silueta sa n portiunea central a Vlcelului secundar. Spre sud, Turnul prezint un povrnis partial mpdurit, dar dltuit adnc de firele de obrsie ale vii Curmturii: o multime de turnuri si muchii nguste se ridic ntre ele, muIte fiind puse n
21

valoare ca trasee de crare pentru alpinisti (Santinela Refugiului, Fisura ntrerupt, Traseul Grotelor etc.). Creasta Nordica. La sud de prul Turnul, profilul crestei, asemnator unei lame de ferstru, este punctat de numeroase vrfuri si strungi sculptate pe capetele stratelor de calcar, redresate pn la vertical sau chiar rsturnate. Primul vrf ntlnit, pe care poteca l ocoleste, este vrful Padina Inchisa. Alturat se afla Saua Padinei nchise, delimitat ctre sud-est de vrful Padina Popii (1 970 m), ce se nalt la obrsia vii cu acelasi nume. La sud-vest de vrful Padina Popii, creasta capt progresiv nltimi de peste 2000 m, devenind mai lat, asa cum se vede pe crupa nalt a Vrfului Ascutit (2150 m).1 Imediat sub acest vrf se afl refugiul de la Vrful Ascutit, iar la circa 30 m de el poteca marcat cu triunghi albastru, care conduce pe versantul estic, la cabana Curmatura, prin Padinile Frumoase. Din dreptul stlpului de marcaj care arat ramificatia potecii turistice spre cabana Curmtura (saua refugiului de la Vrful Ascutit), pe o distant de circa 350 m, creasta prezint o succesiune de vrfuri mici, desprtite de strungi din care pornesc,
Plasarea corect a acestui vrf pe harta general a Pietrei Craiului din aceast lucrare este explicat la capitolul "Turism"
22
1

pe ambii versanti, firele de obrstie ale mai multor vai. Extremitatea sud-vestic a acestei portiuni de creast se ntrerupe cu o strung mai adnc, situat la obrsia canionului Ciornga Mare, prin care se coboar la refugiul Ciornga Mare pe traseul Vlcelului cu Fereastr (descris la capitolul "Alpinism"). De la obrsia canionului Ciornga Mare ctre sud-vest, pe o distant de circa 600 m n lungul crestei, se desfsoar zona "Timbalelor", dominata de cele trei vrfuri individualizate prin seile ce le despart: vrful Timbalul Mare (2177 m), Vrful dintre Timbale (2170 m) si vrful Timbalul Mic (2 231 m). La sud de vrful Timbalul Mare se afl Saua Clineului, pe care se remarc proeminenta ctorva stnci nalte n dreptul firelor de obrsie ale Padinei lui Cline, ce brzdeaz versantul nordvestic. Odat cu depsirea Vrfului dintre Timbale, creasta devine tot mai acidentat, oblignd drumetii s-i ocoleasc anumite portiuni. La sud-vest de ,,Timba1e" urmeaz zona "Clailor", format dintr-o serie de vrfuri stncoase ce se succed pe linia crestei pn aproape de Piscul Baciului, fiind dominate n partea lor ccntral de vrful Zbirii (2 220 m). n dreptul "Clilor", creasta este dltuit de firele de obrsie ale mai multor vi adncite pe ambii versanti. La sud de vrful Zbirii, spre Piscul Baciului, linia de creast descrie o curb pronuntat ctre est, ncadrnd o mic pant usor arcuit; denumit,
23

dup nftisarea ei, Cldarea Ocolita. Deasupra acesteia se nalt pe creast vrful Claia Cldrii Ocolite (2204 m). De aici, Creasta Nordica, devenit mai lat si nierbat, creste rapid n nltime, culminnd n vrful La Om (Piscul Baciului - 2238 m), si apoi ia sfrsit n Saua Grindului. Creasta Sudic. Pornind din Saua Grindului pe Creasta Sudic a Pietrei Craiului, urcm pe vrful Grind (2 210 m), de unde nltimea crestei ncepe s scad treptat. La sud de acest vrf, Creasta Sudica devine o muchie foarte ngust si accidentat, avnd pe alocuri aspectul unei custuri. Aici se ntlnesc cele mai dificilc portiuni ale traseuIui de creast. Vrfurile ascutite, ce se succed ntr-un ritm uniform pe o mare parte din lungimea crestei, reprezinta capetele stratelor de calcar. Din dreptul Umerilor Pietrei Craiului, ale cror prvlisuri se afl ctre vest, Creasta Sudic, cu profilul usor sinuos datorita unor denivelri, se ngusteaz, continundu-se prin cel mai impresionant pasaj al ei, "Coama Lunga", custur al crei capt nordic este marcat dc un vrf cu altitudinea de aproape 2216 m, iar cel sudic de un altuI, cu aspectul unui acopers de casa, asemntor celui dintre vrfurile Vistea Mare si Moldoveanu din Muntii Fgrasului. La sud de Coama Lung, Creasta Sudic pierde treptat din nltime, n ciuda faptului c
24

versantul vestic devine tot mai abrupt si mai inaccesibil. De altfel, portiunea de creast, desfsurat n continuare pn n Vrful Pietrei, delimiteaz n partea superioara cea mai frumoas si mai interesant zon a abruptului vestic. Spre sud, creasta pierde simtitor din altitudine pn n dreptul denivelrii cunoscute sub numele de ,,Saua Funduri" (1889 m), care marcheaz limita dintre creasta nalt a Pietrei Craiului si prelungirea ei sudica, mai scund si mpdurit, Pietricica. ABRUPTUL NORD-VESTIC ntre vrful Turnul si punctul cel mai nalt atins de Umerii Pietrei Craiului se ntinde abruptul nord-vestic al Pietrei Craiului. Acesta este ncins de cteva brne (prispe nierbate si uneori mpdurite) ce se succed la diferite nltimi ntre Padina nchis s Umerii Pietrei Craiului, adevarate grdini naturale suspendate si totodata trasee preferate de drumetii ncercati. Dintre acestea mentionm: Brna Caprelor, Brul Ciornga Mare, Brul Rchitei, Brul de Mijloc, situate n partea mijlocie a abruptului (1700-1900 m alt.), si Brul de Sus, a carui prisp discontinu ncinge muntele la altitudinea de circa 2000 m. n afar de acestea amintim si Brul de sub Cli care, prin pozitia lui n imediata apropiere a crestei, prezint o important turistic mai mic. Abruptul nord-vestic este brzdat de numeroase vi torentiale (numite uneori padine),
25

n bun parte strbtute de arterele de baza ale traseelor alpine si drenate spre bazinul Brsei si pe care le tratam n ordinea succesiunii lor (de la nord la sud). Padina nchis. Obrsia Padinei nchise este format din numeroase fire (vlcele) greu accesibile. n portiunea median, aceste fire se adun, formnd valea propriu-zis a Padinei nchise, pe care se nsir cteva sritori, ntrerupte de acumulri de grohotis, ntre care Sritoarea de sub Gvan este mai dificil. Vlcelele afluente, rmase n majortatea lor fr nume, se adncesc mai ales pe versantul drept. Din necesitatea orientrii alpinistilor pe teren, trei din acestea, situate pe versantul drept al Padinei nchise, au primit numele de la traseele alpine sau obstacolele din imediata apropiere (Vlcelul Sritorii de sub Gavan, Vlcelul celor Trei Tzancuri, Vlcelul Florilor de Colt). n zona de pdure, Padina nchis se uneste cu Padina Sindileriei, cea din urm pstrndu-si numele pn la vrsarea n Brsa Mare. Prin aspectul ei slbatic si datorit unui marcaj turistic ce o strbate n portiunea superioar, Padina nchis se numr printre vile de abrupt bine puse n valoare din punct de vedere turistic si alpin. Peretele Padinei nchise si Peretele Orga Mare, ridicati pe dreapta vii, adpostesc numeroase trasee alpine. Pe traseul turistic cunoscut sub numele de
26

,,Brna Caprelor" se remarc: izvorul ,,La Gvan", cu cea mai mare altitudine din masiv (1880 m), "Orga Mare", perete striat, cu nftisarea instrumentului muzical al crui nume l poart, si "Brna Caprelor", strbtut de poteca turistic marcat, care mijloceste legtura ntre poiana Curmtura Prpstiilor, unde era refugiul Diana, Creasta Nordic si cabana Curmtura. Padina Popii. De sub vrful Padina Popii porneste valea cu acelasi nume. Padina Popii se uneste mai jos cu Ciornga Mare. Din vrful Padina Popii se desprinde ctre nord Muchia Padinei Popii, cumpn de ape n portiunea initial (pn n aval de Strunga Izvorului) ntre Padina nchis si Padina Popii. Mai jos de Strunga Izvorului se desprind din Muchia Padinei Popii doua muchii: cea dinspre est continu s despart Padina nchis de un fir de vale anonim; cea din mijloc, denumit Muchia Turnului Mic, desparte acest fir anonim de un vlcel cunoscut de localnici sub numele ,,Prin Buduri", iar de alpinisti sub cel de Vlcelul Trectorii Fortate; n pdure, vlcelul este cunoscut sub numele de Valea Ursilor si este afluent al vii Ciornga Mare. n sfrsit, Muchia Padinei Popii propriu-zis se ridic ntre Vlcelul Trectorii Fortate si valea Padina Popii. Versantul sud-vestic al Muchiei Padinei Popii l formeaz Peretele Mare din Padina Popii,
27

pe care s-au stabilit numeroase trasee alpine. n extremitatea nord-vestica, Muchia Padinei Popii face o inflexiune ctre nord-est, fiind punctat pn n dreptul Vlcelului Trectorii Fortate de dou din cele trei turnuri ale Dianei: Turnul Mare si Turnul Galben al Dianei. Cel de-al treilea turn (Turnul Mic) este situat pe versantul drept al Vlcelului Trectorii Fortate, pe Muchia Turnului Mic. Valea Ciornga Mare si Padina lui Rie. Ctre sud-vest, valea Padina Popii este desprtit de bazinul vii Ciornga Mare printr-o muchie mpdurita. Din portiunea de creast, cuprins ntre vrful Padina Popii si Vrful Ascutit (2150 m), se desprind ctre nord firele de obrsie ale vii Ciornga Mare, iar ctre nord-vest, pn n dreptul vrfului Timbalul Mare, cele ale Padinei lui Rie. Versantul nord-vestic este strbtut de htasele ce pornesc din saua refugiului de la Vrful Ascutit, de-a lungul a dou trasee alpine foarte usoarc: Brul Ciornga Mare si Brul de Sus. Acestea se desfsoara aproape paralel, dar la altitudini diferite, intersectnd toate firele de obrsie ale Padinei lui Rie, ntre care cele mai importante snt: Hornul nchis, Vlcelul Splat, Canionul Ciornga Mare, VlceluI cu Smirdar si Vlcelul cu Fereastr. Padina lui Cline. ntre Timbalul Mare si Vrful dintre Timbale se adncesc firele de obrsie ale Padinei lui Cline. Din dreptul vrfurilor
28

amintite coboar spre nord-vest doua muchii: Muchia Timbalului Mare si Muchia dintre Timbale. Muchia Timbalului Mare delimiteaz ctre nord-est bazinul Padinei lui Cline de cel al Padinei lui Rie. Asemenea unei uriase meduze, ea trimite ctre Padina lui Caline numeroase muchii nguste si ferstruite sau punctate de tancuri ascutite ce ornamenteaza versantul drept al Padinei lui Cline. Puse n valoare de ctre alpinisti, muchiile, peretii si vlcelele adncite ntre ele au primit denumiri care mbogtesc an de an toponimia regiunii. Fr s intrm n amnunte, enumerm de la nord-est la sud-vest muchiile, peretii si vlcelele de pe versantul drept al Clineului: Muchia Rchitei, Peretele Rchitei, Creasta din Brul cu Flori, Hornul Adnc, Creasta Prieteniei, Vlcelul Secundar al Hornului Adnc, Creasta Soimilor (numit n portiunea superioar Creasta Frumoas), Peretele Inferior si Peretele Superior, Vlcelul Secundar al Clineului (cu afluentii si din zona de obrsie, Zvorul si Hornul nghetat); urmeaza apoi Creasta Coarnele Caprei, urias contrafort si traseu alpin de mare circulatie, Vlcelul Piticului (numit n portiunea de obrsie Hornul Piticului), Creasta Piticului, punctat n portiunea final de mogldeata de piatr aflat pe Coltul Piticului si de Clineul Mic (vlcel cu obrsia n saua Clineului, la sud de vrful Timbalul Mare).
29

De la obrsie, Padina lui Clinct strbate cea mai impresionant parte a abruptului nord-vestic si poate a ntregului masiv, nsirnd pe parcurs numeroase sritori. n portiunea central, dup ce depseste Brul de Mijloc, valea prezint o mare ruptur de pant, formind un perete nalt, denumit ,,Malu1 Galben" sau Glbnarea. Mai jos de acesta, albia vii abia se evidentiaz prin pdure sau prin poienile pe care le strbate. n ultima parte a drumului ei, Padina lui Cline primeste pe stnga apele aduse de Izvorul Olteanului. Putin mai jos, valea se diminueaz foarte mult. Confluenta cu rul colector, Brsa Mare, este mascat si chiar ntrerupt de soseaua ce serpuieste paralel cu rul mentionat. Versantul stng al Padinei lui Cline l formeaz n portiunea superioar Peretele Muchiei dintre Timbale, iar mai jos un picior ajungit din Muchia dintre Timbale, aceasta din urm separndo de vlcelele adncite n zona Vlcelului Caprelor. Valea Podurilor. ntre Vrful dintre Timbale si vrful Timbalul Mic, versantul nordvestic este brzdat de ulucul adnc al Vii Podurilor si afluentii si. Versantii acestor vi snt formati pe dreapta de Muchia dintre Timbale, iar pe stnga de Muchia Timbalului Mic, cu prelungirea ei, Creasta Coltilor Gemeni. n portiunea central, dup confluenta cu Vlcelul Secundar, Valea Podurilor prezint cteva sritori inaccesibile. Mai jos de acestea, ea
30

strpunge Brul de Mijloc si apoi Brul de Jos, dup care intr definitiv n pdure, unde treptat si domoleste versantii. In amonte de Poiana Cotofenei, la 1200 m altitudine, firul vaii aproape c se pierde pe faa muntelui mpdurit. n avale de Poiana Cotofenei, valea se adnceste din nou datorit unui pru ce izvorste de pe versantul nord-estic al Muchiei Cotofenei. care se vars n Brsa Mare, chiar n faa cabanei Plaiul Foii. Valea Ciornguei. Dc la Vrful dintre Timbale pn n dreptul unei creste secundare, desprinse din vrful Vldusca (zona Clilor), ctre nord-vest, s-au adncit cele dou fire ale Ciorngutei (secundar si principal), vale denumit si Ciornga Mic, precum si un impresionant numr de vlcele, dispuse n evantai pe faa muntelui si drenate n valea Vladusca. Valea Vladusca si are firele de obrsie rsfirate pe o arie mai larg a versantului nordvestic. Bazinul ei este delimitat de dou muchii fara nume, desprinse din zona Clilor. n portiunea inferioar, n aval de Brul de Mijloc, valea se individualizeaz, conturndu-se prin pdure pn la confluenta cu Brsa Tamasului. Valea Spirlei. Obrsiile acesteia formeaz cel mai larg si mai nalt bazin, situat n portiunea dintre Vrful Cldrii Ocolite si Saua Grindului de pe versantul nord-vestic. Ultimul fir al Spirlei,
31

ctre sud, formeaz n mare, linia traseului turistic "La Lanturi". Brsa Tmasului. La sud de traseul turistic ,,La Lanturi", faa muntelui este brzdat de firele de obrsie ale Brsei Tmasului, rsfirate ctre sudvest pn sub Saua Tmselului, deasupra creia se nalt Umerii Pietrei Craiului. Aceasta este ultima vale adncit n versantuI nord-vestic, care pe linia crestei a depsit Saua Grindului, hotar conventional propus de noi pentru a delimita Creasta Nordic de Creasta Sudic. n zona de pdure, Brsa Tamasului se uneste cu praiele Spirlea si Vldusca, iar n dreptul cabanei Plaiul Foii conflueaz cu Brsa Grosetului, formnd Brsa Mare. Abruptul vestic Cu o ntindere mai mic, dar la fel de slbatic ca si cel din nord, abruptul vestic este mai ndeprtat fa de localitti si cabane. ncepnd din culmea Tmasului si pn n Valea Urzicii, considerat limita sudic a abruptului vestic, acesta capt o nftisare ce contrasteaz cu sectorul nord-vestic. n locul vilor adnci, conturate pn la linia crestei, caracteristice abruptului nord-vestic, aici se ntlnesc vi ce-si contureaz obrsia mai jos, sub peretii masivi care alctuiesc n ansamblu abruptul vestic (Peretele din Padina Lncii, Peretele Poienii nchise,
32

Peretele Marelui Grohotis sau Central, Peretele Piscului Rece si Peretele de la Ceardac). Cu exceptia Vii lui Ivan, care si are obrsia aproape de linia crestei, celelalte vi ncep s se contureze abia de la baza peretilor enumerati si dispar aproape complet n zona marilor acumulri de grohotisuri, provenite din abrupt la baza versantului pn la limita pdurii. La fel ca si vile, brurile se strecoar pe la poalele acestor pereti, avnd n general un caracter ascendent. Astfel, Brul de Mijloc, care se prelungeste si n aceast zon, ncepnd din traseul turistic "La Lanturi", urca la sud de Umerii Pietrei Craiulu pn la 1960 m, pentru ca la poalele Peretelui Central s sfrseasca la o altitudine de circa 1800 m. Din acest loc, brul se continu catre sud sub numele de Brul Rosu, a carui prisp salt peste multimea de muchii dispuse ntre peretii ce se nalt deasupra lui, pn n Valea Urzicii, unde se pierde prin grohotisuri, la circa 1760 m. Brul de Sus, mai putin conturat, are o desfsurare discontinu si nu iese prea mult n evident, fiind ntrerupt de numeroasele muchii ce delimiteaz peretii (Umerii Pietrei Craiului, Muchia Padinei Lncii, Muchia Rosie, Muchia lui Ivan). Portiunea inferioar a peretilor este caracterizat, n general, de acumulrile de grohotis, dintre care se remarc Hornul Mare sau Marele Grohotis, situat la baza celor mai nalti pereti din abrupt (Peretele Central si Peretele
33

Piscului Rece). O not caracteristic a regiunii o constituie prezenta unor interesante forme de relief carstic: Pestera Stanciului si Ceardacul Stanciului, situate n imediata apropiere a potecii turistice, precum si Moara Dracului" - grot suspendat n Peretelc Muchiei Rosii. In cadrul abruptului vestic se disting cteva subdiviziuni ce corespund unor proeminente, vi, pereti si muchii, pe care le prezentm n continuarc. Umerii Pietrei Craiului. De o parte si de alta, versantii masivuIui snt dltuiti de hornuri sau viugi pline cu grohotis, printre care se ridic nenumarate turnuri si ace de calcar. n aceast portiune, nainte ca masivul s-si ngustezc aria versantilor, Umerii Pietrei Craiului, ca un contrafort iesit ctre vest si dispus n trei trepte bine individualizate (Umarul de Jos, Umarul de Mijloc si Umarul de Sus), fac legtura spre Muntii Fgrasului prin culmea Tmasului. Valea Tmselului este primul fir de vale conturat pe abruptul vestic. Obrsia ei este formata din cteva vlcele care pornesc n bun parte de sub marile surplombe situate sub Brul de Mijloc, prezentnd n aval sritori si hornuri greu accesibile. Deasupra limitei pdurii, albia lor se pierde prin grohotisuri, dup care din nou se contureaz, formnd valea propriu-zis a Tmselului, care n aval de confluenta cu Padina Lncii formeaz valea Dragoslvenilor.
34

Valea Padina Lncii. Aceasta vale are multe fire de obrsie, ocupnd o suprafat larg din abruptul vestic. Aici se remarc numeroase subunitati cu aspecte specifice, interesante pentru turisti si alpinisti, motiv pentru care le vom prezenta n detaliu, ca sectoarele cele mai reprezentative. Vlcelul Secundar al Padinei Lncii. Interfluviul ce mrginestc valea Tamselului ctre sud nu prezint interes, fiind n mare parte acoperit cu jnepeni. Dincolo de el sc contureaza Peretele din Padina Lancii, al crui parapet vertical formeaz un amfiteatru delimitat pe la baz de Brul de Mijloc. n aval de bru se aduna ca ntr-o plnie cteva viugi pline cu grohotis, formnd Vlcelul Secundar al Padinei Lncii. Scocul lui bine conturat este ntrerupt de cteva sritori si conuri dc grohotis, acumulat la baza abruptului. n padure, el conflucaz cu firul principal al Padinci Lancii. Valea Padina Lncii (firu1 principal). La sud, firul principal al Padinei Lncii este delimitat de firul secundar prin Muchia din Padina Lncii si de prelungirea ei din aval de Brul de Mijloc. Ca si Vlcelul Secundar, firul principal nu reuseste s se contureze pn la linia Crestei Sudice, albia lui pierzndu-se n Poiana nchis, sub peretele cu acelasi nume. Dupa ce se uneste cu vlcelul lui secundar, firuI principal conflueaz n pdure cu
35

valea Dragos1veni1or. Peretele Central (Peretele Marelui Grohotis). La sud de vlcelul principal urmeaz Peretele Central, denumit si Peretele Marelui Grohotis. Acesta este delimitat la nord de creasta si vrful I.ancea (Coltul Carugclor), iar la sud de Muchia Rosie. Muchia Rosie, Peretele Piscului Rece si valea Piscul Rece. Muchia Rosie, cu roca ei de culoare crmizie, despartc Peretele Central de Peretele Piscului Rece si dc valca Piscului Rece. Obrsia vii PiscuIui Rece si baza peretelui cu acelasi nunie snt delimitate dc pn'spa plin cu grohotis rosiatic a Brului Rosu. n aval de bru, albia vii se contureaz pe o mic distant, formnd cteva sritori; cnd ajunge ns n zona grohotisurilor se pierde complet si nu mai reaparc dect n padure, unde se uneste cu valea Padina Lncii. La sud, valea si Peretcle Piscului Rece snt desprtiti de Peretele Piscului cu Brazi printr-un interfluviu viguros, mai ales n portiunea dintre Brul Rosu si grohotisurile de la poala abruptului. Peretele Piscului cu Brazi si Peretele de la Ceardac. Acesti se desfsoar n continuare ctre sud, deasupra si dedesubtul Brului Rosu. Primul perete, n amonte de Brul Rosu, este brzdat de cteva scocuri cu nftisare de hornuri largi, greu accesibile. Limita lui de sud o formeaz o muchie
36

putin conturat, dincolo de care se ntinde Peretele de la Ceardac. n Peretele dc la Ceardac s-au stabilit trasee alpine att n portiunea lui superioar - deasupra BruIui Rosu -, ct si n cea inferioar, ntre poteca turistica a traseului 9 si Brul Rosu. Muchia lui Ivan si Valea lui Ivan. La sud de Ceardacul Stanciului se dcsprinde din Creasta Sudic, spre vest, Piscul cu Brazi, interfluviu ce desparte bazinul vii Dragoslvenilor de cel al Vii lui Ivan. Ca aspect general, abruptul vestic al acestei regiuni prezint un perete cu diferent mic de nivel, din cauza Brului Rosu care-1 ncinge pe mijloc. Patru vlcele torentiale l brzdeaz la anumite intervale, formnd ntre ele muchii ascutite, dintre care numai Muchia lui Ivan se pune mai clar n evident. Ea se ridic pe dreapta vii de la care si-a luat numele si reprezint un frumos traseu alpin. Valea lui Ivan, situat la sud de Muchia lui Ivan, se numr printre putinele vi ce-si au obrsia sub linia crestei. Aici, aceasta are aspectul unui canion ntrerupt de sritori. In aval de Brul Rosu se lrgeste treptat, iar n zona dc pdure pierde aspectul alpin, versantii ei fiind n parte mpduriti. nainte de confluenta cu Dmbovita, primeste pe stnga Valea cu Apa. Valea Urzicii. Obrsiile Vii Urzicii snt rsfirate pn sub creasta, unele dintre ele ajungnd
37

foarte aproape de Saua Funduri. Surloaiele (torentii) de grohotisuri revrsate n lungul acestora le fac greu accesibile. In aval de punctul "Prepeleag", Valea Urzicii are un aspect mai slbatic pn n punctul de conf1uenta al Vii cu Ap, undc se afl casa dc vntoare Piatra CraiuIui.

ABRUPTUL ESTIC Abruptul estic estc mai putin slbatic, avnd pante mai domoale, unele acoperite cu psuni ntinse care snt ntrerupte de mici insule de stncrii, tzancuri, muchii si pereti de mic nltime. Este delimitat spre nord-est de o creast mpdurit, desprins din vrful Turnul printre firele de obrsie ale vii Curmturii, iar la sud de Valea cu Ap (bazinul Brusturetului). n portiunea central a abruptului, din vrful La Om, se contureaz spre sud-est Coltii Ginii, muchie care mai jos, din dreptul Plaiului Grindului, si pierde aspectul alpin, devenind o culme domoal. Aceast prelungire formeaz cumpna de ape a Carpatilor, ntrerupt de parapetul de calcar al Pietrci Craiului. Abruptul estic nu egaleaz ca mretie si frumusete pe cel nord-vestic sau vestic, dar este mult mai accesibil drumetilor, datorita obstacolelor mai mici si cilor de acces mai lesnicioase si marcate. n portiunea dintre vrful
38

Turnul si vrful La Om, versantul este strbtut de patru trasee turistice marcate, din care trei conduc la creasta si unul l ncinge pe la baza. Dintre traseele alpine mentionam doar Hornurile Mrtoiului, brul ,,La Polite" si Hornurile Grindului, foarte putin cunoscute si circulate de drumeti. Povrnisul estic este brzdat de numeroase vi, majoritatea inaccesibile din cauza sritorilor sau a surloaielor de grohotis revrsate pe firul lor. De la nord la sud, vile se succed, formnd bazine drenate spre Prpstiile Zrnestilor si Valea Seac a Pietrelor. Valea Curmaturii. La sud-vest dc vrful Turnul se contureaz primelc vlcele ce formeaz obrsia vii. Bazinul acesteia este delimitat sprc sud-vest de un contrafort ajungit ce sfrseste cu un perete nalt n apropicre de Prpastiile Zrnestilor. Valea Cheii. ntrc contrafortul amintit si Piscul Mrtoiu, desprins din creast spre sud-est, si-au spat albia vlcelele de la obrsia Vaii Cheii. Acestea strbat Padinile Frumoase si Padinilc Mrtoiului, poieni nverzite, asternute pe faa muntelui. Cele mai importante fire le constitue prul Coltului Scris, prul Ciocracului, Cheia din Curmtura si prul Mrtoiu, ultimele doua fiind desprtite de primele prin Piscul Brusturetului. In aval de confluenta acestora ncepe Valea Cheii, numit local si valea Brusturetului; prin realizarca drumului forestier din lungul ei, aceasta nu mai prezint acea cheie salbatic si greu accesibil ce o
39

avea pn la intrarea n Prpstiile Zrnestilor. Valea Vlduscai. La sud de Piscul Martoiu, abruptul estic, puternic nclinat si slbatic, este dltuit dc firele de obrsie ale vii Vldusci, ce se rsfir pn sub Coltii Ginii, interfluviu viguros desprins din Piscul Baciului ctre est. n zona de pdure, aceste fire sc adun, formnd valea propriu-zisa. Dintre ele remarcm prul Baciului, Sistoaca Baciului, Sistoaca Vldusci. Valea strbate n aval o regiune mpdurita, trecnd prin dou chei mici (cheia Pisicii si cheia Vldusci)1, dincolo de care conflueaz, n Prpstii, cu Rul, Rul Mare sau Rul Zrnestilor. Valea Cheii de sub Grind. Din portiunea cea mai nalt a masivului, situat ntre Piscul Baciului si captul sudic al Coamei Lungi, pornesc numeroase hornuri si jgheaburi, printre care se remarc cele patru Hornuri ale Grindului. n aval, acestea devin fire de vale, formnd n ansamblu Valea Cheii de sub Grind. Albia ei, dup ce strbate Plaiul GrinduIui (unde se afl si refugiul Grind), intr n pdure, se uneste cu valea Cptnilor, iar mai jos conflueaz cu Valea Seac
In lucrrile mai vechi, acestor chei li se atribuie numele de Cheia lui Coad si Cheia lui Banu (local numit Cheia Banii), care in realitate snt situate mai la nord, pe firele de obrsie ale Vii Cheii
40
1

a Pietrelor. Valea Cptnilor este o valc de mai mic important, cu obrsia sub Vrful Pietrei. Albia ei formeaz hotarul sudic al poienii Lespezi, n cuprinsul creia se afl un canton silvic si o stn. Valea Steghii. Din dreptul Virfului Pietrei, situat pe Crcasta Sudic, vaile si dirijeaz cursul tot mai mult ctre sud. Valca Steghii cste prima din cele care au aceasta orientare. n zona de pdure, ntre 1 500 - 1400 m, ea are ap, dar n amonte de confluenta cu Valea Seac a Pietrelor rmne seac. Valea Funduri. O culme mai masiv, desprins tot din Vrful Pietrei, delimiteaz ctre sud Valea Steghii de valea Funduri. Bazinul acestei vi ocup ntreaga fa estic a muntelui, pn la Saua Funduri. Localnicii o numesc deopotriv Plaiul Oii, muntele Funduri si, foarte rar, Plaiul Grnicerilor (ultimul nume nu-1 folosim, pentru a nu se confunda cu omonimul su de pe versantul vestic). Firele de obrsic adunate formeaz valea Funduri care, n aval, dup ce se uneste cu alte fire venite din Pietricica, se numeste Valea cu Ap. n imediata apropiere a cabanei Brusturet, conflueaz cu Valea Seaca a Pictrelor, care n aval poart denumirea de valea Brusturetului.
41

C. PIETRICICA La sud de Saua Funduri ia sfrsit creasta Pietrei Craiului, prelungindu-se cu creasta mult mai joasa a Pietricici. n ansamblu, Pietricica constituie o treapt intermediar ntre podurile calcaroasc din norduI depresiunii Podu Dmbovitei si creasta nalta a Pietrei Craiului. n comparatie cu aceasta din urma, Pietricica este mai putin cunoscut de drumeti. Prin realizarea proiectului elaborat de pionieri, si ea va avea n viitor cteva poteci turistice marcate, ccea ce o va scoate din anonimat. ntre vrful La Arsuri (1853 m) - al crui nume ne vorbeste de defrisarea jnepenisului si pdurii de molid prin ardere, pentru extinderea psunii - si vrfuI Pietricica (1 764 m), masivul si pstreaz caracterul de creast. La sud de acest vrf, cei doi versanti ai Pietricici au aspecte total diferite: cel estic se transform ntr-o culme domoal si lata, cu poduri ntinse, iar cel vestic se continu, ca si la nord, sub form de abrupt. Pietricica prezint, astfel, o asimetrie mult mai pronuntat dect subunitatile nordice (Piatra Craiului Mare si Piatra Mic). De aceea, in cuprinsul ei se diferentiaz dou subunitti: versantul vestic si versantul estic. ntruct Pietricica nu este nc o regiune turistic, nu detaliem aceste subdiviziuni. Impdurit aproape n ntregime spre est, fragmentat de cteva nseuri adnci si cu o zon
42

stncoas dc abrupt din ce n ce mai ngusta la vest, culmea Pietricica scade n nltime catre sud, printr-o serie de trepte, pn n punctul numit Sub Pietricic (1241 m). Dincolo de acesta se ntind podurilc calcaroasc si conglomeratice Berila, Plaiul Mare si Plicul, mrginite de cheile Dmbovitei si Dmbovicioarei care, altimetric, se ncadreaz n culoarul Rucr-Bran. Dintre vilc care brzdeaz versantii Pietricici, mentionm pe versantul vestic: Valea cu Apa, afluent al Vaii lui Ivan, avnd obrsia sub vrful La Arsuri, apoi Valea Larg, Valea Seac, Valea Speriatei si valea Gruiul Mirii, toate afluentc ale Dmbovitei. Pe versantul estic, toate vile debuseaza n valea Brusturet Dmbovicioara. Intre acestea, cele mai importante snt: Valea Copilului, Valca Muierii si Valea Pesterii care adun pe parcurs apele numeroaselor praie mai mici. Relieful carstic. Un elemcnt caracteristic al peisajului geografic din masivul Piatra Craiului este relieful carstic, a crei formare a fost favorizat de prezenta calcarelor. Relieful accidentat al crestci si abrupturilor ei, datorat tectonicii pronuntate a masivului (cu strate redresate pn la vertical), nu a permis crearea de forme carstice tipice (doline, uvalc etc.), ci dezvoltarea unui carst cu caracterc aparte, specific Pietrei Craiului (lapiezuri de stratificatie, vai torentiale carstice, hornuri etc.), ca si a unor formc
43

endocarstice (pcsteri, grote, avene). La formarea acestora a contribuit actiunea conjugat si simultana a proceselor peri-glaciare, respectiv crionivale si carstice n pleistocen si postglaciar (perioada cuatcrnar). Procesele crionivale (dc dezagregarc prin nghet-dezghet si de modelare prin actiunea zpezii) continu si azi, mai ales la altiudini dc peste 1 800 m, dar cu o intensitate mai redus. Proceselc carstice propriu-zise s-au manifestat mai mult la baza abrupturilor si pe podurilc netede de pe laturile de est si sud ale masivului, att pe calcare jurasice, ct si pe conglomerate calcaroase cretacice. Aici s-au format pesteri si avene de dimensiuni mai mari, precum si chei, forme cu relief pe care lc vom prezenta n cele ce urmeaz. Pesterile. Dupa Catalogul sistematic al pesterilor din Romnia, 1981 (C. Goran, 1982), la data de 1 decembrie 1981, n Piatra Craiului erau mentionate un numr total de 161 pesteri catalogate, dintre care 158 snt formate n calcare, iar trei n conglomerate. In ceea ce priveste dimensiunile, se cunosc 105 pcsteri cu o dezvoltare de peste 10 m, dintre care 102 n calcare, iar restul n conglomerate. Dezvoltarea cumulat a pesterilor n calcare. ajunge aici la 2343,4 m, iar dezvoltarea medie este de 16,4 m. Coeficientul pesterilor din Piatra Craiului, raportat la numrul total de pesteri al unitatii imediat superioare (grupa Carpatilor de Curbur), este de
44

19,6%, iar coeficientul pesterilor din acest masiv, raportat la totalul pesterilor n calcare si dolomite din Romnia, este de 2,35%. n ceea ce priveste tipul hidrologic, majoritatea pesterilor snt fosile, cu exceptia a dou care snt active (pesterile Izvoarele din Plai din bazinul Dmbovicioarei versantul drept). Pesterile din masivul Piatra Craiului snt grupate pe bazinele hidrografice ce-1 ncadreaz: 29 pesteri n bazinul superior al Brsei, cuprinznd versantul nordic al Pietrei Mici si abruptul nordvestic al masivului; 21 pesteri n bazinul Rului Zrnestilor (numit si Rul Mare din Prpstii), situate pe fatada sudic a Pietrei Mici si n sectorul de nord al abruptului estic (din care o pester n conglomeratc - avenul Vldusca); 62 pesteri n bazinul Dmbovicioarei, cantonate n partea sudic si abruptului estic al masivului, inclusiv al culmii Pietricicii (din care dou avene n conglomerate); 48 pesteri n bazinul Dmbovitei, incluznd abruptul vcstic al masivului si implicit pc cel al culmii Pietricica. Pesterilc au fost exploratc si cartografiate de Tr. Constantinescu, cercettor stiintific la Institutul de speologie ,,Emi1 Racovita" din Bucuresti, de membrii Cercului de speologie ,,Piatra Craiului" din Cmpulung, condusi de Ioan Dobrescu, precum si de cei ai cluburilor ,,Emi1 Racovit" din Bucuresti, Avenu1 si Silex din Brasov. Dimensiunile reduse ale pesterilor se datoresc - asa cum s-a vzut - tectonicii si
45

reliefului accidentat al masivului, care au redus ntr-o oarecare msur actiunea proceselor de modelare carstic. Se stie c suprafeele orizontale si cele cu nclinare foartc mic snt favorabile carstificarii, n timp ce suprafeele puternic nclinate, cum snt cele din Piatra Craiului, ofera conditii mai putin prielnice pentru dezvoltarea carstului tipic de suprafata. Astfel, apa din precipitatii, czut pe abrupturile masivului, se scurge rapid pe suprafata acestora si se infiltreaz ntr-o mai mic msura n masa calcarelor. Apa care reuseste s se infiltreze, fie c iese din nou la suprafat dup un traseu subteran foarte scurt (de ctiva metri sau cteva zeci de metri) si foarte apropiat de suprafata terenului, fie c ptrunde n interiorul stratelor care au o pozitie vertical sau aproape vertical si circul n masivul calcaros. Apa acumulat n acest fel are un traseu subteran mult mai lung, pn ce ajungc n unele locuri s ias din nou la zi la baza abrupturilor sau a stivei de calcare. Asa se explic puternicele izvoare carstice din Va1ea Rului Zrnestilor sau cele de la Glgoaie, de pe valea Brusturetului, precum si formarea avenelor. Dintre pesterilc existente n regiune se remarc, prin dimensiuni, dou mai importante: Pestera Ursilor si Pestera Dmbovicioara, ambele situate la limita masivului Piatra Craiului, pe traseele principale de patrundere dinspre sud n acest masiv. Ele au fost propuse s fie declarate rezervatii naturale speologice. La acestea se adaug dou avene
46

importante: Avenul din Grind si Avenul din Vldusea. Pestera Ursilor, cunoscut mai mult sub numele impropriu de Pestera de la Coltul Surpat, nume care de fapt apartine unei pesteri de pe Valea Cheii, numit si pestera La Uluce, este situat n Cheile Mici ale Dmbovitei (Cheile Plaiului), pe versantul drept, sub muntele Arsita, la altitudinea absolut de 850 m si relativ de 20 m. Ea a fost descoperit ntmplator, n anul 1951, de ctre un localnic, Gheorghe Simtinic, din satul Podu Dmbovitei. Pestera arc o lungims de 367 m, o denivelare negativ de 2 m si una pozitiv de 3 m. Galeria principal a pesterii (Galeria larg 130 m) prezint numeroase coloane si se ramific la vest n dou galerii mai mici: Galeria cu sant, n dreapta, si Galeria cu nisip, n stnga. Pestera prezint important paleozoologic datorita numeroaselor schelete de Ursus spelaeus si Capra ibcx, ntlnite aici. Pe planseul pesterii se gseste o mare cantitate dc nisip si pietrisuri aluvionare. Pestera Dmbovicioara, semnalat nc din secoIuI trecut, este una dintre cele mai cunoscute din tar. Se afl pe versantul stng al vii cu acelasi nume, n Cheile Pesterii, la gura Prului Pesterii sau Ciocanul (carc o dreneaz), pe soseaua care duce la cabana Brusturet. Ea se gseste la 12 m deasupra albiei, are o lungime de 629 m si o denivelare de + 31 m. Pna la punctul ,,La trs", pestera poate fi parcursa usor, nltimea tavanului mentinndu-se la 3 m. n pester circul un curent
47

de aer din profunzime spre deschidere, fapt care dovedeste c ea mai are n mod sigur si o alt comunicare cu exterioruI. Aventul din Grind, cunoscut si sub numele Gaura din Grind sau Gaura din Funduri si explorat pentru prima dat n 1936, este situat ntr-un gol de pdure, pe versantul stng al vii Steghii (Valea lui Stinghie), la altitudinea absolut de 1645 m, fiind sculptat n conglomeratc cretacice cu mare permeabilitate. Acesta se desfsoar aproape vertical pe o adncime de 122 m si are o lungime de 220 m, ocupnd locul 8 n lume n clasamentul celor mai adnci retele subterane de ap dezvoltate n conglomerate. Se poate repera usor, fiind ngrdit, pentru a nu cdea vitele n el. Vizitarea lui se recomand numai alpinistior cu echipament adecvat. Avenul din Vladusca, semnalat nc din prima jumtate a secolului trecut, se afl tot pe flancuI estic al Pietrei Craiului, ntre abruptul calcaros si poiana Vldusca, pe versantul drept al vaii cu acelasi numc la o altitudine absolut de circa 1700 m. El are o lungime de 83 m si o adncime de 71 m. Este modelat tot n conglomerate cretacice cu grad marc de permeabilitate. Nu poate fi vizitat dect de persoane care posed cunostinte de alpinism. n zona aferent Pietrei Craiului, pe una din arterele de ptrundere n masiv dinspre est, se afla Pestera cu Lilieci (Pestera Mare sau Pestera Bdichii) din satul Pestera, n partea nordic a
48

culoarului Rucr-Bran. Semnalat n documente locale cu mai multe secole n urm, aceasta pester, propus a fi declarat rezervatie speologic, este situat n vatra satului Pestera, pe versantul estic al Dealului Bisericii, ntr-un martor de eroziune calcaros, fiind suspendat la 50 m deasupra unei vlcele seci de pe dreapta Vii cu Calea, la altitudinea absoluta de 950 m. Ea are o lungime de 162 m si o denivelare de +8 m. Este format dintr-o singura galerie principal fosil, orientat est-vest. Lungimea ei poate spori prin degajarea si explorarea unor galerii laterale obturate cu material prbusit din tavan sau cu noroi. Se poate vizita oricnd, cu mijloace proprii de iluminare, fr s necesite un echipament speologic special. Cheile completeaz pitorescul peisalului carstic din regiunea masivului Piatra Craiului si se remarc printr-un aspect impunator. Acestea se ntlnesc pe laturile de sud-vest si de est ale masivului, fiind grupate mai ales n jurul depresiunii Podul Dmbovitei, unde se ntlneste cel mai mare complex de chei din tara (23 chci). Cheile Mici ale Dmbovitei (Cheilc Plaiului) marcheaz limita sud-vestica a masivului, fiind sculptate ntre podurile calcaroase ale muntilor Plic si Arsita. Ele se remarca printr-un aspect slbatic si au pereti verticali, stncosi, ce ating 200 m nltime, fiind brzdati de numeroase diaclaze, dar snt mai putin spectaculoase dect Cheile Mari
49

ale Dmbovitei, dinspre Rucr. Pe versantul drept al cheilor, la circa 600 m n aval de captul lor nordic, se afl Pestera Ursilor. Cheile snt strbatute de drumul carosabil Podu DmboviteiStic, continuat n amonte pn aproape de obrsia Dmbovitei. Imediat la nord de chei, valea, spat n sisturi cristaline, se lrgeste brusc. Pe latura estic a masivului se nsiruie cheile din lungul Rului Zrnestilor si al Dmbovicioarei, sculptate pe fundul ulucului depresionar dintre Piatra Craiu'ui si Mgurile Branului. Cheile Prpstiilor ncep pe prul Vldusca si se continu pe Rul Zrnestilor, unde au un aspect slbatic si pereti impuntori pe o lungime de circa 2 km, pn n dreptul satului Mgura. Cheile au ramificatii pe cursul inferior al praielor Brusturet, Curmturii si Znoaga. Mai jos, pn la iesirea din munte, rul strbate un defileu cu versanti impduriti. Pe valea Dmbovicioarei se afl mai multe chei al cror nume dup denumirile pe care rul le poart de-a lungul cursului su. Se individualizeaz cinci sectoare de chei tiate n calcare jurasice, cu o lungime total de peste 5 km si separate de portiuni mai largi ale vii (bazinete), formate n marne s calcare marnoase cretacice. Ele se succed de la nord la sud astfel: Cheile Vii Seci a Pietrelor, Cheile Brusturetului, Cheile Ciocanului (dup numele satului de deasupra peretelui lor estic), cheile Pesterii si Cheile
50

Dmbovicioarei. Dintre acestea se remarc, prin dimensiuni si aspect, cheile Dmbovicioarei si ale Brusturctului. Cheile Dimbovicioarei, sculptate pe o lungime de 1,8 km n podul calcaros dintre depresiunile Dmbovicioara si Podul Dmbovitei, se remarc printr-un aspect monumental datorit peretilor verticali sau chiar aplecati peste albie, cu nltimi dc peste 200 m. Pe suprafata peretiior se observ stratificatia calcarelor jurasice cenusiialbicioase, dispuse n bancuri groase la partca inferioar si calcare albe (cretacice infcrioare) n plci la partea superioara. Peretii snt strbtuti de fisuri, torenti de pietre, scobituri etc. Cheile Brusturetului se desfasoar pe 0,75 km, ntre confluenta cu Prul Copilului si izvoarele carstice "Glgoaie", fiind spate n calcare masive jurasice. Ele reprezint cele mai nguste si mai slbatice chei de pe cursul acestui ru si sunt strbtute de drumul forestier care duce spre cabana Brusturet, continundu-se pe Valea Seac a Pietrelor pn aproape de stna din Grind. ALCTUIREA GEOLOGIC Creasta Pietrei Craiului reprezint flancul vestic, puternic redresat, al unui mare sinclinal orientat pe directie aproximativ nord-sud si alctuit din formatiuni sedimentare mezozoice dispuse transgresiv peste un fundament de sisturi cristaline. Flancul estic al acestui sinclinal este
51

normal si constituie sirul nltimilor mai mici (culmea mpdurit Coja - Glma Sprturilor), ce marginesc spre vest ,,P1atforma Branului". I. Sisturile cristaline. Fundamentul stivelor de calcar este alctuit din sisturi cristaline. Pe latura vestic a masivului, acestea snt reprezentate prin sisturi cloritoase cu sericit si albit sau cu sericit si cuart. Acestea apartin complexuIuI de Clusu-Tmsel si ocup toat partea vestica, situat la sud de valea Vldusca. Un sector mai restrns, situat ntre valea Vldusca, Valea Podurilor si Brsa Tmasului, este constituit din sisturi muscovito-cloritoase cu porfiroblaste de albit si reprezint complexul de Leresti-Tmas care, ca si complexul de ClusuTmsel, apartin seriei de Leaota. n partea nordic, spre Brsa Mare, sisturile cristaline apar insular, n cea mai mare parte fiind acoperite de grohotisuri cuaternare. Ele formeaz complexul de Voinesti-Ppusa (seria de Cumpna) si snt constituite din paragnaise si micasisturi cu ntercalatii de amfibolire. II. Formatiunile sedimentare apar n perioadelor jurasic si cretacic si snt reprezentate n special prin calcare si conglomerate, pe care sau acumulat grohotisuri cuaternare. Peste fundamentul cristalin s-au depus cteva orizonturi subtiri formate din microconglomerate cu elemente de cuart, gresii calcaroase si calcare marnoase, ce apartin doggerului. Urmeaz stiva de calcare de vrst kimmeridgian - tithonic, ce are o
52

grosime considerabil (variaz de la 300 m n sud, Pietricica, pn la 1 200 m n nord, Piatra Craiului Mare). Suprafata ocupat de calcare are circa 25,1 km2. Din totalul mentionat, 20,8 km2 reprezint o arie continu, lat de 0,7- 1,5 km si lung de peste 18 km (flancul vestic al sinclinalului), care ocup partea superioar a masivului, formnd creasta Pietrei Craiului pe ntreaga ei ntindere; restul (4,3 km2) are o repartitie insular n cadrul vilor periferice masivului. O caracteristic aparte a calcarelor este dat de puternica lor stratificatie, Piatra Craiului reprezentnd masivul calcaros din Romnia cu cea mai accentuat stratificatie. Calcarele de aici snt n parte recifale, adic s-au format din recife de corali (vietti cu schelet calcaros) care triau fixate pe stnci n conditiile unei mri calde, asemntoare celor actuale de la tropice si ecuator. n urma miscrilor de ncretire ce au format lantul carpatic, stratele de calcar au fost cutate si redresate la vertical sau chiar rsturnate, dup cum poate constata orice turist care priveste abruptul vestic si nord-vestic, ncepnd din Pietricica si pn n nord, pe vrful Turnul. Drumetii care strbat creasta pot observa, pe faa peretilor splati de ploi sau brzdati de torentii de grohotis, resturile fosile ale organismelor care au format aceast roc. Calcarele au o rspndire apreciabil si n jurul masivului, n special pe latura sa estica (culmea Toanches - Coja - Glma Sparturilor) si pe
53

cea sudica, unde acestea formeaz muntii din jurul depresiunii Podul Dmbovitei (Posada, Gruiul Ratei, Vntarnita, Ghimbavul, Zacote etc.). De prezenta acestor calcare se leag, asa cum s-a vzut, o gama variat de forme de relief carstic si n special cheile pitoresti de pe vile Rului din Prpstii, Valea Seac a Pietrelor, Brusturet, Dmbovicioara, Dmbovita etc. Conglomeratele stau peste calcare, n cadrul lor diferentiindu-se dou serii: a) Conglomeratele de vrst aptian superioara, constituite din elemente calcaroase cu ciment greso-calcaros, fapt pentru care la actiunea eroziunii se comport asemntor calcarelor. Ele ocup o larg suprafat pe versantul estic (din Valea Curmaturii pn n valea Funduri). b) Conglomeratele de vrst vracono-cenomanian snt formate din elemente cristaline cu ciment greso-argilos si de aceea pe ele se formeaz ruri permanente. Aceste conglomerate se gsesc pe versantul estic din sudul masivului (Pietricica). n nord (Piatra Mic) snt caracteristice conglomeratele cu gresii calcaroase. La est de culmea Cojei, conglomeratele se continu pe o suprafat ntins n depresiunea sau platforma Branului, pe la Moieciu si Simon. Depozitele cuaternare snt reprezentate prin grohotisuri calcaroase acumulate la baza versantilor abrupti, unde au o mare rspndire. Grohotisurile snt alctuite din fragmente colturoase de calcar, de mrimi variabile, inclusiv
54

blocuri mari, si dispuse sub forma unor conuri si tpsane n dreptul torentilor de pietre ce brzdeaza peretii stncosi ai masivului. O amploare deosebit au conurile de grohotis de la baza abruptului vestic, unde se remarc n special Marele Grohotis, numit local "Horjul Mare". Partea inferioara a acestor acumulri de grohotis (horjuri), alctuit mai ales din blocuri stncoase mai vechi, este fixat si acoperit de pdure, n timp ce la partea superioar, deasupra limitei pdurii, se ntlnesc grohotisuri mobile, mai noi si, n general, mai mrunte. Cea mai mare parte a acestor depozite s-a format n urma dezagregrii calcarului prin nghet si dezghet, n conditiile climatului aspru din timpul fazelor glaciare cuaternare (pleistocene), cnd actionau puternic procesele periglaciare, dar aceste procese continu si astzi, cu o intensitate mai mica. CLIMA n general, clima masivului Piatra Craiului nu difer mult de a celorlalte regiuni nalte din Carpatii Meridionali. Totusi, pozitia geografic, nltimea, orientarea si configuratia reliefului imprim climei unele particularitti locale, asa cum se va vedea din prezentarea principalelor elemente meteorologice: temperatura aerului, vnturile, nebulozitatea si precipitatiile atmosferice. Temperatura aerului. Partea inferioara a
55

versantilor si poalele masivului snt cuprinse n cadrul izotermei anuale de 20C, iar portiunile nalte ale crestei Pietrei Craiului au o temperatura medie anuala de 00C, in timp ce regiunile cele mai nalte ale muntilor vecini (Fgras, lezer, Bucegi) ajung la temperaturi medii anuale de -20C. Variatia pe vertical a temperaturii aerului este conditionat att de altitudine, ct si de nfatisarea reliefului, care provoac frecvente inversiuni termice. n zilele scnine si fr vnt, mai ales iarna, aerul rece de pe creast coboar pe fundul vilor si depresiunilor limitrofe, mai adpostite (n special n Depresiunea Brsei). Din aceast cauza, iarna, pe creasta Pietrei Craiului, la nltimi de peste 2 000 m, temperatura aerului este uneori mai ridicata dect n depresiunile nvecinate. Orientarea masivului de la nord la sud produce diferentieri n ceea ce priveste intensitatea insolatiei si din aceast cauz apar climate locale diferite. Astfel, pe versantul estic, maximum de ncalzire se produce dimineata, cnd o parte din cldura solar cste folosit pentru a restitui solului cldura pierdut prin radiatia nocturn. De aceea, acest versant cste scutit, n general, de ncingerea excesiv la trecerea soarelui la meridian, avnd un climat mai moderat, n timp ce versantul vestic, fiind mai puternic expus radiatiei, are un grad mai ridicat de insolare. Contrastele termice ca efect al orientrii masivului, fr s aib valori prea mari, se reflect
56

n peisajul diferit al celor doi versanti. Ele variaz n raport cu altitudinea, devenind mai mari pe masur ce aceasta creste. Versantul brnean al Pietrei Mici si al vrfului Turnul, prin expozitia sa ctre sud, are un climat local aparte, cu temperaturi mai ridicate si uscaciune mai accentuat, rcflectat ntr-o mic msur si n vegetatia pajistilor alpine, care aici cuprind unele elemente termofile si xerofile. Dimpotriv, pe dosurile nordice si nord-vestice, mai umbrite, ale masivului, se ntlnesc amplitudini termice mai reduse si un grad ridicat de umezeala, ceea ce cxplic naltimea mai mare a limitei superioare a pdurii de conifere (1650-1750 m). Vnturile. Datorit pozitiei izolate si configuratiei generale a masivului, creasta Pietrei Craiului, nconjurat de arii depresionare, este supus aproape permanent actiunii vnturilor, care n aceasta regiune au o frecvent si o intensitate deosebite. Intensitatea vntului creste odat cu altitudinea, atingnd valori maxime n zona cea mai nalt a masivului si mai ales a versantilor vestic si nord-vestic, expusi vnturilor dominante. Frecventa si vitezele maxime ale vnturilor se ntlnesc de obicei spre sfrsitul iernii si nceputul primverii, vara fiind un anotimp mai calm. La fel ca n masivul Bucegi, vnturile dominante din zona alpinii a Pietrei Craiului au o directie aproape constant n tot timpul anului, de la nord-vest ctre sud-est. Aceast directie se poate
57

constata dupa efectele vntului asupra vegetatiei, solului si zpezii. Astfel, n unele locuri de pe coastele nord-vestice si vestice sau chiar pe creast, n zona Pietricica - Saua Funduri, se pot vedea molizi cu coroana n ,,drapel" (adica asimetric) din cauza triei vnturilor dominante. n timpul iernii si primverii, directia vnturilor dominante se poate deduce dup modul de depunere a zpezilor. Astfel, pe versantul estic, adpostit, zpada sc acumuleaz n cantitti mai mari n asezaturile padinilor si vlcelelor din abrupt, unde este mai afnat si troienit. Dimpotriv, pe versantii vestic si nord-vestic, zpada este n general viscolit si compact, avnd o grosime mai mic, iar pe creast ea este spulberat si depus ntr-un strat subtire, de obicei nghetat, formnd n partea opusa (catre est si sudest) cornise (streasini) ce se mentin uneori pn strsitui lunii martie. La poalele estice ale masivului se manifest un alt vnt care bate att vara ct si iarna, dinspre nord si nord-est. El ptrunde dinspre Tara Brsei prin Curmtura Pietrei Craiului, canalizndu-se pe ulucul depresionar din lungul vii BrusturetDmbovicioara, bine nchis la est de magurle Branului. Acest vnt, denumit de localnici ,,Pietrarul", creste n intensitate mai ales la nceputul primverii, cnd poate produce efecte distructive asupra pdurilor, prin doborrea unor parcele ntregi de arbori.
58

Nebulozitatea. Piatra Craiului are un grad ridicat de nebulozitate, numrul mediu anual de zile acoperite fiind de circa 180-200 n etajele alpin si subalpin si circa 160-180 zile n zonele mai joase dinspre poalele masivului, n timp ce numarul mediu al zilelor senine este de numai 6080 pe an. Pozitia izolat a masivului ntr-o zona de interferent a maselor de aer n miscare face ca portiunile sale nalte s fie mai nnourate dect depresiunile limitrofe si foarte bogate n precipitatii. Calcarele albe din care este alcatuit masivul Piatra Craiului reflect o mare cantitate de cldur primita de la soare. De accea vara, ca o consccint a nclzirii intense, aerul se ridic pe pantele muntelui si se rceste adiabatic, formnd nori de tip cumulus. Uneori, pe timp senin si mai ales iarna, se poate observa de pe creasta un fenomen spectacujos, si anume acele ,,mri de nori", formate din nori de stratus de mic altitudine, care se dispun deasupra vilor si clepresiunilor, lasnd liber portiunea nalt a crestei ca o insul ce rsare din ntinderea alb a norilor. O alt forma de nebulozitate foarte obisnuit n zona nalt a Pietrei Craiului este ceata (negura), cunoscut si sub numele local de boaghe. Uneori, cnd dureaz mai mult timp si este mai dens, ea ngreuiaz orientarea si circulatia turistilor. Insolatia intens pe creast si vntul duc la
59

formarea norilor de convectie termic, care n timpul verii produc frecvent averse de ploaie cu descrcri electrice. Acestea stnjenesc de obicei deplasarea drumetilor pe creasta si n zonele de abrupt. Precipitatiile atmosferice. Piatra Craiului este situat ntr-o regiune bogat n precipitatii. Pozitia ei izolat n larga arie depresionar dintre masivele Bucegi si Fgras, precum si directia perpendicular a crestei pe cea a vnturilor umede, dominante, dinspre vest si nord-vest, fac ca Piatra Craiului s primeasc o mare cantitate de precipitatii. Frecventa si cantitatea precipitatiilor atmosferice cresc odat cu altitudinea pn la 1800-2000 m, de unde ncep s scad. Astfel, media cantittilor anuale este de 1100-1300 mm n etajul inferior si 1000- 1200 mm n cel superior (zona crestei). Precipitatiile snt repartizate aproximativ uniform n cuprinsul masivului, datorit configuratiei lui orografice simple. Se remarca, totusi, deosebiri ntre cei doi versanti; cel vestic primeste anual cu 100- 150 mm mai multe precipitatii. Cele mai bogate precipitatii cad n luna iunie, iar cele mai reduse se nregistreaz toamna si la sfrsitul lunii februarie, inclusiv n martie. n lunile de var, aproape zilnic - nainte clc amiaz - deasupra crestei se formeaz nori cumulus si cumulo-nimbus care dau adesea ploi torentiale, cu descarcri electrice violente, iar uncori grindin, mzrichc sau chiar lapovit si
60

ninsoare. n etajul alpin al masivului Piatra Craiului, la o altitudine de pcste 2000 m, temperaturile sub 0oC, mentinndu-se o mare parte din timpul anului, determin precipitatii sub form de zpad. Acestea reprezint circa 50% din totalul precipitatiilor. Ninsorile cele mai frecvente snt n ianuarie si la nceputul lunii februaric, cnd se nregistreaz si cele mai sczute valori ale temperaturii aerului din timpul anului. Pe creast zpada se mentine din noiembrie pn n aprilie, iar n locurile mai dosnice chiar mai mult. Dup cum s-a vzut, zpada se depune n mod inegal in cadrul masivului, n functie de directia vntului dominant, de orientarea si configuratia versantilor. Astfel, zpada este spulberat de pe povrnisurile expuse vntului (cel mai frecvent de pe cel nordvestic) si depus n partea superioar a pantelor estice si sudice, precum si pe fundul vilor si n depresiunile adpostite. De asemenea, datorit reliefului accidentat al peretilor, zpada nu se poate depune dect pe brne si pe portiunile mai netede ale hornurilor si vlcelelor. O mare parte din zpada czut de pe versantii abrupti se ngrmdeste n vi si la baza abrupturilor. Stratul de zpad de pe povrnisurile muntelui nu se mentine tot timpul n aceeasi pozitie si, datorit gravitatiei, se disloc si se prbuseste, formnd avalanse. De obicei, acestea se produc prin prbusirea corniselor de zpad de pe creast. De aceea, avalansele snt mai frecvente
61

pe coastele estice si sud-estice ale crestei, unde, datorit vntului dominant, se acumuleaz cantitti mai mari de zpad. Uneori, avalansele pot pune n pericol viata turistilor si, din aceast cauza, se impune o atentie deosebita la parcurgerea traseelor turistice n sezonul de declansare curent a avalanselor : avalanse de suprafat n ianuarie martie; avalanse de fund n aprilie - mai. Ele se pot produce fie pe suprafcte mai mari, fie liniar, pe vile torentiale din abrupturi. Prin actiunea repetat, an de an, pe aceleasi trasee, ele dau nastere vilor torentiale largi numite "culoare de avalanse". Tot ele contribuie si la lrgirea hornurilor si vlcelelor. Dup locul de desprindere a masei de zpad se pot deosebi, de asemenea, avalanse de abrupt si avalanse dc la baza abruptului. Avalansele se produc mai ales n vile larg deschise n portiunea superioar si puternic nclinate de pe abruptul estic (de exemplu: pe Valea Cheii de sub Grind, la obrsiile vii Mrtoiului, la obrsia vii Funduri etc.), pe abrupturile situate sub zonele de cornise (de exemplu: portiunea vrfurilor Timbalul Mare, Timbalul Mic etc.). Pe lng ploi si zpezi, precipitatiile atmosferice din masivul Piatra Craiului se produc si sub form de rou, brum, burnit, lapovit, chiciura, polei. Dintre acestea, chiciura, fenomen de iarna specific muntelui, este ntlnit pe creast, depunndu-se la suprafata stncilor, vegetatiei si
62

stlpilor de marcaj, pe care le mbrac cu un strat alb, sclipitor, de gheat. FLORA SI VEGETATIA n Piatra Craiului, datorit configuratiei orografice (creast ascutit, mrginit de abrupturi stncoase), vegetatia, desi nu este prea abundent, prezint totusi numeroase elemente caracteristice pe brnele, padinile si stncriile masivului. Se remarc n primuI rnd flora din etajul alpin. Specificul acesteia este dat de endemismele carpatice si de plantele calcicole care snt foarte rspndite n muntii din zona Brasovului (Postvaru, Piatra Mare) si n Bucegi. ntre acestea se pot aminti: Thesium kernerianum (mciulia), Draba haynaldi (flmnzica) etc. Cel mai remarcabil cste ns un element endemic specific Pietrei Craiului, care nu se mai gseste n alte regiuni: Dianthus callizonits (garofita Pietrei Craiului), ce reprezint unul dintre cele mai interesante endemisme ale Carpatilor nostri. La acestea se adaug numeroasc specii rspndite n general n masivele calcaroase sau care vegeteaz pe substrat calcaros: Phyllitis scolopendrium (limba cerbului), Cystopteris monlana (feriga de piatr), Cystopteris fragilis ssp. alpina, Rumex scututus (stegia), Silene acaulis (iarba rosioar), Sedum atratani (iarba de soaldina), Dyras octopetala (argintica), Gerarinim macrorubizum (priboi), Helianwemum alpestre
63

(iarba osului), Daphne creoram (tmita), Gentiana intea (ghintura galben), Eritrichium nanum (ochiul sarpelui), Leontopodium alpimum (floarea de colt, albumita sau albumeala). O particularitate esential a Pietrei Craiului, legat de pozitia si directia crestei sale stncoase, este diferentierea conditiilor si factorilor geografici pe cei doi versanti. Aceasta este determinat n special de expozitia si nclinarea deosebit a pantelor si este pus n evident, ntre altele, prin repartitia si caracterele vegetatiei, precum si prin frecventa si ntinderea diferita a asociatiilor vegetale n cuprinsul masivului. nltimea apreciabil si configuratia orografic a masivului Piatra Craiului fac ca vegetatia s fie distribuit conform zonalittii geografice verticale, n doua zone de vegetatie, si anume: la poalele masivului o zon mpdurita (zona forestier), iar pe creast o zon lipsit de pduri (zona alpin). Aceste zone se mpart la rndul lor n etaje de vegetatie, caracterizate prin prezenta anumitor specii de plante sau asociatii vegetale. n cuprinsul zonelor si etajelor, vegetatia este reprezentat printr-o serie de formatii vegetale deosebite prin nftisarea si conditiile dc viat: pdurile, fnetele, tufrisurile, pajistile subalpine si alpine, vegetatia vlcelelor subalpine si alpine, vegetatia stncilor, vegetatia grohotisurilor, vegetatia alpin a crestei. n cele ce urmeaz prezentam pe scurt, dup Al. Beldie, formatiile vegetale proprii celor dou zone de vegetatie, ale cror elemente floristice se
64

pot identifica n plin sezon de vegetatie (iunieseptembrie). I. Zona forestiera. Creasta Pietrei Craiului este ncins pe la poale de un bru larg de pduri dese si ntunecate, care scot n evident, prin contrast, albul sclipitor al calcarelor jurasice. Pdurile din aceast regiune se grupeaz n dou etaje: etajul montan mijlociu si etajul montan superior. 1. Etaju1 montan mijlociu. Acesta ocup partea inferioar a masivului si este alctuit din pduri de amestec de fag cu brad sau de brad cu fag, la care se altur, diseminat, molidul si alte specii lemnoase nsotitoare. Limita superioar a etajului corcspunde cu limita superioara de vegetatie a fagului, care oscileaz n jurul altitudinii de 1400 m. La poalele vestice ale masivului, aceste pduri se ntlnesc numai pe conurile de grohotis calcaros provenit din hornurilc si vlcelele ce brzdeaz versantii. n arboretele din partea centrala a masivului, la altitudini cuprinse ntre 1150-1300 m, bradul (Ables alba) devine dominant mai ales n padinile adnci, adpostite, n conditii de umiditate ridicat. n arboretele din zona situata ntre valea Crpturii si Padina lui Cline se remarc prezenta unor plcuri de tisa (Taxuf haccata) instalate la altitudini de 1200 m. Pdurea de chei si vegetatia din lungul vailor nguste din cadrul etajului montan mijlociu. Pe peretii abrupti si pe bolovnisurile din vile
65

adnci, cu umezeal ridicat si cu luminozitate redus, snt instalate arborete de paltin si ulm cu elemente diseminate de fag, brad si molid. Pe fundul cheilor, vlcelelor sau padinilor adnci si nguste de pe versantii nordic si nord-vestic si n special n valea Crpturii se afl o flor ierbacee bogat, care cuprinde numeroase specii de ferigi, dintre care mai rspndite snt: Phyllitis scolopendrium (limba cerbului), Cystopteris montana. (feriga de piatr) etc. 2. Etajul montan superior. Pdurile din acest etaj, extinse pe versantuI nord-vestic pn la 1750 m alt., snt constituite exclusiv din molidisuri. Molidisurile. Acestea formeaz un bru continuu la poalele crestei, avnd o extindere mai mare pe versantii nordic si nord-vestic, unde urc pn la altitudini de 1600-1750 m. Arboretele de molid au o dezvoltare viguroas mai ales pe locurile netede si n depresiuni, n timp ce la baza peretilor stncosi si n portiunile cu mari acumulri de zpad n timpul iernii au o stare de vegetatie mai slab si o consistenta mai redus. Tot la baza peretilor abrupti, n cadrul molidisuriior se ntlnesc exemplare scunde de brad de mare altitudine (1 670 m), datorit unui climat local favorabil, cauzat de cldura radiat de stncile de calcar. De asemenea, este interesant inversiunea de vegetatie ntlnit pe vile ce brzdeaz versantul dinspre valea Brsei, unde, din cauza
66

umezelii mai mari, molidul coboara pe funduI vilor, n timp ce versantii snt ocupati de fagete cu brad. Pinetele. Pc versantul nordic al Pietrei Craiului, ntre valea Crpturii si Padina lui Cline, se ntlnesc plcuri rare de pinete de stncrii numai pe feele cu expunere vestic si pe crestetul muchiilor abrupte si stncoase, ntre 1350 si 1500 m altitudine. Fnetele. n cadrul zonei forestiere se pot aminti si pajistile secundare care au aprut pe locurile unde pdurea a fost defrisat. si care n prezent snt folosite ca fnete. Intre acestea se remarc fnetele bogate care mpodobesc peisajul odihnitor de la poalele Pietrei Craiului ctre valea Brsei. Acestea snt instalate n cea mai mare parte pe conuri de grohotis si caracterizate mai ales prin asociatii de pius rosu (Festicea rubra) cu ovascior (Helictotrichon pratense ssp. alpinum), arnica (Arnica montana) etc. II. Zona alpin. Aceasta ocup creasta si versantii abrupti ai masivului, desfsurndu-se deasupra cingtorii de pdure. In zona alpin se deosebesc doua etape de vegetatie: etajul subalpin si etajul alpin propriu-zis. 1. Etajul subalpin se ntinde deasupra limitei superioare a pdurii ncheiate (circa 1650 m), pn la 1900 m altitudine, fcnd tranzitia ntre zona forestier si etajul alpin propriu-zis. n partea inferioar a etajului subalpin cresc rristi sau
67

exemplare izolate de arbori, iar mai sus se ntind tufrisuri dc jneapn (Pinus montano) si de alti arbusti, precum si pajistile subalpine. Tufrisurile. ntre tufrisuri se remarc n special jnepenisurile care ocup mari suprafete pe versantii nordic si nord-vestic, avnd o dezvoltare optim la altitudini cuprinse ntre 1700 si 1900 m n conditii dc lumin difuz si umiditate atmosferica relativ ridicat. ntre tufele de jnepeni se afl o vegetatie nsotitoare format din ericacee ca: afin (Vacc'mium murtillus), merisor (Vaccinium vithidaca) si smirdar sau bujor de munte (Rhododendron kotschui) etc. De asemenea, se ntlnesc sporadic tufe de anin de munte (Alnus viridis), ca de pild sub saua ,,La Zaplaz," (deasupra vii Spirlei). Brnele, feele mai nsorite si locurile acoperite permanent cu zpad n timpul iernii snt mpodobite cu tufrisuri de smirdar, carc adesea este asociat cu afin si merisor. Plcuri insulare de smirdar se ntlnesc n pajistile de pe brnele etajului alpin, tinznd la invadarca si nlocuirea treptat a pajistii ierboasc. Pajistile subalpine, alcatuite dintr-o vcgetatic bogat si variat de ierburi, acoper raristile de la limita superioar a pdurii, ca si coastele si brnele suspendate pe peretii Pietrei Craiului. Mai rspndite snt pajistile cu paius rosu (Festitea ribra fallax), caracteristice zonei forestiere, dar care ptrund destul de mult si la altitudini mai mari, pe locuri netede sau pe
68

povrnisuri mai putin nclinate. Pe fundul vlcelelor si hornurilor subalpine, datorit insolatiei mai reduse si umezelii accentuate, snt rspndite asa-numitele buruienisuri subalpine. Acestea snt alctuite de obicei din asociatii de trestioar (Calamagrostis arundinacea), margarete (Crisantbemum lencanthemuni) etc. In vlcelele si hornurile umbrite de pe versantul nordic snt caracteristice o serie de specii ombrofile. ntre acestea se disting: Doronicum carpaticum (glbinele de munte) ce cresc n plcuri si, pe alocuri, Cortusa mathioli (ciubotica ursului), cu flori rosii-purpurii. Pe grohotisurile fixate cu soluri schelet, pietroase, se gsesc asociatii de Festura rupicola ssp. saxatilis (paius) si Poa nemoralis (iarba deas). Vegetatia stncilor. In fisurile de pe peretii nalti care domin vile Brsei si Dmbovitei se ntlnesc plcuri sau exemplare izolate de specii saxicole si calcicole, care mpodobesc decorul original al stncriilor de calcar. La limita inferioar a etajului subalpin, dup cum se vede pe creasta dintre valea Podurilor si valea Vldusci, la 1600 m altitudine, predomin, de obicei, asociatii de Sesleria kanaldiana (coada iepurelui), la care se adaug plcuri de arginlic (Dhyas octopctala), iarba osului (Helianthcmum alpestre) si floarea de colt (Leontopodiuni alpinum), una din podoabele nepretuite ale florei din Piatra Craiului. Pe stncile nierbate de pe versantul vestic,
69

asociatiile de Sealeria devin mai bogate n specii, fiind asemntoare celor de pe brnele Bucegilor. Pe stncile umede din hornurile cu zpad mai persistent de pe versantul nordic (de exemplu sub Brul Ciornga Mare, la 1750 m altitudine) se ntlnesc: crini de stnc (Liovdia serotina), piciorul cocosului (Rantmenlifs alpestris), toporasi galbeni de munte (Viola biflora) etc. Vegetatia grohotisurilor. Grohotisurile au o flor variat n functie de altitudine, expozitie, umiditate, dimensiunile fragmentelor si gradul de fixare. Plantele pionier care se instaleaz printre grohotisuri in exemplare izolate sau n plcuri snt Linarta alpina. (linarita) si Rumex scutatus (steghia). Primul stadiu de fixare a grohotisurilor din ntregul masiv este realizat de specii ca: Poa memoralis var. agrostoides (iarb deas), Papaver turenaicum - ssp. corona sanctistephan (macuI galben), Cardaminopsis arenosa (frigurele), Senecio squalidus (cruciulita) etc. In stadiile mai avansate de fixare se succed o serie de asociatii de tranzitie care cuprind de obicei: Genmium robertianum (napraznica), Druoptens robertiana (feriga) etc. 2. Etajul a1pin, situat la altitudini de peste 1900 m, ocup partea nalt a crestei, fiind caracterizat prin anumite asociatii de pajisti si printr-o vegetatie adaptat conditiilor climatice aspre de la mari altitudini. Acestea cuprind numeroase endemisme carpatice n general, precum si cele caracteristice muntilor calcarosi ai
70

Brasovului. Compozitia floristic a pajistilor prezint deosebiri apreciabile pe cei doi versanti ai masivului, datorit configuratiei reliefului si expozitiei lor diferite. Astfel, pe versantii foarte abrupti si stncosi dinspre vile Brsei si Dmbovitei, cu expozitie general spre nord, nord-vest si vest, pajistile se reduc la brnele ntrerupte de jgheaburi si la unele ,,asezturi" ale padinilor, unde cresc n conditii de insolatie redus, umiditate atmosferic relativ ridicat si de mentinere ndelungat a stratului de zpad. In aceste locuri greu accesibile si nepsunate, pajistile si pstreaza compozitia lor floristic natural. Aici, pajistile snt alctuite mai ales din asociatii de graminee si ciperacee, specifice pantelor repezi, cu soluri schelet. Pe ramificatiile cu directie est-vest ale crestei, versantii nordici snt ocupati de tufrisuri de smirdar. Pe versantul dinspre valea Dmbovitei, datorit insolatiei mai puternice si umidittii relativ mai sczute, pajistile au elemente mai xerofile si deci caractere asemntoare cu pajistile de pe versantii sudic si sud-estic ai masivului. Pe versantii estic si sud-estic, care au abrupturi stncoase numai n partea superioar a masivului si o nclinare generala mai redus, pajistile ocupa suprafete ntinse, fiind ns, pe alocuri, degradate din cauza psunatului. Pajistile alpine de pe acesti versanti ai masivului ("fata muntelui") se deosebesc substantial de cele de pe
71

versantul nordic (,,dosu1 muntelui"). Aici apar specii care lipsesc pc versantuI opus sau care se gsesc numai pe feele dinspre valea Dmbovitei, ca Gentiana Ituca (ghintura galbena), Centaurea kotschuana. (zlvoc), Knantia Inngiolia. Cerastium arvense var. ciarcanense (cornut) etc. De asemenea, brnele foarte nclinate si grohotisurile fixate din golul alpin al acestui versant snt ocupate de pajisti cu Festuca rupicoIa ssp. saxatilis. Pe brnele nsorite se ntlnesc pajisti de SesIeria haunal-diana (coada iepurelui). Vegetatia crestei. Partea superioar a crestei stncoase, cu vrfurile ei nalte din etajul alpin, are o vegetatie adaptat unor conditii climatice aspre, caracterizate, asa cum s-a vzut, prin temperaturi sczute, uscciune, vnturi puternice si, ca urmare, prin lipsa nvelisului de zpad n timpul iernii. Aici, vegetatia este reprezentat prin elemente alpine rezistente la nghet si la actiunea de deflatie a vntului, care se dispun discontinuu sub form de pernite sau rozete de frunze alipite de sol. In portiunea cea mai nalt a masivului, si anume ntre vrfurile Piscul Baciului si Timbalul Mare, se pot vedea o serie de elemente alpine proprii muchiilor expuse vnturilor puternice, ca de exemplu: plcuri de Sesleria coernlans (mlaiul cucului), Carcx sempervirens (rogoz de munte) si Dryhas octopetala (argintic) etc.

72

FAUNA Fauna ntregeste pitorescul peisajului montan si mai ales al celui alpin, pstrndu-se ntro form mai putin modificat dc interventia omului, datorita slbticiei masivului si gradului redus de accesibilitate. Poate din aceast cauz, fauna de aici a fost mai putin cercetat n comparatie cu cea a altor masive si este mai putin cunoscut. n pdurile de la poalele Pietrei Craiului, de pe culmile si de pe magurile mrginase, precum si n etajul subalpin se gsesc numeroase mamifere ca cerbul, cprioara, mistretul, la care se adaug o serie de mamifere carnivore (lupul, rsul, vulpea). Un animal frecvent este si ursul, care populeaz mai ales pdurile compacte de conifere dinspre vile rurilor Brsa, Dmbovita si BrusturetDmbovicioara. Aici trieste att ursul furnicar, de talie mic, ct si ursul cafeniu, mai mare, care atac destul de des turmele de oi de la stne. Acesta din urm se afl mai ales n pdurile de rsinoase din muntii Tmsel, Valea lui Ivan Funduri, Pietricica si Piatra Mic. n etajul alpin, n noianul stncriilor si brnelor din abrupturi, se ntlneste capra neagr, animal rar, specific acestor tinuturi slbatice. Ocrotit prin legile trii ca monument al naturii, prin prezenta ei n numar apreciabil (circa 250 exemplare), capra neagr sporeste mretia crestei. Piatra Craiului este una din principalele statiuni
73

din Carpatii nostri populate de capre negre, pe lng cele din Retezat, Fgras si Bucegi. Acest animal populeaz mai ales peretii stncosi de pe versantii nord-vestic si vestic, unde cste ocrotit n rezervatia natural Piatra Craiului Mare. Dintre celelalte animale amintim roztoarele. Acestea snt reprezentate prin veverit (Sciunts vulgaris) care se ntlneste n pdurile de fag cu brad sau n bradete, cteva specii de soareci etc. Reptilele snt reprezentate prin soprle ca Lacerta agilis, Lacerta muralis, care triesc n zona forestier, sau Lacerta vivipara, ntlnit pe stncile din golul alpin. Se ntlnesc si serpi, ca vipera comun (Vipera berus), care gseste conditii favorabile n locurile stncoase nsorite, apoi o serie de specii de batracieni (broaste, salamandre etc.) si pesti ca pstrvul de munte (Salmo tutia fario), n apele repezi care si au obrsia n masiv (valea Dragoslvenilor, Brsa TamasuIui, Dmbovicioara etc.). Dintre nevertebratc vietuiesc numeroase genuri si specii de coleoptere si lepidoptere, pn n prezent mai putin studiate. Se cunosc, totusi, dou specii noi pentru stiinta mondial: Rhagidia carpatica, gsit lng cabana Curmtura, si Nesticns Constantinescui, un neam de pianjen colectat n Pestera Mare din Prpstiile Zrnestilor. Psrile snt, de asemenea, foarte rspnditc n masivul Piatra Craiului. n primul rnd trebuie
74

mentionat cocosul dc munte (Tetrao tirogallus), existent ntr-un efectiv apreciabil. Pe creast si n peretii stncosi triesc numeroase specii de psri, dintre care mai cunoscute snt: vulturul, acvilele, corbul, mierla de stncarii (Monticola saxatilis) etc. MONUMENTE ALE NATURII SI REZERVATIA NATURALA PIATRA CRAIULUI MARE Situat ntr-un ansamblu geografic deosebit de pitoresc si caracterizat printr-un tezaur peisagistic de o exceptional originalitate si diversitate, masivul Piatra CraiuIui constituie el nsusi un adevrat monument al naturii. Mretia crestei dantelate a Pietra Craiului, al crei profil caracteristic se remarc de la mare distant, varietatea formelor de relief carstic legate de prezenta calcarelor mezozoice, precum si elementele specifice de flor si faun (monumente ale naturii) au atras atentia prin valoarea lor stiintific si turistic. Avnd n vedere importanta stiintific a fenomenelor naturale cuprinse n acest masiv slbatic, n care influenta omului s-a fcut mai putin simtit, din cauza reliefului greu accesibil al crestei si povrnisurilor abruptc si stncoase, a fost instituita rezervatia natural Piatra

75

Craiului Mare1, cu scopul de a ocroti de degradare sau distrugere flora specific si numeroasele capre negre. Rezervatia mentionat cuprinde golul subalpin al muntelui Piatra Mic si Creasta Nordic a Pietrei Craiului cu versantii ei nordic si nord-vestic n ntregime, precum si versantul estic n portiunea dintre Coltii Grindului si Curmatura Pietrei Craiului. Teritoriul rezervatiei se ntinde, n general, pn la limita superioar a pdurii de conifere, care contureaz golul subalpin si alpin al masivului. Ulterior, pe plan local s-a propus extinderea rezervatiei actuale pn la Saua Funduri, urmnd s fie ocrotita si Creasta Sudica, cu flora si fauna specificc de pe peretii impuntori ai abruptului vestic si din zona dc stncrie a versantului cstic, teritoriu care apartine judetului Arges. Un interes deosebit prezint peretii monumentali de pe latura nordic (,,Dosu1 Pietrei") si de pe cea nord-vestic a masivului, care, fiind greu accesibili si feriti de psunatul turmelor de oi, pstreaz mai bine specificul florei si faunei. Dimpotriv, pe versantii orientati spre soare, cunoscuti sub numele local de ,,Fata Pietrei", vegetatia este nca prejudiciata din cauza
a fost instituit n anul 1938, ca rezervatie botanic si faunistica, fiind mentinut in continuare de statul nostru ca rezervatie complex, destinat s ocroteasc si formele carstice si peretii monumentali de calcar
76
1

psunatului turmelor de oi, extins de la poale pna pe creast. Din aceast cauz, n partea estic a rczervatiei, elementele specifice de flor si faun snt mult mai rare dect pe versantii opusi. Degradarea si distrugerea acestora ar putea fi evitate prin interzicerea strict a psunatului n zona ocrotit a versantului estic. Rezervatia cuprinde o flora foarte bogat si variat, caracteristic masivelor calcaroase din Carpatii Meridionali, si cu asociatii vegetale specifice masivului Piatra Craiului. n cuprinsul rezcrvatiei se gasesc o scne de elemente endemice carpatine, de o deosebit valoarc fitogeografica, si cteva raritati. Se remarc, n special, endemismele proprii acestui masiv, ca de exemplu frumoasa garofit a Pietrei Craiului (Dianibus callizonus), decretat monument al naturii. Tot ca monumente ale naturii, n Piatra Craiului mai snt ocrotite si alte specii de plante ca: floarea dc colt (Leontopodium alpinuni), ghintura galbena (Gentiana) tisa (Taxus haccata), sngele voinicului (Nigritella rnbra), bulbucii (TroIlius curopciens). Recoltarea acestor plante n orice cantitate cste strict interzis. De asemenea, dintre animalele ce triesc n Piatra Craiului snt ocrotite: capra neagr (Rupicapra rupicapra), cocosul de munte (Tetrao Urogallus) ctc. n ceea ce priveste flora si vegetatia, rezervatia Piatra Craiului Mare cuprinde partea superioar a etajului montan superior de pe
77

versantii nordic, nord-vestic si vestic, etajul subalpin si etajul alpin al zonei ocrotite de pe versantul estic. ntre altele, rczervatia include suprafete mari de jnepenisuri, specifice etajului subalpin, al cror verde ntunecat contrasteaza cu albul sclipitor al peretilor dc calcar. Un efect decorativ deosebit nscriu n peisajul alpin al crestei covoarele de smirdar, mai ales la nceputul verii, cnd este nflorit. Elementc caracteristice care atrag atentia n cuprinsul rezervatiei snt, de asemenea, campanulele sau clopoteii (Campanula abietina) de talie mare, aflate pe stncile si brnele de sub Timbale, muscata de munte (Geranium coerulattnn), varietate ce se gseste numai n Piatra Craiului si Bucegi, nemtisorul de munte (Delphinium elcituni), ochincelele (Gentiana verna), macii galbeni de munte (Papaver pyrenaicum), saxifraga, linarita (Linaria alpina), care se ntlneste pe grohotisurile de sub peretii abruptuIui vestic etc. Stncriile nsorite din lungul crestei (ntre vrful La Om si TimbaluI Mare) snt mpestritate cu numeroase elementc specifice masivului si de un remarcabil efect decorativ. ntre acestea se pot cita plcurilc de Sesleria coemlans (coada iepurelui), Carex sempenirens - var. primula (rogoz de munte), Dryas octopetala (argintica), plcurile de Lolseleuria procumbens (azalee pitic) etc. La adpostul crpturilor de stnci se afl:
78

Draba aizoon ssp. compacta (flamnzica), Draba hayhnaldyi, Eritrichium nanum (ochiuI sarpelui), Viola alpina (micsuneaua de munte sau toporasul de stnc). n juruI vrfului La Om se remarc de asemenea, o serie de specii interesante ca: Festuca versicola (pius) Carex luliginosa. (rogoz), Minnartia verna (mierluta), Saxifraga Chanca Piedra (ochii soricelului) etc. Gingsia florilor alpine inspir respectarea legilor instituite pentru ocrotirea florei, pentru crutarea podoabelor naturale ale Pietrei Craiului. n rezervatia Piatra Craiului Mare este interzis vtmarea vegetatiei, pentru a feri de primejdia pieirii monumentele naturii. Ruperea sau distrugerea lor este o nclcare a legilor trii noastre. n ceea ce priveste protectia mediului, se poate spune c masivul Piatra Craiulul prezint o situatie aparte, datorita reliefului su accidentat si greu accesibil, fapt care explic o utilizare economica mai limitata pna n prezent si o frecvent mai redusa de turisti faa de masive ca Bucegii, Fagarasul, Retezatul, Ceahlaul, Muntii Apuscni etc, fapt care contribuie la mentinerea unui echilibru relativ constant al mediului ambiant. Astfel, configuratia reliefului face ca acest masiv s nu se preteze la amenajri speciale, de mare confort, pentru valorificarea sa de ordin turistic, el aprndu-si frumusetea si aspectul slbatic rar ntlnit. Aceasta l face sa ramna accesibil numai alpinistilor si turistilor obinuiti cu
79

drumuri lungi si grele si, de dorit, cu un nalt simt de rspundere si respect fa de natur. De asemenea, lipsa apei, accidentele terenului pe versanti si pe linia de creast fac ca circulatia turistic s fie mult mai redus dect n alte masive, constituind elementele de baz care ar putea sprijini ideea ca si n viitor masivul s ramn, n zona lui nalta, asa cum l avem de la natur. Aceasta propunere corespunde necesittii de a proteja comoara de frumuseti naturale att de variate si de inedite care se desfsoar de-a lungul crestei si al versantilor ei abrupti. Adugnd la aceasta si faptul c psunatul afecteaz mai ales versantul estic al masivului, care este ceva mai domol dect cel opus, si ca el ar trcbui diminuat sau chiar interzis, considerm c exist posibilitatea mentinerii echilibrului natural al rezervatiei Piatra Craiului Mare. Avnd n vedere, totodata, si potentialul turistic nc nefolosit al culmii Pietricica, splendoarea cheilor pitoresti ale Brusturetului, Dmbovicioarei si Dmbovitei (Plaiului Mare), precum si a mgurilor Branului, din preajma Pietrei Craiului, se poate anticipa c intensificarea unui turism rational, bine organizat, cu reale valente instructive si educative, chiar si cu preponderent n jurul masivului, nu va prejudicia echilibrul natural al rezervatiei si al ntregului masiv, care, cu timpul, ar putea deveni un adevarat parc national deschis n vecintatea culoarului intramontan Rucar - Bran, al carui peisaj ncntator
80

este cunoscut si pe plan international. COMPLETRI LA TOPONIMIA PIETREI CRAIULUI Datorit activittii sustinute a alpinistilor si nivelului lor tehnic avansat, masivul Piatra Craiului adposteste astzi circa 210 trasee alpine, omologate si catalogate de Federatia Romn de Turism si Alpinism. Denumirea acestora, cu foarte putine exceptii, n-a fost rspndit pn astazi pc calea scrisului, fapt care ne-a dcterminat sa le prezentm ntr-un tabel sinoptic. n general, alpinistii realizatori ai escaladelor n premiera au respecut regulile geografice, denumirile fiind legate de numele si pozitia vrfurilor, peretilor sau vilor unde se afl traseul. De exemplu: Traseul Central din Peretele Piscului Rece, Fisura Nordic din Turnul Mare al Dianei - inspirate dup pozitia si orientarea peretilor; Canionul Ciornga Mare - de la Brul Ciornga Mare. Unii alpinisti au denumit traseele dup culoarea dominanta a rocilor din regiune: Muchia Rosie, Fisura Cenusie. Altii au dat traseelor nume de plante: Traseul Gentianei, Traseul Sngele Voinicului etc. Pentru o mai bun orientare pe teren si considernd c prin aceasta vin n ajutorul drumetilor, autorii prezentei lucrri au dat denumiri unor forme de relief care, desi
81

identificate, nu aveau o denumire proprie: vrful Padina Popii, saua Padinei nchise, saua Grindului etc. Alte denumiri nou introduse au fost culese prin informare din toponimia locala. n sfrsit, unele denumiri mai vechi s-au modificat din necesitatea dc a avea o denumire mai precis (fra a produce confuzii) sau pentru a fi la zi cu vorbirea curcnt a drumetilor (Orga Mare n loc de Marea Orga ctc.) 1. Denumiri date de autori sau nsuite prin informare: Saritoarea Scrii Cetatea Sindileriei Acul Sindileriei Vlcelul Acului din Padina Sindilerici Vlcelul Secundar al Padinci Sindileriei Saua Grindului Muchia Grindului Vrful Cldrii Ocolite Vrful Claia Vldusci Saua Vii Podurilor Vrful Padina Popii (1 970 m) Saua Padinei nchise (1 955 m) Vrful Padina nchis (1 960 m) Poiana Pietrei Mici Ponorul Vldusca Saua Mic a Runcului Strunga Piticului Vlcelul Piticului
82

Saua Scrii de Fier Peretele Rachitei Brul cu Flori din Peretele Rchitei Strunga Crestei Frumoase din Cline Coltul Piticului Peretele Muchiei dintre Timbale Vlcelul Coltilor Gemeni Hornul Sperantei Strunga Amfiteatrului Amfiteatrul Coltilor Gemeni Creasta Coltilor Gemeni Grota Brului Rchitei Peretele Superior (din Cline) Peretele Inferior (din Cline) ,,Prin Buduri" Acul de ,,La Amvon" Muchia Turnului Mic al Dianei Umrul din Padina Popii Vlcelul Trectorii Fortate Peretele Mare din Padina Popii Turnul Mic al Dianei Turnul Galben al Dianei Turnul Mare al Dianei Peretele Nordic al Turnului Mare al Dianei Acul Dianei Brul Florilor de Colt Vlcelul Sritorii de sub Gavan Izvorul din Padina nchisa Peretele Orga Mare ,,La Sararie" Grota Caprelor
83

Peretele din Padina Hotarului Pestera din Padina Hotarului Cuptorul din Padina lui Man Padina lui Man Poiana Curmaturii Poiana din Mijloc Peretele nord-estic al Toanchesului Izvorul Otetelei Peretele Acului Crapturii Acul de Sus al Crpturii Sritoarea Hornului Coltul Mare Pestera din Coltul Chiliilor Saua Priporului Vrful Pripor Poiana Pripor ,,La Amvon" Portita de ,,La Amvon" Peretele Ciornga Mare Strunga Degetului lui Cline Spltura Circului Negru din Valea Spirlei 2. Denumiri modificate Orga Mare n loc de Marea Org Clineul Mic n loc de Vlcelul Secundar al Clineului Coltul din Curmtur n loc de Coltul Turnului Adaptoarea Caprelor n loc de Izvorul Caprelor Traseul Acului de Sus al Crpturii n loc de
84

Traseul Hencz CI DE ACCES Orasul Zrnesti (730 m alt.) estc situat la 28 km de Brasov. El este legat de acest oras printro cale ferat secundar si o sosea modernizat. Din Brasov sl din alte localitti limitrofe circul spre Zrnesti, la diferitc intervale, autobuze I.T.A. Prin pozitia lui si prin variatele posibilitati de transport, Zarnestiul ramne cel mai bun punct de pornire ctre masivul Piatra Craiului. Satul Sirnea. Ramificatia drumului comunal 55 spre satul Sirnea, cunoscut local sub numele de ,,Drumu1 Sirnei", se afla pe DN 73, km 96.2 - statie I.T.A. Drumul, la nceput n coborre, apoi n urcus domol, urmeaz o vreme valea Combului. n final, dupa 3 km, ajunge n Sirnea. Interesul aratat de localnici pentru ca frumoasa asezare s devin un centru turistic important a condus la realizarea unor obiective deosebite. Dintre acestea mentionm: un centru pentru cazarea turistilor n casele locuitorilor; un muzeu de arta popular n cldirea Consiliului Popular; o prtie de schi iluminat si dotata cu un baby-schi; o retea de marcaje turistice spre diferite obiective din preajma localittii; organizarea unor serbri populare devenite traditionale; asigurarea permanent a curselor I.T.A. ntre Brasov si Sirnea. Prin acest Mijloc de transport, localitatea a
85

devenit punctul de plecare cel mai avantajos pentru drumetii care vor sa ajung pe traseele turistice marcate pe versantul rsritean al Pietrei Craiului. Astfel, din Sirnea la refugiul Grind se poate alimge n 1 ora. Comuna Moieciu de jos si satul Pestera. Comuna Moieciu de jos este situat pe DN 73. Din dreptul km 105 ne orientm ctre dreapta (venind de la Brasov), pe un drurn care ne conduce n final n satul Pestera. O vreme urcm pe valea Sbrcioarei. Apoi, de la confluenta Sbrcioarei cu Magura, drumul se nscrie n serpentine pe plaiul dintre cele dou vi, purtndu-ne prin locuri de o rar frumusete pna n satul Pestera (marcaj cruce rosie, variant a traseelor 4.A si 4.B). Raristea de pdure, casele cu arhitectura specific regiunii si tlzuirea glmelor, ridicate pretutindeni, completate dc fundalul impunator oferit de versantul estic al Pietrei Craiului ne fac sa uitm de oboseala drumului. Dupa circa 2 ore ajungem n extremitatea vestica a satului Pestera, n punctul ,,Fo1ea" (nume care vine de la vechea gazda a turistilor n drum spre Piatra Craiului. Casa Folea este situat la circa 200 m n aval de bariera vestic a satului). n punctul "Fo1ea", marcajul cruce rosie (varianta dinspre Bran) face legtura cu traseul n circuit, maroat tot cu semnul cruce rosie, care are punctul de pornire n Zrnesti. Pentru continuarea excursiei vezi traseele nr. 4.A sau 4.B de la
86

semnalarea n text a punctului ,,Fo1ea". Tot din punctul "Folea" ncepe si marcajul traseului 16.A spre cabana Curmtura. Satul Podu Dmbovitei se afl n dreptul krn 79 pe DN 73, la 29 km de Cmpulung si 53 km de Brasov. Prin sat circula autobuze I.T.A. care fac curse regulate ntre Cmpulung si Brasov. Prin asezarea lui si prin realizarea drumului forestier de-a lungul vaii Dmbovita, satul a devenit un punct de plecare pentru traseele turistice de pe versantii estic si vestic ai Pietrei Craiului, ct si pentru acelea din masivele lezerPpusa si Fgaras. Comuna Dmbovicioara. Traseele turistice marcate pe versantul estic al Pietrei Craiului ncep din comuna Dmbovicioara. Localitatea este situat la 5 km de satul Podu Dmbovitei si este legat de acesta printr-o sosea local. Din Dmbovicioara ncep traseele turistice 6 si 7. Satele Saticu de jos, Sticu de Sus si Colocaru (astzi Clbucet; schimbarea numelui se datoreaz coloniei muncitoresti, realizat cu ocazia lucrrilor hidroenergetice de pe valea Dmbovitei, respectiv baralul de la Pecineagu si hidrocentrala Clbucet) snt legate de satul Podu Dmbovitei printr-un drum forestier, de-a lungul vii Dmbovitei. Dincolo de aceste asezrl, din dreptul kilometrului 12,150 al drumului mentionat, ncepe
87

traseul turistic 5, marcat cu triunghi rosu, spre cabana Plaiul Foii, si traseul nemarcat spre cabana Garolita Pietrci Craiului. Initial, ambele trasee traverseaz valea Dmbovitei, urmnd drumurile forestiere respective, ramificate astfel: ctre dreapta pna la casa de vntoare Piatra Craiului, iar ctre stnga (4,5 km) pn la cabana Garofita Pietrei Craiului. CABANE SI REFUGII Cabana Gura Rului (740 m alt.) cstc situata pe str. Rului, la limita sud-vcstic a orasului Zrnesti (45 minute de mers pe jos de la statia C. F. R. Zrnesti). Cabana, modernizat, are 60 de locuri n camere cu 2-3 paturi; bufetrestaurant deschis tot anul; ap curent; lumin electrica. Cabana Plaiul Foii (849 m alt.) este situat pe malul stng al Brsei Mari, sub culmca mpdurita a Gruiului Lung. Foloseste drumetilor cc ntreprind excursii n Piatra Craiului sau snt n trecerc spre Fgras ori Iczcr-Papusa. Cabana are o capacitate de 109 locuri, n camere cu 2-6 paturi si dormitoare comune. Estc deschis tot anul; bufet-rcstaurant cu autoscrvire; ap dc la izvor; lumin electrica. Din Zrnesti se poate ajunge la cabana cu mijloace auto, urmnd drumul construit pe malul Brsei Mari (trascul 1).
88

Cabana Curmtura (1470 m alt.) se afl pe versantul sudic al Pietrei Mici. Estc cabana cu cea mai mare altitudine din masiv. Serveste drumctilor ce vor sa parcurga traseele turisticc sau alpine aflate pe versantul estic si traseul dc creast din Piatra Craiului sau din Piatra Mic. Este deschis tot timpul anului. Capacitate: 73 locuri n camere in 2-6 paturi si dormitoare comune; bufet si restaurant; ap de la izvor; lumin elcctric. Din Zrnesti se poate ajunge la caban urmnd traseele 2 sau 2.B. Cabana Brusturet, construit pe versantul cstic al Pietrei Craiului, la captul de sus al cheilor Brusturetului, la circa 1 000 m alt. Pn la caban exist un drum forcstier, prclungit din comuna Dmbovicioara prin cheile Brusturetului (traseul 6). Capacitatc: 45 de locuri n camere cu 2-3 paturi si cu 2 locuri n fiecarc csut anex. Bufet tot anul; vara - restaurant; ap curent, lumina clectric. Baz de plecare pe versantul estic si creasta sudic a Pietrei Craiului (traseul 6.A). Cabana Garofia Pietrei Craiului se afl pe valea Dragoslvenilor (afluent pe stnga al Dmbovitei). Acces auto din Podu Dmbovitei (DN 73) si drumul forestier prin Sticu de jos si de Sus pn la punctul Colocaru (km 12,15C). Apoi la dreapta peste Dmbovita; nc 4,5 km de la ramificatia traseului 5 sprc Valea lui Ivan. Capacitate: 35 de locuri; ap de la izvor.
89

Situat n aproperea abruptului vestic al Pietrcl Craiului, cabana va modifica complet optica drumetilor si alpinittilor asupra abordrii traseelor din abruptul Marelui Grohotis (traseele turistice 5 si 9; artera de baz indice 28). Bivuacurlle la cort din Saua Tmsdului se vor rri, circulatia n regiune va creste, iar pe vcrticala abruptului sc vor realiza trasee alpine si turisticc noi. Refugiul Sprlea (1 400 m alt.) este situat pe un picior ridicat ntre Valea Spirlei si Brsa Tmasului. Pe lng el trece marcajul traseuIui l.A. Constructie din lemn; capacitate: 20 de locuri la prici; se doarme n conditii de bivuac; ap la circa 10 minute. l pot folosi alpinistii ce ntreprind escalade n zona arterelor de baz indice 30 si 28. Este situat la circa o or de cabana PlaiuI Foii. Refugiul de la Vrful Ascutit (2 150 m alt.) este situat pe Creasta Nordic a Pietrei Craiului (la sud de Vrful Ascutit), la o mare rscruce a drumurilor turistice si de retragere din traseele alpine (traseele 8 - 8.D. si 14; traseele alpine ale arterelor de baz indice 25 si 26). Constructie realizat din mas plastic si fibre de sticla. Capacitate: 8 locuri la prici; se doarme n conditii de bivuac. Nu are ap, primul izvor la circa o ora (n Padina nchis). Serveste drumetilor ntrziati sau prinsi de vremea rea pe Creasta Nordic a Pietrei Craiului.
90

Refugiul Ciornga Mare (1 685 m alt.) este situat lng fosta Cabana Ascuns, la nceputuI htasului ce conduce pe Brul Ciornga Mare. Constructia s-a realizat din mas plastic si fibre de sticl. Capacitate: 8 locuri la prici; se doarme n conditii de bivuac. Nu are apa; primuI izvor la circa 45 minuie n aval. Drumul de acces spre refugiu ncepe de la cabana Plaiul Foii (artera de baz indice 26). l folosesc alpinistii. Refugiul Grind (1 620 m alt.) estc situat n Plaiul Grindului, pe versantul estic al Pietrei Craiului. Capacitatc: 5-6 locuri; se poate nnopta n conditii dc bivuac. Apa lipseste; izvor la circa 15 minute n aval de refugiu. Serveste zona din imediata apropiere a Piscului Baciu-lui (traseul l.A sau l.B). Casa de vnatoare Piatra Craiului este construit pentru vntori, pe versantul vestic al Pietrei Craiului, pe cumpna dintre Valea cu Ap si Valea Urzicii, zona abruptului Marelui Grohotis (traseul 5). Este legat de satul Podu Dmbovitei printr-un drum forestier; ofer gazduire numai n caz de fort major.

91

92

93

94

95

96

97

TRASEE TURISTICE
ZRNESTI - CABANA PLAIUL FOII - (O RAMIFICATIE PE TRASEUL ANGHELIDE) REFUGIUL SPIRLEA LA LANTURI" PISCUL BACIULUI (VIRFUL LA OM) REFUGIUL GRIND - "LA TABLE" (si traseul n sens invers) 1. Zrnesti - cabana PlaiuI Foii Marcaj: band rosie Timp: 2 - 3 ore. Din faa statiei C. F. R. Zarnesti ne orientm la dreapta, strbatnd orasul pe str. 6 Martie pn n piata central. Aici, n apropierea oficiului P.T.T., ntlnim doua placi indicatoare cu marcajele ce conduc spre diferitc obiective din masiv.1
1

Mentiune. Traseele turistice snt mprtite pe sectiuni (portiunile cuprinse ntre localitile de pornire si cabane sau ntre acestea si alte puncte de ramificatie importante). Dup cum se poate vedea si din schema alturat, sectiunile de traseu snt notate in ambele sensuri prin indici. Acest sistem ne d posibilitatea de a ntocmi si modifica itinerarul fr s avem dificultti, asa cum s-ar ntmpla dac ar trebui s parcurgem un traseu descris in sens invers. Pentru ntocmirea unui itinerar folosim schema, notnd n directia respectiv numerele sectiunilor de traseu pe care le-am ales. Exemplu: Zrnesti - cabana Curmtura (trascul 2); cabana Curmtura - Creasta Nordic, refugiul de la Vrful Ascutit (traseul 8); refugiul de la Vrful Ascutit - cabana Curmtura (traseul 14.A). Pentru traseele alpine vechi s-au pstrat aceiasi indici si initiale, publicate n lucrarea ,,Trasee alpine n Carpati", Editura Sport-Turism, 1975. Pentru traseele necuprinse de lucrarea amintita s-au dat initialele n continuare. n felul acesta traseele pe teren nu au succesiunea alfabetic fireasc (Exemplu: 24B - 24M - 21C etc.).
98

Din dreptul tablelor indicatoare coborm pe str. 1 Mai circa 200 m si, abtndu-ne la stnga, urcm n lungul strazilor Tei, Vntori si Toplita pn iesim din oras. O sosea local, prelungita din captul strazii Toplita, ne mbie la drum spre locurile att de frumoase ce se ntrezaresc. Curnd lsm n stnga poteca marcat cu semnele ce conduc spre Brna Caprelor (traseele 3 si 3.A) si cabana Curmatura (traseul 2.B). Dupa circa 3 km ajungem la Cmpul Priboaiei. La dreapta noastr, peste apa Brsei, se nalt, acoperit de pdure, vrful Pleasa, iar n stnga, precedate de fnete, vedem coastele mpadurite ale Pietrei Mici si ale Turnului Pietrei Craiului. La 6 km de Zrnesti ntlnim Crucea lui Grnita, troita n dreptul careia, pe dou sgeti orientate n sensuri opuse, ni se dau indicatii asupra timpului de mers. Ceva mai sus de acest loc, la km 6,500, valea Brsa Mare primestc pe stnga prul Brsa Fierului, pe firul caruia conduce o vreme marcajul cu triunghi rosu spre vrful Ciuma din muntii Tagla. Din acest punct, denumit Gura Brsei Fierului, marcajul banda rosie parseste uneori soseaua forestier, scurtnd ocolurilc prin poieni. Stlpii de marcaj, dispusi la mare distant, snt vizibili si au directia generala vest. In dreptul km 7,900 sntem la punctul denumit ,,Sub Bortila", unde snt cteva case prsite si un saivan. Deasupra acestora se nalta Coltul Chiliilor, n care se afl Pestera din Coltul Chiliilor, al crei interior a fost folosit de ctre
99

refugiatii din Zarnesti, veniti n aceste locuri n anul 1421, cnd turcii ocupasera localitatea. La km 9 se afla saivanul parsit de la Vadul dc Mijloc, iar n dreptul km 10,500, punctul denumit Gura Brsei, unde Brsa Mare primeste pe stnga prul Brsa lui Bucur. De aici mai avem circa 35 minutc pn la cabana PlaiuI Foii. Drumul forcstier ne conduce catrc stnga, nsotind apa pc drcapta ci. Aceast portiune, mai ocolita, poatc fi evitata, urmnd vechiul tcrasament al trenului foresticr, n lungul caruia se mai vad dispusc aceleasi marcaje. n dreptul km 12, Brsa Mare primeste pe dreapta Valca lui Rie. La 100 m mai sus se afl un stlp indicator pe sageata caruia Salvamontul anunt c postul de prim ajutor se afl la un kilometru. Din dreptul stlpului indicator catre stnga nccpe traseul 10 pe Valea Ursilor, pna n poiana fostului rcfugiu Diana. Curnd, drumul, conturat pe lng ru, iese n frumoasele poieni unde sint construite cldirile ce apartin cabanei Plaiul Foii. Cladirea principala este situat pc stnga Brsei Mari, n punctul unde prin unirea Birsei Grosetului cu Brsa Tmasului se formeaz Brsa Mare. Punctul de supraveghere si prim-ajutor Salvamont se afla n zona cabanelor anexa. Trasee de legtur spre: Creasta Fagrasului prin Brsa Grosetului (traseul 13); vrful Tmasul Mare prin Plaiul Runcului (Muchia Tntrenilor) (traseul 11); masivul Iezer-Ppusa prin Dracsin (traseul 12); satul Podu Dmbovitei
100

prin Valea lui Ivan (Drumul Grnicerilor) (traseul 5.A); vrful ,,La Om" si refugiul Grind pe ,,La Lanturi", punctul ,,La Table" (traseul l.A); Saua Funduri pe la Ceardacul Stanciului (traseul 9); poiana fostului refugiu Diana prin Valea Ursilor (traseul 10); cabana Plaiul Foii - Zarnesti (traseul 1C). Arterele de baz pentru traseele alpine din regiune: Padina Inchis, Padina Popii, Brul Ciornga Mare, Padina lui Cline, Valea Podurilor si Marele Grohotis snt descrise la capitolul ,,Alpinism".

1.A. Cabana Plaiul Foii - (o ramificatie pe TraseuI Anghelide) - refugiuI Spirlea - ,,La Lanturi" - vrfuI La Om (PiscuI BaciuIui) refugiuI Grind - ,,La Table" Marcaj: band rosie Timp: 6 ore De la cabana Plaiul Foii ne ndreptm ctre cabanele anexe ale acesteia, dincolo de care traversm Brsa Tmasului, afluent pe dreapta al Brsei Mari, si continum s urcm, lsnd la dreapta cteva cldiri. Treptat, valea se deschide, lsndu-ne s privim n fa fundalul mpadurit al Tmasului Mare. n dreapta vedem picioarele de munte Plaiul Runcului sau Muchia Tntrenilor (denumit local Tntareana) si PlaiuI Mare; n stnga se nalt coastele mpadurite ale Muchiei Cotofenei, iar deasupra ei meterezele Pietrei Craiului.
101

Dup circa 1 km de la caban ajungem la punctul unde Brsa Tmasului primeste pe stnga (dreapta noastr) apa Runcului. Din acest loc se ramific spre dreapta trei marcaje: band albastr spre masivul Ppusa prin valea Dmbovitei (traseul 12), triunghi rosu spre satul Podu Dmbovitei (traseul 5 A) si triunghi albastru spre Saua Funduri (traseul 9). Din punctul de confluent al praielor ne orientm usor ctre stnga, in lungul vii Brsei Tmasului. Dup ce am lasat n urm cldirea taberei pentru pionieri, traversam Brsa Tamasului, dincolo de care se ramifica spre stnga un drum de exploatare care urc pe valea Vldusca. Este locul de unde ncepe Traseul Anghelide, recomandat numai bunilor cunosctori ai Pietrei Craiului. Traseul Anghelide, marcat cu cruce rosie, ncepe din apropierea cldirii taberei pionierilor, aflat nu departe de confluenta vii Vladusca cu valea Brsa Tmatului. Initial, traseul urmeaz un drum pentru exploatare conturat prin lastarisuri crescute n urma defrisrii. Avnd ca repcr faa nglbenita a unui perete ridicat dincolo de limita superioara a padurii, urcm o buna vreme pna ajungem la ramificatia unui drum dirijat ctrc stnga. Din acest loc, unde apare marcajul cruce rosie, valea ncepe s se nchid, semn c trebuie s cercetm atent locurile pentru a identifica htasul drumului marcat. El urc sustinut prin lstaris spre pdurea compacta ce ncinge ca un bru zona inferioar a abruptului Vladusci.
102

Panta nclinat, dar mai ales o zon de grohotis ntlnit curnd ne pun la nccrcare rezistenta si cunostintele asupra mersului prin grohotis. Pasajul sfrseste sub pata galben avuta ca reper pn aici. Urmeaz zona senzationala a traseului, desfsurat n lumea marilor seninari ale abruptului Vldusca. Poteca si schimb directia sprc sud. Pereti si stnci izolate se ridica n jurul nostru, stimulndu-ne naintarea prin schimbarca decorului. Apare o strunga, strjuita n dreapta de un turn impresionant mai inalt prin form dect prin nltime. (Punctului i se spune ,,Poarta"). Dincolo dc ea, locurilc devin mult mai priporoase. O brn ngust, strecurat pe sub pereti, ne conduce n urcus sustinut spre o zona aparent greu accesibila. Ne ndrcptm catre ea si, angajati n escalada, constatm ca aparentcIc uncori nsal. Urcusul reusit ne da curaj si, oprindu-ne, privim n urm ,,Turnu1 dc la Poart", a crui nfatisare cste impresionanta. Portiunea final se desfasoara n lungul unui scoc nierbat care se pierde n preajma Brului de Mijloc. Urmnd ctre stnga hatasul Brului de Mijloc, ne putem programa coborrea spre cabana Plaiul Foii dup dispozitie, cunostinte si timpul pe care-l avem pn la venirea ntunericuIui. De retinut c din zona Brului de Mijloc spre cabana Plaiul Foii traseele nu snt marcate, iar o coborre la ntmplare nu se poate realiza dect cu riscuri foarte mari. Timp de mers de la cabana Plaiul Foii la BruI de Mijloc: 3 ore.
103

De la punctul de ramificatie al traseului Anghelide, parcursul traseului l.A urmeaza ctre dreapta un drum larg ce conduce spre pdurea din fat. La confluenta Brsei Tamasului cu valea Sprlei, marcajul praseste prima vale, nsotind prul Spirlei. Tot n acest punct, dar ctre dreapta, pe valea Brsei Tmasului, acelasi semn (band rosie), foarte sters, conduce n punctul ,,La Zaplaz", fiind o variant a drumului nostru pe care nu o recomandam. Nelund traseul pe valea Spirlei, ntlnim ceva mai sus - cnd drumul de exploatarc ia sfrsit - ultimul izvor. n continuare, pe o distant de circa 6 ore, terenul este lipsit de apa. Urcusul pe vale ia sfrsit dup circa l ore de mers de la cabana, ntr-o mic poian npadit de urzici si zmeuret, de unde putem privi n faa una din portiunile greu accesibile ale Pietrei Craiului, denumit Spirlea Superioar, pus n valoare de alpinistii clubului Dinamo Brasov. Din poiana mentionat mai sus ne orientm ctre dreapta si, urcnd prin lstarisuri, iesim dup o vrcme la gol (1 400 m alt.), unde ntlnim bine gospodaritul refugiu Spirlea. De aici urmam culmea piciorului de munte presrata cu palisti care ne conduce n urcus catre stnga, sprc abruptul Pietrei Craiului. Pe aceasta distanta vedem n dreapta, peste valea Brsa Tmasului, pnza de grohotis scurs sub Umerii Pietrei Craiului. Din dreptul lor ncepe catre nord-vest Tmasul Mare, picior de munte alungit al
104

Fagarasului, iar peste el, ctre vest, zarea este nchis de masivul Pputa, a crui forma greoaie o distingem cu usurinta. Relund traseul, intram n padure si, dupa cteva ocoluri scurte, ajungem n dreptul unui grohotis, punct de unde marcajul urmeaz poteca la stnga spre unul din fircle vaii Sprlei. Atcntie! Nu v lasati tentati s traversati grohotisul spre dreapta! Dincolo de acest punct, parcursul se naspreste, trecnd de-a coasta cteva obstacole de stnca. Pasajul ia sfrsit la baza unei pante presarate cu grohotis provenit din peretii ridicati n stnga noastr. Urcusul prin grohotis sfrseste dup 130 m diferent de nivel, pe coama dintre vaile Spirlei si Brsei Tmasului, la punctul numit ,,La Zaplaz". De aici, marcajul cu banda rosie este dirijat n dou directii: n sus, traseul nostru; la dreapta, combinat cu semnul crucc rosie, spre crcasta muntilor Fagaras. Din punctul ,,I.a Zaplaz" ctre dreapta, traseul marcat cu band rosie si cruce rosie ne conduce n coborre si apoi n urcare pe la obrsia Brsei Tmasului pna n Saua Tmselului, fcnd legatura n continuare cu drumul de creast pe culmea Tamasului Mare spre muntii Fagaras. nainte de a relua ascensiunea pe traseul nostru, privim arcadele cu totul particulare realizate de intcmperii n perete. Dupa aceea ncepem urcusul n crare de-a lungul unui scoc ngust, "test" pentru toti drumetii porniti sa urce pe
105

vestitul traseu numit "La Lanturi", Westwand sau drumul lui Deubel1. Pasajul initial sfrseste curnd ntr-un loc mai primitor. Aici facem un popas, privind, prin deschiderea arcadelor, crupele masive ale muntilor lezer-Ppusa, nltati dincolo de valea Dmbovitei. Urmeaz urcarea pasajelor cu lanturi" (de fapt acestea snt cabluri). Primul lant" l ntlnim dup ce depsim prin ocoluri ctiva colti de piatr intercalati cu plcuri de jnepeni. Din dreptul primului lant, n sus, ncepe ,,Hornu1 de la Lanturi". Obstacolele presrate de-a lungul hornului nu snt prea dificile. Ele reprezint pe alocuri rupturi de pant, prevazute cu balustrade din cabluri care ne ajut la urcare sau coborre. In aceasta zona, cu spatiul lateral limitat, s nu declansm pietre si s nu chiuim, pentru ca s-ar speria caprele negre aflate aici, iar pietrele dislocate de ele ne pot periclita integritatea corporal. Treimea superioar a traseului prezint locuri mai primitoare. Celcbrul Westwand, abordat cu atta ngrijorare, n locul peretilor asteptati de noi, ne ofera o lume de tancuri si muchii, prin care se contureaz zeci de hatasc circulate de capre negre. Praguri de piatr, vlcele cu grohotis sau brne smltuite cu flori snt strabtute de poteca noastr. Din loc n loc putem privi peisajul rmas n urm. Spre nord vedem lunca Brsei Mari, mrginit pe dreapta de meterezul Pietrei Craiului,
1

F. Deubel, profesor de liceu la Brasov, pasionat turist ardelean din secolul al XlX-lea
106

iar pe stnga de culmile prelungi ale muntilor Tagla si magurile dinspre Poiana Mrului, iar spre sud abruptul Umerilor Pietrei Craiului, iesit muIt n afara ctre Saua Tmselului. Cu popasuri scurte, urcm printre pravlisurile aspre ale seninrilor, depsind prin ocoluri sritorile firului vertical al Spirlei. Aproape de linia crestei, ceva mai sus de al treilea cablu, ntlnim zona plin de vegetatie a Brului de Mijloc (1 890 m alt.), cingtoare de o rara frumusete a masivului; primvara, ntreaga regiune este parfumat de mireasma ntinselor covoare de smirdar. n acest loc ia sfrsit, venind dinspre nordest, Brul de Mijloc (indice 26 C) si ncepe portiunea aceluiasi bru orientata ctre sud-vest (indice 28 D). n treimea superioara, dincolo de Brul de Mijloc, poteca se orienteaz ctre dreapta, traversnd cteva viroage, dupa care revine la stnga pn la un jgheab pietros, ceva mai dificil. Ctrndu-ne cu prudent de-a lungul lui, ajungem curnd n Saua Grindulul, aflat pe creasta Pietrei Craiului. Saua, marcata cu un stlp metalic, se afla ntre vrful Grindului (2210 m) la dreapta si Piscul Baciului sau vrful La Om (2238 m) la stnga. Din Saua Grindului se ramific spre sud, la dreapta, marcajul punct rosu (traseul 8. B) care conduce in lungul Crestei Sudice, iar spre nord, la stinga, acelasi marcaj, (traseul 8.C) conduce pe Creasta Nordica a Pietrei Craiului. Orientati cu spatele in
107

directia din care am urcat, urmam spre stinga, condusi de marcajul banda rosie, dispus foarte rar, poteca conturata de-a lungul Crestei Nordice. Dupa circa 350 m distanta si inainte de a ajunge pe Virful Piscul Baciului, parasim creasta spre dreapta, in coborire. Un stilp metalic, aflat ceva mai jos, ne arata directia de mers. La circa 30 m sub virf, apar primele semne ale marcajului banda rosie, dispuse pe pietre, iar dupa 200 m distanta intalnim inca un stalp metalic. Odata cu trecerea de pe versantul vestic pe cel estic al masivului, observam o schimbare brusca a decorului. Pe versantul nord-vestic am urcat printre tancuri, creste de piatra si hornuri adanci; pe versantul rasaritean coboram, admirind un peisaj odihnitor, acoperit cu pasuni intinse, strinse de cingatoarea padurii de molid. Dela stalpul de marcaj amintit, coboram o vreme pe grohotisul ce acopera poteca desfasurata pe la baza coltilor Gainii, ai caror pereti, se inalta in stanga.. In dreapta se vede talvegul afund al unui fir din cele multe care formeaza obarsia vaii Cheia de sub Grind. Mai jos, cind stancile au ramas in urma, coboram serpentinele mari taiate taiate pe Plaiul Grindului, ale carui pasuni se intind ca un covor aruncat pe sub Coltii Grindului, insirati foarte aproape de Creasta Sudica. Inainte de a implini o ora de cand coboram, ajungem pe platforma fostei cabane Radu Negru (distrusa de o avalansa in anul 1953). Pana aici sunt dispusi patru stalpi metalici care folosesc mai ales pe timp de ceata pentru gasirea
108

refugiului Grind. La mica distanta de platforma cabanei traversam un un vilcel inierbat si apoi, orientandu-ne catre stanga, pe plai, ajungem la refugiul Grind, situat la 1620 m alt. Refugiul este un adapost modest, unde pot innopta, in conditii de bivuac, 5-6 persoane. Distanta de la creasta la refugiu este de circa o ora. Apa lipseste. De la refugiul Grind pornesc in coborare doua marcaje: banda rosie si banda albastra. Initial poteca se orienteaza catre stanga, coborand panta repede a unui valcel inierbat. Dupa circa 10 minute de la refugiu marcajul banda albastra se abate catre dreapta, conducand la cabana Brusturet si in comuna Dimbovicioara (traseul 6. B). Traseul nostru coboara din acest loc prin padure si iese intr-o mica poiana, unde intalnim un stalp indicator cu explicatii asupra drumului. De aici, mergand de-a coasta, ajungem dupa cateva minute la Sipotul Vladusca, izvor cu apa prinsa in jgheaburi dispuse in cascada. Locul este marcat de un stlp indicator cu tabla explicativa pentru traseele din zona. De la Sipotul Vladusca spre dreapta (sud) se desprinde poteca marcat cu patru semne diferite cruce, band, triunghi albastru si triunghi rosu care conduc la urmtoarele obiective: comuna Dmbovicioara prin satul Ciocanu (traseul 7. A), cabana Brusturet (rraseul 6. Bj, Saua Funduri (trascul 9. B) si satul Sirnea (traseul 15. A) .Aceleasi marcaje, mpreuna cu cel al drumului nostru, se succed sau snt dispuse la un loc si catre
109

stnga, n jos, pna la captul de sus al poienii Vladusca, n punctul ,,La Table", pe care-1 ntlnim dup circa 300 m. Punctul ,,La Table", unde sfrseste traseul nostru, este situat pe linia de cumpn a Carpatilor, la circa 1 400 m alutudine. El reprezint un important loc de rscruce pentru 8 trasee turistice marcate. Pe un stlp metalic se afl fixata o tabl cu explicatii privind traseele turistice din zon, artndu-se si directia n care pornesc ele.
Pe stnga Banda rosie Refugiul Grind Piscul Baciului 2 ore Triunghi albastru Plaiul Foii prin Funduri 6-7 ore Cruce albastra Dimbovicioara, prin Ciocanu 4-4 ore Banda albastra Cabana Brusturet 1 ore, Dimbovicioara 3 ore Triunghi rosu Comuna Sirnea 2 ore Pe Triunghi rosu Cabana Curmatura 2 ore dreapta Cruce rosie Zarnesti prin Prapastiisi cabana Gura Rului 2 - 3 ore In Cruce rosie Zarnesti , prin Pestera spate 3-3 ore Bran prin Pestera 2 ore

Trasee de legtur spre cabana Curmtura (trascul 15. C); Zrnesti prin valea Vldusca si Prpstii (traseul 4. C); Zarnesti sau Bran prin satuI Pestera (traseul 4. A).
110

1.B. PunctuI ,,La Table" - refugiuI Grind - vrful La Om (PiscuI BaciuIui) - ,,La Lanturi"- refugiuI Spirlea - cabana PlaiuI Foii Marcaj: banda rosie Tirnp: 4-5 ore Din punctul ,,La Table" ctre stnga naintm prin raristile de molid si la scurt distant ntlnim Sipotul Vladusca, cu apa prins n jgheaburi de lemn. Ne aprovizionam cu ap, deoarece de aici nainte nu mai avem accast posibilitate. n continuare, marcajul se abate catre dreapta, fiind indicat si de o sgeat. Urmnd poteca spre refugiul Grind, strbatem initial mai mult de-a coasta o rariste nierbat si apoi intrm n pdure. Dup circa 10 minute de urcus, socotite de la Sipotul Vldusca, ntlnim, venind din stnga, semnul banda albastr (varianta a traseului 6. A pentru drumetii ce vin din Dimbovicioara). Ceva mai sus de ramificatia mentionat ne apar, prin perdeaua padurii, Coltii Grindului si, deasupra lor, pe Creasta Sudic a Pietrei Craiului, Muchia Grindului. Relum urcusul, urmnd poteca presrat cnd cu bolovani, cnd cu grohotisuri mrunte. De la limita superioar a pdurii, ctiva stlpi metalici ne arat directia de mers pe Plaiui Grindului pn la refugiul Grind (1 620 m alt.), unde pot nnopta 5-6 persoane n conditii de bivuac. De la refugiul Grind putem admira peisaje de o rar frumusete. Catre nord vedem: Coltii Grindului, aflati pe dreapta vaii Cheia de sub Grind, Piscul Baciului, pe care-1 identificam dup nftisarea lui masiv, Coltii Ginii, cu creasta
111

care coboara n trepte de sub Piscul Baciului, Plaiul Grindului, pasune vasta asternut ca un covor sub meterezele nalte alc muntelui, si Creasta Sudica, profilata ca o diadema pe bolta cerului. n sfrsit, cu firele de obrsie ale vii Cheia de sub Grind, prelungite prin Hornurile Grindului pn la linia crestei, ncheiem elementele peisagistice ale versantului estic. n urm, spre sud, peste negrul pdurilor, se vd Magurile Branului, adpostite de blocul masiv al Bucegilor care nchide zarea. Din faa refugiului urcm serpentinele largi conturate pe Plaiul Grindului ctre coama de piatr denumit Coltii Ginii. Ajunsi la baza acestora, ne orientm la stnga, pe sub colti, si urcm din greu printr-o zon presarat cu grohotis. Pe aceast distanta deosebim n stnga talvegul vii Cheia de sub Grind, dincolo de care vedem firele ce formeaz in amonte cele patru hornuri ale Grindului, conturate adnc printre Coltii Grindului. Partea final a urcusului nostru, destul de nclinata, sfrseste n apropierea celui mai nalt vrf al masivului, Piscul Baciului sau vrful La Om (2 238 m alt.), punct din care se ramific drumul de creast, marcat cu punct rosu catre dreapta, pe Creasta Nordic (traseul 8. D). De pe vrf se desfsoar un decor impresionant, mai ales spre apus, unde masivul lezer-Papusa, acoperit pe culme cu psuni ntinse, se evidentiaz cel mai mult. Valea adnc a Dmbovitei l ncinge pe la nord si pe la est,
112

fcndu-l s para mai nalt. La dreapta, pierdut n pcla strvezie, Fgrasul si nalt crestetul, cu nenumratele sale vrfuri brzdate de albul zpezilor cuibrite prin vguni pn vara trziu. Aici, pe creasta Pietrei Craiului, asezat ca un meterez de-a curmezisul lantului principal al Carpatilor, se deschide una dintre cele mai cuprinztoare panorame si nu gresim spunnd c n zilele senine putem parcurge muntii cu privirea din dreptul Ceahlaului pn dincolo de Cozia, n munii Cptnii. Relund drumul de la vrful La Om, ne orientm ctre stnga (sud), cobornd pe creast o distant de circa 350 m pn n Saua Grindului, care desparte vrful La Om de vrful Grindului. Din acest loc se desprinde ctre sud traseul 8.B pe Creasta Sudica. n Saua Grindului, un stlp metalic marcheaz punctul unde vom prasi creasta, cobornd ctre dreapta n lungul unui jgheab de piatr, lung de circa 60 m. Coborrea sfrseste pe un prag nclinat pe care-1 urmm ctre stnga; curnd schimbm directia spre dreapta si, dup ce depsim cteva viroage presrate cu obstacole de mic nltime, ajungem pe Brul de Mijloc, cingtoare cu vegetatie abundenta, crescut pe faa muntelui att pe versantul vestic, ct si pe cel nordvestic. n acest loc, la 1890 m alt., sfrscsc, venind din stnga si din dreapta. tronsoanele traseului Brului de Mijloc, descris la indice 28.1) si 26. C, care ncep, primul de sub Peretele Marelui
113

Grohotis, iar al doilea din Padina lui Caline. Mai jos de bru, poteca se nscrie n lungul unui vlcel, la capatul caruia ntlnim primul cablu. n continuare, orientndu-ne usor catre stnga, naintam de-a lungul unui pasaj expus, unde vom avea gril sa nu dislocm pietrele, pentru a proteja eventualele grupuri de turisti aflate sub noi. Urmeaza o sritoare nalt pe care o depsim, folosind pentru sprijin cel de-al doilea cablu. Ca si celelalte dou, al treilea cablu ofer un plus de siguranta pentru depsirea unui obstacol mai nclinat. n portiunea final a Westwandului, n stnga snt cteva ferestre1 naturale prin care apare, ca ntr-un cadru fotografic, peisalul mpdurit de la baza abruptului. Coborrea continu pe un jgheab nclinat care sfrseste n punctul La Zaplaz", situat sub ferestrele suspendate prin care am privit. Culmea nierbat a punctului La Zaplaz" delimiteaz obrsia Brsei Tmasului aflat spre sud-vest, de firele vaii Spirlea, atlate spre nord-est. Din punctul "La Zaplaz", traseul prezint o variant marcat cu semnul cruce rosie si spre final si cu band rosie; ambele conduc pe la obrsia Brsei Tmasului n Saua Tmselului (legatur cu traseul 9. C).
Aceste ferestre" snt formate atit prin actiunea nghetului si dezghetului (dezagregare prin gelivatie), ct si prin actiunea apelor de siroire, rezultate din ploi si din topirea zpezilor
114
1

Drumul nostru coboara ctre dreapta 130 m diferent de nivel, n lungul unei limbi de grohotis, punctat cu verdeata si jnepenisuri. Apoi se abate ctre stnga, trece printre ctiva colti de stnca si ajunge pe a doua limb de grohotis. Din dreptul grohotisului, la dreapta, urmeaza o creast secundar pn la refugiul Spirlea. Din faa refugiului, poteca coboar ctre dreapta printre lstrisuri si sfrseste dupa circa 10 minute ntr-o poiana mic, situat pe valea Spirlei. Ceva mai jos, n lungul vii, ntilnim unda cristalin a apei, a crei lips am simtit-o atta timp. Din acet loc ncepe drumul foresticr. Cobornd pe el, depasim confluenta Spirlei cu Brsa Tmasului, iar mai jos si pe cea a vii Vldusca. De aici, n continuare, Brsa Tamasului ne va fi cluza pn la cabana Plaiul Foii. Pe aceast distant trecem prin dreptul cldirii unde si au tabra pionierii si pe la confluenta prului Runcu cu Brsa Tmasului. De retinut c n amonte de aceasta confluent pe Plaiul Mare por-nesc marcajele traseeior 5. A, 9 si 12. 1.C. Cabana Plaiul Foii - Zrnesti Marcaj: band rosie Timp: 3 ore De la cabana Plaiul Foii pn la Zrnesti snt circa 13 km. Traseul se desfsoar pe sosea, de-a lungul Brsei Mari, trecnd pe la Gura Brsei (km 10,500) si Vadul de Mijloc (km 9). n dreptul km 7,900 ntlnim saivanul denumit "Sub Bortila";
115

urmatoarele puncte pe la care trece traseul nostru pn la Zrnesti snt: Crucea lui Grnita, troit situat la km 6, si Priboaia, punct de ramificatie nemarcat spre valea Crpturii. Din dreptul punctului Priboaia pn la captul de sus al Zrnesti mai snt circa 3 km. n continuare urmm strzile Toplita, Vntori, Tei, 1 Mai si 6 Martie, care se nlantuiesc, ultima conducndu-ne la statia C.F.R. Zrnesti. ZRNESTI - CABANA GURA RIULUI POIANA ZNOAGA - CABANA CURMTURA - SAUA CRPTURII VALEA CRPTURII - ZRNESTI (si traseul n sens invers) 2. Zrnesti - cabana Gura RuIui - poiana Znoaga - cabana Curmtura Marcaj: band galben Timp: 2-3 ore De la statia C.F.R. Zrnesti pn n dreptul Fntnii lui Botorog (circa 4 km), parcursul este comun cu cel al traseului 4. B (descris la pag. 90) pna la semnalarea n text a ramificatiei. Din dreptul Fntnii lui Botorog, drumul nostru se orienteaz ctre dreapta, fiind semnalat si de un stlp indicator. Drumul, marcat abia de aici nainte, ne conduce n urcus domol de-a lungul Padinei lui D-nisor, vale adncit n stnga noastra. Curnd traversm valea pe malul ei drept si, urcnd de-a lungul unor serpentine largi conturate prin pdurea de foioase, ajungem (dupa 45 minute) la un izvor,
116

amenajat n dreapta drumului. Dincolo de acesta, locurile devin mai nclinate, iar n dreapta se adncesc viroage prin care clipocesc praie firave ce si au izvoarele ceva mai sus. Urcusul n aceasta zon este mai greu, dar sfrseste dup scurt distant n golul ocupat de poiana Zanoaga. Abatndu-ne usor ctre dreapta, urcm n diagonal prin marea poian. n mijlocul ei deosebim un stlp indicator, din dreptul cruia, catre dreapta, ncepe traseul 17 (marcat cu punct albastru) peste Piatra Mic. Ultima portiune a traseului spre cabana Curmtura o parcurgem prin pdure, ntrezrind cnd si cnd abruptul rasritean si Creasta Nordic a Pietrei Craiului. La iesirea din pdure, dintr-un loc deschis, vedem n stnga Poiana din Mijloc, punctat de cteva case, iar la dreapta, peste molidis, Glbenoasa, perete de culoare ruginie, pe verticala cruia se desfsoar traseul alpin denumit Fisura de Cristal. Dup circa 3 ore de mers, socotite de la Zrnesti, ajungem la cabana Curmtura (1 470 m alt.), unde ia sfrsit prima parte a traseului marcat cu band galben. Trasee de legtur spre: Piatra Mic pe la Saua Crpturii (traseul 17); Zrnesti prin valea Crpturii (traseul 2. A); Creasta Nordic a Pietrei Craiului pe la Saua Crpturii (traseul 8); Creasta Nordic prin Saua Padinei nchise (cu legatura pentru Brna Caprelor) (traseul 3. E); Creasta Nordica prin Padinile Frumoase la
117

refugiul de la Vrful Ascutit (traseul 14); punctul ,,La Table" prin poiana Martoiu (traseul 15); satul Pestera peste muntele Toanches (traseul 16); Zrnesti prin Prpstii (traseul 3. C); Zrnesti prin poiana Znoaga (traseul 2. C).

2.A. Cabana Curmtura - valea Crpturii - Zrnesti Marcaj: banda galbena Timp: 2-3 ore. Parcursul acestui traseu ncepe din poteca ce vine de la Zrnesti prin poiana Znoaga. Ramificatia este situat la circa 10 m de tabana si este semnalat de un stlp cu tabl indicatoare. De aici ne abatem la stnga, urcnd spre pdurea de molid revrsat de la creast pe versantul sudic al Pietrci Mici. Dup circa 20 minute socotite de la cabana Curmtura, ajungem n Saua Crpturii, punct de rascruce pentru traseele marcate n aceast regiune. n dreapta continua traseul 17 (peste Piatra Mic), iar n stnga traseul de creast al Pietrei Craiului (traseul 8). Urmm marcajul nostru, care intersecteaz creasta, si coborm prin pdure, pe versantul nordic, ajungnd n talvegul bolovnos al vii Crpturii. Inainte de a lua contact cu firul vii, trecem pe la baza marilor turnuri, unde se afl Sipotul Crpaturii, izvor prins n cuc sub cel mai spectacujos turn din regiune: Acul Crpturii. Dincolo de sipot, poteca se nscrie pe firul vii, adncit ntre Piatra CraiuIui (stnga) si Piatra
118

Mic (dreapta). Calcnd cu atentie, coborm fr un orizont prea larg, trecnd pe la baza numeroaselor trasee alpine stabilite pe verticala peretilor de alpinistii din Zrnesti si mentionate la capitolul "Alpinism". Dup o ora de coborre, socotit din Saua Crpturii, iesim din padure. n fat, peste apa Brsei Mari, se nalta Pleasa, culme mpadurit, ajungit din muntii Tagla. La stnga, prin poieni, chiar din locul unde ne aflm, se contureaz poteca marcat cu band albastra spre Diana, cu legtura pentru Creasta Nordic (trascul 3). Din acest punct ne orientm ctre dreapta, mergnd mai mult de-a coasta si n coborre usoar prin poienile cu fnete, revrsate pe coastele muntelui Piatra Mica. Marcajul banda albastra, dispus pc copaci sau lespezi, alterneaz cu ccl al drumului nostru. Intersectnd frecvent mici praie sau trecnd pe lng izvoare amenajate, ne apropiem de Zarnesti, ale crui case le vcdem n fat. Prin poienilc de sub Piatra Mica, denumite ,,Sub Brc", poteca se lrgeste, devenind un drum de crut conturat n coborre printre tarini. El sfrseste mai jos, n soseaua local, la circa 300 m de primele cldiri ale orasului. Din acest loc catre stnga, pe sosea, se ramific traseul 1 spre cabana Plaiul Foii. Continum drumul ctre dreapta, urmnd strzile Toplita, Vntori, Tei, 1 Mai si 6 Martie care se nlantuiesc, ultima conducndu-ne la statia C. F. R. Zarnesti.
119

2.B. Zrnesti - valea Crpturii - cabana Curmtura Marcaj: band galben Timp: 3-3 ore De la statia C. F. R. Zarnesti pn n dreptul vii Crpaturii (circa 1'/2 or) urmm descricrca traseului 3 de la pag. 73, pn la semnalarea n text a ramificatiei. Din punctul de ramificatie ne abatem la stnga urmnd poteca noastr, conturat pc valea Crpturii, prin pdure, angalndu-ne ntrun urcus mai sustinut. Dup circa 900 m de mers, valea se ngusteaz, fiind strns ntre doi pereti nalti. Din acest loc urcm mult vreme numai printre blocuri de stnc sau zone cu grohotis, admirnd turnurile ridicate din Mijlocul padurii sau vegetatia crescut n lungul vii. Dup circa 2l/2 ore de la plecarea din Zrnesti, ajungem sub Acul Crapturii. Pretutindeni n aceast portiune se gsesc pereti nalti, pe vertica1a carora alpinistii au stabilit trasee care astzi ne fac cinste. Nu putem uita c primul alpinist care a stabilit escalada pe Acul Crpturii a fost vechiul si neobositul cercettor al Pietrei Craiului, Constantin (Titi) lonescu, colaborator al lui lon lonescu-Dunreanu, autorul primelor lucrari turistice referitoare la Piatra Craiului. La baza Acului Crpturii curge apa izvorului Sipotul Crpturii. Relund drumul, urcm sustinut, strecurndu-ne pe la baza ctorva turnuri ce se succed, dincolo de care intram n pdurea de molid ce ia sfrsit la creast. Cnd iesim la gol, sntem n Saua Crpaturii. Un stilp indicator
120

arata ramificatia celor dou trasee marcate: ctre dreapta sprc creasta Pictrei Craiului (traseul S); ctre stnga spre Piatra Mic (traseul 17). Far ca traseul nostru s aib n acest loc vreo indicatic special, coborm din Saua Crpturii, oricntati jumtatc la stnga, urmrind o potec larg n lungul creia ntlnim si marcajul. Dup circa 15 minute ajungem la cabana Curmtura, undc prima portiune a traseului ia sfrsit. Traseele de legtur de la cabana Curmtura snt indicate la trascul 2. 2.C. Cabana Curmtura - poiana Znoaga - cabana Gura RuIui - Zrnesti Marcaj: banda galbena Timp: 2-3 ore De la cabana Curmtura, poteca se abatc ctre stnga (nord-est), traversnd cnd zone mpdurite, cnd molidisuri situate pe versantul sudic al Pietrei Mici. Din dreptul unui luminis putcm privi n stnga, deasupra pdurii, Perctele Galbenoasa, a carui culoarc galben-ruginie a sugerat probabil denumirea. Mergnd tot de-a coasta, reintram n pdure, parcurgnd o distant mai lung. Cnd iesim la gol sntem n poiana Znoaga. Cam din Mijlocul poienii se ramifica spre stnga marcajul cu punct albastru, dispus n circuit peste Piatra Mic (traseul 17). Pe una din sgetile fixate la ramificatia potecilor ni se dau indicatii asupra timpului de mers. De la stlpul indicator coborm, orientndu-ne usor catre dreapta. Pe aceast distanta admirm n departari
121

culmea masiv a Bucegilor, care domin culoarul Branului, presarat cu asezri risipite. La captul de jos al poienii Znoaga (marcat de un stlp indicator) intrm n pdure, cobornd, nsotiti pe stinga de albia ctorva fire de obrsie ale Padinei lui Dnisor. Treptat, locuri1e se domolesc. Serpentinele largi si odihnitoare ne poart prin pdurea de foioase ce acoper Piatra Mic. Dup circa 40 minute dc mers prin pdure ajungcm n Padina lui Dnisor, vale a crei albie o traversm, pentru ca n continuarc, pe malul ei stng, s coborm pna n soseaua forestier ce vine din Prpstii. De aici, spre stnga, pe lnga Fntna lui Botorog, coborm pe soseaua forestiera, fr marcaj, pn n Zrncsti. Descrierea acestei portiuni, la pag. 90 (traseul 4. A). ZARNESTI - ZONA FOSTULUI REFUGIU DIANA - BRINA CAPRELOR - SAUA PADINEI INCHISE PE CREASTA NORDIC A PIETREI CRAIULUI - CABANA CURMTURA PRPSTII - ZRNESTI (si traseuI in sens invers) 3. Zrneti - zona fostuIui refugiu Diana Marcaj: banda albastr Timp: 2-3 ore TraseuI are parcurs comun pn la semnalarea n text a ramificatiei pcntru turistii care merg la cabana Curmatura pe traseul 2. B (marcat
122

cu band galbena) si alpinistii care vor s ntreprinda cscalade n zonele arterelor de baz (indice 22, 23, 29, 24). Din faa statiei C. F. R. Zrnesti ne orientm ctre vest (la dreapta), urmnd str. 6 Martie pn la piata central a orasuIui, unde identificm harta traseelor turistice marcate din masivul Piatra Craiului si mprejurimi, precum si o serie de explicatii scrise pe dou table indicatoare. Din dreptul tablelor indicatoare, coborm pe str. 1 Mai, condusi initial de marcajul banda rosie. Dup o scurta distant ne abatem ctre stnga pe str. Tei, urcnd n panta pn n dreptul casei cu numarul 10. De aici urmm str. Vntorilor si apoi str. Toplita, care se prelungeste la iesirea din oras cu o sosea local. Din dreptul ultimei case situat pe str. Toplita, naintm pe sosea circa 300 m, pn ntlnim n stnga cteva tufe de rchit, punct din care prsim soseaua ctre stnga, pe un drum de tara conturat printre culturi (stlp indicator). Dup acest pasaj ncepem un urcus desfsurat n diagonala ctre dreapta, pc coastcle muntelui Piatra Mic. Prin locurile acoperite de fnete identificm semnul drumului nostru, dispus pe lespezi sau copaci, alternnd cu marcajul band galben. Cluziti dc drumul bine conturat, strbtem de-a coasta, n urcus usor, poienile dc ,,Sub Brc" (denumire local pentru zona de fnete de pc versantul nordic al Pietrei Mici), revrsate de la poala pdurii. Admirnd peisalul din fata, prelungit n lungul vaii Brsei Mari n zcci de
123

planuri, ajungem dup circa l or n dreptul vaii Crpturii, al carci uluc adnc desparte Piatra Mic de Piatra CraiuIui. n acest punct, la 980 m alt., drumurile se despart: ctre stnga, pe valca Crpturii, se desfasoar n continuare traseul 2. B, marcat cu band galben (care conduce la cabana Curmtura), si itinerarul pn baza arterei (indice 22). De la ramificatia traseului, pe valea Crpaturii, drumul nostru traverseaza aceast vale si ptrunde n Padina lui Man, din cuprinsul creia, la circa 520 m distant, ncepe marcajul prin Padina Hotarului (1 015 m alt. - 1 or si 40 minute dc la Zrnesti, traseul 18). De aici, la circa 160 m distant, trecem prin dreptul "Cuptoru1ui din Padina lui Man"1, care nu se vede, fiind ascuns de rariste. Prin aceste locuri odilmitoare, poteca noastr urc n panta domoal', intcrsectnd la diferite distante Padina Chicerii si Padina CaluIui si nc dou-trei viroage prin care curge ap. La sfrsitul intervalului intram n poiana de sub Saua Chiliilor, pc care o identificm dup izvorul din dreptul potecii si dup crucile ridicate att aici, ct si pc vrful unei stnci aflate mai sus, n dreapta.
1

Cuptorul din Padina lui Man se afl la circa 60 m n stnga potecii: el este de fapt o ni, asemntoare cu ruinele ce-1 poart, n care, dupa cum spune povestea, siau copt pinea calugrii ce locuiau la pestera din Coltul Chiliilor.
124

Deasupra poienii vedem Coltul Chiliilor (1 125 m alt.), vrf acoperit pn n crestet cu pdure. Izvorul din poiana de sub Saua Chiliilor este situat la circa 1080 m alt.; din dreptul lui se ramific spre dreapta traseul nemarcat spre pestera din Coltul Chiliilor, unde oamenii refugiati n urma invaziei otomane din anul 1421 au amenajat un schit, existent si astzi. Continund drumul, urcm n Saua Chiliilor, mic punte de legtur ntre Coltul Chiliilor si abruptul Pietrei Craiului. Curnd intrm n padure, dup o distant de circa 450 m, ntlnim ramificatia marcat cu semnul cruce rosie a traseului 19, care conduce prin Padina Sindileriei (1 240 m alt.; 2 ore si 10 minute de la Zrnesti). De la ramificatia mentionat ncepem un urcus sustinut, desfasurat n serpentine scurte prin zmeuris si lstrisuri. Dup circa 650 m, socotiti din dreptul stlpului indicator al Padinei Sindileriei, ajungem n punctul de intrare spre Padina nchis (1 290 m alt.), o vale de abrupt, n cuprinsul crcia alpinistii din Zrnesti au stabilit cele mai lungi si dificile trasee din ntregul masiv. Itinerarul prin Padina Inchisa nu este marcat, fiind accesibil numai turistilor obisnuiti cu ctararea pe stnci si alpinistilor. Pentru Padina nchisa, vezi artera de baz indice 23. Ultimii 600 m ce ne mai despart de zona fostului refugiu Diana. i parcurgem n lungul unei poteci al crei parcurs se domoleste spre sfrsit. n
125

poiana Curmtura Prapstiilor, 1 510 m alt., unde a fost refugiul Diana, ajungem dup circa 3 ore de drum. Aici se ncheie prima portiune a drumului nostru. Trasee de legtur spre: cabana Plaiul Foii prin Valea Ursilor (traseul 10.A); Creasta Nordic a Pietrci Craiului prin Padina Popii (traseul 20); Creasta Nordic a Pietrei Craiului pe Brna Caprelor la Saua Padinei nchise (1 955 m alt.) si cabana Curmtura (traseele 3.A si 3.B); zona fostului refugiu Diana-Zrnesti (traseul 3.G). 3.A. Zona fostuIui refugiu Diana - Brna Caprelor1- Saua Padinei nchise pe Creasta Nordic a Pietrei CraiuIui Marcaj: band albastra Timp: 1-2 ore La punctul de rascruce a traseelor turistice din poiana Curmtura Prpstiilor, unde a fost refugiul Diana, se afl un stlp de marcaj cu sgeti indicatoare. Pe una din acestea ni se d urmtoarea explicatie referitoare la traseul nostru: prin Brna Caprelor la creasta, 2 ore. Initial, marcajele cu band albastr snt mai rare, dar poteca, bine conturat, ne conduce prin lastris si zmeuris, urcnd ctre stnga n panta domoal. Curnd intrm n padurea de molid limitata n dreapta de peretele Turnului Mic al Dianei. Dupa circa 270 m
Denumirea mai veche de Brul sau Brna Padinei Inchise (si uneori Gemsensteig) este astzi tot mai rar folosit de drumei.
126
1

distant de la fostul refugiu, ntr-un punct unde peretele se arcuieste n afar, trecem pe la baza traseului alpin de gradul 3.A ,,Medardus" (1 580 m alt.). Un molid cu vrful ciont, o fisur deschis si pitoanele nsirate pe verticala snt repcrelc de baz ale traseului. Din acest loc, poteca, degajat de perdeaua pdurii, se contureaz n diagonal si n urcus, purtndu-ne printr-o regiune dispus n amfiteatru si aglomerata de numeroase tancuri si creste, tentante pentru amatorii de crare pe stnci. Pe distanta strbtut, la 1630 m alt., ntlnim Grota Caprelor, cavitate de mici dimensiuni (10-12 m), care si deschide gura umeda si rece n dreapta potecii. Ceva mai sus de aceasta, o muchie proeminent, iesit n drumul nostru, marcheaz intrarea pc traseul alpin de gradul l.B, denumit ,,Muchia din Brna Caprelor". Ocolind muchia, ajungem pe o mic platform nierbat, dc unde putcm privi fr opreliste n Padina nchis, valc strluit de pereti foarte mari. De aici, Brna Caprelor, minunat prisp nverzit, desfsurat pe flancul stng al Padinei nchise, ne poarta peste prvlisuri de stnca, fra s solicite cunostinte sau nsusiri de alpinist. O lume de ancuri si muchii ascutite ca lama se nalt vertical la creasta principal. Pretutindeni, aceste forrne ncrememte ne retin privirea, iar gndul cauta s reconstituie uriasa fort care a rsturnat stratelc de piatr alb, asezndu-le
127

vertical. ntr-un loc, unde panta este mai abrupt, s-a montat un cablu ajuttor. Din dreptul acestuia traversm de-a coasta, parcurgnd un amfiteatru. Intervalul ia sfrsit pe o creast, de unde alpinistii pot cobor pe feele nierbate pn n firul principal al Padinei Inchise, pentru a escalada unul din numeroasele trasce alpine stabilitc n aceast regiunc. Pentru traseele alpine din Padina nchis, vezi indice 23. nainte de a relua drumul nostru marcat, privim pe versantul opus al vii, unde se nalt peretele striat de numeroase fisuri verticalc, denumit ,,Orga Mare". Din acest punct, n care amatorii dc fotografii zabovesc mai muIt, urcusuI se desfasoara cnd pe coastele nierbate, cnd n lungul firelor de obrsie alc Padinei nchise, rsfirate pe faa muntelui, ca un evantai. Grohotisurile, micilc saritori sau plcurile de jnepeni ntlnite n calea noastr snt obstacole fara important, pe care le depasim cu minimum de efort. Dup circa l or, poteca sc apropie mult dc pcretcle aflat in dreapta noastr. O grot mai nalt, ca o nisa, ne atrage atentia nca de la distant. Ceva mai sus, la 10..15 m de ea, ajungcm ,,La Gvan"; izvor firav, aflat la cea mai marc altitudine din masiv (1 880 m). Apa lui limpede si rece se adun ntr-o covat natural din interiorul unci nise. Aparitia izvorului, locurile minunate n care am aiuns si oboseala drumului impun un repaus, prilej de contemplare a regiunii. Din punctul ,,La Gvan", poteca si schimb
128

nfatisarea. Grohotisurile prin care am urcat au luat sfrsit si acum, n panta domoala, traversam oblic, ctre stnga, marele amfiteatru pe care-1 formeaza Padina nchis n aceast parte. Pe msura ce urcam, decorul aspru al pravlisurilor de piatra alba dispare, ascuns de perdeaua pIcurilor de jnepeni crescuti pretutindeni. Dup circa 20 minute, socotite de la izvor, ajungem pe Creasta Nordic a Pietrei Craiului, n Saua Padinei nchise, la 1 955 m alt., unde putem recunoaste profilul muntilor nconjurtori. n dreapta si n stnga se ajungeste Creasta Nordic a Pietrei Craiului. n fata, jos, se vede cabana Curmatura, deasupra creia se nalta Piatra Mic, iar dincolo de aceasta, peste pdure, se vd Magurile Branului, punctate de casele rzletite sau grupate ale satelor Magura, Pestera, Sirnea, Moieciu etc. n ultimul plan, masivul Bucegi nchide zarea cu coama lui nalt. n Saua Padinei nchise, unde traseul nostru ia sfrsit, citim pe sgetile unui stlp de marcaj indicatii asupra traseului, iar pe o tabl mai mare ni se arat directiile si timpii spre diferitele obiective de pe Creasta Nordica a Pietrei Craiului. I.a ramificatiile sau obiectivele citatc pe tabl ne conduce marcajul de creast: punct rosu. Trasee de legtura spre: vrful Turnul si cabana Curmtura prin Saua Crapturii (traseul 8.E); cabana Curmtura pe versantul estic (traseul 3.B); Creasta Nordica spre zona refugiului de la Vrful Ascutit (traseul 8); zona fostului refugiu Diana si Zarnesti prin Brna
129

Caprelor (traseele 3.F si 3.G). 3.B. Saua Padinei nchise pe Creasta Nordic a Pietrei CraiuIui - versantuI estic al Pietrei CraiuIui - cabana Curmtura Marcaj: banda albastra : Timp: 1-1 ora Saua Padinei nchise se afla pe Creast Nordica a Pietrei Craiului, la 1 955 m alt. Ea este delimitata la nord (stnga) de vrful Padina nchis, iar la sud (dreapta) de vrful Padina Popii. Prin deschiderea ei trece marcajul banda albastra, de la Diana la cabana Curmatura. Locul este marcat de un stlp indicator. Din dreptul stlpului urmm marcajul banda albastr, cobornd n diagonal ctre dreapta (sud). Dupa circa 1C0 m, poteca se nscrie n lungul unui vlcel usor nierbat, afluent al vii Curmaturii. Urmnd serpentinele scurte, coborm atent, evitnd micile obstacole de pe traseu, ntlnite mai ales n ultima portiune a vlcelului, unde naintarea se face pc un grohotis instabil. Printr-o abatere la stnga, prsim vlcelul si, de-a lungul unei brne, intrm pentru scurt vreme n padurea de molid, aninata pe coasta muntelui. Dincolo de pdure depasim prin catrare usoar o mica sritoare si apoi, pentru a evita rupturile de pant, urmrim prin ocol, de la stnga la dreapta, pragul de piatr presrat cu grohotis, pe sub Peretele Alveolelor. Din aceste locuri nalte privim n fa si ctre stnga culmea stncoas a Pietrei Mici, pe care se contureaz poteca marcat. La 1 670 m alt.
130

intrm n padurea de molid. Copaci grosi mrginesc poteca noastr, strecurat n serpentine repezi printre blocuri stncoase sau grohotisuri. Intervalul ia sfrsit pe un picior de munte, n lungul cruia poteca se contureaz pn aproape de cabana Curmtura. Pe aceast portiune vedem n stnga, nltata din negrul pdurii, ,,I.ocomotiva", creast de piatr prelungit ctre sud din Curmtura Pictrei. Curnd ntlnim, venind din dreapta, o poteca turistica marcat cu mai multe semne, care, unita cu a noastra, ne conduce la cabana Curmatura. Traseele de legtur de la cabana Curmatura snt descrise la pag.70. (traseul 2). 3.C. Cabana Curmtura - Prpstii cabana Gura RuIui - Zrnesti Marcaj. banda albastr T'imp: 3 ore Traseul prin Prpastii porneste de la cabana Curmtura catrre vest (stnga, cum privim cabana n fata). La circa 40 m de la plecare ntlnim un stlp indicator. Din acest punct coborm prin pdure, condusi si de alte trei marcaje turistice: triunghi galben, triunghi rosu si triunghi albastru. La iesirea din padure, n zona defrisata pe care o ntlnim curnd, se ramific traseul 14 (marcat cu triunghi albastru), spre Creasta Nordica prin Padinile Frumoase. Drumul nostru coboara n lungul vii Curmaturii. Dup cteva sute de metri, poteca si marcajul prsesc valea, conducndu-ne spre
131

dreapta, printr-o zona mpadurita, traversat de cteva praie firave. I.a limita dc sus a pasajului, ajungem n Poiana Curmaturii, unde se aflu o stn. Dincolo de ea ntlnim un stlp indicator, montat n punctul de rscruce a drumurilor. Ctre dreapta se abat traseul 16 (marcaj triunghi galben) si traseul 15 (marcaj triunghi rosu), care conduc n satul Pestera si respectiv n poiana Vldusca. Din Poiana Curmturii mai privim o dat creasta Pietrei Craiului, ai carei pereti albi se nalt deasupra pdurii aninate pe coastele abruptului estic. n stnga, Piatra Mic prezinta peretele de culoare ruginie, denumit Glbenoasa, pe verticala caruia s-a stabilit de ctre alpinisti traseul Fisura de Cristal. Relund drumul din dreptul stlpului de marcaj, ne ndreptm ctre stnga, urcnd pn pe culmea piscului Curmturii, care desparte valea Curmturii (stnga) de valea Suchelnita (dreapta). De-a lungul ei s-a realizat un drum larg pe care au circulat tractoarele ce transportau lemne. Drumul ne conduce n coborre circa 30 minute, socotite de 1a stna veche din Curmtura. Dup acest interval de timp ajungem ntr-un punct din care avem doua posibilitti de a continua coborrea: pe traseul vechi; pe traseul nou. Poteca traseului vechi se desprinde din drumul pc care am venit, ctre stnga, n coborre direct pna n valea umeda si ntunecoas a Curmturii. De aici, urmnd firul vii n aval, ajungem (dup circa 60 m) pe drumul forestier, chiar n punctul de ntlnire cu traseul nou.
132

Drumul nou se contureaz o vreme pe versantul nordic al piscului Coltului Scris, trece apoi pe cel estic si ajunge n final n valea Cheii, unde face legtura cu drumul forestier ce vine de la Zarnesti. Din punctul de ntlnire al drumurilor ne orientm catre stnga si, cobornd pe sosea, ajungem (dupa circa 1 km) la confluenta vilor Curmatura si Cheia, care formeaza n continuare Rul Zrnestilor. Aici este locul unde cele dou variante se unesc si tot de aici n aval ncep Prpastiile, chei crora li se mai spune si Prpstiile Zarnestilor, strbtute pe toata desfasurarea lor de sosea. Prin Prpstii, n portiunea initial, Rul Zrnestilor are doi afluenti, mai mult far ap: unul pe stnga (Znoaga), altul pe dreapta (Vldusca). De la gura vaii Vldusca se desprinde catre dreapta marcajul traseului 4. Aval de confluenta V1adusci (unde snt dou colibe prasite), Prpstiile snt mrginite pe dreapta de peretele Toanchesului, iar pe stnga de cel al Znoagei. Spre deosebire de prima portiune a cheilor, aici pravlisurile snt mai nalte si mai salbatice. Pe verticala lor alpinistii au stabilit numeroase trasee, unele de dificultatea gr. 5 B. Numele fiecrui traseu este scris cu vopsea rosie n punctul de ncepere a escaladei. Dup o distant de circa 3 km, Prpstiile si pierd din maretie. Locul peretilor 1-au luat versantii mpaduriti. Valea este mai luminoas si, ntr-un fel, mai putin apstoare. Rul si-a ncropit o und care apare si dispare sub
133

patul de grohotis. Prin aceste locuri vedem ramificat, catre dreapta, marcajul traseuIui 4.B care conduce n punctul ,,La Table". Tot aici sfrseste si marcajul traseului nostru. Din dreptul ramificatiei amintite, la 150 m aval, se desprinde ctre dreapta, peste Podul Mgurii, DC 57 spre comuna Mgura. Ceva mai jos pe stnga vedem Fntna lui Botorog, din dreptul creia se ramific traseul 2 spre cabana Curmtura. n continuare, traseul pn la Zrnesti este descris la pag. 90 (traseuI 4.A), de la semnalarea n text a Fntnii lui Botorog. 3.D. Zrnesti - cabana Gura RuIui Prpstii - cabana Curmtura Marcai: banda albastra Timp: 3 ore Descrierea traseului de la statia C.F.R. Zrnesti pn la Fntna lui Botorog fiind comun, o gsim redat la traseul 4.B (pag. 9C.). De la Fntna lui Botorog urmm soseaua forestier n continuare. Dup scurt distant lsm n stnga Podul Mgurii (DC 57), iar la circa 150 m de acesta poteca marcat cu cruce rosie a traseului 4.B, care conduce n punctul ,,La Table". De la fntn, n amonte pe sosea, ncepe s apar semnul nostru - banda albastr - dispus pe copaci sau pe stnci, alturi de marcajul cruce rosie (traseul 4). Dup circa 1 km de la Fntna lui Botorog intrm n Prpstii, denumite uneori si Prpstiile Zrnestilor. Peisajul aspru si impresionant din aceste chei strneste curiozitatea, ochiul
134

drumetului descoper la tot pasul forme de relief frumoase si variate1. Intr-un jgheab ngust curge Rul Zrnestilor. Cursul lui firav, inexistent uneori, ne poart gndul spre vremea cnd, puternic si nvalnic, a lucrat timp de milenii pentru a finisa ceea ce se numeste astzi Prpastiile. n locul zgomotelor de lupta dintre apa si munte, ne ntmpin acum freamtul pdurii si, atunci cnd are apa, sopotul aproape imperceptibil al prului. Prin amenajarea drumului forestier, traseul prin Prapstii poate fi parcurs si cu automobilul pe o distanta de circa 8 km. Dup 2 ore de drum de la Zrnesti ajungem la confluenta Rului Zrnestilor cu Vldusca (1000 m alt.). Aici se ramific spre stnga traseul 4, marcat cu semnul cruce rosie, n lungul vii Vldusca. Din punctul de confluent, drumul nostru continu ctre dreapta prin chei. Peretele ce formeaz flancul drept al vii apartine Piscului Mrtoiu, picior de munte ajungit din abruptul rsritean al Pietrei Craiului, iar cel din stnga este al Znoagei. Dup scurt distant trecem pe la gura vii Znoagei, adncit n dreapta (stnga vaii), dincolo de care, la cteva sute de metri, ajungem la confluenta vii Curmturii cu valea Cheii, ultima denumit de localnici valea Brusturetului. Din gura vii
Chiar de la intrarea in chei, pe stnga, ne atrage atentia Pestera Mare de la Prepeleag (15,5 m), suspendat n perete, n care s-a descoperit pentru prima dat n lume pianjenul Nesticus Constantinescu
135
1

Curmturii avem dou posibilitti de a continua ascensiunea: pe traseul vechi; pe traseul nou. Poteca de pe traseul vechi urmeaz firul vii Curmturii circa 60 m apoi, fr alt reper, se angajeaz n urcus direct pe versantul drept al vii (stnga cum urcm) si rzbeste dup o vreme pe culmea piscului Coltului Scris, unde se uneste cu traseul nou, ce vine din stnga, din valea Cheii. Parcursul traseului nou urmeaz drumul forestier de pe valea Cheii, zis si a Brusturetului1. Dup circa 1 km prseste valea Cheii, marcajul conducnd ctre dreapta, pe un drum secundar. Acesta ncinge initial tot versantul estic al Piscului Curmaturii si, cnd trece pe cel nordic, face jonctiunea cu traseul vechi. Din punctul de jonctiune a traseelor, drumul, n urcus usor, are directia general nord. El rmne n preajma liniei de cumpan a Piscului Curmturii pn n apropierea poienii Curmatura, unde se afl si stna veche. Un stlp indicator, aflat n apropierea stnei, arat ramificatia traseelor spre satul Pestera (traseul 16) si punctul ,,La Table" (traseul 15). Orientati ctre dreapta, pe lng stn, coborm dea coasta prin pdure, traversnd cteva praie. La captul acestui pasaj, ajungem n valea Curmturii, unde poteca, orientata la stnga, n lungul vii, urc pn la marginea pdurii de molid ce se vede n fat. nainte de a intra n pdure, se ramific spre stnga traseul 14, care conduce prin Padinile Frumoase, la Creasta Nordic, n preajma refugiului de la Vrful Ascutit. De la intrarea n
136

pdure, poteca se orienteaz ctre dreapta, ajungnd (dup circa 120 m) la cabana Curmtura, unde prima portiune a drumului ia sfrsit.1 Traseele de legtura de la cabana Curmtura snt descrise la pag. 70. (traseul 2). 3.E. Cabana Curmtura - versantuI nord-estic al Pietrei CraiuIui - Saua Padinei Inchise pe Creasta Nordic a Pietrei CraiuIui Marcaj: band albastra Timp: 2 ore De la cabana Curmatura, traseul spre Saua Padinei nchise se orienteaz ctre vest (stnga, cum privim cabana din fat). La circa 40 m de la plecare ntlnim un stlp indicator cu urmatoarele explicatii: spre creasta Pietrei Craiului si Brna Caprelor 2 ore.Pentru a nu produce confuzii, precizm c din acest loc coboar pe stnga acelasi marcaj care conduce prin Prapstii la Zrnesti (traseul 3.C). Din dreptul stlpului mentionat, marcajul cu band albastr ne conduce n urcus prin raristea pdurii de molid. Ceva mai sus, locurile devin mai nclinate, poteca nscriindu-se
n zona vii Cheii s-au realizat dou drumuri forestiere: drumul principal, continuat n lungul vilor Cheii si Mrtoiu pn n amonte de poiana Mrtoiu; drumul secundar, deviat ctre stnga din valea Cheii, peste Piscul Mrtoiu, n valea Vldusca, cu perspectiva de a face jonctiunea prin punctul ,,La Table" cu Valea Seac a Pietrelor - cabana Brusturet
137

pe coasta muntelui n serpentine scurte. Uneori, din cauza copacilor, marcajul se vede mai greu si atunci trebuie cautat, deoarece parcursul trece dintr-un vlcel n altul sau strbate zone cu grohotis si, odat pierdut, orientarea devine dificil. Prin aceste locuri, poteca se apropie mult de peretele ridicat n dreapta. Privindu-l, vom identifica pe el pitoanele fixate de-a lungul unor trasee alpine escaladate n cadrul campionatului din 1956. Pasajul pe sub perete sfrseste cu o succesiune de obstacole, dispuse n trepte ori praguri, pe a caror desfsurare sntem deranjati doar de prezenta grohotisului. Urmeaz o mic perdea de pdure, aninat de coasta muntelui, prin care trecem, traversnd catre stnga ntr-un vlcel. Pe firul vlcelului, la nceput plin cu grohotis, apoi nierbat, urcm pn n punctul lui de obrsie. Apoi, orientati catre dreapta, ajungem n Saua Padinei nchise, la stlpul de marcaj ce indica traseele care se ramific din acest punct (1955 m). Saua Padinei nchise este situata pe Creasta Nordic a Pietrei Craiului, delimitata la dreapta de vrful Padina nchisa si la stnga de vrful Padina Popii. Din acest punct, marcajul band albastr traver-seaz Creasta Nordic si coboar prin Padina nchis spre zona fostului refugiu Diana (traseul 3.F, cunoscut sub numele de Brna Caprelor). Traseele de legtur din acest punct snt redate la pag. 78 (traseul 3.A).
138

3.F. Saua Padinei nchise pe Creasta Nordic a Pietrei CraiuIui - Brna Caprelor zona fostuIui refugiu Diana Marcaj: band albastra Timp: 1-2 ore Din Saua Padinei nchise, poteca se abate ctre stnga, cobornd n marele amfiteatru pe care1 formeaz Padina nchis n partea ei superioara. Trecnd peste micile obstacole ntlnite n cale, strbatem aceast zona acoperita cu jnepeni, smirdar, afin si coacaz, prin care uneori vedem ciopoare de capre negre. Dupa circa 15 minute ajungem n dreptul izvorului ,,La Gvan". Apa lui limpede si rece se strnge ntr-o covat natural din interiorul unei grote, situata la 1 880 m altitudine. Din punctul La Gvan" ncepem coborrea n pant mai pronuntat, strecurndu-ne pe sub peretele ce delimiteaz ctre vest Padina nchisa. Grohotisurile instabile prin care naintm, micile trepte de piatra si zonele cu pmnt alunecos comport atentie la naintare, pentru a evita n acest fel, pe ct posibil, rostogolirea pietrelor, stiind c am putea accidenta turistii aflati mai jos pe traseu. Pe msur ce coborm, ptrundem tot mai mult n lumea prvlisurilor de piatr alb ce ne nconjur. n dreapta, dincolo de firul adncit al Padinei nchise, se nalt un perete cu stratele nclinate pn aproape la vertical, dnd muntelui o nftisare ciudat. Fisurile adncite n perete 1-au inspirat pe neobositul cercetator al masivului, I. Ionescu-Dunreanu, s-1 denumeasc ,,Orga
139

Mare". Cel mai bun loc de contemplare si fotografiat pentru acest obiectiv si pentru toat zona nconjurtoare l ntlnim pe o creasta secundar (1 685 m alt.), pe unde trece traseul nostru. Tot de aici, ctre dreapta, ncepe htasul ce coboar n firul Padinei nchise, unde snt stabilite traseele alpine descrise la artera de baz indice 23. Relund coborrea, ne orientm ctre stnga, printre jnepeni, si prindem Brna Caprelor ce traverseaz de la stnga la dreapta faa unei pante nclinate. ntr-un punct mai dificil s-a montat un cablu ajuttor. n continuare, locurile se domolesc, iar ceva mai jos iesim din pdure. Dup circa o or de mers, socotit de la creast, poteca ocoleste un pinten, schimbndu-si directia ctre stnga. Ea coboar pe la baza unei aglomerri de turnuri si creste care formeaz n portiunea somital creasta Turnului Mic al Dianei. Ceva mai jos reintrm n pdure si, dupa circa 270 m, ajungem n poiana Curmtura Prpstiilor (1 510 m alt.), unde a fost refugiul Diana. Traseele de legtur din zona fostului refugiu Diana snt redate la traseul 3.A 3.G. Zona fostului refugiu Diana Zrnesti Marcaj: banda albastr Timp: 2-3 ore Din dreptul stlpului de marcaj cu sgeti indicatoare prsim poiana Curmtura Prpstiilor, n care s-a aflat refugiul Diana, cobornd padurea
140

de molid. Traseul, fr s fie accidentat sau blocat, are o pant mare, pe care serpentinele sc nscriu n ocoluri scurte. Dup circa 600 m de mers n acest fel, ajungem n punctul unde ncepe ctre dreapta poteca prin Padina nchis, vale de abrupt mrginit de pereti nalti, pe faa crora s-au stabilit cele mai lungi si dificile trasee din masiv. Parcursul pe firul vii, recomandat numai alpinistilor, este nemarcat si l gsim la artera de baz indice 23. Relund drumul, coborm n acelasi fel, strbtnd locuri mpdurite sau acoperite cu tufarisuri si zmeuris. La circa 1 250 m distant dc zona fostului refugiu Diana ntlnim un stlp indicator care arat directia traseului 19 prin Padina Sindileriei (marcaj cruce rosie). Dincolo de aceast ramificatie, pdurea se rreste treptat. Dup circa 450 m ietim la gol, n Saua Chiliilor, nu departe de Coltul Chiliilor (1 125 m alt.), vrf cu crestetul mpdurit, aflat n stnga drumului nostru. n poiana de sub Saua Chiliilor, la 1 080 m alt., ntlnim primul izvor. n abruptul estic al Coltului Chiliilor se afl pestera din Coltul Chiliilor. De la izvor urmm poteca, cobornd n pant domoal prin poienile cu fneat, punctate de raristi, si dup circa 10 minute ajungem n dreptul stlpului indicator, care arat ramificatia traseului 18 (marcaj cruce albastr) prin Padina Hotarului. De la ramificatia mentionat, poteca se orienteaz tot mai mult catre dreapta, pe sub poala pdurii. O coborre mai
141

accentuat ia sfrsit n valea Crapturii, care delimiteaz Piatra Mic de Piatra Craiului. n punctul unde ne aflam (valea Crpturii) se ramific spre dreapta traseul 2. B (marcaj band galben) spre cabana Curmtura si artera de baza indice 22. Relund drumul, traversm prul vii Crpturii, cobornd n continuare de-a coasta prin poienile Crpturii. Jos, n stnga, vedem valea Brsei. n fa se zresc cldirile orasu1ui Zrnesti si cosurile fabricii de celuloz. Marcajul nostru, dispus pe lespezi sau copaci, alterneaz cu acela cu banda galben. Desi foarte rare, semnele ne conduc ctre Zrnesti, strbtnd poiana denumit ,,Sub Bre", revrsat de sub poala pdurii ce acoper Piatra Mic pn jos n lunca Brsei. Pe msur ce ne apropiem de oras, marcajele devin mai rare, iar poteca se pierde n lungul unui drum de crut pe care-l urmm. Curnd depasim zona fneturilor si intrm printre tarini, ajungnd la sosea, unde intilnim marcajul band rosie, care conduce ctre stnga, n amonte, la cabana Plaiul Foii (traseul 1). Orientati la dreapta pe sosea, intrm dup circa 300 m n oras pe str. Toplita. Din captul acestei strazi, traseul pn la statia C.F.R. Zarnesti se desfsoar de-a lungul strzilor Vntori, Tei, 1 Mai si 6 Martie.

142

ZRNESTI - PRPSTII - VALEA VLDUSCA - POIANA VLDUSCA - ,,LA TABLE" - BRAN SAU ZRNESTI PRIN SATUL PESTERA (si traseul n sens invers) 4. Zrnesti - Prpstii - valea Vlduca ,,La Table" (cu legtura pentru refugiul Grind sau comuna Dmbovicioara) Marcaj: cruce rosie Timp: 4 ore De la statia C.F.R. Zarnesti (pe o distant de circa 4 km) pn la Fntna lui Botorog, parcursul fiind comun cu cel de la traseul 4. B, consultm descrierea acestuia (la pag. 90) pn la semnalarea n text a traseului nostru. La mic distant de Fntna lui Botorog se ramific din sosea, sprc stnga, drumul comunal 57 spre Magura, iar ceva mai sus poteca pentru traseuI turistic 4. B (marcaj cruce rosie), care conduce n punctul "La Table" prin satul Pestera. Mai sus de ramificatiile citale apar semnele drumului nostru spre valea Vldusca, alturi de cel cu banda albastr. Dup circa 1 300 m pe sosea, de la Fntna lui Botorog, intrm n Prpstii, chei denumite si Prpastiile Zrnestilor. Peretii ridicati deasupra noastra snt att de apropiati, nct soseaua si albia vaii abia se pot strecura pe sub ei. Ceva mai sus, valea se deschide, lsnd lumina s se reverse peste pravlisurile slbatice. Scpati pentru o vreme de strnsoarea cheilor, lsm ochiul sa cerceteze seninrile albe, zbovind
143

n dreptul grotelor nvaluite de mister, agtate la mare nltime deasupra soselei. n peretele din stnga noastr, denumit peretele nord-vestic al muntelui Toanches, ca de altfel si n cel vecin, snt stabilite numeroase trasee alpine. La circa 5 km amonte de cabana Gura Rului, ntInim casele lucratorilor forestieri, aflate la confluenta vaii Vladusca cu Rul. De aici, marcajul band albastr se ramific, continund la dreapta prin Prapstii spre cabana Curmtura (traseul 3. D). Noi urmm drumul forestier ramificat ctre stnga si, condusi de marcajul cruce rosie, urcm pe valea Vldusca. n stnga, drumul este mrginit de peretele Dosul Steghioarei, iar n dreapta de culmea mpadurit a piciorului Mrtoiu, ajungit ctre cst din abruptul rsritean al Pietrei Craiului. Desi sntem la mic altitudine (la circa 1 000 m), locurile au un aspect de munte nalt si salbatic. Dup un urcus mai domol ajungem n portiunea unde Vldusca si apropie peretii. Aici, nainte de realizarea drumului forestier, erau dou chei: Cheia Vldusca si, mai sus, aproape miniatural, Cheia Pisicii. Acum, n locul potecii ce strbtea cheile, este un drum forestier care a schimbat peisalul locurilor. Dup circa 20 minute socotite din Prpstii, Vldusca primeste pe dreapta un afluent. El i druieste apa adus de undeva din pdurile Toanchesului, chiar n punctul unde traseul 16, marcat cu triunghi galben ntre satul Pestera si cabana Curmtura, intersecteaz valca. De la ramificatie, drumul urmeaz albia vii
144

Vldusca, trecnd printr-o poienit n cuprinsul creia se afl dou case pentru muncitori. Din dreptul lor se desprinde ctre stnga, peste Piscul Martoiului, n Prpstii, drumul forestier care conduce tot la Zarnesti. Traseul nostru strbate n continuare o zona mpdurit din care uncori mai putem privi napoi spre creasta Pietrei Craiului. Bucuria aceasta este de scurta durat, deoarece valea se ngusteaz, iar talvegul ei, adncit ntre maluri, rmne mult vreme umbrit de perdeaua pdurii. n aceast portiune, orientarea este mai dificil, deoarece o potcc ncmarcat ne tenteazia s urmm firul vii ctre dreapta. Nu o urmam, cci traseul marcat prseste valea ctre stnga, urcnd n diagonal prin pdure. Pornind n directia amintit, urmm malul drept al Vladusci (stnga cum urcm), a crei albie roas de ape o vedem jos. Dup 20 minute de mers, de la ramificatia nemarcat, poteca intersectcax firul V1dusci chiar n punctul undc mai primeste din dreapta un afluent. Urmeaz cteva ocoluri mici prin raristi, dup care intrm in poiana Vldusca, inundat de lumin si acoperita de covorul verde al ierbii. Aici ne apar n toat splendoarea prvalisurile de piatr alb ale Pietrei Craiului, muntele celor mai variate peisale din Carpatii nostri. Din acest loc, poala versantului rsritean al masivului dezvluie privirii psuni ntinse, cutreierate vara de oile cu slasul la stnele din Vldusca. n continuare ocolim poiana pe marginea de jos, pn la stlpul
145

mdicator, unde pe o sgeat se dau explicatii asupra drumului. De aici se ramifica la dreapta marcajul triunghi rosu spre cabana Curmtura (traseul 15. C). Condusi de marcajul nostru, alternat de-aici nainte ctre sud si cu semnul triunghi rosu, strbatem mai multe luminisuri, ntre care unul traversat de Sistoaca Baciului, prias cu ap limpede, dincolo de eare ajungem n captul sudic al poienii Vladusca, punctul ,,La Table", unde se ramific 8 trasee turistice. Pentru a usura orientarea pe traseele de legatur, ncheiem descrierea primei prti a craseului n acest loc. Punctul ,,La Table" se afla n captul de sus (sudic) al poienii Vldusca. Textul tablei indicatoare de la care si trage numele locul este redat la pag. 64. Trasee de legtur spre: Zarnesti sau Bran prin satuI Pestera (traseul 4. A); Zrnesti prin valea Vldusca (traseul 4. C); cabana Curmtura peste piscul Mrtoiu (traseul 15. C); refugiul Grind cu legtura pentru cabana Plaiul Foii (traseul 1.B); satul Ciocanu - comuna Dmbovicioara (traseul 7.A); cabana Brusturet cu legtura pentru comuna Dmbovicioara (traseul 6. B); Saua Funduri cu legtura pentru cabana Plaiul Foii pe la Ceardacul Stanciului (traseul 9. B); Sirnea prin Curmtura Groapelor (traseul 15. A).

146

4.A. ,,La Table" - Zrnesti sau Bran prin satul Petera (cu o ramificatie din punctul ,,Joaca" spre satul irnea) Marcaj: cruce rosie. Timp: Zrnesti 3 ore; Bran 2 ore Continund itinerarul marcat cu cruce rosie, ne abatem putin catre dreapta, naintnd condusi de un drum larg, desfasurat de-a coasta, prin raristile luminoase nsirate deasupra locului unde-si are obrsia Valea Seac a Pietrelor, adncit n dreapta. Dupa cteva ocoluri scurte ajungem pe linia de cumpan ce desparte bazinul Oltului de cel al Dmbovitei, n punctul "Joaca", o a nierbata situat nu departe de vrful cu acelasi nume. Pe sgetile indicatoare fixate de stlp, citim cele dou texte pentru ambele sensuri de mers. Din dreptul stlpului indicator se ramific la dreapta, ctre satul Sirnea, poteca marcat cu band rosie. Condusi de potec si marcaj strabatem initial perdeaua unei pduri de molid. Dup 5 minute ajungem ntr-o poian mare, unde se afl saivanul ,,Sasu GrinduIui". Lsnd saivanul n dreapta, coborm prin poian pn la marginea pdurii. Aici cercetam atent si gsim continuarea potecii si marcajul vopsit pe copaci. Cluziti de el intrm n pdure. Urcnd si cobornd, traversm pe la est vrful Coja (1546 m alt.). n final ajungem, cobornd, n Poiana Frumoas. Aici, din cauza defrisarii, potcca si marcajul se identific mai greu. Totusi o gsim dup ce traversm de-a latul Poiana Frumoas. Poteca ne este cluz n
147

urcusul care urmeaz pn dincolo de Coltul Coja (Cozia), unde ntlnim un drum pentru carute. Ctre dreapta, drumul ncinge pe la poale culminatia Coltului Coja si rzbeste prin lstris si pdure n zona din preajma punctului Curmtura Groapelor (1 396 m alt.). Stlpul indicator arat directia de mers spre Ciocanu (traseul 7. A) si spre punctul ,,La Table" (traseul 7). Ultima portiune a traseului spre satul Sirnea, marcat cu triunghi rosu (traseul 15. A), dup ce strbate circa 400 m printr-o pdure cu fagii scrijeliti de vnt, iese la gol, oferindu-ne imaginea asezrilor din Sirnea, risipite printre fneturi. Coborrea sfrseste dup circa 20 minute n punctul de la ,,Gura Ulitei", numit Nstsoi. Statie I.T.A. spre Brasov. PunctuI de cazare se afl la 2 km. Lsnd ramificatia n dreapta, continum drumul nostru ctre stnga. La mic distant ncepem coborrea de-a lungul unui vlcel ce formeaz obrsia vii Pictrelor (bazinul Sbrcioarei), mpdurit pe ambii versanti. Dincolo de acest pasaj intram ntr-o poian mare, unde identificam stlpii de marcaj jalonati pe directia drumului. La cteva sute de metri de ultimul stlp, intrm n pdure, unde albia vii Pietrelor se contureaz foarte bine. Un drum destul de gloduros nsoteste valea, trecnd de pe un mal pe altul, abtndu-se n final catre stnga si de-a coasta pn n punctul ,,Folea". n acest loc, marcat
148

si de bariera de la intrarea n satul Pestera, se ramific spre stnga drumul marcat cu triunghi galben peste muntele Toanches, la cabana Curmtura (traseul 16. A), si marcajul cu semnul cruce rosie, la dreapta, spre Bran. De la bariera satului Pestera ne orientm ctre dreapta si pe drumul local coborm pe Dealul Bisericii pn ntInim DN 73, care traverseaz Branul. Autobuze I.T.A. spre Brasov si Cmpulung. De la barier, drumul strbate o zon denumit local ,,Pe la Poduri", ocolind ntr-un semicerc larg satul Pestera, trecnd prin Padina Steghioarei. Pe aceast portiune, marcajul apare foarte rar. Condusi ns de drumul bine conturat pe lng gardurile gospodriilor, ajungem dup circa o or, socotit din punctul ,,Folea", n catunul Toanches, ce apartine de Mgura. Aici apar indicatoarele traseului. Ghidati de indicatoare, coborm pe ulicioare mrginite de case pn n punctuI unde poteca se abate brusc ctre stnga. Locul este marcat de un stlp indicator. Cobornd n directia mentionat, depsim ultimele case ale Magurei, ajungnd dup o vreme la un izvor captat. Ultima parte a traseului o parcurgem prin pdure, pin n drumul forestier din Prpstii. Pe drum n amonte se desfsoar marcajul band albastr spre cabana Curmtura (traseul 3. D) si marcajul cruce rosie spre punctul ,,La Table" (traseul 4). Urmnd n aval drumul forestier,
149

trecem pe lng Podul Magurii si ajungem imediat la Fntna lui Botorog, din drcptul creia se ramific traseul 2 (marcaj banda galben) spre cabana Curmtura. Din acest loc mai snt 4 km pn la Zrnesti. Fr sa mai identificm marcajul, coborm avnd n stnga coastele mpdurite ale Pietrei Mici, iar n dreapta Mgura Mica. Pe rnd depsim marea carier de piatr, cteva case ale locuitorilor si constructiile speciale de la izvoarele captate, denumite ,,Fntni1e Domnilor". Mai jos de acestea trecem pe lng cabana Gura Rului, dup care intrm n oras. Urmnd str. Rului si apoi str. 6 Martie, ajungem n circa 40 minute, socotite din dreptul cabanei, la statia C.F.R. Zrnesti. 4.B. Zrnesti - satul Pestera - ,,La Table" Marcaj: cruce rosie Timp: 5-5 ore Din faa statiei C.F.R. Zarnesti, catre dreapta, strabatem orasul de la nord-est la sudvest, n lungul strzii 6 Martie; dup circa 1 km ajungem n piata central, unde se afl posta si telefoanele. n continuare, pe aceeasi strad, ntlnim din loc n loc cte un stlp indicator care ne arat drumul spre cabanele Gura Rului si Curmtura. Cnd am ajuns la podul construit peste valea prin care curge Rul, l traversm si dup scurt distant ne abatem spre stnga, pe str. Rului. n faa si ctre dreapta se nalt Piatra Mic, munte mpadurit pn la crestet, iar n stnga Magura Mic. Apa Rului curge n stnga, pe
150

marginea strzii de-a lungul creia urcm. Dup circa 40 minute de la statia C.F.R. Zrnesti, ajungem la cabana Gura Rului, semnalat si de un stlp indicator. Din dreptul acesteia suim n pant domoal pe drumul forestier strns ntre muntii cu pantele tot mai nclinate, depasind constructiile de captare a izvoarelor denumite Fntni1e Domnilor, trecem prin zona de exploatare a calcarului si ajungem la Fntna lui Botorog, izvor semnalat pe dreapta drumului. Pe un stlp indicator si pe o plac metalica snt nscrise numele diferitelor obiective ale traseelor turistice, timpul de mers si marcajul fiecrui drum. De la Fntna lui Botorog catre dreapta incepe marcajul spre cabana Curmtura prin poiana Znoaga (traseul 2), iar n lungul soselei conduc marcajele: band albastr spre cabana Curmtura prin Prpstii (traseul 3. D); cruce rosie, ,,La Table" prin valea Vldusca (traseul 4) si traseul nostru. Pe drum, la circa 60 m distanta de tabla indicatoare, se afl Podul Magurii, punct din care se ramific DC 57 spre comuna Mgura, cu legtur pentru DN 73. Traseul nostru mai urmeaz circa 100 m drumul spre Prapstii, dup care se abate la stnga peste pru, urcnd n diagonal pn n Toanches, asezare care tine de Mgura. Cnd ajungem la primele case din Toanches, ne orientm spre dreapta, n lungul unui drum denumit local ,,Pe la Poduri". Cnd depseste cascle, drumuI descrie un ocol larg, trecnd prin
151

marginea de sus a localittilor Magura si Pestera. n dreapta drumului se nalt coastele muntelui Toanches, pe a carui culme se nsir succesiv mai multe vrfuri, printre care si vrfurile Tlfii, Priporului si Sprturilor. Dup circa 2 ore de mers, socotite de la Fntna lui Botorog, ajungem n punctul ,,Folea", aflat la bariera de intrare n satuI Pestera. De la ,,Folea" ctre dreapta, pe pantele acoperite cu raristi de fag si molid, ncepe marcajul cu triunghi galben care conduce la cabana Curmtura, trecnd peste muntele Toanches (traseul 16. A). n acelasi loc, venind dinspre stnga prin satul Pestera, face jonctiune cu itinerarul nostru drumuI marcat tot cu cruce rosie, care vine de la Bran, pe drumul local conturat pe Dealul Bisericii. Relund traseuI, lsm n urm ultimele case ale satului Pestera si urcm mai nti de-a coasta si apoi n lungul vii Pietrelor (bazinul Sbircioarei), condusi de conturul drumului si de marcaj. La capatul de sus al vaii iesim din pdure ntr-o poian jalonat cu stlpi de marcaj. n fa se profileaz pe cer creasta dantelat a Pietrei Craiului, mbrcat mai jos de numeroase poieni cutreierate vara de turmc de oi. Ceva mai sus intrm n pdure si urcm n lungul unuia din firele de obrsie ale vii Pietrelor. Dup cteva sute de metri ajungem pe linia de cumpn a Carpatilor, n punctul ,,Joaca", o sa situat ntre vrfurile Dealul Popii (dreapta) si Coja (stnga), unde drumurile se ramific. Ctre stnga, o potec marcat cu band rosie conduce n
152

comuna Sirnea (vczi pag. 88), iar ctre dreapta se continua drumul nostru. Locul este marcat de un stlp indicator. Din acest punct, drumul ocoleste pe sus obrsia Vii Seci a Pietrelor, aflat n stnga, depseste Crucea Vtafului si ajunge prin raristi n punctul ,,I.a Table", situat n captul de sus al poienii Vldusca. Trasee de legtur spre: Zrnesti prin valea Vldusca si Prpstii (traseul 4. C); cabana Curmtura (traseul 15. C); comuna Dmbovicioara prin satul Ciocanu (traseul 7. A); Saua Funduri cu legtura pentru cabanele Plaiul Foii si Garofita Pietrei Craiului (traseul 9. B); satul Sirnca (traseul 15. A); comuna Dmbovicioara pe la cabana Brusturet (traseul 6. B). 4.C. ,,La Table - valea Vlduca Zrneti Marcaj: cruce rosie Timp: 3-4 ore Coborrea prin valea Vldusca constituie pentru drumetii veniti de la creasta prin Saua Funduri sau pe la refugiul Grind, ori dinspre comuna Dmbovicioara, traseuI cel mai direct ctre orasul Zrnesti. Din punctul ,,La Table" (captul sudic sau de sus al poienii Vldusca), drumul nostru (marcat cu cruce rosie) se orienteaz ctre stnga (nord), n lungul poienii Vldusca. Cobornd n aceast directie, strbatem cteva luminisuri revrsate de sub seninrile de piatr alb ale Crestei Nordice si traversate n zona
153

noastr de mai multe praie, ntre care si Sistoaca BaciuIui. Ceva mai jos, cam din dreptul celei de-a doua stne din Vldusca, aflat n stnga, se ramific spre nord traseul 15. C (triunghi rosu) spre cabana Curmtura. n apropierea punctului de ramificatie, pe un stlp indicator, ni se dau urmtoarele explicatii: spre Zrnesti prin Prpstii si valea Rului, marcaj cruce rosie. Din acest loc strbatem poiana prin partea ei de jos. La intrarea n pdure ne orientm ctre dreapta, traversnd valea Vldusca. n continuare coborm, ntrezrind n stnga noastr, prin desisul pdurii, ulucul adnc si ngust al vii. La sfrsitul intervalului, o coborre mai accentuat ne readuce pe firul vaii, unde ntlnim drumul forestier. Din preajma unor case, se ramific spre stnga o sosea secundar. Traseul nostru, pe valea Vldusca, trece curnd pe la punctul de intersectie cu traseul 16 (marcaj triunghi galben) care, urmat la dreapta, conduce n satul Pestera, iar la stnga, la cabana Curmtura. Cobornd n lungul vii, trecem prin punctele de confluent ale praielor ce adun apele de pe coastele mpdurite ale Toanchesului, nltat n dreapta. Curnd ntlnirn Ponorul Vldusca, sorb aflat n calea apelor pe care le nghite, lsnd uneori din dreptul lui, n aval, albia Vldusci, fr ap. Din dreptul ponorului, valea se ngusteaz. Este zona unde, nainte de realizarea drumului forestier, se afla Cheia Pisicii, iar rnai jos Cheia Vldusca. n ciuda faptului c sntem la circa 1 100 m altitudine, locurile si pstreaz aspectul
154

aspru de munte nalt. In dreapta vii se nalt Dosul Steghioarei, perete nalt pe versantul nordic al Toanchesului, iar n stnga pravalisul piciorului Mrtoiu, desprins din Piatra Craiului ctre est. n fa se vede peretele de pe stnga Prpstiilor, apartinnd muntelui Piatra Mic. Pna la baza lui coborm tot pe drumul forestier. Am ajuns n Prpstii chiar n punctul unde Vldusca conflueaz cu Rul, denumit uneori si Rul Mare din Prpstii si, mai nou, Rul Zarnestilor. n continuare coborm numai pe drumul forestier, accesibil si automobilelor. De-a lungul lui admirm cheile cu peretii nltati pe ambele flancuri, gurile de pesteri nfundate sau muchiile stncoase, arcuite pna la mare naltime. Dupa circa 3 km, socotiti din punctul de confluent al vilor, ajungem la ramificatia traseului marcat spre satul Pestera si refugiul Grind. Urmnd n aval soseaua, trecem pe lng Podul Mgurii (drumul comunal 57) si poposim imediat la Fntna lui Botorog, din dreptul creia ncepe marcajul band galben (traseul 2) spre cabana Curmtura. Strns de abruptul Pietrei Mici n stnga si de Mgura Mic n dreapta, ultima portiune a drumului trece succesiv prin marea carier dc piatr, apoi pe lng constructiile de captare a izvoarelor ,,Fntni1e Domnilor" si ajunge la cabana Gura Rului, la care gsim gzduire si mas. De la caban, pe str. Rului si apoi pe str. 6 Martie coborm, trecnd prin piata central a
155

orasului, pn la statia C.F.R. Zrnesti. SATUL PODU DMBOVIEI - CHEILE DMBOVIEI VALEA DMBOVIEI VALEA LUI IVAN DRUMUL GRNICERILOR - CURMTURA FOII - CABANA PLAIUL FOII (si traseul n sens invers) 5. Satul Podu Dmbovitei - Valea lui Ivan - cabana Plaiul Foii (cu o ramificatie la cabana Garofita Pietrei Craiului) Marcaj: triunghi rosu Timp: 8-9 ore Pentru a ajunge la cabana Plaiul Foii prin Valea lui Ivan urmrim drumul forestier prin valea Dmbovitei. nceputul drumului se afl la circa 600 m est (spre Rucr) de centrul satului Podu Dmboviei. Traseul este nemarcat pn n dreptul kilometrului 12,150, n punctul Colocaru (colonia Clbucet). n mod obisnuit, distanta aceasta se parcurge cu autobuzele I.T.A. Noi o strbatem cu piciorul, din dorinta de a vedea frumusetile peisagistice din aceast portiune. n primii 1 400 m, soseaua nu prezint nimic deosebit, doar muntele Arsita, nltat n fat, ne vesteste cu meterezele lui de piatr, mngiate de apele Dmbovitei, c surprizele vor veni. ntr-adevr, dup aceast distant, cheile Dmbovitei se contureaza strnse de pereti verticali, ntre care apa si soseaua si-au mpartit spatiul. Dupa circa 20 minute ajungem n dreptul
156

scrii de beton care urca din sosea catre stnga, spre gura Pesterii Ursilor. Din dreptul kilometrului 2,100 (unde se afl pestera) si pn dincolo de kilometrul 3,200, Cheile de Sus sau Cheile Plaiului Mare, numite uneori si Cheile Mici, daltuite cu migal de apele Dmbovitei n coastele muntelui Arsita, ti dezvluie frumusetilc, amintind de cheilc Bicazului sau de cele ale Prapastiilor, de lnga Zarnesti. Scpati de strnsoarea de piatr a muntilor, iesim ntr-o zon deschis. Aici, n Lunca Berilei, vedem asezrile Sticului de jos, localitate care partial va dispare sub apele unui lac de baraj. Continundu-ne drumul pe sosea, ajungem n Sticu de Sus si apoi, dup circa 4 km, n colonia Clbucet, unde s-au statornicit cu familiile constructorii complexului hidroenergetic de pe valea Dmbovitei. Foarte aproape de colonie (km 12,150), din dreptul hidrocentralei Clabucet, peste apa Dmbovitei, se desprind n directii diterite dou drumuri forestiere: cel din stnga conduce, prin valea Dragoslvenilor, la cabana Garofita Pietrei Craiului. Urmnd drumul forestier de pe valea Dragoslvenilor, ajungem dup 4,5 km la cabana Garofita Pietrei Craiului, gospodarit de clubul turistic pitestean ,,Romnia Pitoreasc". (n colonia Clbucet, unde locuieste administratorul, ne interesm dac el se afl la caban). Cabana are 35 de locuri n paturi cu somier; ap la izvor; nu are bufet sau restaurant.
157

De la caban, marcajul punct galben ne conduce pn n preajma stnei din Tamsel. De aici, catre dreapta, la circa 500 m, ntlnim marcajele traseelor 5, 5.A, 9, 9.C. Tot de la cabana Garofita Pietrei Craiului ncepe si traseul care face legtura cu Drumul Grnicerilor (traseul 5) si accesul direct spre Marele Grohotis. Marcajul cruce galbena ncepe chiar din faa cabanei, din punctul de confluenta a Tamselului cu Padina Lncii. Poteca, bine conturat pe firul Padinei Lncii, ne conduce n urcus timp de 30 minute. Dup acest interval ntlneste marcajul triunghi rosu care, urmat ctre stnga (traseul 5), conduce la cabana Plaiul Foii, iar la dreapta (traseul 5. A) la Podu Dmbovitei. Tot n zon, din dreptul Piscului cu Brazi, se desprinde din traseul 5 poteca marcat cu semnul cruce albastr pn la Ceardacul Stanciului si Marele Grohotis. Drumul din dreapta (traseul 5, marcat cu triunghi rosu) intr pe firul Vii lui Ivan. Urcnd pe el, admirm peretele vestic al Pietrei Craiului si grohotisurile revrsate de la baz. Dup circa 30 minute ajungem ntr-un loc mai deschis, unde poposim pentru a privi n urma noastr crupele masive ale muntilor Boteanu, Cascuie ori Dracsinul, ajungite din vrful Ppusa. Relund drumul pe sosea si apoi pe o scurttur a serpentinelor, ajungem (dup circa o or, socotita de la punctul de confluent a Vii lui Ivan cu Dmbovita) n dreptul frumoasei case de vntoare Piatra Craiului.
158

Casa de Vntoare Piatra Craiului (1 090 m alt.) este asezat pe un plai, ntre Valea cu Ap si Valea Urzicii; la ea pot nnopta turistii numai n caz de fort major. De la casa de vntoare, poteca trece pe lng stna din Valea lui Ivan, aflat tot ntre vile amintite mai sus, si coboara n Valea Urzicii, pe care o intersecteaz n urcus ctre stnga. Avnd ca reper n stnga ultima cas de pnd a vntorilor, urcm ctre ea pe piciorul ridicat ntre Valea Urzicii si Valea lui Ivan. Mai sus de constructia amintit, odat cu intrarea n pdure, apare, mai bine ntretinut, marcajul triunghi rosu. El ne conduce pe Drumul Grnicerilor, adevrat alee de parc, conturat printr-o pdure de molizi. Dupa circa 40 minute de la casa de vntoare, ajungem la ,,Crucea Granicerului" (1 330 m alt.). Un mormnt nconjurat de molidis si o cruce amintesc de un grnicer romn czut la datorie. De la ,,Crucea Grnicerului" ctre dreapta se desprinde o potec de vntoare nemarcat spre abruptul Pietrei Craiului, care urc timp de o or pe Plaiul Granicerilor, acoperit de padure pn n apropierea punctului "Prepeleag", unde ntlneste marcajul triunghi albastru, care, urmat ctre dreapta conduce n Saua Funduri, iar ctre stnga, la cabana Plaiul Foii (traseul 9 sau 9.C). Relund drumul nostru, condusi de marcaj, naintm prin raristi, traversnd de-a coasta albia Vaii lui Ivan, trecnd foarte aproape de un izvor. Dincolo de firul vaii se ramific spre stnga o
159

potec nemarcat. Din acest loc ne orientm catre dreapta, n urcus pronuntat pe serpentine, pn n Piscul cu Braxi (1 410 m), culme secundar desprins din Piatra CraiuIui si ramificatie a unui traseu marcat spre abruptul Marelui Grohotis. Pentru drumetii care vor s ajung n zona Marelui Grohotis se desprinde catre dreapta o potec marcat cu cruce albastr. n mai putin de 30 minute, ea face jonctiunea cu traseul 9 sau 9. C, dirijate respectiv ctre cabana Plaiul Foii sau Saua Funduri. Relund traseul nostru, marcat cu triunghi rosu, ajungem curnd n valea Piscul cu Brazi. naintnd tot de-a coasta, depsim talvegul vii mentionate si, dup un ocol scurt ctre dreapta, ptrundem n zona adncit a vii Piscului Rece. Curnd intersectam firul vii (1 465 m), trecnd pe lng un izvor firav, aflat n dreapta potecii. Deasupra noastr, catre abrupt, privim Marele Grohotis sau Hornul Mare, cea mai ntins zon de grohotis din Piatra Craiului, dincolo de care se ridic Peretele Piscului Rece si Peretele Central, despartiti de Muchia Rosie. n aceast zon se desprinde n coborre ctre stnga traseul marcat cu cruce galben. El se desfsoar n lungul unuia din firele Padinei Lncii, conducnd n 20 de minute la cabana Garofita Pietrei Craiului. Fr s-si schimbe nftisarea, Drumul Grnicerilor ne conduce n traversare peste cele dou fire ale Padinei Lncii (firul principal si firul
160

secundar), precum si peste alti ctiva afluenti fr important. Intervalul ia sfrsit n poiana Padina Lncii, din care avem o cuprinzatoare perspectiv asupra abruptului vestic al Pietrei Craiului. Condusi de ctiva stlpi de marcaj, urcm n diagonal ctre dreapta, traversnd poiana pn pe linia de cumpn a unui picior de munte. Din acest loc intrm n padure. O sgeat dispus pe un copac ne arata directia de mers ctre dreapta, n coborre, pn n valea Tmselului (1 360 m). nainte de a intersecta prul, ne orientm la dreapta n urcus. (Atentie! Nu v lsati tentati de poteca bine conturat, aflat dincolo de firul apei!). Prin grohotisul vii urcm si, dup circa 20 m, ntlnim din nou marcajul. El ne conduce n diagonal catre stnga, traverseaz ceva mai sus prul si intr n pdure, conducndu-ne pn pe culmea Tmaselului (1 430 m), picior desprins din culmea Tamasului Mare. n poiana de pe culmea Tamselului ntlnim o ramificatie a potecilor. Marcajul cu triunghi albastru (traseul 9) conduce ctre dreapta, pe la Ceardacul Stanciului, n Saua Funduri. Pe culmea Tmselului, ctre stnga, ncepe o potec nemarcat care, dup circa 500 m, trece prin faa stnei din Tmsel si ajunge la tarcul oilor, aflat mai jos. Aici, din dreptul unui molid ngemanat (1 360 m alt.), ncepe, orientat ctre stnga n coborre, marcajul punct galben. Semnul conduce n valea Dmbovitei, trecnd pe la cabana Garofita Pietrei Craiului; timp - o or, socotit din punctul
161

de ramificatie. Relund traseul nostru, traversm culmea Tamselului si ptrundem n zona de obrsie a vii Otetelei. n aceast portiune, drumul se nscrie ntr-un ocol de-a coasta, trecnd prin dreptul Izvorului Otetelei, evitnd Curmtura Otetelei si vrful Capul Tamasului, aflate deasupra noastr, pe cuImea Tmasului Mare. Dup o coborre mai accentuat ajungem pe Tmasul Mare (1 390 m), culme marcat cu band rosie, ntre masivele Fgras si Piatra Craiului. Orientati ctre stnga, constatm c sntem nsotiti n continuare de trei marcaje. Ele ne conduc pe linia de cumpn a Tmasului Mare, purtndu-ne peste mici denivelari pn la Curmtura Foii (1 375 m), punct din care se desprinde ctre sud-vest, pe valea Tmasului Mare, traseul 21. A (marcat cu triunghi galben). Din Curmtura Foii traversm ctre dreapta pe versantul nordic al culmii Tmasului Mare si coborm pe Plaiul Mare spre prul Brsa Tamasului, ce apartine bazinului Oltului. Mai jos, la cteva sute de metri, ntlnim marcajul cu band albastr (traseul 12), care, urmat ctrc stnga, ne conduce n valea Dmbovitei, cu legatur pentru masivul lezer-Papusa pe la Dracsin. Cobornd sustinut, ajungem dup circa o or, socotit de la Curmtura Foii, la confluenta prului Runcu cu Brsa Tmasului. Din acest loc se ramific, spre dreapta, n amonte, spre Piscul Baciului, refugiul Grind si punctul ,,La Table" (traseul 1. A, marcaj band rosie).
162

Mergnd spre stnga, urmm n aval Brsa Tmasului, admirnd abruptul nord-vestic al Pietrci Craiului, ridicat peste pdurea ce acopera Muchia Cotofenei. Dup circa 15 minute ajungem la confluenta Brsei Tmasului cu Brsa Grosetului, care formeaz Brsa Mare. Apa Brsei curge prin faa cabanei Plaiul Foii, aflat la 30-40 m aval. Traseele de legatur de la cabana Plaiul Foii snt redate la pag. 59 (traseul 1). 5.A. Cabana Plaiul Foii - Valea lui Ivan satul Podu Dmbovitei Marcaj: triunghi rosu . Timp: 8-9 ore De la cabana PlaiuI Foii pn pe culmea Tmselului (circa o or si 45 minute), parcursul fiind comun cu cel al traseului 9, consultm descrierea acestuia pn la semnalarea n text a ramificatiei. Din culmea acoperit cu psune a Tmselului coborm pe versantul opus, condusi spre pdure de ctiva stlpi de marcaj. Curnd ajungem n valea Tmsclului, unde ne orientam la dreapta, cobornd pe firul vii 20-30 m; apoi urmm poteca spre stnga, urcnd pna pe linia de cumpn a unei culmi, unde identificm foarte aproape de drum muttoarea din Padina Lancii, adpost pentru ciobanii ce pasc oile sterpe. Cobornd de pe culme, intrm n Padina Lncii, poian deschis spre abruptul vestic al Pietrei Craiului. Din acest loc se evidentiaz nruiturile
163

Marclui Grohotis sau Horjul Mare, prvlite din Peretele Central si Peretele Piscului Rece. n dreapta peretilor vedem Ceardacul Stanciului, a crui arcad larg deschis pare o poart de intrare ntr-o cetate tinuit. Din poiana Padina Lncii coborm sustinut, depsind cele dou fire ale vaii Padina Lncii (firul secundar si firul principal) si alte cteva vlcele apartinnd bazinului acesteia. Pe aceast portiune ntlnim, ramificat ctre dreapta, n coborre, poteca traseului marcat cu cruce galben pe valea Padinii Lncii. Parcursul ia sfrsit dup circa 20 minute, n faa cabanei Garofita Pietrei Craiului, gospodrit de clubul turistilor pitesteni ,,Romnia Pitoreasc". Cabana are : 35 de locuri pentru dormit, n paturi cu somier. Ap la izvor; nu are bufet sau restaurant. De la caban pn n valea Dmbovitei punctul Clbucet - snt 4,5 km pe drum forestier. Din puctul Clbucet spre Podu Dmbovitei Cmpulung circul autobuze I.T.A. Fr s-si schimbe nftisarea, Drumul Grnicerilor ne conduce, ntr-un ocol de-a coasta, pn n valea Piscului Rece (1 365 m). Dup ce traversm firul vii, lsam n stnga un izvor firav si urcm pentru a traversa peste o culme n valea Piscului cu Brazi, cel mai sudic afluent al vii Dragoslvenilor. Treptat, perspectiva abruptului vestic al Pietrei Craiului, ridicat n stnga, se micsoreaz. n urma
164

au ramas Pcretele Marelui Grohotis si Peretele Piscului Rece, iar acum vedem numai arcada de intrare n Ceardacul Stanciului si Valea Urzicii, limit ctre sud a Pietrei Craiului. n schimb ne apare, aproape tot att de maret, abruptul Pietricici, prelungire miniatural a Pietrei Craiului. Din valea mai sus amintita, poteca, cu nftisarea unei alei dc parc, urc spre Piscul cu Brazi. Din aceast zon (Piscul cu Brazi) sc desprinde ctre stnga, n urcus, marcajul cruce albastr. Timp de circa 30 minute, el ne conduce prin pdure pn n zona Marelui Grohotis, unde face jonctiunea cu traseele 9 si 9. C, dirijate spre stnga la cabana Plaiul Foii, iar spre dreapta n Saua Funduri. Traseul nostru, marcat cu triunghi rosu, ne conduce pe culmea poicnita a Piscului cu Brazi, de unde avem o perspectiv cuprinzatoare asupra ntregulul abrupt vestic al Pietrei Craiului. De pe Piscul cu Brazi coborm n Valea lui Ivan, i traversm talvegul nierbat si urcm prin raristi pe malul ei stng pn la ,,Crucea Grnicerului". Din acest punct catre stnga se ramific o poteca vntoreasc, ce urc prin molidis si, dup o or, sfrseste n puntul Prepeleag, sub abruptul Pietrei Craiului, unde ntlneste marcajul triunghi albastru. Spre dreapta, acesta conduce la cabana Brusturet prin Saua Funduri (traseul 9), iar la stnga, la cabana Plaiul Foii pe la Ceardacul Stanciului (traseul 9. C).
165

De la ,,Crucea Grnicerului" coborm pe piciorul de munte ridicat ntre Valea Urzicii (stnga) si Valea lui Ivan (dreapta), privind n fa culmile desprinse din vrful Ppusa, n lungul crora urca poteci pastorale sau turistice. Curnd ajungem n dreptul casei de vntoare Piatra Craiului (1 090 m), la care putem nnopta numai n caz de fort major. De aici, urmnd drumul forestier sau scurtnd serpentinele prin raristi, ajungem n Valea lui Ivan si apoi n valea Dmbovltei, punctul Clbucet, unde, n dreptul km 12, 150, ntlnim drumul forestier 172. Statie I.T.A. pentru autobuzele care circul prin Podu Dmbovitei la Cmpulung. De la Clbucet pn n satul Podu Dmbovitei traseul se desfsoar numai pe sosea. Pe primii 7,500 km snt nsirate casele locuitorilor din Sticu de Sus si Saticu de jos. Din Lunca Berilei (aval de Sticu de jos) ncep Cheile Mici sau Cheile de Sus, despicate de apa Dmbovitei n coastele muntelui Arsita. Mai jos, n dreptul kilometrului 2,100, chiar n mijlocul cheilor, identificam treptele ce urc la Pestera Ursilor. n satul Podu Dmbovitei, la care ajungem urmnd drumul n lungul cheilor, ntlnim soseaua modernizat DN 73, pe care circul n ambele sensuri autobuzele I.T.A. ntre Cmpulung si Brasov. Statia autobuzelor se afla la 600 m aval.

166

COMUNA DMBOVICIOARA - PETERA DMBOVICIOAREI -CHEILE BRUSTURETULUI - CABANA BRUSTURET - STNA DIN FUNDURI - ,,LA TABLE" (si traseuI n sens invers) 6. Comuna Dmbovicioara - pestera Dmbovicioarei - cabana Brusturet Marcaj: banda albastr Timp: 1-1 or Comuna Dmbovicioara este asezat n amonte de cheile cu acelasi nume, la 5 km de Podu Dmbovitei, sat aflat pe soseaua Cmpulung Brasov. ntre Cmpulung si Dmbovicioara circul autobuze I.T.A.; prin satul Podu Dmbovitei trec autobuzele care circul ntre Brasov si Cmpulung. Din centrul Dmbovicioarei pornesc dou drumuri turistice, conducnd spre masivul Piatra Craiului: unul, marcat cu cruce albastr (traseul 7), urc prin satul Ciocanu; cellalt, marcat cu banda albastra (drumul nostru), prin cheile Brusturetului. Urmnd drumul principal care nsoteste tot timpul prul Dmbovicioara, urcm condusi de marcajul band albastr, care apare din loc n loc. La captul de sus al comunei intr n cheile Pesterii. Fr s fie obositor, parcursul desfsurat n lungul cheilor ajunge, dup circa 20 minute, n dreptul pester Dmbovicioarei, a crei deschidere se afl n peretele de calcar din stnga prului. Relund drumul nostru spre nord, naintm prin cheile nguste n care spatiul dintre pereti este mprtit cu mult chibzuial ntre apa si sosea. Pe
167

masur ce naintm, defileul se lrgeste si curnd apar cteva case ale locuitorilor din ctunul Valea Rea1. Dup un interval ceva mai lung ajungem la ,,G1goaie", izvoare ce ies tumultuos din pieptul de calcare al unui perete si care se vars imediat n prul Dmbovicioara. n continuare, soseaua urmeaza firul vaii care si-a schimbat numele n valea Brusturetului. ntr-un interval nu prea lung depsim pe rnd Cheia Lung, Cheia Strmt si Cheita Brusturetului, care n ansamblu formeaz cheile Brusturetului. La captul acestui pasaj, dupa 6 km socotiti din comuna Dmbovicioara, ajungem n poiana Brusturetului, situat la altitudinea de 995 m. Aici, prin confluenta a doua praic (Valea cu Ap n stnga si Valea Seac a Pietrelor n drcapta), se formeaz n aval prul Brusturetului. Ceva mai sus de mpreunarea apelor, se afl cabana Brusturet, adpost accesibil si automobilistilor. Trasee de legtura: cabana Brusturet punctul ,,La Table" (traseul 6. A). Cabana Brusturet - Stna din Grind. Marcaj: crucc gal-bena; timp l ore. De la cabana Brusturet, un drum forestier construit pe Valea Seac a Pietrelor permite accesul chiar si
1

La captul de sus al ctunului admirm, pe dreapta vii, cascada dintr-un izvor carstic. Apa acestuia, n zeci de mii de ani, a modelat dou pesteri (Pesterile din Valea Rea sau Pesterile din Plai).
168

cu masina pn la Stna din Grind. Prima portiune, mrginit dc pereti nalti, are aspectul unor chei. Dup circa o ora de mers cu piciorul ajungem n dreptul unui canton situat chiar n punctul dc ramificatie (catre dreapta) a traseelor 7 si 15. A, care conduc spre satele Ciocanu si respectiv Sirnea. Locul este semnalat si cu stlp indicator. n continuare, drumul forestier spre poiana si stna din Grind este nsotit si de marcajele traseelor amintite cruce albastra si triunghi rosu - care alterneaz cu semnul drumului nostru. Dupa circa 20 minute de mers, socotite din punctul de ramificatie, parsim drumul forestier din Valea Seac a Pietrelor si, pe un drum secundar dirijat ctrc stnga, ajungem n 5 minutc n Poiana Grindului, unde se afl stna cu acelasi nume. Stlp indicator cu tabl explicativa asupra traseelor din zona. Pentru traseele de legatur, vezi traseul 6. A, de la semnalare n text a punctului Poiana Grindului.

6.A. Cabana Brusturet - ,,La Table" (cu legtur pentru cabana Plaiul Foii, satele Ciocanu sau Sirnea, refugiul Grind, cabana Curmtura, Zrneti si Bran) Marcaj: band albastr Timp: 2-3 ore De la cabana Brusturct, poteca turistic marcat spre abruptul rsritean al Pietrei Craiului (zona sudic) urc prin spatele cabanei, n lungul
169

Piscului Paduricii, picior dc munte cc desparte Valea Seac a Pictrelor dc Valca cu Ap. Initial, panta este foarte pronuntat; cnd ajungem la culme, unde locurile se domolesc, potcca se nscrie mult vreme pe linia de cumpan a piciorului de munte. Intervalul sfrseste n apropierea unui vrf mpdurit care nu depseste 1 320 m altitudine. Din dreptul vrfului, n continuare, naintm printr-un culoar de molidis. Dup circa l or de la cabana, ajungem n poiana Funduri. n dreapta vcdem prima stn din Funduri, iar mai sus alte dou. Marcajul, destul de rar, dispus pe copaci, traverseaz poiana si apoi, prin devieri la dreapta si la stnga, prinde culmea unui picior nierbat, pe care vedem un tarc de vite. Fara sa cautm marcajul, ne ndreptm ctre acesta, urcnd n serpentine alese de noi pe plai. Din dreptul tarcului de vite, marcajul (dispus si pe stlpi metalici) ne conduce n general ctre dreapta, spre stna veche din Funduri, unde ajungem dup circa 2 ore, socotite de la cabana Brusturet. Aici ntlnim marcajul triunghi albastru, care, urmat spre stnga, ne conduce la cabana Plaiul Foii pe la Ceardacul Stanciului (traseul 9. B), iar spre dreapta are parcurs comun cu traseul nostru. Continund drumul ctre dreapta, traversm eurnd Valea Viteilor si apoi intram n poiana Lespezi. Un canton silvic, o pepiniera si stna din Lespezi se nscriu armonios n peisaj. Deasupra poienii si dincolo de zbranicul pdurii se vd pantele nierbate de pe Plaiul Grindului, brzdate
170

de numeroasele fire de obrsie ale vii Cheia de sub Grind, prelungite printre Coltii Grindulul cu hornuri nalte cc sfrsesc sub Creasta Sudic a Pietrei Craiului. De la cantonul silvic, coborm prin poieni si raristi, ajungnd dup circa 10 minute n Poiana Grindului, din cuprinsul creia se ramific traseele 7. A, 15. A si marcajul cruce galben spre cabana Brusturet, descris n sens invers. Din acest loc, poteca este nsotit de patru marcaje turistice: band, triunghi si cruce albastra si triunghi rosu, care se succed pn n punctul ,,La Table". Initial urcm prin rariste, ocolind stna rmas n stnga, si curnd ajungem n punctul unde marcajul band albastr prezint o variant ctre stnga, conducnd la refugiul Grind, aflat la circa 30 minute n amonte. Acelasi marcaj continu mpreun cu cele trei amintite mai sus; ele ne conduc prin poieni si raristi pn la Sipotul Vladusca (izvor). Un stlp indicator d urmtoarea explicatie: refugiul Grind 30 minute; vrful La Om (Piscul Baciului) 2-2 ore. Periculos iarna. De la Sipotul Vladusca, prin poienile presrate cu molizi, continum drumul. Dup circa 300 m ajungem n punctul ,,La Table", aflat n captul de sus (sudic) al poienii Vladusca. Traseele de legtur din acest punct snt redate la pag. 88 (traseul 4).

171

6.B. Punctul ,,La Table" - stna din Funduri cabana Brusturet Marcaj: band albastra Timp: 2l/2 ore Punctul ,,La Table" este situat n capatul sudic sau de sus al poienii Vldusca. Drumul nostru, marcat cu band albastra (mpreun cu alte patru semne: triunghi si cruce albastr, band si triunghi rosu), are initial directa NE-SV, conducndu-ne prin poieni presarate cu raristi de molid, catre Sipotul Vldusca. In acest loc se ramifica spre dreapta traseul 1. B, marcat cu band rosie, spre refugiul Grind si cabana Plaiul Foii, pe La Lanturi". De la Sipotul Vldusca, cele patru semne (triunghi rosu, banda, cruce si triunghi albastru), dispuse la un loc sau succedndu-se, ne conduc n coborre prin poieni sau raristi. Pe aceast portiune ntlnim un stlp indicator care semnaleaz varianta traseuIui cu band albastra spre refugiul Grind. Dincolo de ramificatia mentionat coborm, ocolind stna din Grind, pe care o avem n dreapta. Dup cteva sute de metri poposim la capatul de jos al Poicnii Grindului. O tabla si un stlp indicator semnaleaz aici ramificatia spre cabana Brusturet si satele Ciocanu si Sirnea. Orientndu-ne usor catre dreapta, prsim poiana. Condusi de poteca marcat acum numai cu semnele banda si triunghi albastru, naintam prin raristi sau poieni, urcnd sau cobornd n panta domoala. Dup circa 15 minute, socotite din Poiana Grindului, ajungem n poiana Lespezi. O
172

stn, o cas a silvicultorilor din Rucar si pepiniera ocup o bun parte a acesteia. De la casa silvicultorilor ni se nftiseaz o priveliste impresionant a versantului estic, precum si a crestei Pietrei Craiului, pe linia creia se evidentiaz silueta impuntoare a vrfului La Om (2 238 tn). Prsind aceast regiune, traversm imediat Valea Viteilor si, dupa circa 200 m de mers prin pdure, ajungem la stna veche din Funduri. Locul este marcat de doi stlpi indicatori. Din acest punct, marcajul triunghi albastru se desprinde ctre dreapta (vest), conducnd prin Saua Funduri la cabana Plaiul Foii (traseul 9.B). De la stna din Funduri, poteca noastr coboar ctre stnga, prin golurile de psune ce formeaz n ansamblu poiana Funduri, n cuprinsul careia snt patru stne. Ctiva stlpi esalonati la distante mari ne conduc pe lng ultima stn (a patra), dincolo de care semnele drumului snt dispuse pe copaci. Curnd intrm n pdurea de pe Piscul Pduricii. n cuprinsul acesteia marcajul, dar mai ales poteca, ne conduc prin locuri mrginite de molidis tnr. Intervalul ia sfrsit ceva mai jos de un vrf cu cota 1 320, ridicat n stnga drumului. Urmeaz o padure de foioase, presrat cu copaci btrni. Marcajul, dispus n coborre de-a lungul unui drum larg, descrie pe sub linia unei creste un ocol ctre dreapta. Dup circa 1 km, poteca trece pe versantul din stnga noastr, corespunztor Vii Seci a Pietrelor, si parcurge n diagonal ultimele sute de metri pe coastele
173

nclinate ale Piscului Pduricii, pn la cabana Brusturet. Cabana este situat la 995 m alt., n punctul de confluenta a dou vi: Valea cu Ap (denumit si valea Funduri) pe dreapta si Valea Seaca a Pietrelor (denumita uneori si valea Brusturetului) pe stnga. Traseul de legtur spre comuna Dmbovicioara (traseul 6.C). 6.C. Cabana Brusturet - cheile Brusturetului - comuna Dmbovicioara Marcaj: band albastra Timp: 1-1 or Itinerarul turistic marcat cu band albastr spre comuna Dmbovicioara se desfsoar n lungul drumului forestier construit prin cheile Brusturctului. Drumul a diminuat din frumusetea natural a cheilor. Peretii, altdat modelati cu migal de apele prului, poart acum urmele cxploziilor cu dinamit. n ansamblu, cheile Brusturetului au trei sectoare bine individualizate, ntrerupte de lrgiri ale vii. Numele dat de localnici, inspirat dupa particularittile fiecrei portiuni, este sugestiv. Astfel, spre aval, trecem prin: Cheit sau Cheita Brusturetului, Cheia Scurt si Cheia Lung. La capatul de jos al acesteia din urm ntlnim impresionantul izvor carstic ,,La Glgoaie", ape iesitc la lumin de sub coastele de calcar ce marginesc drumul, mrind cu debitul lor apreciabil apa prului Brusturet, care de aici n aval se numeste Dmbovicioara.
174

Pestera Dmbovicioarei o ntalnim ceva mai jos, nainte de a intra n comun, n cheile Pestcrii. Ea se afl pe malul stng al prului si dcasupra soselei. Interiorul prezint cteva concretiuni cu denumiri bizare pe care ni le semnaleaz clauzele atunci cnd vizitm pestera. De la pestera Dmbovicioarei, soseaua coboar pn n centrul comunei Dmbovicioara. Aici, nainte de a trece podul, se ramific din soseaua principal spre stnga drumul ce conduce prin satul Ciocanu n punctul ,,La Table" (traseul 7), cu legtur pentru cabana Plaiul Foii, cabana Curmtura, refugiul Grind si Zrnesti. Din acest loc, unde descrierea traseului nostru ia sfrsit, soseaua strbate n continuare cheile Dmbovicioarei spre Podu Dmbovitei, sat aflat la 5 km. ntre comuna Drnbovicioara si Cmpulung circul autobuze I.T.A. Prin satul Podu Dmbovitei circul autobuze ntre Brasov si Cmpulung.

175

COMUNA DIMBOVICIOARA - SATUL CIOCANU - POIANA GRINDULUI - ,,LA TABLE" (si traseul n sens invers) 7. Comuna Dmbovicioara - satul Ciocanu - ,,La Table" (cu legtur pentru cabanele Brusturet, Plaiul Foii, Curmtura, refugiul Grind, localitile Zrneti si Bran) Marcaj: cruce albastra Timp: 4-4'/2 ore Comuna Dmbovicioara este asezat n amonte de cheile cu acelasi nume, la 5 km de Podu Dmbovitei, sat aflat pe DN 73 (CmpulungBrasov). ntre Cmpulung si Dmbovicioara circul autobuze I.T.A. Din centrul comunei Dmbovicioara, drumul ctre satul Ciocanu se ramific spre dreapta, imediat dup ce traversm poduI. Fr sa identificm marcajul, urcm o vreme paralel cu prul Valea Izvorului, iar apoi pe un afluent al acestuia, Padina Sirnei, unde drumul se abate ctre stnga, purtndu-ne prin comun, prilej de a admira casele locuitorilor, construite n frumosul stil muscelean. Treptat, casele se raresc si drumul urca n serpentine largi, mrginite de pdure sau psuni ntinsc pn la cota 1 190, unde apar gospodariile satului Ciocanu, presratc pretutindeni pe "podurile" acoperite cu fnete. Urmnd drumul comunal, ajungem n dreptul caselor cu nr. 53 si 70. De aici, prsind drumuI principal, ne orientm ctre stnga printre
176

pasuni, condusi de marcaiul crucc albastr care ncepe s apar, dispus pe copaci. Parcurgem astfel o bun distant, trecnd pe lng gospodarii grupate sau izolate. Dup aceast portiune, n care am traversat si cteva zone mlstinoase, coborm pe o ulit strmta, pna n dreptul unei troite, unde, ctre dreapta, se ramific drumul nemarcat spre satul Sirnea. Dincolo de troita, drumul nostru se abate ctre stnga, urcnd n pant domoal pe versantul despdurit al Pietrei Galbene. Locurile de o rar frumusete snt acoperite numai cu psune. Foarte rar se vd plcuri de copaci, grupati n zonele mai bolovanoase. Ctre stnga, peste pdure, vedem Pietricica, iar dincolo de Saua Funduri, stncile albe de pe linia Crestei Sudice ale Pietrei Craiului. Urcnd n diagonal prin plaiuri ce amintesc peisaluI Muntilor Apuseni, ocolim, lsnd n dreapta, pe culme, Glma Sprturilor, trecem prin Curmatura Sprturilor, sa larg unde identificam dou colibe si o mprejmuire zidit din lespezi. Din sa coborm n lungul unei poieni nconjurat de pdure. La limita de jos a poienii ne orientm spre dreapta, urcnd n continuare pe un drum de cruta. Dup circa 600 m sntem ,,La Gvan", zon carstic acoperit cu psuni si presrat cu doline. Prin aceste locuri, marcajul este dispus pe pietre si trebuie urmrit atent pn pe linia unei creste secundare, la care ajungem urcnd printr-o rariste. De aici ne orientm la dreapta si, mai mult de-a coasta, ocolim vrful
177

mpdurit denumit Coltul Sprturilor, dincolo de care ajungem n Curmtura Groapelor. O sgeat indicatoare semnaleaz ramificatia traseului 15.A, spre satul Sirnea. Din Curmatura Groapelor pn n punctul ,,La Table", traseul nostru are parcurs comun cu traseul 15.B. Marcajele care se succed snt dirijate ctre stnga, de-a lungul unui drum forestier, pe coastele sud-estice ale Coltului Colei, pn n Valea Seac a Pietrelor. Aici, o sgeata indicatoare semnaleaza ramificatia traseului marcat cu semnul cruce galbena spre cabana Brusturet. Pentru cabana Brusturet, vezi descrierea traseului, redat n sens invers. Condusi acum de trei semne (cruce galben, triunghi rosu si cruce albastr), urcam pe drumul forestier circa 20 minute. Apoi prsim Valea Seac a Pietrelor si, orientndu-ne ctre stnga pe un drum secundar, ajungem n 5 minute n Poiana Grindului, undc se afl stna cu acelasi nume. Din Poiana Grindului catre stnga sc ramific trascele 6.B si 9.B. Tot de aici, semnul traseuIui nostru, mpreun cu alte trei, ne conduce ctre dreapta n urcus, prin raristi, ocolind stna din Grind, ramas jos n stnga. Deasupra stnei, marcajul cu banda albastr prezint o variant ctre stnga, prin padurea Grind, urcnd pn la refugiul Grind. Locul cste semnalat cu stlp indicator. Relund drumul, strbatem poienile ce se tin lant pn la Sipotul Vldusca. Un stlp indicator
178

semnaleaz ramificatia drumului marcat cu banda rosie ctre stnga, spre refugiul Grind si cabana Plaiul Foii (traseu l.B). Pe ultimii 300 m ce-i mai avem de parcurs pn la punctul final al traseului, se altur marcajelor de pn acum si cel cu band rosie. La sfrsitul intervalului mentionat ajungem n captul de sus (sudic) al poienii Vldusca, n punctul "La Table", unde marcajul drumului ia sfrsit. Traseele de legatur din acest punct snt redate (traseul 4). 7 A. ,,La Table" - satul Ciocanu - comuna Dmbovicioara Marcai: cruce albastr Timp: 3-4 ore Din punctul ,,La Table" pornesc n diferite directii sapte trasee turistice, ntre ele fiind si drumul nostru, marcat cu cruce albastr, spre comuna Dmbovicioara, prin satul Ciocanu. Initial, traseul se desfsoar prin poienile nsirate pe la poala padurii Grindului, crescut n dreapta, avnd directia general NE-SV. Alte trei semne, dispuse la un loc cu al nostru sau succedndu-se, au pe anumite distante parcurs comun. Dup cteva sute de metri ajungem la Sipotul Vldusca. n acest loc, marcat si de un stlp indicator, se desprinde ctre dreapta, spre refugiul Grind, traseul l.B, cu legtura pentru cabana Plaiul Foii. Relund drumul, coborm prin raristile de molid. Cnd ajungem deasupra stnei din Grind, ntlnim ramificatia, variant a traseului marcat cu
179

band albastr, care conduce la refugiul Grind. Dincolo de ramificatie coborm, ocolind stna rmas n dreapta; dup o mica distant, ajungem la captul de jos al Poienii Grindului, unde drumurile se despart. Ctre dreapta continu marcajele band si triunghi albastru care conduc: primul la cabana Brusturet (traseul 6. B), al doilea n Saua Funduri, cu legtur pentru cabana Plaiul Foii pe la Ccardacul Stanciului (traseul 9. B). Din punctul cle ramificatie, semnalat de un stIp indicator si de o tabla cu text explicativ, drumul nostru, dirijat ctre stnga, este nsotit si de marcajele triunghi rosu (traseul 15. B) si cruce galben, spre cabana Brusturet (descris n sens invers). Condusi de semnele mentionate, ajungem n 5 minute pe drumul foresticr din lungul Vii Seci a Pietrelor, pe care coborm pn ntlnim un canton. Un stlp indicator semnaleaz de aici ramificatia celor trei marcaje. Traseul nostru, desfsurat tot pe un drum foresticr, prseste Valea Seac a Pietrelor. El urc pe malul ei stng, pentru ca n continuare, pn n Curmtura Groapelor, s ncing pe la sud-est coastele Coltului Cojei. Din Curmtura Groapelor, marcajele se despart: cel cu triunghi rosu continu lumtate ctre stnga, spre satul Sirnea, iar semnul drumului nostru, cruce albastr, la dreapta. Portiunea care urmeaza pn n satul Ciocanu este cea mai frumoas. n afara
180

grandiosului peisal al Pietrei Craiului, ridicat n stnga, zona strabtut de noi mbrac, datorit carstului, haina peisajului din Muntii Apuseni. Poteca, desfsurat mai mult prin zone cu fnete, depseste punctul ,,La Gavan" si apoi, pentru a evita trei culminatii - Coltul Sprturilor, Glma Sprturilor si Piatra Galben - le ocoleste pe la vest. ajungnd n coborre la locurile mlastinoase din preajma punctului ,,Mormntul Florichii" (troit). De aici nainte, locurile snt punctate de gospodriile satului Ciocanu. Pe ulite nguste, urcnd sau cobornd mici denivelri, naintm fr dificultate pn ntlnim drumul local dintre Ciocanu si Dmboviciora. Ultima parte a traseului se desfsoara n coborre pn n centrul comunei Dmbovicioara. Trasee de legtur spre pestera Dmbovicioara si cabana Brusturet (traseul 6). ntre comuna Dmbovicioara si Cmpulung circul autobuze I.T.A. Prin satul Podu Dmbovitei, aflat la 5 km n aval de comuna Dmbovicioara, dincolo de cheile Dmbovicioarei, circul autobuzcle I.T.A. care fac legtura ntre Brasov si Cmpulung.

181

TRASEUL DE CREAST AL PIETREI CRAIULUI Cel mai greu dar si cel mai frumos traseu turistic marcat din Piatra Craiului este far ndoial drumul de creast, ntre cabana Curmtura si Saua Funduri. Traseul, desfasurat pe circa 20 km, strbate o muchie ferestruit n lungul creia, uneori, trebuie s ne ctrm, fr s fie necesar cunoasterea tehnicii alpine. Turistic, creasta prezint doua zone bine individualizate: Creasta Nordica, desfasurat de la Saua Curmaturii pn dincolo de Piscul Baciului, n Saua Grindului; Creasta Sudic, de la Saua Grindului pn n Saua Funduri. Perspectiva larga asupra regiunilor nconjurtoare, examenul de voint cerut pentru a parcurge acest traseu, precum si varietatea peisajului ce ni se ofera pe ambii versanti, ca secventele unui film, rspltesc efortul depus. Exist posibilitatea de a parcurge si portiuni mai mici ale crestei, programnd excursii n circuit. Pentru aceasta vom folosi unul din traseele turistice marcate (existente pe ambii versanti) .care conduc n diferitc puncte de pe linia crestei. Pentru a usura combinarea si urmrirea traseului n excursiile mentionate mai sus, drumul de-a lungul crestei Pietrei Craiului este redat n ambele sensuri, fiind mprtit n trei etape:

182

- Etapa I - Creasta Nordic: cabana Curmtura Saua Crpturii - vrful Turnul - Saua Padinei nchise - vrful Padina Popii - zona refugiului de la Vrful Ascutit. - Etapa II a - Creasta Nordic: zona refugiului de la Vrful Ascutit - vrful Timbalul Mare - Piscul Baciului (vrful La Om) - Saua Grindului. - Etapa a lll-a - Creasta Sudic: Saua Grindului Coama Lung - Saua Funduri. n caz de vreme rea ne putem retrage de pe creast numai pe unul din traseele turistice marcate, semnalate n textul fiecrei etape. Pe linia crestei nu snt izvoare, aprovizionarea cu apa urmnd s o facem de la cabana. TRASEUL DE CREAST DE LA NORD LA SUD ETAPA I: NORD-SUD 8. Creasta Nordic: cabana Curmtura Saua Crpturii - vrful Turnul - Saua Padinei nchise - vrful Padina Popii - zona refugiului de la Vrful Ascutit Marcaj: punct rosu Timp: 3-3 orc Traseul de creast, marcat cu punct rosu, porneste de la cabana Curmtura. Initial, cnd iesim din cabana, ne abatem catre stnga spre Zarnesti si dup circa 10 m n aceast directie ajungem n punctul de ramificatie a drumurilor. Pe
183

un stlp de marcaj cu tabl indicatoare citim, ntre altele, si explicatii referitoare la drumul nostru. De la tabla mentionat ne abatem la stnga n urcus prin poiana cabanei si dup scurta distant intrm n pdurea de molid, revrsat de la creast pe coastele de sud ale muntelui Piatra Mic. Urcusul n pant accentuat se domoleste prin pdurea pe care o strbatem, trecnd pe lng peretii albi de calcar, ridicati n marginea potecii. Dup circa 20 minute, socotite de la cabana Curmtura, ajungem n Saua Crapturii, unde dou din marcajele turistice, comune pn n acest loc cu traseul nostru, sc despart: traseul 2.A, marcat cu banda galben, conduce spre Zrnesti, iar cel cu punct albastru (traseul 17) spre Piatra Mic. Locul este semnalat de un stlp indicator. Din dreptul stlpului indicator coborm ctre stnga, ocolind prin Pdure Coltul din Curmtur, turn de piatr mpdurit, ridicat n mijlocul nseurii dintre Piatra Craiului si Piatra Mic. La captul acestui pasaj ntlnim un stlp indicator, pe a crui sgeat citim urmtoarea explicatie: acces direct la cabana Curmtura far sa ating Saua Crpturii - 10 minute. Deasupra stlpului indicator, pe creast, se afl punctul cu altitudinea cea mai sczut a Curmturii Pietrei Craiului. Pe axa de simetrie a acesteia, ctre sud, spre valea Curmturii, se adnceste talvegul unui vlcel sec, iar la nord ulucul vii Crpturii, delimitnd pe toat lungimea lor Piatra Craiului de Piatra Mic.
184

Adaugm ca Saua Crpturii se afl n cuprinsul Curmturii Pietrei Craiului, pe versantul corespunztor muntelui Piatra Mic. Continund traseul, urmm poteca prin pdure, urcnd sustinut, uneori printre trunchiurile molizilor rsturnati de vnt. Dup scurt vreme depsim linia de creast printr-o sa, de unde coborm, traversnd ctre abruptul masivului o ntins zon de grohotisuri, revrsat ctre dreapta spre valea Crpturi. n faa noastr se rdic strnindu-ne admiratia - peretele de piatr alb pe care vremea a brzdat numeroase jgheaburi. Icicolo apar ctiva molizi singuratici sau grupati, piperniciti si scrijeliti de vnturi. Escalada ctre Creasta Nordic a Pietrei Craiului ncepe dup ce am traversat grohotisul. Un prag stncos, nalt de 4-5 m, ne supune la primul examen de crare. Trecndu-1 cu bine, ne folosim n continuare de cele dou cabluri montate de-a lungul traseului. Urmeaz un jgheab c'u grohotis mrunt care pe o mic distant trebuic trecut cu mai mult atentie. Pe msur ce naintam, panta devine mai nclinat. Cu toate acestea, pasajele ce trebuie trecute nu snt dificile, datorit prizelor naturale pe care le folosim pentru sprijin si altor doua cabluri montane n locurile expuse. naintarea noastr este usurat de marcaj, care ne arat uneori si punctele de sprijin pentru mini. Dup circa o or de la cabana Curmtura, ajungem n dreptul unui stilp metalic; o sgeat indicatoare, fixat pe el, ne d urmtoarele
185

explicatii: spre cabana Curmtura 45 minute - 1 or. n dreapta stlpului, pe o lespede, vedem marcajul cruce albastr al traseului 18, din Padina Hotarului, care ia sfrsit n acest loc, la 1 850 m alt. n continuare, linia crestei ncepe s se contureze tot mai bine; urcusul, desfsurat n pant mai domoal, trece peste obstacole mici pna la Turnul, primul vrf al crestei n aceast parte, unde pe un stlp indicator snt fixate dou sageti si o tabl cu explicatii asupra traseelor ce se ramific de pe linia crestei spre diferive obiective, precum si timpii de mers. Vrful Turnul este denumit local Turnul Pietrei, iar turistii i spun uneori Turnul Pietrei Craiului. Din vrful Turnul se desparte ctre dreapta traseul 19, prin Padina Sindilerici, care este foarte slab marcat la nceputul coborrii. Condusi de marcajul nostru, relum drumul pe creast, privind n dreapta multimea de turnuri si creste, ridicate pretutindeni n Padina Sindileriei. Curnd ns va trebui s renuntm la aceasta plcere si, din cauza unor obstacole, s prsim linia crestei ctre stnga, pe versantul estic, ocolind vrful Padina nchis printr-o zon mpdurit. La sfrsitul intervalului ajungem n Saua Padinei nchise (1 955 m alt.), delimitata la sud de vrful Padina Popii si la nord de vrful Pa-dina nchis. Locul este marcat cu stlp si tabl indicatoare. Prin
186

acest punct trece traseul marcat cu band aloastr care, urmat ctre dreapta, conduce n poiana fostului refugiu Diana, pe Brna Caprelor (traseul 3. F), iar la stnga coboar la cabana Curmtura (traseul 3. B). Continund drumul pe linia crestei privim ctre dreapta hurile Padinei nchise, minunndune de nota particular dat de stratele de calcar puternic redresate pn la vertical. Dup 15 minute de mers ajungem pe vrful Padina Popii (1 970 m alt.), punct de ramificatie pentru traseul 20. A, semnalat de un stlp metalic. Traseul 20. A este marcat cu triunghi albastru si conduce n coborre catre dreapta, prin Padina Popii, n poiana fostului refugiu Diana. De pe vrful Padina Popii, linia crestei se vede n faa noastr, ngust si punctat cu plcuri de jnepeni. Pe aceast portiune avem posibilitatea sa admiram n dreapta Padina Popii, dclimitat ctre nord-est de Muchia Padina Popii; pe abruptul ei, denumit Peretele Mare din Padina Popii, s-au stabilit numeroase trasee alpine de o rar fmmusete. Dup circa 400 m, socotiti din dreptul ultimului punct de ramificatie, creasta nchide pe la obrsie numeroasele vlcele, afluenti ai vii Ciornga Mare. Jos, prin aceast zon, trece Brul Ciornga Mare, ramura de jos. Htasul din lungul brului este greu de urmrit, mai ales prin pdurea de jnepeni prin care uncori se pierde. Dup aproape o or, socotit de la vrful Padina Popii,
187

creasta devine lata, poteca trecnd peste Vrful Ascutit (2150 m), de sub care se desprinde catre dreapta valea Ciornga Mare, pe al crei pat nierbat se contureaz poteca nemarcat catre Brul Ciornga Mare, ramura de sus, si refugiul Ciornga Mare. Dincolo de vrf, coborm pe platforma refugiului de la Vrful Ascutit.1 La circa 30 m mai jos ntlnim cteva sgeti indicatoare cu explicatii pentru traseul de creast si coborrea la cabana Curmtura prin Padinile Frumoase. n acest loc ia sfrsit prima etap a traseului de creast. Trasee de legtur spre: Creasta Nordic, peste vrful Turnul la cabana Curmtura (traseul 8.E); cabana Curmtura, prin Padinile Frumoase (traseul 14. A); Piscul Baciului, cu legtur pentru cabana Plaiul Foii, refugiul Grind sau Creasta Sudic (traseul 8. A); refugiul Ciornga Mare de lng fosta Cabana Ascuns, prin Brul de Sus si traseul Vlcelului cu Fereastr (indice 25. C).
1

Pe hrtile turistice vechi, refugiul de la Virful Ascutit era plasat la nord de Vrful Ascutit. n realitate, el se afl la circa 40 m sud de vrful mentionat. Prin aceast precizare lmurim pozitia Vrfului Ascutit, care este situat ctre nord, la o distant de circa 350 m fa de vrful Timbalul Mare. Suplimentar adugm c altitudinea liniei de creast ntre vlrfurile mentionate nu scade niciodat sub 2 100 m, ceea ce trebuie retinut, deoarece aceleasi hrti artau refugiul la 2 064 m alt., cnd n realitate este la 2 150 m.
188

ETAPA a II-a: NORD-SUD 8.A. Creasta Nordic: zona refugiului de la Vrful Ascutit - vrful imbalul Mare - Piscul Baciului (vrful La Om) - Saua Grindului Marcaj: punct rosu Timp: 2-3 ore Etapa a doua a traseului de creast se desfasoar la sud de zona refugiului de la Vrful Ascutit1. n punctul de plecare snt fixate pe stlpi metalici mai multe sgeti de directie, cu explicatii pentru obiectivcle sau traseele turistice marcate n regiune. De la stlpul indicator, poteca de pe Creasta Nordic spre Piscul Baciului ne conduce circa 350 m mai mult pe linia crestei, pna n apropierea Vrfului Timbalul Mare, nltat n fat. nainte de a ncepe urcusul pe vrf, creasta se ntrerupe de doua ori, formnd la mici intervale cte o strunga. Din drcptul celei de-a doua, marcajul coboar 4-5 m spre est, pe un scoc mai accidentat, pentru ca apoi s revin n alta strung (a treia), unde pe versantul nord-vestic ncepe firul de obrsie al Canionului Ciornga Mare, prin carc turistii obisnuiti cu catrarea pe stnci si alpinistii coboar la refugiul Ciornga Mare, aflat lng fosta Cabana Ascuns, pe traseul Vlcelului cu Fereastr. Locul poate fi identificat si dup ,,fereastra" natural sfredelit n peretele ce mrgineste pe dreapta firul de obrsie al canionului mentionat.

189

Pentru refugiul Ciornga Mare de lng fosta Cabana Ascuns, pe traseul Vlcelului cu Fereastr, vezi indice 25. B. Continund traseul de creast, urcm sustinut pe vrful Timbalul Mare (2177 m alt.), de unde putem privi cea mai fantastica zona a Pietrei Craiului, Padina lui Cline, "paradis al alpinismului", rival al zonei Glbinele din masivul Bucegi. Dincolo de aceasta zona, peste mgurile mpdurite si ulucul adnc al Dmbovitei, vedem masivul lezer-Papusa, iar mai la dreapta nsiruirea nesfrsit de vrfuri ale Fagarasului. Urmeaza coborrea n Saua Calineului, adncita ntre vrful Timbalul Mare si Vrful dintre Timbale. In cuprinsul ei, prin prezenta unor coltani, saua prezint o denivelare care o mparte n dou. n prima portiune, dinspre nord, ajung alpinistii veniti din traseele de pe Clineul Mic; n cea de-a doua, dinspre sud, ajung cei care au urcat pe firul principal al Padinei lui Cline. Relum traseul de creasta, urcnd pn la Vrful dintre Timbale (2 170 m alt.). Privind napoi, vedem peretele, creasta si vrful Timbalul Mare, cu stratele redresate la verticala, amintindune de Orga Mare din Padina nchis. n dreapta noastr, pe versantul nord-vestic, se adnceste Valea Podurilor. Cu imaginea numeroaselor tancuri si muchii, ridicate n cupnnsul ei, naintam catre sud pe linia Crestei Nordice, impresionati de slbticia tinutului si ngustimca crestei pe care ne aflam.
190

Trecnd de pe un versant pe altul, depsim neregularittile traseului care culmineaz cu o traversare n coborre pe versantul vestic, pn in Saua Vaii Podurilor. Urmeaz depasirea celei mai dificile portiuni a traseului, lung de circa 100 m. Marcajul ne conduce peste crenelurile crestei sau locurile mai expuse, trecnd de regul pe versantul estic. ntr-o mic strung, locurile se domolesc, poteca trece n continuare pe versantul estic, urcnd printre plcurile de jnepeni sau ctrndu-se peste mici sritori. Intervalul ia sfrsit cu un pasaj ngust de pe linia crestei, punctat n final de vrful Timbalul Mic (2231 m alt.). n aceast zon ia sfrsit traseul alpin de pe Muchia Timbalului Mic, iar mai napoi, n Saua Vii Podurilor, traseul de pe firul principal al vii cu acelasi nume. De pe vrful Timbalul Mic ctre stnga putem privi cea mai slbatic zon a versantului rsritean, iar peste aceasta, satcle branene, rspndite pretutindeni, peste Mgurile Branului. Dincolo de ele zarea este nchisa de la dreapta la stnga de masivele Leaota, Bucegi, Piatra Mare, Postvaru si Grbova. Relund drumul de creast coborm sustinut, avnd n dreapta firele de obrsie ale Ciorngutei. Cnd am ajuns jos, ntr-o sa punctata cu jnepenisuri, sntem a punctul din care ncep ctre sud Claile, vrfuri stncoase ce se nlntuie pn aproape de Piscul Baciului. ncepnd din acest loc, pe versantul vestic se adncesc firele de obrsie ale Vldusci. Dup
191

circa 2l/2 ore ajungem pe vrful Zbirii (2 220 m alt.). n continuare strbatem o mic portiune de creast mai accidentat, dupa care urmeaza vrful Claia Cldrii Ocolite (2 202 m alt.), sprijinit ctre dreapta de creasta Coltilor Ri. Din dreptul acesteia urcam n lungul crestei, devenit mai lat si usor nierbat, trecnd pe deasupra Cldrii Ocolite, pn pe vrful La Om sau Piscul Baciului (2238 m). La sud de vrf se ramific spre stnga, n coborre, traseul 1. A (mar-cat cu banda rosie) spre refugiul Grind. Mai jos de acest punct, pe linia crestei, la circa 350 m, ajungem la stlpul metalic din Saua Grindului, limit sudic a Crestei Nordice, unde etapa a Il-a a drumului de creast ia sfrsit. Trasee de legtur spre: cabana Plaiul Foii pe "La Lanturi" (traseul 1. B); Saua Funduri pe Creasta Sudic (traseul 8. B).

ETAPA A III-A: NORD-SUD 8.B. Creasta Sudic: Saua Grindului Coama Lung - Saua Funduri Marcaj: punct rosu Timp: 3-4 ore Pentru a delimita mai precis Creasta Nordic de Creasta Sudic a Pietrei Craiului, am ales ca hotar punctul cel mai cobort dintre Piscul Baciului si vrful Grind, pe care 1-am denumit Saua Grindului. Un stlp de marcaj, dispus n acest loc, la intrarea pe traseul de coborre spre cabana
192

PlaiuI Foii pe "La Lanturi", serveste si ca reper pentru identificare. Din Saua GrinduIui, condusi de marcajul cu punct rosu, urcm pe Creasta Sudic spre vrful Grind (2210 m alt.), la care ajungem curnd. n continuare strbatem cea mai dificil portiune a traseului de creast, de-a lungul unei muchii nguste si sinuoase. In stnga, pe versantul rsritean, se adncesc Hornurile Grindului, al cror talveg plin de grohotis formeaz n aval obrsia vii Cheia de sub Grind. In dreapta, pe abruptul vestic, vedem aglomerarea de turnuri si creste ce caracterizeaza zona denumit Umerii Pietrei Craiului. Intervalul ia sfrsit ntr-un loc mai domolit, de unde ncepem urcusul n lungul obstacolelor ce preced Coama Lung, cea mai impresionant portiune de creast din ntregul masiv. Privit n ansamblu, ea are aspectul unui acoperis asemntor cu acela al marilor piscuri Vistea-Moldoveanu din Fagras. ngust si destul de lunga, creasta las pe stnga si mai ales n dreapta un perete foarte abrupt. La sud de Coama Lung, poteca ne poarta pe deasupra peretilor nalti ai abruptului vestic, unde alpinistii si-au gasit o vast zon pentru practicarea acestui sport al curajului si vointei. Astfel depsim pe rnd: Pcretele din Padina Lncii, Poiana nchis, Peretele Marelui Grohotis, delimitat ctre sud de Muchia Rosie, Peretele Piscului Rece, Peretele PiscuIui cu Brazi, Peretele de la Ceardac, Muchia lui Ivan si Valea lu Ivan, care ncheie zona cercetat de ctrtori pe
193

versantul vestic al Pietrei Craiului. Din dreptul acestei vi, creasta si pierde din naltime. Numeroasele vrfuri ntrerupte de sei sau de strungi nguste le ocolim pe versantul estic, condusi de marcajul dispus pe o potec aflat la circa 40-50 m sub creast. Uneori strbatem pe acest versant zone ntinse, acoperite cu jnepeni sau presrate cu smirdar, care n perioada nfloririi (lunile mai- iunie) nroseste muntele cu florile lui si nmiresmeaza atmosfera. Ultimul vrf mai important de pe Creasta Sudic este Vrful Pietrei (2 086 m alt.), la care ajungem dup circa 3 ore, socotite de la Saua Grindului. Coborrea de pe el mai prezint un pasaj dificil care ia sfrsit dup circa 15 m. n continuare, poteca se apropie mult de linia crestei. In fa vedem, acoperit cu padure, muntele Pietricica, prelungire ctre sud si Pietrei Craiului. Dup o succesiune de trei turnuri, pc care le depsim, ctarndu-ne trecnd prin seile ce le despart, ajungem n zona de obrsie a Vii Urzicii, adncit n dreapta, catre vest. n lungul ei se contureaz poteca marcat cu triunghi albastru a traseului 9. C. Punctul de ramificatie cste semnalat cu un stlp indicator. Ultimele obstacole ale crestei pn n aua Funduri, desfurate pe o distan de circa 350 m, se prezint sub forma unor colani sau trepte uor nierbate. n coborre peste acetia avem n dreapta o frumoas perspectiv asupra vilor sculptate n peretele de vest al Pietrei Craiului i al Pietricici,
194

conturate prin desiul pdurii de jnepeni crescui pe seninri de calcar. Descrierea etapei a III-a a traseului de creast ia sfrit n aua Funduri, iar marcajul punct rou, n continuare foarte rar, conduce la stnga (catre est), n coborre, alternnd cu marcajul triunghi albastru pn la stna din Funduri, unde ia sfrit. Traseele de legtur le gsim traseul 9. TRASEUL DE CREAST DE LA SUD LA NORD ETAPA I: SUD NORD 8.C. Creasta Sudic: aua Funduri Coama Lung aua Grindului Marcaj: punct rou Timp: 34 ore Cele mai dificile poriuni ale drumului de-a lungul crestei Pietrei Craiului le ntlnim pe Creasta Sudic, delimitat din punct de vedere turistic ntre aua Funduri i aua Grindului. Cu excepia traseului prin Valea Urzicii, parcursul nu prezint, ntre punctele citate mai sus, nici o potec marcat pentru scurtarea sau evitarea unor poriuni de creast, ceea ce este foarte important n calcularea timpului de mers ntre adposturi. Pe linia crestei nu snt izvoare. Marcajul nostru, cu punct rou, bine ntreinut, este dispus din aua Funduri numai pe pietre, alternnd la nceput, i pe o mic distan,
195

cu triunghi albastru. Drumul ncepe cu un mic pasaj de crare peste civa colani de piatr alb nirai pe linia crestei. Dup circa 350 m ajungem la locul unde marcajul triunghi albastru se abate la stnga (spre vest), cobornd prin Valea Urzicii la cabana Plaiul Foii (traseul 9. C). Punctul de ramificaie este semnalat cu un stlp indicator. De la stlpul indicator urcm susinut, depind trei vrfuri stncoase, cu muchii ascuite, unde obstacolele snt dispuse n trepte mici. Pe aceast poriune ne oprim din cnd n cnd, odihnindu-ne i cercetnd zarea ctre stnga, peste negrul pdurii, unde valea Dmboviei i-a spat drum pe sub coastele Ppuii, nlate mult pe malul ei drept. Pentru a evita cteva locuri mai accidentate, poteca se abate dup circa o or de mers pe versantul estic, strbtnd o zon nierbat punctat de ienuperi sau jnepeni, ori acoperit cu ntinse covoare de smirdar, care n lunile mai iunie nroesc coastele muntelui pe mari suprafee. Pe acest interval nu ntlnim obstacole dificile. n continuare, ns, sntem obligai s ne cram n lungul unui pasaj n diedru, care ia sfrit dup 15 m pe linia crestei, nu departe de Vrful Pietrei. Din acest loc, drumul de creast se deschide n faa noastr, nirnd n lungul lui numeroase obstacole pn la Piscul Baciului. Pe coastele lui rsritene snt aternute punile nverzite, denumite Plaiul Grindului, n cuprinsul cruia abia se zrete refugiul Grind. Tot n aceast parte, dincolo de pdure, snt rspndite pretutindeni pe puni i pe
196

mgurile domoale satele brnene, a cror zare este nchis de culmile nalte ale masivelor Leaota, Bucegi, Piatra Mare i Postvaru. Relund drumul, parcurgem o distan mare n lungul crestei, trecnd pe deasupra marilor perei ce formeaz n ansamblu abruptul vestic al Pietrei Craiului. Pe rnd lasm n urm: Peretele de la Ceardac, Peretele Piscului cu Brazi, Peretele Piscului Rece, Peretele Marelui Grohoti, Poiana nchis i Peretele din Padina Lncii. Dincolo de aceast zon urcm ctre Coama Lung, creast n forma unui acoperi de cas,.asemantor cu Acoperiul Vistei Mari din Fgra. Ajuni pe Coama Lung, poteca noastra ne conduce n continuare numai pe linia crestei nguste i crenelate. La sfritul intervalului urmeaz o coborre tot att de expus, continuat cu cteva vrfuri mici, nirate pe Muchia Grindului. Pe aceast poriune se adncesc n dreapta (ctre est) cele patru Hornuri ale Grindului. Jgheaburile lor, n aval, devin vlcele de torent, fire de obrie ale vii Cheia de sub Grind. ntre hornuri se nal semei Colii Grindului, care nfrumuseeaz cu linia lor zvelt peisajul att de uniform de pe acest versant. Pe msur ce naintm, locurile se domolesc, iar roca de pe linia crestei capt alt culoare. Vrful Grind (2210 m alt.), ultimul obstacol al parcursului, l depim fr dificulti, cobornd de pe el n aua Grindului, unde etapa I (sud nord) a traseului de creast ia sfrit, locul
197

fiind marcat i de un stlp metalic. Trasee de legatur spre: cabana Plaiul Foii pe La Lanuri (traseul 1. B); refugiul Grind prin Piscul Baciului (traseul 1. A); cabana Curmtura pe Creasta Nordic (traseul 8. D). ETAPA A II-A: SUDNORD 8.D. Creasta Nordic: aua Grindului Piscul Baciului (vrful La Om) vrful imbalul Mare zona refugiului de la Vrful Ascuit Marcaj: punct rou Timp: 3 ore aua Grindului este situat la sud de Piscul Baciului (2238 m alt.), ntre acesta i vrful Grind (2210 m alt.). Din dreptul ei ctre vest se desprinde traseul 1. B, marcat cu band roie, pe La Lanuri, spre cabana Plaiul Foii. Din aua Grindului urmm marcajul Crestei Nordice punct rou desfurat n urcu ctre nord. Dup circa 350 m ajungem la punctul de ramificaie al traseului 1. A (band roie), care se abate la dreapta, cobornd pe la refugiul Grind pn n punctul La Table. Ceva mai sus de ramificaia menionat se afl cel mai nalt vrf al masivului, Piscul Baciului, denumit i vrful La Om. O perspectiv mrea ne reine n zilele senine pentru a identifica noianul munilor nconjurtori. Dup cum se tie, masivul Piatra Craiului este dispus perpendicular pe direcia lanului Carpailor, ridicndu-se deasupra munilor mai
198

cobori din jur cu 500 1000 m diferen de nivel. Altitudinea, precum i aezarea masivului, ne dau posibilitatea de a vedea o mare parte din lanul Carpailor. Privind ctre est, identificm n dreapta, peste Mgurile Branului, culmea Leaotei, legat n continuare cu blocul Bucegilor. Piatra Mare i Postvaru, acoperite cu pduri de molid, se vd n stnga, iar ara Brsei, ntins cmpie intracarpatic, punctat de sate compacte, se vede prin despicatura Prpstiilor, spat de ape, ntre muntii Toanche i Piatra Mic. ncepem coborrea din Piscul Baciului pe culmea nierbat, mrginit n stnga de Cldarea Ocolit, gvan deschis larg ctre valea pirlei. Primul vrf ntlnit la captul acestui pasaj este vrful Cldrii Ocolite, din dreptul cruia ncepe spre stnga creasta Colilor Ri, nlat ntre firele de obrie ale pirlei Superioare. n continuare, creasta devine mai accidentat, obligndu-ne s ne crm, trecnd peste micile obstacole nirate pn pe vrful Zbirii (2220 m alt.) care, mpreun cu precedentul i altele, pn la vrful imbalul Mic, fac parte din ansamblul de vrfuri denumite Clile. naintnd pe creast ctre nord, ocolim poriunile accidentate ale Clilor, oprindu-ne uneori n eile dintre acestea, pentru a scruta hurile Vlduci, adncite n stnga, prin care ntotdeauna se zresc capre negre. Dup circa 1 or, socotind de la Piscul Baciului, ajungem pe Claia Vlduci, vrf care
199

las spre vest muchia dintre Vlduca Superioar i Ciorngua. Din acest loc coborm n aua adncit i punctat cu jnepeni, de unde ncepem un urcu susinut pn pe vrful imbalul Mic (2231 m alt.), unde facem un popas pentru a admira ctre stnga mulimea de turnuri i muchii, ridicate n deschiderea larg pe care o face Valea Podurilor n zona ei de obrie. Pe vrfurile lor sfresc numeroase trasee alpine, printre care menionm: Sngele Voinicului, Colii Gemeni, Surplomba Neagr, Traseul Marian Nicolae etc. Cea mai impresionant dintre acestea rmne ns Muchia imbalului Mic, desprins ctre nord-vest chiar din vrful pe care ne aflm. Relund traseul, parcurgem o creast accidentat, depind cota 2213 m, coborm ntr-o a la 2183 m i dup un pasaj mai dificil n traversare pe versantul vestic, ncepem urcuul, care ia sfrit pe Vrful dintre imbale. Din dreptul acestuia se desprinde ctre nord-vest creasta dantelat a Muchiei dintre imbale, care nir pe linia ei cteva turnuri desprite pe ambii versani de hornuri aproape paralele. Urmeaz coborrea n aua Clineului, n al crei cuprins ocolim trei vrfuri mici, trecnd prin eile ce le despart. n zona eii Clineului iau sfrit Padina lui Cline i Clineul Mic, trasee alpine descrise la capitolul Alpinism. Din aua Clineului urcm pe vrful imbalul Mare (2177 m alt.), de unde putem privi n voie cel mai fantastic peisaj alpin, rezultat din aglomerarea crestelor, pereilor i
200

ancurilor ridicate n Padina lui Cline, considerat pe bun dreptate paradis al alpinitilor, comparabil numai cu regiunea Glbinele din Bucegi. Cobornd de pe vrf, ajungem n dreptul unei strungi nguste; de aici, ctre stnga se adncete vlcelul de obrie al Canionului Ciornga Mare, n lungul cruia coboar htaul traseului prin Vlcelul cu Fereastr la refugiul Ciornga Mare, aflat lng fosta Caban Ascuns. Traseul, nemarcat, poate fi parcurs numai de turitii obinuii cu crarea pe stnci i de alpiniti. Pentru traseul Vlcelului cu Fereastr, vezi indice 25. B. Din dreptul strungii menionate traversm pe versantul estic i, dup un mic ocol, urcm un jgheab pietros, nalt de 45 m, ajungnd din nou pe creast, de unde locurile se domolesc. Ultimii 350 m ce ne mai despart de zona refugiului de la Vrful Ascuit i parcurgem fr dificulti. Cu circa 15 m nainte de a ajunge la stlpii indicatori se desprinde, cobornd direct pe versantul vestic, un ha mai puin conturat, care mai jos ajunge n dreptul unui plc de jnepeni, de unde ctre stnga urmeaz Brul de Sus. El se leag n continuare cu Traseul Vlcelului cu Fereastr, conducnd pn la refugiul Ciornga Mare, lng fosta Caban Ascuns. Traseul, descris n sens invers, este nemarcat i l recomandam numai turitilor deprini cu crarea pe stnci i alpinitilor.
201

Pentru Brul de Sus, vezi indice 25.C. La stlpii indicatori cu explicaii pentru traseele turistice care pornesc din dreptul lor, ia sfrit etapa a II-a (sudnord) a traseului de creast al Pietrei Craiului. Traseele de legtur din acest punct snt redate la traseul 8. ETAPA A III-A: SUDNORD 8.E. Creasta Nordic: zona refugiului de la Vrful Ascuit vrfuI Padina Popii aua Padinei nchise - vrful Turnul aua Crpturii cabana Curmtura Marcaj: punct rou Timp: 3 ore n aua refugiului de la Vrful Ascuit snt fixate pe stlpii metalici mai multe sgei care indic diferitele trasee ce pornesc din acest loc. ndicaiile scrise pe sgei sau pe table se refer i la punctele din care se ramific n coborre diferite trasee turistice marcate i semnalate de noi pe acest traseu. Pornii la drum pe traseul Crestei Nordice ctre vrful Turnul, marcajul cu punct rou ne conduce spre nord-est. Dup circa 30 m trecem pe lng refugiul de la Vrful Ascuit i apoi ocolim pe la est dou piscuri, dintre care al doilea este Vrful Ascuit. De pe acest vrf ncepe traseul nemarcat spre refugiul Ciornga Mare, aflat lng fosta Caban Ascuns (prin Brul Ciornga Mare).
202

Pentru Brul Ciornga Mare, vezi indice 25, G. Dincolo de ramificaia menionat prindem linia de creast, urcnd i cobornd peste denivelrile nirate deasupra vii Ciornga Mare, vale ce-i are firele de obrie rzleite n evantai, n stnga noastr, i pe care le intersecteaz Brul Ciornga Mare, ramura de jos. Dup circa 45 minute, socotite din aua refugiului de la Vrful Ascuit, ajungem pe vrful Padina Popii (1970 m alt.), de unde coboar ctre vest (n stnga) poteca marcat cu triunghi albastru a traseului 20. A, prin Padina Popii, pn n poiana fostului refugiu Diana. Cobornd de pe vrf, admirm n stnga pereii Padinei nchise, cu stratele rsturnate la vertical. Dup circa 15 minute de mers, ajungem n aua Padinei nchise (1955 m), important ramificaie a traseelor marcate. Un stlp indicator cu o tabl explicativ se afl montat n acest loc. n stnga coboar pe Brna Caprelor, spre poiana fostului refugiu Diana, Zrneti sau cabana Plaiul Foii, traseul 3. F, marcat cu band albastr. Acelai marcaj conduce i ctre est, n dreapta, spre cabana Curmtura i Zrnesti (traseul 3. B). Pentru a evita zona de creast accidentat, aflat n continuare din aua Padinei nchise, poteca ocolete pe la est vrful Padina nchis, traversnd prin pdurea de molid, presrat cu luminiuri. Intervalul ia sfrit cu un urcu uor care ne readuce pe creast. Din acest loc vedem vrful
203

Turnul (1923 m), ultimul vrf al crestei Pietrei Craiului n aceast parte, denumit uneori Turnul Pietrei sau Turnul Pietrei Craiului. Un stlp cu sgei i o tabl indicatoare ne dau explicaii asupra traseelor ce se desprind din acest punct. Ctre stnga, de-a lungul unei muchii accidentate, se contureaz poteca traseului 19, prin Padina indileriei, care la nceput nu are marcaj. Din vrful Turnul coborm ctre cabana Curmtura, pe versantul estic al masivului, de-a lungul unei pante puternic nclinate. Dup circa 250 m de la vrf ajungem n punctul din care se desprinde ctre stnga traseul 18 (marcaj cruce albastr) prin Padina Hotarului. Locul este semnalat de un stlp metalic. Continund coborrea, depim prin crare numeroase pasaje expuse, care comport mult atenie i calm. Pe parcurs, n locurile grele, snt fixate patru cabluri ajuttoare. Dup o coborre de circa 300 m diferen de nivel de la vrful Turnul ajungem ntr-o zon plin de grohoti, situat la obria vii Crpturii. Condui de marcaj, traversm grohotiul ctre dreapta i ne strecurm n continuare pe sub un perete, urcnd pn ntr-o a ngust prin care trecem pe versantul opus al masivului, corespunztor vii Curmturii. De aici coborm susinut prin pdure, srind uneori peste copacii dobori de vnt. Curnd ajungem n punctul cel mai cobort al Curmturii Pietrei Craiului, unde pe un stlp indicator citim: acces direct la cabana Curmtura, fr s ating aua Crpturii 10 minute.
204

Marcajul continu n urcu pe pantele mpdurite, ocolind Colul din Curmtur, pn n aua Crpturii, punctat de un stlp cu sgei indicatoare. Din dreptul lui se desprind dou trasee marcate: ctre stnga, traseul 2. A, care coboar prin valea Crpturii spre Zrneti; nainte, ctre est, traseul 17, care traverseaz Piatra Mic. Din aua Crpturii .coborm spre dreapta prin pdurea crescut pe versantul sudic al muntelui Piatra Mic, nsoii i de cele dou marcaje ale drumurilor citate mai sus, care se succed sau snt dispuse mpreun pn la cabana Curmtura. Dup 10 minute ieim din pdure i, prin poieni, ajungem la cabana Curmtura, unde traseul de creast ia sfrit. Traseele de legtur de la cabana Curmtura snt redate la traseul 2. CABANA PLAIUL FOII CURMTURA FOII CEARDACUL STANCIULUI VALEA URZICII AUA FUNDURI STNA DIN FUNDURI LA TABLE (i traseul n sens invers) 9. Cabana Plaiul Foii Ceardacul Stanciului aua Funduri Marcaj: triunghi albastru Timp: 5-6 ore De la cabana Plaiul Foii pn pe culmea Tmelului, parcursul este comun pe anumite distane i cu cel al traseelor turistice 12 i 5. A.
205

De la cabana Plaiul Foii (849 m), dup ce trecem apa Brsa Mare, urmm aleea printre cabanele anexe i curnd ajungem n dreptul prului Brsa Tmaului, pe care-l traversm. Ajuni pe malul opus, ne orientm la stnga, de-a lungul drumului forestier, comun pentru traseele l.A, 5. A, 9 i 12, avnd respectiv semnele: band i triunghi rou, band i triunghi albastru. naintnd pe Brsa Tmaului, admirm n dreapta poienile presrate peste culmea Runcului i pdurea care acoper pe versantul nord-estic culmea Tmaului Mare, iar n stnga, ridicat n spatele Muchiei Coofenei, abruptul nord-vestic al Pietrei Craiului. Curnd ajungem n dreptul punctului de confluen al Brsei Tmaului cu prul Runcu (primul afluent ntlnit), pe dreapta drumului nostru. Din acest loc, marcajele se despart: ctre stnga conduce pe La Lanuri traseul 1. A (marcat cu band roie), iar ctre dreapta traseul nostru, comun o vreme cu alte dou trasee, marcate respectiv cu triunghi rou i band albastr .Din valea Brsei Tmaului ne orientm ctre dreapta, urcnd n lungul malului drept al Runcului. Drumul prsete curnd malul prului, orientndu-se la stnga printr-o perdea de pdure. Dincolo de aceasta, ptrundem ntr-o poian. O traversm n diagonal ctre stnga, pe lng pepiniera ocolului silvic, i ajungem la poala pdurii crescut pe Plaiul Mare. Itinerarul se desfoar n continuare mai mult pe linia de cumpn sau pe coastele nclinate
206

ale Plaiului Mare. Dup circa 1 or de la caban ajungem n punctul unde marcajul cu band albastr se desprinde ctre dreapta, spre valea Dmboviei, cu legtur pentru masivul IezerPpua (traseul 12). Continund drumul nostru, orientat uor ctre stnga i de-a coasta, ajungem dup circa 300 m (de la ramificaia menionat) pe culmea Tmaului Mare, n Curmtura Foii (1375 m alt.). Din Curmtura Foii ncepe ctre sud-vest drumul marcat cu triunghi galben spre valea Dmboviei, pe valea Tmaului Mare (traseul 21. A), i traseul cu band roie: la dreapta spre creasta munilor Fgra; la stnga spre aua Tmelului. Marcajul nostru, nsoit cu cele cu triunghi i band roie, urmeaz poteca conturat ctre stnga (spre sud-est) pe Tmaul Mare, culme ajungit din creasta munilor Fgra. La circa 1390 m altitudme, marcajul cu band roie se desprinde din drumul nostru, desfaurndu-se n continuare pe culme. Noi prsim linia de cumpn i, orientndu-ne uor ctre dreapta, urmm poteca conturat pe versantul vestic. n aceast parte ne nscriem ntr-un ocol de-a coasta, traversnd pe la obrie deschiderea larg a vii Oeelei, evitnd vrful Capul Tmaului i Curmtura Oeelei, aflate deasupra noastr pe culmea Tmaului Mare. Terminnd intervalul menionat, unde se afl i Izvorul Oeelei, ajungem pe culmea acoperit cu pune a Tmelului. Aici marcajele se despart din nou:
207

nainte, n coborre, spre Valea lui Ivan i satul Podu Dmooviei, marcaj triunghi rou (traseul 5. A); la stnga continu drumul nostru; la dreapta, spre cabana Garofia Pietrei Craiului, .cu legtura pentru Podu Dmboviei (marcaj punct galben; vezi textul de mai jos). Din punctul de ramificaie urmm spre dreapta poteca de pe culmea Tmelului. Dup circa 500 m ajungem la arcul oilor, aflat aval de stna din Tmel. De aici, ctre stnga, ncepe marcajul punct galben, care sfrete, dup circa o or, n drumul forestier de pe valea Dragoslvenilor, unde se afl, i cabana Garofia Pietrei Craiului. De la caban pn n valea Dmboviei punctul Clbucet traseul se desfoar de-a lungul drumului forestier din valea Dragoslvenilor. De la Clbucet spre Cmpulung circul autobuze I.T.A. Pentru a continua traseul nostru, marcat cu triunghi albastru, ne orientm din punctul de ramificaie ctre stnga i curnd intrm n pdure. Poteca, bine conturat, urmeaz n general culmea Tmelului. Panta, la nceput nclinat, se domolete cu vremea. Dup circa 25 minute de mers prin pdure, ajungem n aua Tmelului. Scpai de perdeaua pdurii, putem privi aici Umerii Pietrei Craiului, perete a carui frumusee sculptural ne impresioneaz. Din aua Tmelului ctre stnga se desfoar marcajul cu band roie, realizat peste vrful Tmel (1644 m), n continuare de-a lungul
208

Tmaului Mare, culme care formeaz creasta de nceput a munilor Fgra. Tot din aua Tmelului, dar n urcu spre Umerii Pietrei Craiului ctre stnga,se contureaz pe sub abrupt i pe la obria vii Brsa Tmaului, traseul marcat cu band roie (alternat i cu cruce roie). El ne scoate, dup circa 30 minute, n punctul La Zplaz, unde face legtura cu traseul 1. A (spre refugiul Grind pe La Lanuri) i cu traseul 1. B (spre refugiul Spirlea i cabana Plaiul Foii). De sub Umerii Pietrei Craiului, la care am ajuns urcnd din aua Tmselului, poteca noastr, orientat ctre dreapta sub abrupt, traverseaz rariti intercalate cu cmpuri de grohoti. Condui de marcaj, trecem dincolo de zona umerilor i ptrundem n aria brzdat de cteva vlcele, afluieni ai Tmelului. n faa noastr se ridic cteva turnuri nalte. Din Mijlocul lor vedem vrful Lancea sau Colul Carugelor, turn de piatra detaat pregnant n faa pereilor pe care-i strjuiete. Dup o succesiune de treceri prin pdure sau peste bolovniuri, coborm un obstacol mai nclinat, ajungnd n grohotiul revrsat pe Vlcelul Secundar al Padinei Lncii. La mic distan de aici traversm i firul principal al vii Padina Lncii, a crei obrie este ceva mai sus, n Poiana nchis, ncins stranic de perei nali, chiar sub Creasta Sudic a Pietrei Craiului. Urmeaz un ocol pe la baza vrfului Lancea, care ia sfrit pe imensa ntindere de grohoti denumit Horjul Mare sau Marele Grohoti. De
209

cum ocolim vrful Lancea, ne apare n fa, scris cu vopsea, numele locului unde ne aflm: Marele Grohoti. Mai sus, n stnga, vedem Peretele Central (sau Peretele Marelui Grohoti) care formeaz un amfiteatru impresionant, de sub care pornesc grohotiurile. Ctre dreapta (la sud), Peretele Marelui Grohoti este delimitat de Muchia Roie. Prginit i cu roca de culoare roiatic, ea atrage atenia, mai ales prin grota suspendat la mare nalime, din care curge, mcinat de capriciile naturii, un grohoti mrunt i rou. Cu ani n urm, grota era mult mai mic; sntem siguri c va veni i ziua cnd o bun parte din arcada acesteia se va prbui. Grota despre care vorbim este mult cutata Moara Dracului. Urmeaz apoi valea Piscului Rece, al crei talveg nici nu se contureaz n drumul nostru. La obria ei se nal Peretele Piscului Rece, zid tot att de impresionant ca i cel lsat n urm. n preajma grohotiurilor revrsate pe valea Piscului Rece, ncepe marcajul cruce albastr. El ne d posibilitatea s ne retragem din traseu, cobornd la cabana Garofia Pietrei Craiului ori spre aezrile din valea Dmboviei. Pentru drumeii care vor sa ajung n Drumul Grnicerilor, marcajul cruce albastr, de care am amintit, se desprinde ctre dreapta, n coborre. El este dispus ntre Marele Grohoti i culmea Piscului cu Brazi. Distana se parcurge n aproximativ 20 minute. n preajma Piscului cu Brazi face legtura cu traseul 5. A, dirijat ctre
210

stnga (spre Valea lui Ivan) sau la dreapta (traseul 5), spre cabana Plaiul Foii. Tot din preajma Piscului cu Brazi, n coborre, se desprinde i marcajul cu cruce galben, care conduce la cabana Garofia Pietrei Craiului. Cabana are 35 locuri pentru dormit, n paturi cu somier; ap la izvor. Dincolo de ramificaia marcajului cu semnul cruce albastr, poteca ocolete un perete ieit n afar ca un promontoriu; el ne nchide pentru scurt vreme perspectiva, ca o cortin n spatele creia se pregtete un alt decor. ntr-adevr, grohotiurile ncep s devin mai mrunte, iar iarba le fixeaz pe ici-pe colo. Pereii snt masivi, dar nu prea nali; aceasta este zona Peretelui de la Ceardac. n cuprinsul ei, chiar pe linia potecii, apare gura umed i rcoroas a Peterii Stanciului, o grot cu bolovani pe planeu i cu bolta lipsit de concreiuni. Profitnd de acest popas, cercetm cu privirea mprejurimile. Jos, la picioarele noastre, i contureaz albia vile prin care curg, ascunse de pdure, praie sprinare, zorind ctre Dmbovia, hotar sinuos al masivului Iezer-Ppua, ale crui cldri le putem cerceta n voie; mai la dreapta, culmile cernite ale munilor Fgra. Pe versantul Pietrei Craiului, la civa zeci de metri, carstul att de capricios ne a rezervat i el o surpriz: Ceardacul Stanciului, incint de form circular, la care putem ajunge ptrunznd pe sub o impresionant arcad. Pornim ctre ea, urcnd prin
211

grohotiurile ce o preced. Dincolo de ele, intrarea este blocat de o stnc enorm, pe care o escaladam. Deasupra, trecem pe sub o arcad, n incinta ceardacului. Solul este acoperit n parte cu iarb i flori; de jur mprejur se nal perei mari ntre 2080 m; un horn, Hornul din Ceardacul Stanciului (traseu alpin de gradul 2. B), despic pe vertical peretele pn la nalimea Brului Rou, care l ntrerupe n amonte; n stnga vedem o pant mai nclinat i deasupra ei o pat ntunecoas ce nnegrete zarea. Carndu-ne ctre aceasta, ajungem dup civa metri la gura unei peteri, care dup circa 2 m se termin cu un aven ascuns privirii de ntunericul de neptruns. Escalada (recomandata numai drumeilor obinuii cu crarea pe stnci), arcada pe sub care am trecut, circul interior, pereii albi de calcar din jur, merit efortul de a ne ncumeta la aceast mic explorare. Revenind pe potec, ne continum drumul, deprtndu-ne de perete, strecurndu-ne prin jnepeniuri sau perdele de pdure, traversnd la mici intervale cinci limbi de grohoti vizibile. La al aselea grohoti ajungem foarte aproape de punctul Prepeleag, treapt de piatr pe care trebuie s ne crm. Atenie! La circa 100 m nainte de punctul Prepeleag, este o potec semnalat printr-un stlp izolat; ea se abate n coborre ctre dreapta, n lungul unei muchii acoperite de molidi. Acest drum, desfsurat pe Plaiul Granicerilor, conduce n circa 30 minute la Crucea Grnicerului, unde
212

ntlnete marcajul triunghi rou (trasele 5. A i 5, care conduc respectiv n satul Podu Dmboviei prin Valea lui Ivan sau la cabana Plaiul Foii). Dincolo de ramificaia menionat (unde intenionat am anticipat ca reper punctul Prepeleag) strbatem o perdea de pdure, urcnd din greu pn la Prepeleag, sritoare de 1012 m, pe care ne crm. Deasupra acesteia continum urcuul normal, trecnd pe lng o grot mare aflat n stnga i, dup un ocol scurt, ne orientm spre sud-est, unde apare alt surpriz: limbi de grohoti, hauri n toate direciile, boschete de jnepeni, ancuri izolate sau perei nali snt rspndite pretutindeni n deschiderea enorm, format de Valea Urzicii, n incinta creia am ptruns. Urcuul greu de-a lungul vii ne d prilejul s cercetm n amnunt, timp de 1 or, lumea ncremenit a stncilor i s admirm, aproape ntotdeauna n aceste locuri, salturile elegante ale caprelor negre, refugiate de zgomot n abruptul Pietricici, minunat miniatur a Pietrei Craiului, prelungit n dreapta. Ascensiunea pe Valea Urzicii ncepe la circa 1810 m alt. i sfrete la 1950 m, pe creasta masivului, unde ntlnim marcajul punct rou. Urmat spre nord (stnga), acesta ne conduce pe Creasta Sudic a Pietrei Craiului (traseul 8. C). De la linia de creast ne orientm la dreapta (spre sud) n coborre. Marcajul triunghi albastru, nsoit de cel cu punct rou, ne conduce de-a lungul ultimelor obstacole ale Crestei Sudice, nirate pe
213

circa 350 m, i ajunge n aua Funduri, unde prima poriune a drumului nostru ia sfrit. Trasee de legtur; din aua Funduri, traseul marcat cu triunghi albastru pn n punctul La Table trece pe la ramificaiile potecilor ce duc la urmtoarele obiective: cabana Brusturet i comuna Dmbovicioara, satele Ciocanu i irnea, refugiul Grind, cabana Curmtura, satul Petera, Zrneti sau Bran. Pentru aceste obiective, vezi traseul 9.A, pn la semnalarea n text a ramificaiei dorite.

9.A. aua Funduri stna din Funduri La Table Marcaj: triunghi albastru. Timp: 2 ore. aua Funduri delimiteaz creasta propriuzis a Pietrei Craiului de culmea mult mai joas a Pietricici, prelungit n continuare cu podurile calcaroase dintre cheile Dmboviei (Plaiul Mare) i Dmbovicioarei. Cnd ncepem s coborm din aua Funduri pe versantul rsritean, ntlnim alt peisaj. Faa muntelui, mbrcat n haina pdurii sau acoperit cu ntinse puni, contrasteaz mult cu cea de pe versantul vestic. Peisajul acesta odihnitor este binevenit dup lupta cu grohotiurile i urcuul prin Valea Urzicii, sau cu muchiile ascuite de pe linia Crestei Sudice.
214

Printr-o abatere ctre stnga, prsim creasta i, condui de marcajul nostru, la care se altur i cel al drumului de creast (punct rou), dispus ceva mai rar, ncepem coborrea prin tpane, de-a lungul potecii bine conturate, ctre pdurea din vale. Direcia general de mers din aua Funduri este ctre est, iar dup circa 600 m ctre nord-est. Zona de pune, cunoscut sub numele de Plaiul Oii (denumit uneori i Plaiul Grnicerilor, nume pe care noi nu-l vom folosi, pentru a nu produce confuzii cu omonimul su de pe versantul vestic), este punctat cu civa stlpi de marcaj, mai ales n partea de jos, la intrarea n pdure. ntre acetia, semnele drumului snt dispuse pe pietre, uneori greu de identificat. Dup circa 30 minute de la aua Funduri, ajungem la marginea pdurii. Pentru a continua, ne orientm ctre dreapta, cobornd pe serpentinele roase de ape pn n dreptul unei mprejmuiri. De aici schimbm direcia de mers ctre stnga, spre acareturile unei stne, denumit stna din Funduri. Chiar lng stn, unde se termin i marcajul de creast punct rou, ntlnim ramificaia marcajului band albastr, care, urmat ctre dreapta, conduce la cabana Brusturet i n comuna Dmbovicioara (traseul 6.B). Continund drumul ctre stnga, nsoii acum i de marcajul band albastr, strbatem o perdea de pdure pentru ca dup circa 200 m s ptrundem n poiana Lespezi. Un canton silvic, o pepinier mprejmuit i stna din Lespezi se
215

scald n lumina odihnitoare, revrsat pretutindeni. Din acest loc, sus, dincolo de perdeaua pdurii, se vede Creasta Sudic a Pietrei Craiului, punctat ctre dreapta de Piscul Baciului, uor de recunoscut dupa forma lui masiv i postamentul de beton aflat pe vrf. Sub el, cteva vlcele pline de grohoti, cu obria spre sud, pe sub Colii Grindului, spintec cu albia lor covorul nierbat al Plaiului Grindului, revrsat pe toat faa muntelui. Poteca noastr, destul de larg i domoal, trece pe lng stna din Lespezi i strbate n continuare cnd poieni cu rariti, cnd perdele de padure, ajungnd dup scurt timp n Poiana Grindului, unde, n stnga, vedem stna din Grind. Poiana este mprejmuit; n cuprinsul ei se vd o tabl i un stlp indicator care semnaleaz ctre dreapta ramificaia marcat cu cruce galben spre cabana Brusturet, alturi de marcajele trascelor 7.A i 15.A. Din Poiana Grindului urcm, lasnd stna n stnga. Poteca noastr este acum marcat cu patru semne: cruce, band i triunghi albastru i triunghi rou. Condui de acestea ieim curnd din rariti ntr-o poian din care, semnalat i de un stlp cu sgeat, se ramific varianta traseului cu band albastr spre refugiul Grind. Varianta conduce n urcu prin pdurea Grindului, unindu-se mai sus cu drumul marcat cu band roie care, urmat catre stnga, conduce la refugiul Grind. Adpostul are 5-6 locuri i poate fi
216

folosit n condiii de bivuac. Urmtorul obiectiv ntlnit de la ramificaia menionat este ipotul Vlduca, loc unde se desprinde spre stnga traseul 1.B (marcat cu band roie) spre refugiul Grind. La circa 300 m de acest loc ajungem n punctul La Table (captul de sus al poienii Vlduca), unde traseul ia sfrit. Traseele de legatur din acest punct snt redate la pag. 88 (traseul 4). 9.B. La Table stna din Funduri aua Funduri Marcaj: triunghi albastru Timp: 3-3 ore Din punctul La Table pornesc n diferite direcii apte trasee turistice, ntre care i drumul nostru spre aua Funduri, marcat cu semnul triunghi aibastru. Traseul, avnd direcia general NESV, se desfoar prin poienile nirate pe la poala pdurii Grind, crescut n dreapta. Alte patru semne, dispuse la un loc cu al nostru sau succedndu-se, au pe anumite distante parcurs comun. Dup cteva sute de metri ajungem la ipotul Vlduca. n acest loc, marcat i de un stlp indicator, se desprinde ctre dreapta traseul 1.B spre refugiul Grind, cu legtur pentru cabana Plaiul Foii. Relund drumul, coborm prin raritea de molid. Cnd ajungem deasupra stnei din Grind, ntlnim varianta traseului marcat cu band albastr, care conduce spre refugiul Grind.
217

Dincolo de ramificaie coborm, ocolind stna rmas n dreapta, i dup o mic distan ajungem n Poiana Grindului, unde drumurile se despart: ctre stnga coboar marcajul cruce galben spre cabana Brusturet (vezi pag. 101) i marcajul traseelor 7.A i 15.A. Orientndu-ne uor ctre dreapta, prsim Poiana Grindului i, condui de poteca marcat acum numai cu semnele band i triunghi albastru, naintm prin rariti sau poieni, urcnd sau cobornd n pant domoal. Dup circa 15 minute, socotite de la ramificaia din Poiana Grindului, ajungem n poiana Lespezi. O stn, o cas a silvicultorilor din Rucr i pepiniera mprejmuit cu brne ocup o bun parte a acesteia. De la casa silvicultorilor, privind dincolo de zbranicul pdurii, vedem seninrile albe ale Pieirei Craiului i creasta pe care se nal silueta impuntoare a celui mai nalt vrf: Piscul Baciului. Prsind aceast zon, traversm imediat Valea Cpnelor, numit local Valea Vieilor, i dup circa 200 m de mers prin padure, ajungem la stna veche din Funduri, unde pe stlpii indicatori se dau mai multe explicaii, ntre care i pentru drumul nostru. Din punctul de ramificaie se desprinde ctre stnga, n coborre, marcajul band albastr care ne conduce la cabana Brusturet (traseul 6.B). n continuare, traseul nostru (cu direcia general vest) este marcat i cu semnul punct rou, marcaj dispus pe creasta Pietrei Craiului pn la
218

cabana Curmtura. Condui de cele dou semne, urcm pe serpentinele roase de ape pn n dreptul unor mprejmuiri, de unde, orientndu-ne ctre dreapta, naintm de-a coasta, fr s identificm prea des marcajele. Intervalul ia sfrit la limita superioar a padurii. Cluziti de ctiva stlpi de marcaj, urcm prin zona de pune denumit Plaiul Oii i uneori Plaiul Grnicerilor (nume pe care vom evita s-l folosim, pentru a nu-l confunda cu omonimul su de pe versantul vestic). Dup circa 300 m, poteca, npdit de iarb, se orienteaz ctre stnga i, urcnd n diagonal pe muntele Funduri, traverseaz la mici intervale grohotiurile revrsate pe cteva fire de obrie ale vii Funduri. Pe aceast poriune, semnele drumului apar cnd i cnd, dispuse pe lespezi. De la jumtatea pantei, poteca este jalonat pn la creast de civa stlpi metalici dispui la mare distana. Urcuul n aceast poriune fiind mai domol, ne permitem s admirm peisajul din stnga noastr, unde se adncete valea Funduri (mai jos, unita cu Valea Seac a Pietrelor, aceasta formeaz valea Brusturetului). n poriunea final, poteca se apropie mult de pdure. Pe la umbra arborilor nali sau printre jnepeni ori ienuperi urcm susinut pn n aua Funduri, unde ia sfrit prima parte a traseului. aua Funduri (1889 m alt.) delimiteaz creasta propriu-zis a Pietrei Craiului de culmea mult mai joas a Pietricici, prelungit n continuare pn
219

spre podurile calcaroase ridicate ntre cheile Dmboviei (Plaiul Mare) i Dmbovicioarei. nainte de a ne continua drumul, facem un popas pentru a cerceta cu privirea zona nconjurtoare. Ctre est, spre locurile pe unde am urcat, putem vedea plaiul domolit, conturat pe muntele Funduri, iar dincolo de pdure, satele brnene, risipite pretutindeni pe Mgurile Branului, care tlzuiesc ntreaga regiune. n ultimul plan, zarea este nchis de la dreapta la stnga de masivele Leaota, Bucegi, Piatra Mare, Postavaru i Grbova. Pe versantul vestic se adncesc sub noi firele de obrie ale Vii cu Ap i ale Vii Urzicii, care se contureaz perfect pn n Valea lui Ivan i de acolo n valea Dmboviei. Masivul Ppua, acoperit pn n cretet de puni. se nal din noianul de mguri, rspndindu-i din vrf picioarele ce par uriae contraforturi ajungite n toate direciile. n sfrit, ctre nord se zresc primele obstacole nirate pe creasta Pietrei Craiului, a crei linie se ajungete pe aproape 20 km. Trasee de legtur spre: cabana Plaiul Foii pe la Ceardacul Stanciului (traseul 9.C); Creasta Sudic, cu legtura pentru refugiul Grind, cabana Plaiul Foii i Creasta Nordic (traseul 8.C).

220

9.C. aua Funduri Valea Urzicii Ceardacul Stanciului Curmtura Foii cabana Plaiul Foii Marcaj: triunghi albastru Timp: 45 ore De la stlpul metalic aflat n aua Funduri, marcajul triunghi albastru ne conduce pe Creasta Sudic, spre nord, alternnd cu semnul punct rou. Drumul ncepe cu un mic pasaj de crare peste civa bolovani de piatr alb, nirai pe linia crestei. Dupa circa 350 m ajungem n locul unde marcajul triunghi albastru se abate la stnga (spre vest), cobornd n Valea Urzicii. Punctul de ramificaie (1950 m alt.) este semnalat cu stlp indicator. Din acest loc se desprinde ctre nord, pe Creasta Sudic a Pietrei Craiului, marcajul cu punct rou al traseului 8.C. Orientai ctre stnga, prsim linia crestei i coborm o distan mai lung pe un horn cu roc friabil i panta nclinat. n continuare haul ne conduce n diagonal ctre dreapta, trecnd printrun scoc pmntos. Intervalul ia sfrit cu o sritoare ceva mai pronunat i traversare spre dreapta pn n firul plin cu grohoti al Vaii Urzicii. Zona larg deschis este impresionant i sntem tentai s zbovim mai mult, atunci cnd vremea este frumoas, pentru a fotografia ancurile sau pereii nlai pretutindeni, ori pentru a admira caprele negre. La 1765 m alt. trecem prin dreptul unei mari movile de pietre, situat pe dreapta vii, care marcheaz intrarea pe Brul Rou, minunat
221

cingtoare ce strbate o bun parte a versantului vestic al Pietrei Craiului (traseul este descris la capitolul Alpinism). Din dreptul movilei menionate coborm prin grohoti sau ocolim pe sub pereii nvemntai cu vegetaie o distan de 240 m, ajungnd n punctul Prepeleag (1710 m alt.), unde trebuie s coborm prin crare un obstacol de 1012 m. Avnd direcia general nord, ncepem coborrea pe renumita potec ce ncinge pe la poale abruptul vestic al Pietrei Craiului, cunoscut sub numele de Marele Grohoti. Dup circa 100 m de mers prin pdure, ieim ntr-un loc mai deschis, din care se ramific spre stnga, n coborre, o potec vntoreasc nemarcat (semnalat de un stlp metalic izolat). Acest drum, desfurat pe Plaiul Grnicerilor, conduce n circa 30 minute la Crucea Granicerului, unde ntlneste marcajul triunghi rou, care, urmat n aval, trece pe la casa de vntoare din Valea lui Ivan i mai departe n satul Podul Dmboviei (traseul 5.A); acelai marcaj, urmat n amonte, sfrete la cabana Plaiul Foii (traseul 5). Relund traseul, ncepe o traversare lung prin grohotiurile revrsate la poala masivului. Marcajul, destul de des, ne conduce printre jnepeniuri sau peste limbi de grohoti, de unde putem privi ctre dreapta seninrile dltuite de ape pn sus la Creasta Sudic. Prima vale prin dreptul creia trecem este
222

Valea lui Ivan, uor de identificat dup turnul singuratic, ridicat pe firul ei, aproape de obrie. Urmeaz un interval mpdurit i apoi zona deschis n care vedem marea arcad de intrare n Ceardacul Stanciului. Turitii obinuii cu cararea pe stnci pot urca n incinta circular a Ceardacului, escaladnd bolovanul de la intrare. n dreapta peretelui Ceardacului vedem Hornul din Ceardacul Stanciului (traseu alpin de gradul 2.B) care sfrete dup 80100 m, pe Brul Rou. n partea stng, dup escaladarea unor obstacole de 68 m, observm deschiderea unei guri de pester, continuat cu un aven. Revenind pe poteca marcat, ne continum drumul, ajungnd dup circa 25 m la Petera Stanciului; grota nu are concreiuni, iar planeul este presrat cu bolovani. Fr s-i schimbe nfiarea, poteca ne conduce pe la baza Peretelui de la Ceardac, pe verticala cruia s-au stabilit cteva trasee alpine dificile. Dup un ocol n urcu ptrundem n zona Marelui Grohoti (Horjul Mare), cea mai ntins aglomerare de pietre din Piatra Craiului. De aici ne putem retrage, urmnd n coborre traseul marcat cu semnul cruce albastr. El face legtura cu traseele ce conduc spre aezrile din valea Dmboviei sau la cabana Garofia Pietrei Craiului. Traversnd zona Marelui Grohoti, privim n dreapta Peretele Piscul Rece, Muchia Roie (n care se contureaz grota Moara Dracului) i, dincolo de muchie, Peretele Central. nainte de a prsi marea de piatr pe care am traversat-o,
223

vedem scris numele locului unde ne aflm: Marele Grohoti. De aici, poteca ne conduce n coborre, ncingnd pe la baz vrful Lancea sau Colul Carugelor, turn nalt ce se detaeaz din abruptul vestic al Pietrei Craiului. O limb de grohoti, revrsat pe firul primei vi ntlnite, ne atrage atenia. Privind n sus, vedem numele ei scris cu vopsea pe perete: Valea Padina Lncii. Pentru a o deosebi de vecina ei, drumeii au numit-o firul principal. Obria vii se afl ceva mai sus, n Poiana nchis, minunat grdin suspendat la mare nlime. Urmnd haul, ajungem n firul secundar al Padinei Lncii. Obria acestei vi, aflat ceva mai jos dect prima, este nchis de peretele din Padina Lncii, dispus n amfiteatru i ncins pe la baz de Brul de Mijloc, alt cingtoare a masivului, care constituie un traseu mai greu, cutat mult de turitii rutinai i de alpiniti (traseul este descris la capitolul Alpinism). Pentru a nu pierde poteca marcat, din firul secundar al vii Padina Lncii urcm ctre dreapta pe un obstacol de 23 m, n aa fel ca s ajungem la limita de sus a pdurii. De aici, poteca, tot mai vizibil, traverseaz grohotiuri sau perdele de pdure, intersectnd firele de obrie ale vii Tmelului pn la Umerii Pietrei Craiului, contrafort uria care domin aua Tmelului, aflat n faa noastr. Din aua Tmelului ctre dreapta, cobornd pe sub Umerii Pietrei Craiului i apoi
224

urcnd prin grohotiurile de la obria vii Brsa Tmaului, ajungem (condui de marcajul cu semnul band roie, intercalat i cu cruce roie) n punctul La Zplaz. Traseul, care se parcurge n circa 30 minute face legtura cu traseul l.A (spre refugiul Grind pe La Lanuri) i cu traseul l.B (spre refugiul pirlea i cabana Plaiul Foii). Marcajul band roie este aplicat i n aval, spre nord-vest, peste aua Tmelului, i n continuare, dincolo de vrful Tmel (1644 m), de-a lungul culmii Tmaului Mare, a crei cumpn formeaz iniial creasta munilor Fgra. De sub umeri coborm n diagonal ctre stnga i, condui de marcajul triunghi albastru, prsim aua Tmelulni, naintnd printre plcurile de ienuperi spre perdeaua de pdure aflat n fa. Intrai n pdure, urmm linia de cumpn. n apropierea vrfului Tmel, ne orientm la stnga, cobornd pe spinarea Tmelului. Intervalul ia sfrit n zona poienit de pe culmea Tmelului, unde se ramific doua trasee marcate: cel cu triunghi rou, Drumul Grnicerilor, este dirijat ctre stnga, n coborre, spre Valea lui Ivan (traseul 5.A); cel din lungul culmii Tmelului este nemarcat pn sub stna din Tmel, la arcul oilor. De la arc, n stnga, apare marcajul punct galben, spre cabana Garofia Pietrei Craiului, cu legtur la Podu Dmboviei. Descrierea acestui ultim traseu este redat la pag. 125.
225

De la rscrucea traseelor, orientndu-ne ctre dreapta, prsim culmea Tmelului i, condui de marcajele triunghi albastru i triunghi rou, care ne vor nsoi pn la cabana Plaiul Foii, ptrundem n zona de obrie a Vii Oeelei. n aceast poriune, drumul se nscrie ntr-un ocol dea coasta, trecnd prin dreptul Izvorului Oeelei, evitnd Curmtura Oeelei i vrful Capul Tmaului, aflat deasupra noastr. Dup o coborre mai accentuat, ajungem pe culmea Tmaului Mare. Aici ntlnim, venind din dreapta, marcajul banda roie, care face legtura cu traseul de creast al munilor Fgra, trecnd peste vrfurile Tmaul Mare i ajungnd n Curmtura Lerescul Mic. Continund drumul pe culme, depim micile denivelri pn n Curmtura Foii (1375 m), punct din care se desprinde catre sud-vest (stnga) traseul 21. A, marcat cu triunghi galben, pe valea Tamaului Mare, i marcajul band roie, din lungul culmii Tmaului Mare pn n aua Lerescul Mic, unde face legtura cu drumul de creast al munilor Fgra. Din Curmtura Foii prsim culmea Tamaului Mare, cobornd ctre dreapta pe versantul ei nordic, unde se contureaz Plaiul Mare, picior de munte pe care iniial naintm circa 300 m. Dintr-o poian, ntlnit la sfritul acestui interval, se desprinde ctre stnga, n urcu, traseul 12 (marcaj band albastr) spre valea Dmboviei i masivul Iezer-Ppua, pe la Dracsin. Din punctul de ramificaie, poteca noastr
226

este nsoit i de semnul band albastr. Panta nclinat i serpentinele repezi ce urmeaz ne dau prilejul s coborm susinut; dup circa o or de la Curmtura Foii ajungem n captul de jos al pdurii. Prin poiana care urmeaz, traversm oblic ctre stnga pna lng o pepinier. Dincolo de aceasta ajungem pe malul drept al prului Runcu, pe care-l urmm pn la confluena cu Brsa Tmaului. Chiar din punctul de confluena se ramific spre dreapta traseul 1. A (marcaj band roie) spre refugiul Spirlea, La Lanuri, refugiul Grind. Orientai ctre stnga, continum coborrea de-a lungul vii Brsa Tmaului i, dup circa 15 minute, ajungem la podul ce traverseaz Brsa Groetului, construit nu departe de punctul de confluen cu Brsa Tmaului. La circa 40 m distan, pe malul stng al Brsei Mari, format prin confluena celor dou praie menionate mai sus, ntlnim cabana Plaiul Foii, unde traseul nostru ia sfrit. Traseele de legtur de la cabana Plaiul Foii snt redate la traseul 1.

227

CABANA PLAIUL FOII ZONA FOSTULUI REFUGIU DIANA (i traseul n sens invers) 10. Cabana Plaiul Foii zona fostului refugiu Diana Marcaj: triunghi galben Timp: 2-3 ore De la cabana Plaiul Foii pn n punctul de intrare pe traseul marcat cu triunghi galben snt 1000 m. Cluzii la nceput de marcajul band roie, coborm n lungul oselei spre Zrnesti. Dup distana amintit ntlnim un drum ramificat spre dreapta, semnalat i de un stlp indicator. El ne conduce, pe lng pepiniera silvic, n valea Padina lui Rie. Dup ce traversam valea, patrundem n poiana Padina Popii. Poiana, lipsita de stlpi de marcaj, o strbatem paralel cu valea adncit n dreapta, pn sus la marginea padurii, unde ntlnim apa de pe Valea Ursilor, n lungul creia conduce marcajul nostru. La 1100 m alt. traversm Valea Ursilor pentru ultima oar, iar la 1.150 m alt. se afl ultima posibilitate de aprovizionare cu apa. Ocolind n serpentine scurte sau urcnd pieptis prin desisul pdurii, trecem prin locuri neobisnuit de slbatice. n portiunea superioar, poteca urc sustinut pe lng un perete punctat de grote mici, situate pe dreapta vii, dincolo de care, prin jnepeni si ienuperi, se apropie de singuraticul colt de stnc denumit Acul Dianei, aflat n raza poienii Curmatura Prpstiilor, unde era construit refugiul Diana.
228

Traseele de legtur din acest punct snt redate la pag. 75 (traseul 3). 10.A. Zona fostului refugiu Diana cabana Plaiul Foii Marcaj: triunghi galben Timp: 2 ore Pornind catre sud-vest din poiana Curmatura Prpstiilor, unde era refugiul Diana, trecem la mic distant pe lng un tanc de piatr ridicat n dreapta, denumit Acul Dianei. Dincolo de el coborm n lungul potecii, strbtnd ultimele jnepenisuri ce preced padurea. Pe un scoc, conturat pe lnga peretele nltat n dreapta, coborm panta nclinata care sfrseste dup circa 350 m diferent dc nivel, socotiti de la fostul refugiu, n zona unde, pe Valea Ursilor, ncepe sa curga apa. In continuare, tot cobornd, depsim portiuni noroioase, traversnd de cteva ori si talvegul vii. La circa 1 000 m alt. iesim definitiv din pdure, unde putem considera coborrea terminat. De aici strabatem n diagonal catre stnga poiana Padina Popii, cobornd paralel cu firul vii adncite n stnga. La captul acestui pasaj intrm n talvegul vaii Padina lui Rie. Condusi de semnele drumului, traversm valea si patrundem ntr-o poian unde silvicultorii au o pepinier. Trecnd prin faa ei, ajungem pe soseaua de pe Brsa Mare. Aceasta sosea, urmat ctre dreapta n aval, conduce la Zrnesti, iar n amonte la cabana Plaiul Foii (aflat la circa un kilometru). Traseele de legtur de la cabana Plaiul
229

Foii snt redate la pag. 59 (traseul 1). CABANA PLAIUL FOII - PLAIUL RUNCULUI (MUCHIA NRENILOR) VlRFUL TMASUL MARE 11. Cabana PlaiuI Foii - PlaiuI RuncuIui (Muchia nrenilor) - vrfuI TmasuI Mare Marcaj: band galben Timp: 2-2 ore Foarte multi turisti si petrec concediul la cabana Plaiul Foii, de unde ntreprind diferite excursii de scurt durat n masivul Piatra Craiului sau n imediata apropiere a acestuia. Printre drumurile usoare din regiune se numar si cel desfasurat pe Plaiul Runcului, denumit de localnici si Muchia Tntrenilor.1 Pentru gsirea primelor semne ale traseului, urmm de la caban drumul care dup 40-50 m traverseaz Brsa Grosetului peste podul din imediata apropiere a punctului de confluent cu Brsa Tmasului. Dincolo de pod urcm pn n curtea mprelmuit a cldirii lucratorilor forestieri. Dincolo de cladire intram ntr-o poiana pe care o traversm ctre dreapta. De la marginea pdurii ncepe sa se vada pe copaci marcajul band galben. Urcusul, la nceput mai domol, apoi mai pronuntat, pstreaz n gcneral linia de cumpn a plaiului care este acoperit cu padure.
1

Denumirea vine de la comuna Tntreni, care nchiria locurile de de pe acest plai.

230

In stnga se contureaz ulucul adnc al prului Runcu, iar n dreapta, fr s-o vedem, valea Brsa Grosctului. Fra sa ne abatem prea mult de pe linia crestei, ajungem dupa circa 45 minute ntr-o zon mai domoala, acoperit cu padure btrn. Aici rcapar semnele traseului, a cror lips ne-a provocat putin neliniste. Curnd iesim la gol n poiana ce mbrac Plaiul Runcului pe toat linia lui de cumpna. Urcnd pe la liziera padurii, punctata cu frumoase exemplare de mestcacn, ajungem n saua nu prea adnc, denumita Saua Mic a Runcului. Depsind denivelarea ei, continum urcusul, urmnd una din potecile adncite pe linia crestei. Dup circa 20 minute, socotite din Saua Mic a Runcului, ajungem la cota 1 585 m, realiznd 300 m diferenta de nivel, socotiti de la cabana Plaiul Foii. Fr s avem alt perspectiva dect culmea mpdurit a Tmasului Mare, ridicat n faa noastr, naintm, identificnd marcajul dispus cnd si cnd pe cte o lespede. Privind napoi, putem distinge cu usurint, jos n vale, pe firul Brsei Mari, casele din Gura Brsei lui Bucur sau saivanul din Vadul de Mijloc. In dreapta se nalt abruptul Pietrei Craiului, brazdat adnc de firelc de obrsic alc vilor Clineului, Ciorngutei, Podurilor, Vldusci ctc. Continund urcusul, ajungem la 1 625 m, unde cteva izvoare, singurele din zon, ne ndeamna la popas. Aproape de linia crestei, semncle snt mai dese. Cteva sgeti figurate pe copaci ne arat directia de mers ctre
231

pdurea de molid ce acoper muntele. Intrati n pdure, ncepem s urcm pe coastele ce apartin vrfului Tamasul Mare. Prin vegetatia abundent naintm cu greu, cutnd htasul npdit de ienuperi, arini si coaczi. La 1686 m alt. identificm o sgeat vopsit cu galben pe un copac, care ne arat directia ctre stnga n urcus. Urmnd sensul indicat, ajungem dup scurt timp pe vrful Tmasul Mare (1 735 m alt.). De aici se nftiseaz privirii o cuprinztoare panoram ctre valea Dmbovitei si mai departe ctre blocul masiv al Ppusii, marginit n dreapta de primele culmi secundare ale Fgrasului. Peisajul ctre Piatra Craiului este dominat de zona Marelui Grohotis, unde muchiile si peretii nltati deasupra lui formeaz un zid continuu, prelungit dincolo de Ceardacul Stanciului. Pc vrful Tmasul Marc si n jurul lui gsim vara zone mari acoperite cu tufe de afin si coacz, iar ctre sfrsitul verii locurile adpostesc numeroase colonii de ciuperci si burcti. Regiunea fiind foartc slbatic, recomandm coborrea pe acelasi traseu. De-a lungul culmii Tmasului Mare se desfsoar n ambele sensuri marcajul cu band rosie. El face legtura ntre Piatra Craiului (Saua Tmselului, ctre sud-est) si drumul de creast al muntilor Fagaras (Saua Lcrcscul Mic, ctre nordvest).

232

CABANA PLAIUL FOII - VALEA DIMBOVITEI (cu legtur pe la Dracsin pentru masivul Iezer-Ppua) (si traseul n sens invers) 12 Cabana Plaiul Foii - valea Dmbovitei Marcaj: band albastra Timp: 3-4 ore De la cabana Plaiul Foii pn n poienita de mici dimensiuni situat pe Plaiul Mare (circa o or de mers), parcursul fiind comun cu al traseului 9, consultm descrierea acestuia pn la semnalarea n text a ramificatiei. Continund drumul din poiana de rascruce a potecilor, nc orientm jumatate catre dreapta si urcm sustinut prin padure, ajungnd dup scurt vreme pe culmea Tamasului Mare. Urmrind marcajul dispus mai rar, traversm culmea pc versantul sud-vestic si, n coborre oblic spre dreapta, strbatem o padure de molid. Pe acest interval ntlnim Plaiul Turcilor, picior de munte desprins din Tamasul Mare ctre sud (n lungul acestuia coboara pn n valea Dmbovitei o potec nemarcat). Mai departe, drumul trece pe lng izvorul denumit ,,Sipotu1 din Plai", intr din nou n pdure si continu, traversnd peste izvoarele Vaii Turcilor. Intcrvalul ia sfrsit cam n dreptul vrfului Tmasul Mare, al crui crestet l vedem ridicat n dreapta. Dcpsind un picior de munte desprins din dreptul vrfului amintit, ptrundem n zona de obrsie a Vii lui Stanciu, unde se afl si o stn. Ultima portiune a
233

drumului pn n valea Drribovitei urmeaz piciorul ridicat ntrc Valea lui Stanciu si Valca Richitii, pe care coborm, ajungnd dup circa 40 minute pe drumul forcstier cc conduce n aval spre satul Podu Dmbovitei (km 21,100). De aici, n continuare, marcajul cu band albastr urmeaz valea Dmbovitei n aval, apoi se abate la drcapta si urc o vreme pe un drum forestier secundar, dupa care prindc piciorul muntelui Dracsin pn n preajma vrfului Ppusa (2 391 m alt.).

12.A. Valea Dmbovitei - cabana PlaiuI Foii Marcaj : Band albastr Timp: 3- 4 ore Drumul turistic marcat cu banda albastr, care vine din masivul Iezer-Ppusa si ia sfrsit la cabana Plaiul Foii, l descriem sumar, ncepnd de la confluenta prului Richitii cu valea Dmbovitei (km 21,100 pe drumul forestier : satul Podu Dmbovitci - Valea Vladului). Initial, poteca urmeaz culmea mpadurit ridicat ntre pruI Richitii (stnga) si Valea lui Stanciu (dreapta). Dup circa o or iesim la gol, foarte aproape de culmea Tamasului Mare. Creasta face legtura ntre masivele Fagaras si Piatra Craiului. Fr sa ajungem pe culme, continum trascul nostru, desfasurat ctre dreapta, pe versantul vestic al Tmasului Mare, trecnd succesiv pe la izvoarele de obrsie ale Prului lui Stanciu si Izvorului Turcilor, depasind si culmile ridicate ntre vile
234

amintite. Dincolo de Izvorul Turcilor traversam Plaiul Turcilor, urcnd apoi n diagonal ctre stnga pna pe culmca Tmasului Mare, a carui cumpan o intersectam foarte aproape de punctul Curmtura Foii. Pe versantuI opus (nord-estic), marcajul drumului nostru, dispus la un loc cu alte dou (triunghi rosu si albastru), de-a lungul Plaiului Marc, coboar pn n valea Brsa Tmasului. Din acest punct, urmrind n aval firul vaii, ajungem n circa 15 minute la cabana Plaiul Foii. Traseele de legatur de la cabana Plaiul Foii snt redate la(traseul 1). CABANA PLAIUL FOII - RUDRIA SAUA LERESCUL MIC (traseu de legtur ctre creasta muntilor Fgras) 13. Cabana Plaiul Foii - Rudria - Saua Lerescul Mic Marcaj: Plaiul Foii - Rudarita, fr marcaj Rudrita - Saua Lerescul Mic, cruce rosic Timp: 3 ore Dac vrem s parcurgem drumul de creast al muntilor Fagras si s ajungem n aceeasi zi la cabana Urlea, trebuie s plecm la drum n zorii zilci. Dae parcurgem ns traseul numai pe portiunea descris, regula nu mai trebuie respectat. De la cabana Plaiul Foii iesim n drumul forestier chiar la ramificatia de pe valea Brsa Tmasului (stnga). Din acest loc, semnalat
235

si de un stlp indicator, urmm soseaua de pe Brsa Grosetului - 9 km. De la plecare, valea se afund ntre culmile mpdurite pn n crcstet, fr sa ne lase speranta unei privelisti a muntilor spre care ne ndreptam. n dreapta, cum urcm, avem Muchia Gruiului Lung, iar la stnga, picioarele de muntc desprinse ctre nord-est ale culmii Tamasului Mare, cc apartine muntilor Fagras. Dintre punctele pe care le ntlnim pe aceasta distant (Plaiul Foii Rudrita) mentionm poiana Maicanu, unde snt cteva constructii locuitc de muncitori, si Rudrita, punct forcstier, unde se afl si un frumos canton silvic. In punctele citate mai sus, dar mai ales la Rudarita, putcm nnopta. n faa punctului forestier Rudrita, prin confluenta praielor Izvorul Lerescu (local Rudrita) si Cenusa, ia nastere Brsa Grosctului. Pe firul vii Lercscu si pe piciorul ce o desparte de valca Ccnusa, denumit Vcria Mica, se desprinde cte un traseu turistic marcat. Cel dc pe Vcria Mic are semnul punct rosu si face jonctiunea cu drumul dc creast al muntilor Fgras n Saua Comisului. Cel de al doilea este marcat cu cruce rosie si urmeaz drumul forestier de pe malul prului Izvorul I.erescu, aflat n stnga. Pe un stlp indicator citim indicatia: Lerescu - Comis Brtila - Ludisor - cabana Urlea: 11 ore. Pornind pe acest itinerar, marcajul cruce rosie nu apare initial. Vom urma ns cu ncredere soseaua si ceva mai sus l identificm dispus pe
236

copaci. Dup circa 45 minute, n care timp am urcat de la Rudrita lOOm diferent de nivel, ajungem ntr-un punct unde Izvorul Lerescu primeste pe dreapta (stnga drumului nostru) un afluent. Din acest loc (1 150 m alt.) prsim soseaua, abtndu-ne catre stnga, pe coastele ce sfrsesc n Saua Lercscul Mic, unde gsim alte indicatii pcntru drumul de creast al muntilor Fgras. Descrierea drumului de creast n continuare o gsim n ghidul turistic al muntilor Fgras. Pn la cabana Urlea ntlnim pe traseu refugiul Berevoescu (24 de locuri) si refugiul dc la Curmtura Zrnei (8 locuri); se doarme n conditii de bivuac. CABANA CURMTURA - PADINILE FRUMOASE - CREASTA NORDIC PIETREI CRAIULUI (zona refugiului de la Vrful Ascutit) (si traseul n sens invers) 14. Cabana Curmtura - Padinile Frumoase - Creasta Nordic Marcaj: triunghi albastru Timp: 2 ore Pe acest traseu, drumetii ajung pe Creasta Nordica a Pietrei Craiului repede si usor, evitnd vrful Turnul si o portiune din CreastaNordic, pn n saua ce precede spre nord urcusul pe Vrful Ascutit. Folo-sind varianta aceasta, efortul este mult mai redus, dar se pierd imaginile neasemuit de frumoase deschise privirii spre versantul nord237

vestic. De la cabana Curmtura, drumul se ndreapt ctre vest, trecnd pe lng dependintele cabanei, si ajunge dup circa 40 m ntr-un punct marcat cu un stlp pe a crui sgeat se dau indicatii asupra traseului 3.E (marcat cu banda albastr) spre Saua Padinei nchise. Continund coborrea spre stnga, ajungem dup scurt distant la alt rscruce de drumuri: ctre stnga se continu traseele 3.C, 15 si 16, iar ctre dreapta, urcnd n diagonal, drumul nostru (marcat cu triunghi albastru). Initial, poteca ne conduce astfel 50-60 m, dup carc traverseaz unul din praiele de obrsic ale vii Curmturii, punct din care drumul se contureaz mai bine, urcnd de-a coasta prin pdure, traversnd pe un parcurs de circa 300 m si cteva vicele, afluenti ai vii Curmlurii. La sfrsitul intervalulu ne orientm catre dreapta s urcm n lungul unui vlcel pe care, dupa scurt vreme, l prsim, orientndu-ne catre stnga spre pdure. Urmeaz cteva serpentine pe la umbra molizilor nalti si apoi iesim la gol ntr-un luminis unde ntlnim si stlpul indicator cu explicatii asupra traseului nostru. Din acest loc, poteca ne conduce ctre nord-vest, traversnd patru vlcele. ntre ele, de regul, ntlnim cte o perdea de padure. Dincolo de aceasta intrm n zona Padinilor Frumoase, covor matsos si verde ntins pe coastele muntelui pn la mare distanta. Cluziti de directia stlpilor de marcaj, jalonati prin poieni, traversm Padinile Frumoase pn n albia unui vlcel plin cu grohotis, afluent al vaii
238

Martoiului, n lungul caruia panta este mai pronuntata. Pe aceast distant, peisajul se schimb. n locul pdurii si al poienilor apar colti de stnc izolati, creste ascutite si pereti de mica naltime; printrc ei se adncesc hornuri si vlcele care spnzur pc vcrtical, invitnd pe cei initiati s se masoare cu ele. Urcnd prin grohotisul vlcelului, ajungem dupa o scurt distant ntr-un punct dc unde ne abatem catre stnga, pe un jgheab pietros a carui depsire ne oblig s executm o crare elementar. Dup 30- 40 m, el sfrseste, poteca continundu-se n lungul unui picior nierbat si presarat cu ntinse cmpuri de smirdar. Pna la creast, drumul nu-si schimba nfatisarea. ntlnim pe aceasta distanta, la anumite intervale, stlpi de directie si sagcti indicatoare, care precizeaz timpul de mers, att spre caban (n aval), ct si spre refugiu (n amonte). Traseul ia sfrsit pe Creasta Nordic a Pietrei Craiului, n apropierea refugiului de la Vrful Ascutit, a carui constructie o putem vedea la circa 30 m n dreapta. Traseele de legtur din acest punct snt redate la pag. 113 (traseul 8). 14.A. Creasta Nordic a Pietrei CraiuIui - Padinile Frumoase - cabana Curmtura Marcaj: triunghi albastru Timp: l or Traseul se desfsoar pe versantul estic al Pietrei Craiului numai n coborre, strbatnd la nceput o zon nclinata, dup care, mai mult n
239

diagonal, trece cnd prin poieni smltuite cu flori, cnd prin fsii de pdure ori vlcele cu grohotisuri misctoare. Este recomandat drumetilor intarziati pe creast sau obositi, fiind unul dintre cele mai directe trasee care conduc la cabana Curmtura. De la stlpul indicator, aflat pe linia crestei, poteca se desprinde ctre est n lungul unei muchii nierbate. Ctiva stlpi de marcaj usureaz orientarea. Ceva mai jos, parcursul prseste muchia, orientndu-se ctre stnga, ntr-un scoc nclinat, unde coborrea este ceva mai dificil. Dup circa 40 m, scocul ia sfrsit, drumul continund prin grohotisul revrsat de-a lungul unui vlcel afluent al vii Martoiului. La capatul acestuia, traseul, marcat n punctul unde schimb directia si cu un stlp indicator, ne conduce la stnga, traversnd de-a coasta si n coborre poienile Padinile Frumoase, care se ntind pe o bun parte a versantului rsritean. n continuare, traversm la diferite intervale patru vlcele de torent, apartinnd n ordine, dou cte dou, vilor Cheii si Curmturii. In coborre avem tot timpul n fa Turnul, cel mai nordic vrf al crestei Pietrei Craiului, si Piatra Mica, desprtite de Curmtura Pietrei Craiului, sa adncit ntre acesti doi colosi de calcare. n ultimul plan (catre dreapta), peste culoarul Branului, vedem blocul masiv al Bucegilor, flancat n stnga de Piatra Mare, Grbova si Postvaru. n apropierea cabanei, poteca strbate o zon cu molidis, intersectnd pe parcurs si un pru. n final ntlnim marcajele cu
240

band albastr (traseul 3. C), triunghi rosu (traseul 15) si triunghi galben (traseul 16), care n aval conduc la diferite obiective. Aceleasi semne, la care se adaug si cel al drumului nostru, conduc la cabana Curmtura, situat n amonte, la circa 150 m distanta. Traseele de legtur de la cabana Curmtura snt redate la (traseul 2). CABANA CURMTURA - PISCUL MARTOIU - ,,LA TABLE" - POIANA GRINDULUI - CURMTURA GROAPELOR - SATUL SIRNEA (si traseul n sens invers) 15. Cabana Curmtura - Piscul Mrtoiu ,,La Table" Marcaj: triunghi rosu Timp: 3 ore Zona de pdure care ncinge versantul estic al Pietrei Craiului ntre cabana Curmatura si poiana Vldusca, unde se afl punctul ,,La Table", este strabtut de poteca marcat cu triunghi rosu, singura din aceast parte care face legtura pentru drumurile ce pornesc spre refugiul Grind, cabana Brusturet, satul Ciocanu si satul Sirnea. Desfsurat de-a lungul unor locuri slbatice, presrate cnd cu zone mpdurite, cnd cu goluri ntinse de psune, unde ochiul poate cuprinde ntreaga regiune, pna departe spre culmile masive ale Leaotei sau ale Bucegilor, traseul nu este dificil. Diferentele de nivel nu prea mari, ce
241

trebuie urcate dintr-o vale n alta, trecnd peste picioarele de munte desprinse din masiv spre est, snt de regul tot attea prilejuri de a schimba decorul montan, perdelele de pdure si culmile avnd rolul unor uriase cortine. De la cabana Curmatura pornim ctre dreapta (vest), lsnd n urma noastra dependintele cabanei si apoi ramificatia catre dreapta a traseului 3. E. Din acest loc coborm si, la iesirea din padure, n zona cu molidis, se ramific spre dreapta traseul 14, marcat cu triunghi albastru. Drumul nostru, dirijat ctre stnga, n aval, se contureaz de-a lungul vii Curmturii. Dup circa 400 m de mers n acest fel, prsim valea ctre dreapta, prin pdure, identificnd pe copaci si marcajele band albastr si triunghi galben. Curnd ajungem la stna din Curmtura, din a crei poian se ramific la stnga traseul 3. C (marcaj band albastr) spre Zarnesti prin Prpstii. Ramificatia este semnalat de un stlp indicator. Continund drumul nostru n directia artat de una din sgeti, strbatcm n diagonal ctre dreapta poiana Curmtura, dincolo de care intrm n bazinul care apartine vii Cheii. Poteca bine conturat coboar prin padure, traversnd la diferite intervale albiile ctorva praie, adncite pe coasta muntelui. De regul, trecerea dintr-o vale n alta se face traversnd ctre dreapta. Intervalul ia sfrsit ntr-o zon unde poteca a fost podit cu brne, loc ce trebuie retinut, el marcnd punctul de traversare peste prul Coltului Scris. Din gura acestei vi, daca privim n sus, deosebim
242

stnca singuratic a Coltului Scris, nltata deasupra viguroasei pduri de molid plantat cu ctiva ani n urm. La mic distant intersectm prul Ciocracul. De aici, ne angajm ntr-un urcus sustinut printr-o padure tnr de foioase, crescut pna sus pe culmea denumit Piscul Brusturetului. De pe culme coborm pe versantul opus, cluziti de ctiva stlpi de marcaj dispusi n lungul unui luminis: jos, n vale, trecem pe la confluenta a dou praie, ntre care unul este Cheia din Curmtura. La mic distant de confluent, ajungem n poiana Martoiu, unde snt cteva case locuite temporar. Din dreptul casei aflate n stnga drumului nostru se ramific n urcus traseul 16 (marcat cu triunghi galben) spre satul Pestera. Aici ntlnim drumul forestier care nu demult s-a prelungit din Prapstii pe valea Cheii (local Brusturetului). El strabate poiana Martoiu si mai urc o vreme pe valea Mrtoiului, avnd parcurs comun cu traseul nostru. Condusi de marcajul triunghi rosu de-a lungul drumului forestier, trecem printre casele mentionate, continund urcusul pe firuI vaii Mrtoiului. Dupa 15 minute de mers, parasim valea si urmm n urcus poteca spre stnga, prin molidisul crescut pe coastele repezi ale piciorului Mrtoiuiui. De pe culmea Mrtoiului putem privi napoi, spre cabana Curmatura si Piatra Mica, de unde venim, sau n stnga, ctre Mgurile Branului, dincolo de care se nalt Postvaru, Grbova, Piatra Mare, Bucegii si Leaota. Locul,
243

deosebit de frumos, este punctat n stnga de baliza montat pe vrful Mrtoiu, iar n dreapta de ruina stnei Mrtoiu, parsit si prginit de vreme. Deasupra se nalt creasta Pietrei Craiului, preccdat de psunile Padinilor Frumoase. De pe culme coborm pe un drum priporos, ptrunznd n bazinul vii Vldusca. Primul pru, afluent fra importanta, nu are nimic deosebit, dar al doilea, la care ajungem dup un mic urcus, ne retine privirea. Firul subtire de apa, prelins peste 3-4 trepte de piatra, formeaz mici cascade. Primvara sau dupa ploi torentiale, valea vuieste de zgomotul apelor ce se prvlesc ntr-o succesiune de cascade impresionante. Reintrati n pdure, strbatem coastele denumite Dosul Vlaicului, unde poteca este larg si bttorit, semn c ne apropiem cle stna Vldusca, aflat foarte aproape n dreapta drumului. O suvit de ap, prins uneori n cuc de lemn (Padina Baiului), cteva plcuri de molizi si locurile domolite prin care naintm preced intrarea n poiana Vladusca. n portiunea central a poienii trecem prin punctul din care se ramifica spre stnga traseul 4. C (marcaj cruce rosie) pn n Zarnesti. Din acest loc, semnalat si cu stIp indicator, semnul drumului nostru, alternnd n amonte cu marcajul cruce rosie, ne conduce prin golurile ce apartin poienii Vldusca. Pe parcurs ntlnim cteva praie cu ap, ntre care si Sistoaca Baciului, cu debitul mai mare, care trece prin dreptul celei de-a doua stne din poiana Vldusca.
244

La cteva sute de metri distanta de apa prului, ajungem la captul de sus (sudic) al poienii Vldusca. Drumul ia sfrsit n punctul "La Table", situat chiar pe cumpna principal a Carpatilor, la circa 1415 m alt. Traseele de legtura din punctul ,,La Table" snt redate la (traseul 4).

15.A. ,,La Table" - Poiana Grindului Curmtura Groapelor - satul Sirnea. Marcaj: triunghi rosu Timp: 1-2 ore Din poiana Vldusca, punctul ,,La Table", marcajul cu triunghi rosu are parcurs comun pe anumite distante cu alte patru marcaje: banda, cruce si triunghi albastru si banda rosie. La nceput semnele ne conduc prin poieni mlastinoase. Dup circa 300 m ajungem la Sipotul Vldusca, punct din care se desprinde ctre dreapta marcajul traseului 1. B, spre refugiul Grind. Fr s-si schimbe nftisarea prea mult, traseul nostru continu prin raristi si ajunge n scurt vreme n Poiana Grindului. De aici, marcajele drumurilor se despart: jumtate la dreapta, marcajele traseelor 6. B si 9. B; la stnga, traseul nostru, traseul 7. A si marcajul cu semnul cruce galben spre cabana Brusturet, descris n sens invers la pag. 101 (text ngropat la traseul 6). Asadar, orientati la stnga prin pdure, coborm si dup circa 5 minute ntlnim drumul forestier din Valea Seac a Pietrelor. Pe
245

desfsurarca lui ctre dreapta, n aval, ajungem dup circa 20 minute la un canton. Din dreptul cantonului, traseul spre cabana Brusturet, marcat cu cruce galbena, urmeaza drumul forestier de pc Valea Seac a Pietrelor. Traseul nostru si traseul 7. A traverseaz Valea Seac a Pietrelor catre stnga, desfasurndu-se n continuare n urcus pe un drum forestier secundar. Zona strbtut cste acoperit de o pdure tnr pn n Curmtura Groapelor, unde stlpul indicator semnaleaz ramificatia traseului 7. A, ctre dreapta. Din Curmtura Groapelor, traseul nostru intr ntr-o pdure de fagi scrijeliti de vnt si dup un parcurs scurt iese la gol. Ultima portiune, numai n coborre, urmeaz drumul local pn n satuI Sirnea, punctul ,,Gura Ulitei", numit si ,,Nstsoi". Punctul de cazare si statia I.T.A. pentru Brasov se afl la 2 km. 15.B Satul Sirnea - Curmtura Groapelor - Poiana Grindului - ,,La Table" Marcaj: triunghi rosu Timp: 2 ore In satul Sirnea se poate ajunge cu autobuzele I.T.A. care circula de la Brasov (vezi "Cai de acces"). Cazarea drumetilor la casele locuitorilor se face de catre autoritti. Statia terminus a autobuzului este situat n captul de sus al satului, la ,,Gura Ulitei", punct denumit si ,,Nstsoi". De la "Gura Ulitei" ctre stnga se contureaz un drum local. El strbate n diagonal o zon de pasune si
246

ajunge n final pe o culme mpadurit. Orientati usor ctre dreapta, ajungem dup circa 400 m prin pdure n Curmtura Groapelor, unde ntlnim marcajul traseului 7. Locul este semnalat si de un stlp cu sgeat indicatoare. Din Curmtura Groapelor pn n punctul ,,La Table", traseul nostru are parcurs comun cu traseul 7. Prima portiune, desfsurat printr-o zon acoperit cu padure tnara, o parcurgem n coborre pe drumul forestier secundar pn n Valea Seac a Pietrelor. Aici, n dreptul unui canton, face jonctiunea cu drumul forestier de pe Valea Seac a Pietrelor, n lungul cruia s-a realizat de la cabana Brusturet marcajul cu semnul cruce galben, descris la pag. 101. De la canton (stlp indicator) ne orientm la dreapta si urcam pe drumul forestier. Timp de 20 minute urmm Valea Seac a Pietrelor, apoi ne orientam la stnga si dup 5 minute iesim din pdure n Poiana Grindului, nu departe de stna cu acelasi nume. Aici se termin marcajul cruce galben. Locul este semnalat de stlpi cu sgeat si de o tabl cu text pentru toate traseele ce se ramific n poian. Trasee de legtur spre: cabana Brusturet pe la stna din Funduri (traseul 6. B); cabana Plaiul Foii prin Saua Funduri (traseul 9. B). Continund traseul nostru, urcm prin raristi, nsotiti si de marcajele band si triunghi albastru. Poteca ocoleste stna din Grind, lsnd-o n stnga, apoi las tot n stnga o ramificatie a traseului 6. A spre refugiul Grind si rzbeste la Sipotul Vldusca
247

(ap de izvor; ramificatie pentru traseul 1. B spre refugiul Grind si cabana Plaiul Foii). Ultimii 300 m i parcurgem tot prin raristi, ajungnd n punctul La Table" (captul de sus al poienii Vladusca). Traseele de legtur din acest loc snt redate la traseul 4. 15.C. ,,La Table" - piscuI Mrtoiu cabana Curmtura Marcaj: triunghi rosu Timp: 3 ore Pentru drumetii care vin de la Sirnea, refugiul Grind, Saua Funduri sau comuna Dmbovicioara, singurul drum direct ctre cabana Curmtura este descris n rndurile ce urmeaz. El ncepe dntr-un loc unde se adun maloritatea traseelor marcate pe versantul estic al Pietrei Craiului, denumit ,,La Table", situat n captul de sus (sudic) al poienii Vldusca, la 1415 m alt. Locul este semnalat de un stlp de marcaj cu tabl expIicativ asupra traseelor ramificate. Intrebuintm denumirea de poiana Vldusca ntrun sens mai larg, n hotarele ei incluznd si numeroasele poieni mai mici ce se succed, desprtite de pdure, ntre poiana propriu-zis, unde snt stnele si locul de ntlnire a marcajelor. De la rscrucea mentionat mai sus, ne orientm ctre nord-est, condusi de marcajele triunghi rosu si cruce rosie, semne care au parcurs comun pe o mic distant. Ele ne duc prin mai multe goluri de psune, traversate de praie. Dup circa 350 m
248

ajungem n dreptul stnei noi din Vldusca, care esta situat n stnga drumului. Dincolo de aceasta traversm prul Sistoaca Baciului, lsm n dreapta o ramificatie nemarcat spre stna din Joaca si, ceva mai jos, ntlnim stlpul indicator. Din dreptul acestuia se ramific spre dreapta drumul marcat cu cruce rosie spre Zrnesti, prin Prpstii si valea Rului (traseul 4. C). Condusi de semnul triunghi rosu, traversm poiana Vldusca, trecnd prin dreptul stnei vechi care-i poart numele. Un alt pru - Padina Baiului - ne taie calea ceva mai jos, la intrarea n pdure, unde poteca se lteste. Pstrnd directia general nordest, traversm Dosul Vlaicului, descriind un ocol de la stnga la dreapta pe sub coastele acoperitc de pdure, intersectnd si cteva praie. Intervalul ia sfrsit ntr-o zon cu molidis, n mijlocul creia curge un pru, afluent al Vlduscai. n amonte, el se prelinge peste cteva trepte de piatr. Dup ploi sau primvara, la topirea zpezilor, apa acestuia formeaz cascade, oferind un spectacol impresionant. In continuare mai traversm un fir al Vldusci, dup care urcum pn pe culmea acoperit cu psune a piscului Mrtoiu, unde facem un popas pentru a privi peisajul nconjurator. n fa vedem vrful Turnul, marcat pe crestet de un stIp metalic; mai la dreapta, desprtita de saua adnca a Curmturii, se nalta Piatra Mica. Relund drumul, lsm n stnga stna MrtoiuIui, prsit si prginit, si, cobornd sustinut, ajungem n albia vii Martoiu, n lungul
249

creia s-a realizat un drum forestier. Cobornd pe acest drum, ntlnim cnrnd poiana Mrtoiu (case parsite, izvor). Din poiana Martoiu sc ramific, jumtate la dreapta, drumul Forestier amintit, iar ctre dreapta traseul 16 (marcaj triunghi galben) spre satul Pestera. De la casele mentionate, semnul nostru alterneaz n continuare cu semnul triunghi galben. La nceput, poteca se orienteaz usor ctre stnga. n aceasta zon, pe o distant mic, intrm n pdure. La intervale scurte lsm n stnga o ramificatie nemarcat, traversm prul Cheia din Curmtura si din nou lsm n stnga o ramificatie nemarcat. Un stlp metalic, dispus chiar la a doua ramificatie, arat locul de unde ncepem urcusul pentru traversarea Piscului Brusturet. Dup coborrea pe cellalt versant al piscului, intersectm la mic distant praiele Ciocracul si Coltul Scris. Din dreptul ultimului pru, drumul nostru, podit pe o mic distant cu brne, urc, traversnd, prin abateri catre dreapta, cteva vlcele. Intervalul ia sfrsit n poiana Curmtura, n cuprinsul creia vedem stna din Curmatura. Chiar lng ea stlpul indicator semnaleaz ramificatia traseului 3. C spre Zrnesti. De la stn coborm prin pdure n valea Curmturii, apoi urcm pe firul ei pna ntlnim, ramificat spre stnga, traseul 14 (marcaj triunghi albastru). In continuare urmm poteca spre dreapta si, dup un parcurs scurt, iesim la gol lnga dependintele cabanei Curmtura, unde marcajul ia sfrsit.
250

Traseele de legtur de la Curmtura snt redate la (traseul 2).

cabana

CABANA CURMTURA - SATUL PESTERA 16. Cabana Curmtura - satul Pestera Marcaj: triunghi galben Timp: 3 ore Acest drum strbate trei sectoare diferite: primul tine de la cabana Curmtura pn n valea Cheii, traversnd picioarele de munte ce pornesc din versantul estic al Pietrei Craiului, oferindu-ne de pe culmile lor peisaje variate spre coltii si stncile albe ale abruptului; al doilea sector ncepe din valea Cheii si traverseaz culmea Mrtoiului, prin pdure, n valea Vldusca. Din acest loc se desfsoar cel de al treilea sector, unde drumul se afund pe coastele mpdurite si slbatice ale muntelui Toanches, pe care-1 traverseaz, cobornd apoi prin Padina Priporului n satul Pestera. l recomandm ca drum de ntoarcere de la cabana Curmtura la Zrnesti, folosind n acest scop, ncepnd din satul Pestera, si descrierea traseului 4, de la semnalarea n text a ramificatiei. Pornind de la cabana Curmtura ctre vest, trecem pe lng depen-dintele cabanei, lsm n dreapta ramificatia traseului 3.E si, cobornd pe potec, ajungem n marginea de sus a unei portiuni acoperit cu molidis. Din acest loc, unde se ramific spre dreapta si de-a coasta traseul 14, coborm n lungul vii Curmturii, conturat n faa noastr. Dup
251

cteva sute de metri, prsim valea, orientndu-ne la dreapta. Traversnd n aceast directie cteva praie, ajungem n dreptul stnei din Curmtura. Din cuprinsul poienii unde se afl stna, se desprinde la stnga traseul 3. C, marcat cu band albastr. Locul este semnalat de un stlp indicator. C1uziti de stlpii de marcaj ctre dreapta, traversm n urcus usor poiana Curmatura. La sfrsitul intervalului intrm n pdure, intersectnd n coborre un vlcel cu ap. Vlcelul unntor este prul Coltului Scris. n lungul lui coborm o distant mai mare, fr s avem o perspectiv asupra regiunii. Din dreptul unui pasaj, care a fost podit cu brne, vedem n amonte Coltul Scris. Imediat intersectam prul Ciocracul, iar apoi, angajati ntr-un urcus accentuat, ajungem pe Piscul Brusturetului. De pe culmea Piscului BrusturetuIui coborm n valea Cheia din Curmtura. La mic distanta, dup traversarea vii, intram n poiana Martoiu, n cuprinsul creia snt si cteva case din brne. Aici, cele dou semne, triunghi rosu si triunghi galben, se despart, primul condu-cnd n poiana Vladusca, punctul ,,La Table" (traseul 15). Traseul nostru, dup ce las n aval drumul forestier spre Zrnesti prin Prpstii, se orienteaz spre stnga, lsnd casele din poian n dreapta. Cutati cu atentie marcajul! Initial urcam prin pdurea de molid asternut pe coastele culmii Mrtoiu, condusi de marcaj n lungul unei poteci care seamn cu o alee de parc. De pe linia de cumpn a culmii,
252

coborm n valea Vldusca, unde intersectm traseul marcat cu cruce rosie, care n aval conduce spre Zrnesti prin valea Vldusca (traseul 4. C), iar n amonte prin poiana Vldusca n punctul ,,La Table" (traseul 4). n apropierea locului de intersectare a drumurilor marcate, V1adusca primeste pe dreapta un afluent venit din pdurile Toanchesului. Continund drumul nostru, urcm circa 30 m pe lng pru, apoi l prsim orientndu-ne ctre stnga, pe coastele mpdurite ale muntelui poros si ros de ape. Marcajul prseste uneori drumul, obligndu-ne sa urcm direct prin pdurea putin umblat, rmnndu-ne cluz numai semnele. Aproape de creasta, peisalul devine mai frumos; n locul pdurii de fag apare molidul, ici-colo se vd poienite, iar prin cte o rariste ne apar n deprtari Bucegii. La 1 485 m alt. iesim din pdure pe linia de cumpn a muntelui, n saua Priporului, adncit ntre vrfurile Pripor n dreapta si Tzlfii n stnga. Cobornd pe versantul opus, de-a lungul Padinei Priporului, revrsat din acest punct pe toat faa muntelui pna n apropierea satului Pestera, identificm cnd si cnd marcajul drumului. La limita de jos a poienii, unde semnele snt foarte rare, renuntm s le mai cutm si, urmnd unul din numeroasele htase, ajungem n circa 15 minute la bariera de intrare n satul Pestera, foarte aproape de casa Folea, unde ntlnim marcajul cruce rosie (traseul 4. A). Acesta, urmat n coborre pe ,,La Poduri", ne conduce la Zrnesti
253

prin valea Ru-lui, iar ctre dreapta n punctul ,,La Table". Din punctul Folea avem o privire cuprinztoare spre satele rspndite pe Magurile Branului, precum si asupra masivului Bucegi. Adugm c de la bariera satului, unde marcajul drumului nostru ia sfrsit, coboar prin satul Pestera, pe drumul local pn la Bran, traseul marcat tot cu cruce rosie. CABANA CURMTURA - SAUA CRAPTURII - PIATRA MIC - POIANA ZNOAGA - CABANA CURMATURA (traseu n circuit) 17. Cabana Curmtura - Saua Crpturii - Piatra Mic - poiana Znoaga - cabana Curmtura Marcaje succesive: cabana Curmtura Piatra Mic - poiana Zanoaga (punct albastru); poiana Zanoaga - cabana Curmtura (band galbena) Timp: 2l/z-3 ore Muntele Piatra Mic este situat n extremitatea nord-estic a masi-vului Piatra Craiului, fiind delimitat de Curmtura Pietrei Craiului si de cele dou vi ajungite pe axul de simetrie a acesteia - valea Crpturii la nord si un fir secundar al vii Curmturii la sud. Din punct de vedere turistic, Piatra Mic, desi anonim, adposteste n cuprinsul ei cteva zone strabtute de trasee turistice a cror frumusete este pe nedrept
254

atribuit Pietrei Craiului. Dintre traseele mar-cate mentionm drumul prin Prapstii, desfsurat printre muntele Toanches si Piatra Mic, drumul spre cabana Curmtura prin poiana Znoaga, iar din cele alpine, traseele de pe dreapta vii Crpturii cu Acul Crpturii, precum si acelea stabilite de alpinistii din Zrnesti n Prapsti. Singurul traseu turistic care strabate n lung creasta muntii Piatra Mic ncepe de la cabana Curmtura. De la cabana Curmtura urmm poteca spre Zrnesti circa 10 m, dup care ntlnim stlpul metalic cu explicatii pentru traseele marcate din regiune, ntre care si al nostru. Din dreptul stlpului ne orientm la stnga, urcnd prin poieni spre pdurea aflat foarte aproape. Mergnd prin padure, ajungem dup circa 20 minute n golul crestei, n Saua Crpturii. Aici, cele dou marcaje (punct rosu si band galbena), care s-au succedat cu al nostru, se despart, primul ctmducnd la stnga spre creasta Pietrei Craiului (traseul 8), iar al doilea trecnd creasta 'si conti-nund pe valea Crapturii spre Zarnesti (traseul 2.A). Pe stlpul indicator din Saua Crpturii, traseuI nostru este semnalat astfel: spre Piatra Mic 1 ora. Orientati catre dreapta (S-SE), urcm pe sub linia crestei catre grohotisurile vizibile, revrsate de pe coasta muntelui. La ele ajungem dup ce o vreme am mers prin pdure sau prin rarisii. Pe msur ce urcam, zarea se deschide, lsnd privirea s cerceteze ntreaga regiune. n vale vedem cabana Curmtura, pierdut n imensitatea muntilor din
255

jur. Aval de caban se adnceste valea Curmturii, cu firele ramificate att pe versantul estic al Pietrei Craiului, ct si pe cel sudic al Pietrei Mici. Relund drumul, urcm n lungul potecii dispuse n serpentine, schimbnd odat cu directia de mers si perspectiva peisajului. Astfel, privind spre ulucul adnc al Crpturii (ctre stnga), unde Acul Crpturii se evidentiaz perfect, identificm, dincolo de vale, slbaticia locurilor de pe versantul nordic al Pietrei Craiului, strbatut de numeroase padini. Dup circa 15 minute, socotite din Saua Crpturii, ajungem ntr-un loc mai expus, unde ne ctrm, folosind pentru sprijin si un cablu montat special. Dincolo de acesta, traseul marcat cu punct albastru strbate jgheaburi adncite n peretii stncosi sau se catr pe muchii nguste pentru ca n final s prind linia crestci principale, care seamn cu creasta Pietrei Craiului. Acoperit pe mari portiuni de o pduri cu arboteti diferiti, a1teori goal si presrat cu mici accidente de teren, creasta culmineaz dupa circa 1 or de mers de la cabana Curmatura cu un vrf care msoar 1 850 m alt., de unde putem privi platoul Pietrei Mici, acoperit cu ntinse jnepenisuri sau poieni smltuite cu flori de munte. Dincolo de platou, n cealalt extremitate, se vede crucea de pe vrful Pietrei Mici. Ea constituie pe vreme bun un reper al drumului nostru n continuare. De pe vrf (1816 m), poteca coboar circa 40 m diferent de nivel n poiana Pietrei Mici, nchis strasnic de covorul compact al jnepenilor. La adpostul
256

acestora, golul de culme, adevarat platou, ofera un loc prielnic florilor de munte. Condusi de marcajul dispus pe lespezi, strbatem poiana de la vest Ia est si reintrm n pdurea de jnepeni, urcnd ctre vrful principal al masivului, unde ajungem dup scurta vreme. De lng crucea de lemn, fixat n amintirea eroilor czuti la datorie n primul rzboi mondial, facem un tur de orizont asupra regiunii. Ctre est, n vale, vedem Prpstiile si culmea mpdurit a muntelui Toanches, care adposteste de vnt, cu creasta lui masiv, satele brnene, risipite dincoIo de ea pe Mgurile Branu1ui. Ca fundal, n aceast parte se nalt I.eaota si Bucegii, iar n stnga Piatra Mare, Grbova si Postvaru; jos se vede orasul Zrnesti. Tara Brsei, strluit n stnga de Mgura Codlei, se ntinde pn la orizont, unde zarea este nchis de alti munti. Cel mai odihnitor peisaj pe care-1 admirm de pe vrf este zona strbtuta de Brsa Mare, a carei und argintie, tivit de rchitisuri si arinisuri, ne cluzeste privirea ctre obrsia ei, dincolo de Plaiul Foii, sub coastele mpdurite ale muntilor Tagla si Fgaras. Turul de orizont se ncheie cu masivul Piatra Craiului. De pe vrful Pietrei Mici, orientati cu spatele la cruce, continum traseul, cobornd spre sud; dupa 40 m schimbm directia spre sud-vest. Urmnd poteca prin jnepenisul des, crescut pretutindeni, ajungem dup circa 120 m diferenta de nivel la limita superioar a pdurii de molid, unde identifcm n continuare, din loc n loc, si
257

urma unui marcaj vechi cu band rosie. Fr s avem vreo perspectiv n fat, coborm sustinut pantele mpdurite si dup circa 30 minute, socotite de la vrf, ajungem la limita de sus a poienii Znoaga. Cam n Mijlocul poienii ntlnim stlpul indicator, unde marcajul punct albastru ia sfrsit. Din acest loc catre stnga se desprinde marcajul banda galben spre Zrnesti (traseul 2.C). Drumul ;nostru ctre cabana Curmtura este marcat de aici tot cu band galben, el conducndu-ne catre dreapta. Pornind n directia mentionat, intrm dup scurta distant n pdure, prin care mergem circa 10 minute. Cnd iesim din nou la gol, trecem foarte aproape de Peretele Glbenoasa, ridicat n dreapta, si de Poiana de Mijloc, aflat la stnga, ceva mai jos. Ultima portiune a drumului pna la caban se desfsoar de-a coasta, traversnd cteva vlcele, fire de obrsie ale vii Curmturii. Traseele de legaiura de la cabana Curmatura snt redate la traseul 2.

PADINA HOTARULUI 18. Padina Hotarului Marcaj: cruce albastr Timp: 2-2.5 ore Situat pe versantul nordic al Pietrei Craiului, valea de abrupt denumit Padina Hotarului reprezint linia unui itinerar turistic marcat care urc direct la Creasta Nordic a
258

masivului, sfrind nu departe de vrful Turnu (1923 m alt.). Din Zarneti urmm iniial descrierea traseului 3 pn la semnalarea n text a traseului marcat pe teren n punctul de ramificaie i de un stlp indicator pe sgeata cruia este scris: Padina Hotarului - Turnul Pietrei Craiului (1.923 m alt.). 2-2.5 ore; marcaj cruce albastr. Pentru a nu produce confuzii, precizm c valea se numete Padina Hotarului i nu Hotarelor, iar traseul nu sfrete pe vrful Turnul, ci mai jos de acesta (ctre est) cu circa 75 m diferen de nivel. Condui de marcajul nostru (cruce albastr), prsim marea poiana denumit Padina lui Man i, urcnd domol prin rariti, ne apropiem de pdure. Pe un copac, o sgeat arat direcia de mers. Curnd intrm n pdure, strbtnd locuri acoperite cu mult vegetaie, prin care drumul nostru este bine conturat. Mai sus, valea strns ntre doi perei ia aspectul unui culoar ngust, cu pante puternic nclinate. Prin aceste locuri vedem pe malul stng al vii (dreapta noastr), gura unei peteri. Pe un perete, identificm semnul care se ntrebuinteaz pe hri pentru a indica peterile. Sntem la petera din Padina Hotarului, situat la circa 1 150 m alt. n interiorul ei, dup 3-4 m, ntlnim o treapt nalt i alunecoas, care ia sfrit printr-un ,,fund de sac. Dup ce am fcut un popas la micua grot, continum ascensiunea pe sub Peretele din Padina Hotarului, ale crui prvliuri verticale, ridicate pe stnga vii, snt strbtute de cteva
259

fisuri discontinue. Ele formeaz n ansamblu linia unor trasee alpine recomandate celor dornici de escalade n premier. Dincolo de acestea, locurile se nspresc. Pe vale ntlnim Sritoarea de la Grote, treapt de piatr peste care trecem crndu-ne. n dreapta, printre sprturi i bolovani, se zrete Petera de sub Perete, grot ceva mai mare dect precedenta. Pentru a evita un obstacol mai dificil, prsim firul vii, urcnd 200 m distan n lungul unui scoc situat n dreapta. Apoi, prin intermediul unei brne, trecem spre stnga i revenim n talvegul Padinei Hotarului. Printre flori i ierburi urmrim poteca, urcnd ctre spinarile ridicate n faa noastr, dintre care se evideniaz vrful Turnul. La 1 800 m alt. ajungem n punctul unde valea si rzleete firele de obrie. Din acest loc, poteca se desfaoar pe firul din stnga noastr. O lume de turnuri i creste se ridic deasupra pdurii, formnd, mpreun cu flora i vegetaia scund crescut prin luminiuri, cea mai frumoas zon a parcursului. Dup 150 m diferen de nivel ajungem la limita de jos a unei pduri de jnepeni. Din acest loc, drumul nostru, nchis uneori de ramurile copacilor cu trunchiuri scrijelite, ne poart numai prin tufriuri pn la linia crestei, unde ia sfrit. De aici coborm spre stnga circa 45 minute i ajungem la cabana Curmtura. Trasee de legtur spre: cabana Curmtura prin aua Crpturii (traseul 8.E); Creasta Nordic spre zona fostului refugiu de la
260

Vrful Ascuit (traseul 8). PADINA SINDILERIEI - VRFUL TURNUL 19 Padina indileriei - vrful Turnul Marcaj: cruce roie Timp: 3 ore Traseul turistic prin Padina indileriei, marcat cu semnul cruce roie, se desprinde din dreptul stlpului indicator aflat la circa 450 m distant, socotii din aua Chiliilor (punctul de intrare n pdure). Din Zrneti ajungem n acest loc urmnd descrierea traseului 3 pn la semnalarea n text a ramificaiei; de la cabana Plaiul Foii urmm traseele 10 i 3.G. Pentru a nu produce confuzii, precizm c denumirea corect a vii este Padina indileriei i nu indrileriei sau indilriei. Itinerarul a fost marcat anterior cu vopsea albastr, reprezentnd o scar, vizibil si astzi pe alocuri. Traseul era denumit "Leiterschlucht", nume utilizat astzi tot mai rar. Din dreptul stlpului indicator, ne abatem uor la stnga, identificnd prin pdure marcajul cruce roie, dispus pe copaci. Poteca se contureaz treptat, conducndu-ne dup circa 10 minute la limita inferioar a abruptului, loc din care, ctre dreapta, printr-un lstri slbatic, strbatem o distant de cteva sute de metri. Dincolo de aceast zon ieim la gol. n fa vedem deschiderea vii de abrupt denumit Padina indileriei, strns de cei doi perei care o mrginesc. La intrarea pe firul vii, ntlnim ,,Sritoarea Scrii", pe care trebuie s
261

o depim prin crare. Lanul de sprijin, montat special, usureaz trecerea peste cei 4-5 m ai obstacolului. Deasupra sritorii, poteca, tot mai bine conturat, urc 120 m diferen de nivel pe firul vii npdit de vegetaie; n stnga vii (dreapta cum urcm) se nal Peretele indileriei, zid de calcare striat de numeroase fisuri, n lungul crora alpinitii au stabilit cteva trasee alpine (vezi capitolul ,,Alpinism"). La captul acestui pasaj, valea se deschide mult. Prin grohotiurile revrsate ca o avalan, naintm greu ctre Cetatea indileriei, aglomerare masiv de turnuri i creste, la confluena firelor de obrie ale Padinei indileriei, n dreptul creia ajungem dup un urcu de 110 m diferent de nivel, socotind de la limita de sus a vegetaiei. Traversnd valea pe sub Cetatea indileriei ctre stnga, pe malul ei drept, identificm o sgeat de direcie i semnul drumului care n continuare ne conduce n urcu nc 50 m diferen de nivel. Pasajul ia sfrit n punctul unde valea se ramific din nou. n dreapta continu Vlcelul Acului din Padina indileriei (acul se vede n dreapta, nlat din lumea de turnuri ale Cetii indileriei), iar n stnga Vlcelul Secundar al indileriei, n lungul cruia urcm pn ntr-o strung, ntlnit pe creasta ce desparte Padina Calului de cea a indileriei. Urmeaz cea mai dificil poriune a traseului, cu multe greuti la orientare. Din strunga menionat mai sus ne abatem puin la
262

dreapta i, printr-un culoar mrginit de jnepeni, urcm pe lng peretele turnului nlat n stnga. Dup circa 80 m sntem la baza unui mic perete, unde semnul drumului este dispus pe stnci, alturi de scara desenata cu vopsea albastr (vechiul semn al drumului). Din acest loc, marcajul nu mai apare mult vreme. Fr s ne alarmm, urcm peretele din fa, crndu-ne fr dificulti 8-10 m nlime. Pasajul ia sfrit pe o muchie, a crei linie o urmm n continuare ctre dreapta 250 m, urcnd peste mici obstacole sau ocolind plcurile de jnepeni. Intervalul sfrete ntr-un punct de unde, ctre dreapta, putem cobor ntr-un vlcel npdit de jnepeniuri. Ajuni n albia vlcelului, ne orientm la stnga pe fir i urcm susinut, luptnd cu pdurea de jnepeni care ne nchide calea. n aceast poriune apare marcajul care uneori deviaz 2-3 m n stnga sau n dreapta vlcelului, dar nu mai mult. Dup un urcu de 120 m diferen de nivel socotii din strung, haul se ntrerupe. Din acest loc urmrim poteca spre dreapta nca 3-4 m i apoi strbatem perdeaua de jnepeni ce ne st n cale pe o distan de 20 m. Dincolo de aceasta ne deplasm ctre stnga spre aua vizibil conturat pe linia unei muchii. Pe muchie naintm, carndu-ne. Treptat, muchia se lete. Dup cteva sute de metri, ea se orienteaz la stnga, ntrerupndu-se ntr-o strung nu prea adnca, la care coborm depind un mic pasaj expus. In stnga strungii se adncesc firele de obrie ce formeaz Padina Hotarului, iar n
263

dreapta poriunea superioar a Padinei indileriei, vast ngrmdire de turnuri i creste, prin care am trecut n drumul nostru din poriunea inferioar. Din strunga amintit, creasta se continu n urcu susinut, prezentnd dou rupturi de pant de cte 5-6 m, pe care le depim prin crare. n ultima parte a traseului, pna pe vrful Turnul (1 923 m), urcm o muchie nierbat i presrat cu jnepeni scund. Vrful Turnul este marcat de un stlp metalic pe care snt fixate sgei i o tabl cu explicaia pentru traseele turistice ramificate din acest punct. Trasee de legatur spre: Creasta Nordica (traseul 8); cabana Curmtura (traseul 8.E). 20. Zona fostului refugiu Diana - Padina Popii - vrful Padina Popii Marcaj: triunghi albastru Timp: 1-2 ore Poiana Curmtura Prpstiilor, n care s-a aflat refugiul Dian, reprezint un important punct de ramificaie pentru patru trasee turistice marcate, ntre care i acela desfurat prin Padina Popii, marcat cu triunghi albastru, precum i pentru numeroasele trasee alpine descrise la capitolul ,,Alpinism". Pe stlpul indicator, traseul nostru este semnalat astfel: prin valea Padina Popii n creast 2 ore, marcaj triunghi albastru. Urmnd direcia artat de sgeat, intrm dup scurt distan n pdure. Ocolind pe lng Peretele Turnului Mic al Dianei, nltat n stnga, ajungem dup circa 75 m, socotii din poiana Curmtura Prpstiilor, n
264

Valea Urilor1, iar localnicii i spun ,,Prin Buduri. Urcnd prin grohotiul vii i apoi ctre dreapta prin pdure, ajungem dup 200 m distant sub peretele de culoare glbuie al Turnului Galben al Dianei. Dincolo de acesta traversm o limb de grohoti revrsat n lungul traseului alpin denumit Hornul Festivalului. Condui n continuare de poteca sinuoas, strbatem pe o bun distan jnepeniurile ce acoper ntreaga regiune, trecnd pe la baza numeroaselor trasee alpine stabilite pe verticala pereilor ce aparin Turnului Mare al Dianei. Dup un urcu accentuat ntlnim un cablu pe care-1 folosim ca sprijin pentru trecerea peste Umrul Padinei Popii, creast n lungul creia se afl i un traseu alpin. Urmeaz o traversare i apoi, cu ajutorul altui cablu, coborm ntr-o viroag. Dincolo de aceasta, urcm din greu pe o fa nclinat, acoperit n final cu jnepeni i molidi; pasajul ia sfrit foarte aproape de baza Peretelui Mare din Padina Popii, ridicat n stnga drumului. Prin grohotisuri i mai mult pe lng perete naintm, depind intrrile n alte trasee alpine, ealonate la distane mici. Dupa circa 20 minute de mers, ajungem n dreptul Santinelei din Padina Popii, turn singuratic, ridicat n Mijlocul grohotiurilor, la dreapta noastr.
n amonte, valea este cunoscut de alpiniti sub numele de Vlcelul Trectorii Forate (Zwanspass)
265
1

Prin cteva ocoluri, poteca marcat ne conduce ctre dreapta, dep-ind n acest fel cteva rupturi de pant ivite pe parcurs; apoi traverseaz o muchie i, orientndu-se ctre stnga, urc susinut n lungul unui jgheab ngust. Pasajul ia sfrsit pe Muchia Padinei Popii, care delimiteaz ctre nord-est (stnga) Padina nchis. Ceva mai sus, poteca ajunge n aua Izvorului, loc de trecere spre izvorul ,,La Gvan", situat la 10 minute de mers n coborre prin Padina nchis. Ultima poriune a traseului nostru se desfsoar prin jnepeniuri i afini, pn pe vrful Padina Popii, unde ntlnim marcajul punct rosu, dispus de-a lungul crestei Pietrei Craiului. Pentru continuarea drumului, consultai traseele de creasta de la semnalarea n text a vrfului Padina Popii (traseele 8 sau 8.E). 20.A. Vrful Padina Popii - Padina Popii zona fostului refugiu Diana Marcaj: triunghi albastru Timp: 1 or Traseul turistic marcat prin Padina Popii ncepe de pe vrful cu acelai nume, situat pe Creasta Nordic. Iniial, poteca urmeaz Muchia Padinei Popii pn n Strunga Izvorului, apoi se abate usor ctre stnga, conducndu-ne printr-o zon cu grohoti pn n dreptul turnului denumit Santinela din Padina Popii. Din acest loc, la care am ajuns dup circa 25 minute de mers, poteca se orienteaz ctre dreapta, conducndu-ne pe un vlcel plin cu grohoti. Dup depirea unui
266

amfiteatru mare, poteca prsete i vlcelul, apropiindu-se mult de Peretele Mare din Padina Popii, ridicat pe dreapta. Condui de marcaj, coborm i, dup citeva sute de metri, ajungem ntr-o viroag. De aici, cu ajutorul a dou cabluri fixate n perete, depim un pasaj mai expus, situat pe coama uor pronunat a Umrului din Padina Popii. Dincolo de acesta, poteca se orienteaz ctre dreapta, strecurndu-se pe sub cele trei turnuri ale Dianei, pn n poiana Curmtura Prpstiilor, n zona unde era refugiul Diana. Aici marcajul ia sfrit. Traseele de legtur din acest punct snt redate la traseul 3.

VALEA DIMBOVITEI - VALEA TMAULUI CURMTURA FOII (i traseul n sens invers) 21. Valea Dmboviei - Valea Tmaului - Curmtura Foii Marcaj : triunghi galben Timp : 2.5 ore Drumeii care vin din Cmpulung pot ajunge cu autobuzele I.T.A. pn la Sticu de Sus (vezi descrierca traseului 5 pn la semnalarea n text a punctului Clbucet, fost Cojocaru). De aici, pe drumul forestier de pe valea Dmboviei mai snt 4 km pn n punctul unde se ramific traseul pe valea Tmaului (km 16). Din dreptul km 16 de pe drumul forestier, ne orientm spre dreapta,
267

traversm Dmbovia pe pod si, fr s identificm marcajul, urcm pe drumul forestier conturat n lungul vii Tmaului. Dup circa 40 m de mers se ramific n stnga noastr o potec nemarcat ce urc pe Plaiul Turcilor pn pe Tmasul Mare, picior ajungit din creasta Munilor Fgra. Continund traseul pe sosea, trecem dup 1 km pe lng o construcie pentru lucrtorii forestieri, situat la gura unui pru afluent, iar ceva mai sus ajungem la ramificaia soselei. Drumul din dreapta urc pe Valea Oeelei, adncit ntre muntele Tmel i un picior desprins din Capul Tmaului; drumul din stnga urc pe valea Tmaului, fiind mrginit n stnga (dreapta vii) de Piciorul lui Pi, desprins din Plaiul Turcilor ctre sud-est. Din acest loc, semnele drumului (triunghi galben), alturi de un marcaj forestier (linii rosii), apar tot mai des, conducndu-ne ctre stnga, pe valea Tmaului. La confluena vii mai sus amintite cu un pru, afluent pe dreapta, drumul se termin, continundu-se cu o potec de munte care prseste valea, urcnd pe un picior mpdurit i cu panta foarte nclinat. Timp de aproape o or, poteca ne conduce n serpentine scurte, urcnd din greu cnd pe linia de cumpn, cnd pe versantul corespunztor vii Tmaului. n final, urcuul se domolete, poteca orientndu-se de-a coasta ctre dreapta, ntr-un ocol lung, spre albia vii. n ultima parte a acestui interval, marcajul se mai rrete, dar poteca ne conduce ntr-o zon acoperit cu molidi prin care, urcnd direct, ajungem n
268

Curmatura Foii (1.375 m), unde marcajul drumului ia sfrit. Trasee de legtur spre: satul Podu Dmboviei prin Valea lui Ivan (Drumul Grnicerilor) (traseul 5. A); aua Funduri pe la Ceardacul Stanciului (traseul 9); cabana Plaiul Foii prin Plaiul Mare (traseul 5); un marcaj cu banda rosie, dirijat ctre stnga, face legtura cu drumul de creast al muntilor Fgra, n Curmtura Lerescului Mic - timp 3.5 ore. 21A. Curmtura Foii - valea Tmaului valea Dmboviei Marcaj: triunghi galben Timp: 1/2-2 ore Traseul prin valea Tmaului permite drumeilor s ajung uor i foarte repede la drumul forestier construit de-a lungul vii Dmboviei. Marcajul, la nceput mai putin vizibil, ncepe din Curmtura Foii (1 375 m), situat pe culmea Tmaului. n acest loc ajungem de la cabana Plaiul Foii, urmrind descrierea traseului 9 pn la semnalarea n text a punctului Curmtura Foii. Iniial coborm direct ctre vest, o distan de circa 50 m. Apoi, orientai ctre dreapta, traversm i coborm susinut de-a lungul unei poteci marcate i cu semnul forestier band roie, pn n valea Tmaului. n continuare, traseul urmeaz drumul forestier secundar, de-a lungul cruia snt i cteva cldiri. Marcajul ia sfrit n valea Dmboviei, pe soseaua care, urmat n aval, ne conduce cale de 16 km, trecnd prin Clbucet fost
269

Cojocaru), Sticu de Sus i Sticu de jos, pna n satul Podu Dmboviei. Statie I.T.A. pentru Brasov sau Cmpulung. CARACTERISTICA TRASEELOR IN PERIOADA ZPEZILOR Iarna, cand ncepe n luna noiembrie (uneori mai devreme), limiteaz circulaia turistic n general, zpada acoperind integral sau parial potecile din zona nalt a Pietrei Craiului, ngreuind sau facnd de netrecut unele pasaje. Dintre traseele ce pot fi parcurse pe timp de iarn, cu schiurile sau pe jos, menionm: a) Zrnesti - cabana Plaiul Foii; cabana Plaiul Foii - Plaiul Runcului; cabana Plaiul Foii zona fostului refugiu Diana; cabana Brusturet stna din Funduri; Zrnesti - cabana Curmtura prin poiana Znoaga; Zrneti - cabana Curmtura prin Prpstii. b) Trasee accesibile n ambele sensuri schiorilor bine antrenati: Zrneti - valea Crpturii - Cabana Curmtura; Zrneti Prpstii valea Vlduca - ,,La Table; Zrneti satul Petera Poiana Vladuca refugiul Grind; cabana Brusturet Stna din Funduri Poiana Grindului satul Ciocanu sau Zrneti; cabana Plaiu Foii Curmtura Foii (Drumul Grnicerilor) Valea lui Ivan satul Podu Damboviei. Traseele turistice marcate pe ambii versani spre creasta Pietrei Craiului sunt extrem de
270

periculoase n perioada marilor zpezi, cnd se pot declana avalane. De aceea le recomandm numai alpinitilor i turitilor cunosctori ai zpezilor i ai regiunii: se vor evita ascensiunile cu grupuri numeroase i dup ninsori abundente. In general traseele alpine escaladate cu ocazia diferitelor concursuri de alpinism au artat c, n general nu sunt acoperite cu ghea, dar unele din ele (crestele i muchiile) sunt acoperite de zpad. Prizele ascunse de nveliul zpezii nu prezint un sprijin satisfctor, ceea ce comport ntrebuinarea pitoanelor suplimentare. Poriunile uor de escaladat vara, de regul ieirile din trasee, care se parcurg n crare liber, sunt extrem de periculoase i comport mult timp pentru parcurgerea lor ; alpinitii evit aceste pasaje, prefernd coborrea n rapel.1
1

Meniuni. Traseele alpine snt grupate pe arterele de baz, n ordine alfabetic, fr s se respecte succesiunea lor de pe teren. n schie, indicator etc., traseele snt notate prin indici. Pe baza acestora identificm n schema general poziia traseelor. n ansamblul zonelor de stnc ale masivului. (Exemple: n artera de baz indice 25 este descris calea de acces pn n punctul de intrare al fiecrui traseu ce-i aparine: 25.A, 25.B etc., descrierea traseului ales pentru a-1 escalada o gsim n cuprinsul capitolului ,,Alpinism, la indicele respectiv). Traseele notate cu * snt descrise sumar sau numai citate n textul arterei din care se ramific. Clasificarea traseelor alpine, extras dup normele Federatiei Romne de Turism i Alpinism din cadrul C.N.E.F.S., este trecut n continuarea indicatorului alfabetic. Traseele fr indice snt menionate n textul fiecrei artere
271

CLASIFICAREA TRASEELOR ALPINE

Grad de dificultate Sub div. A 1. Usor 1 B Trasee de comparatie Caracteristicile traseului Caracter general: drum de munte cu aspect turistic greu. A. Vi si brne dc abrupt B. Vi de abrupt si hornuri. Sritorile de pe parcurs (stncoase) sunt uneori dificile, dar prezint posibilitti de a fi ocolite. n anumite portiuni se cere asigurarea n coard a unor participanti. Caracter general: trasee uoare care cer cunoasterea tehnicii de crare li-

Brul Ciornga Mare La Lanturi" Creasta Pietrei Craiului Vlcelul cu Fereastr Valea Podurilor

2.Dificultate medie

Hornul nchis (din Brul Ciornga Mare)

Raportate la celelalte categorii din clasificare de mai sus, traseele de gradele l.A si l.B snt usoare; privite n sine, parte din ele prezint ns obstacole destul de dificile. Aceasta face necesar ca cel putin unul dintre componentii echipelor, care efectueaz ascensiuni de gradele l.A si l.B, s aib o oarecare pregatire tehnnic cunoscnd alegerea prizelor, utilizarea pitoanelor, asigurarea n coard a coechipierilor, rapelul.
272

Grad de dificultate

Sub div.

Trasee de comparatie

Caracteristicile traseului

A B 3. Dificil

ber. Coarda se ntrebuinteaz pentru asigurri, traversri sau rapeluri. A. Hornuri stncoase si tzancuri izolate. Hornurile snt scurte si prezint asperitti bune pentru ramonaj. Tzancurile snt cu diferente de nivel mici. Creasta B. Vi si creste. Frumoasa Trasee lungi, comdin Padina binate cu brne, horlui Cline - nuri si creste. Umerii Diferenta de nivel: Pietrei 300-1000 m. Craiului Traseul Caracter general: Trandafirul Incepe s se practice Negru catararea prin adeAcul ren si prin opoCrpturii zitie; se bat pitoane (traseul si se practica escaclasic) lada la coarda Muchia simpla Rosie A. Pereti si creste cu portiuni de Hornul din crare pe stnBrul Rchitei c, combinate cu pasaje usoare,
273

Grad de dificultate

Sub div.

Trasee de comparatie

Caracteristicile traseului caracteristice gradului II. UneIe obstacole mai nclinate se trec cu ajutorul piloanelor. B. Pereti, creste sau hornuri cu mai mult de dou lungimi de coard. Domin ctrararea liber. Caracter general : pentru pasaje dificile escalada se face la coarda dubla A. Pe traseu se bat pitoane, se folosesc scrite n loc de prize de picior, se trec surplombe. Traseele sint n general scurte, dar dificile, sau lungi, usoare si uneori ntrerupte de portiuni greu de trecut. B. Trasee cu puncte de trecere dificile, fisuri deschise, traversri,
274

A 4. Accentuat B dificil

Traseul frontal din turnul galben al Dianei Traseul Coarnele Caprei Traseul Sngele Voinicului din valea Ciorngutei Fisura Cenusie din Turnul Galben al Dianei

Grad de dificultate

Sub div.

Trasee de comparatie

Caracteristicile traseului treceri de surplombe. Caracter general: trasee lungi si foarte nclinate, pe care se foloseste tehnica escaladei la coard dubl. A. Trasee lungi (minimum 4 lungimi de coard), cu treceri directe de surplombe; traversri expuse B. Trasee lungi, foarte dificile, cu succesiuni de obstacole care cer un efort sustinut. Prizele snt mici si rare; posibilitti reduse pentru baterea pitoanelor Caracter general: obstacolele traseelor din aceasta categorie au: succesiuni de surplombe, care cer complicate manevre de corzi; hornuri splate, situate la
275

A 5. Foarte dificil B

Fisura Nordic din Turnul Mare al Dianei - Fisura de Cristal din Piatra Mic Floarea de Colt din Padina Popii

A 6. Extrem de dificil B

Surplombele din Padina Inchis

Grad de dificultate

Sub div.

Trasee de comparatie

Caracteristicile traseului mare nltime; fee stncoase, nclinate si netede, platforme de regrupare incomode sau inexistente: rapeluri dirijate; traversri Dulfer; pendulri etc. Traseul trebuie sa aib cel putin 300 m diferent de nivel.

TRASEE ALPINE 22. ARTERA DE BAZA: VALEA CRPTURII Ramificatii pe arter: Pe versantul drept al vii: 22. A. Fisura Jderului. In peretele Acului Crpturii: Acul de Sus al Crpturii; 22. B. Hornul Suspendat din Peretele Acului Crapturii; 22. C. Acul Crpturii (traseul clasic). Pe versantul stng al vii: Traseul Lupas. Generalitti. Valea Crpturii, a crei ascensiune urmeaz un parcurs lipsit de dificultti, reprezint prima arter de ptrundere dinspre nordest n abruptul Pietrei Craiului. Ulucul ei adnc delimiteaz de la sud-vest spre nord-est Piatra
276

Craiului de Piatra Mic. Firele de obrsie snt rzletite pe versantul nordic al culmii care formeaz puntea de legtur dintre cele dou prti ale masivului. Piatra Craiului si Piatra Mic. Pe aceasta culme scurta se pun n evident dou sei distincte: Saua Crpturii si Saua Curmturii. Privit n ansamblu, valea Crpturii, de la punctul de confluent a firelor de obrsie n jos, prezint trei sectoare: 1 / Treimea Superioar (1530-1160 m alt.), unde are aspectul unui canion cu pereti nalti, talveg sec si plin de grohotisuri. 2 / Treimea Mijlocie (1160-950 m alt.), n care strbate o zon mpdurit, adunnd n albia ei apa primelor izvoare, care nfirip un pru. 3 / Treimea Inferioar unde valea Crpturii isi contureaz malurile dintre plaiurile de fnete pn in apropiere de Proboaia, poiana situata in apropierea punctului de confluenta cu Birsa Mare al carui afluent este. Locul este marcat de cateva case nelocuite. Treimea superioara a Vaii Crpturii prin formele impunatoare ale reliefului su de o exceptionala bogtie n elemente tipic alpine ompartim n urmatoarele subdiviziuni, in care s-au stabilit trasee alpine : a) versantul drept al vii (1160-1450m alt.) b) Peretele Acului Crpturii c) versantul stng al vii Itinerar pn la baza arterei. De la statia C.F.R. Zrnesti pn la intrarea pe valea Crpturii (circa 1 or de mers), parcursul fiind comun cu
277

cel al traseului turistic 3, consultm descrierea acestuia pna la semnalarea n text a ramificatiei. Descrierea arterei de baz. De la ramificatia marcajelor semnalat n textul traseului turistic 3 ne abatem la stnga, urcnd n continuare prin pdure, pe poteca marcat cu band galben. Cnd am parcurs circa 900 m, socotiti de la intrarea n pdure, la 1160 m alt., valea se ngusteaz brusc, fiind strns ntre peretii nalti. Din acest loc, poteca si schimb aspectul: apar bolovani, printre care naintm anevoie, peretii snt punctati de mici grote, ici-colo ntlnim copaci czuti care uneori ne bareaz drumul. n aceast zon, dar ceva mai sus, la o distant de 100 m, identificam pe dreapta vii (stnga cum urcam) un perete nu prea nalt, a crui fat, complet splat, este strbatuia de o fisur. Linia ei, usor conturata, formeaza traseul Fisura Jderului. Intrarea pe traseu are caracteristic o alveol n care alpinistii, pentru a usura crarea pn la primul piton, introduc un lemn sau mai simplu fac o piramid. Pentru Fisura lderului, vezi indice 22.A. Urmeaza un urcus obositor prin grohotisul vii. Pe malul drept se adncesc n perete jgheaburi adnci sau grote suspendate. La captul de jos al unui grohotis mrunt (1 440 m alt.), poteca se apropie mai mult de peretele din stnga vii, care n acest loc prezint un obstacol framntat si usor nierbat, pe diagonala cruia se vd primele pitoane ale Traseului Lupas. Acestea conduc n continuare spre o mic muchie.
278

Traseul Lupas are sase lungimi de coarda si urmeaz o succesiune de obstacole variate, nsirate initial de-a lungul unei muchii ce se contureaz usor pe versantul stng al vii Crpturii. Pitoanele de asigurare snt slbite mult si impun o verificare atent naintea ntrebuintrii lor. Grad de dificultate: 5 A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 8-10 pitoane, scarite. Traseul este pitonat si ia sfrsit pe creasta mpdurita ridicat pe malul stng al vii Crpaturii. Dincolo de limba de grohotis mentionat, urmeaz un spatiu npdit de vegetatie. Pe dreapta vii deosebim doua viroage adncite n perete. Cea din amonte, marcata si de o grot mare, delimiteaza ctre nord Peretelc Acului Crpturii. Din dreptul viroagei, la o distant de 20 m n amonte, pe faa Peretclui Acului Crpaturii, care formeaz n continuare malul drept al vii Crpturii, identificm primele pitoane ale Traseului Acului cle Sus al Crapturii (1 460 m alt.). Prima escalad: 22 septembrie 1961. Traseul Acul de Sus al Crpturii este situat la limita nord-estic a Peretelui Acului Crpturii. El are o linie sinuoas si strbate multe zone nierbate, ceea ce-1 face s-si piard din valoare. Pe vreme umed, pernele de iarb si brnele, frecvent ntlnite, prezint mari dificultti la naintare. Numele traseului vine de la Acul de Sus, tzanc de piatr mai nalt, situat mai sus de Acul
279

Crapturii si n spatele acestuia. Sinonim: Traseul Hencz. Grad de dificultate: 4.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 6 lungimi de coarda. Durata pentru trei echipieri: 3 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Coborrea de pe vrf pn n valea Crpturii o efectum liber, n lungul unui vlcel adncit n spatele Acului de Sus. Urmatorul traseu stabilit pe acest perete este Hornul Suspendat din Peretele Acului Crpturii. Punctul de intrare l identificm dup 40 m de mers prin grohotisul potecii, socotiti din dreptul intrrii pe traseul precedent. Platforma de plecare, usor nltat fa de patul vii, este nierbat si are caracteristic un molid crescut n cuprinsul ei (1.475 m alt.). Obstacolul initial l constituie o fisur deschis, nclinat ctre dreapta. Pentru Hornul Suspendat din Peretele Acului Crpturii, vezi indice 22.B. Elementul peisagistic cel mai atractiv din regiune l constituie Acul Crpturii, al crui vrf, detasat din perete, este marcat cu o stea metalica. Cum era si normal, acul a atras atentia alpinistilor nc cu multi ani n urma, iar cucerirea lui a constituit la vremea aceea o performant de mare rsunet. Intrarea pe traseu, spre vrful acului, este situat la circa 50 m n amonte de traseul precedent, cam n dreptul Sipotului Crpturii, izvor cu apa prins uneori n cauc (1530 m alt.). Obstacolele de nceput snt pe o fa usor nierbat, aflat n dreapta fisurii care conduce n
280

Strunga Acului. Pentru Acul Crpturii, vezi indice 22.C

TRASEE PE VERSANTUL DREPT AL VII CRPTURII 22.A. Fisura JderuIui Prima escalada: 15 august 1955. Generalitti. Denumirea, dat de autorii premierei, vine de la un jder, gsit fr viat la baza traseului, n ziua cnd s-a nceput escalada n premier. Traseul este situat pe versantul drept al vii Crpturii si urmeaz linia unei fisuri verticale abia conturat pe faa peretelui splat. Pitoanele, fixate n bun parte prin alveole, snt dispuse la intervale mari, ceea ce comport ntrebuintarea frecvent a scritelor. Coborrea se face prin intermediul unui rapel de 40 m. Grad de dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 2-3 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are dou lungimi de coard. Durata pentru trei echipieri: 2 ore. De la Zrnesti n baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu vezi artera indice 22. Descrierea traseului. Prima l.c.1 ncepe cu o piramid. n continuare urcm folosind pitoanele dispuse pe faa peretelui usor surplombat, pe care le solicitm la maximum, tractionndu-le att
1

Lungime de coarda
281

pentru naintare, ct si cu scritele fixate pe ele. Regruparea, putin incomod, o facem dup 40 m. n a doua l.c. depsim succesiv, cu ajutorul scritelor, cteva pasaje proeminente. Portiunea final a traseului este marcat de linia fisurii, ce ne conduce ctre stnga, spre vrful mpdurit, unde escalada ia sfrsit. Coborrea comport un rapel de 40 m, care ne readuce la baza traseului. TRASEE N PERETELE ACULUI CRPTURII 22.B. Hornul Suspendat din Peretele Acului Crpturii Prima escalad: 29 septembrie 1960. Generalitti. Hornul Suspendat din Peretele Acului Crpturii reprezint cel mai curat si individualizat traseu de crare stabilit n regiune. Roca sntoas permite ctrtorilor bine antrenati s rezoIve unele probleme de ordin tehnic-alpin prin crare libera, ceea ce aduce o satisfactie n plus. Pentru alpinistii neantrenati snt necesare pitoane suplimentare. Denumirea traseului vine de la un horn suspendat, ntlnit n cursul celei de-a treia lungimi de coarda. Sinonim: Hornul Suspendat (valea Crpaturii). Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 45 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 4 lungimi de coard. Durata pentru trei echipieri: 2-3 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea n traseu, vezi artera indice 22.
282

Descrierea traseului. Din dreptul micului molid crescut pe platforma de plecare ncepem escalada primei l.c., urmnd linia ascensional a unei fisuri deschise, continuat n portiunea superioar cu un horn, n lungul crui ramonm pn n punctul de regrupare, ntlnit la 40 m. Obstacolele celei de-a doua l.c. snt asemntoare cu ale precedentei: o fisur deschis, care n treimea central prezint un horn; regruparea o facem ntr-o grota. n a treia l.c. executm o traversare de circa 6 m ctre dreapta, dincolo de care, prin ramonaj, ne ctrm de-a lungul unui horn. Por-tiunea final a pasajului prezint o fa punctat cu mici pernite de iarb pn deasupra unui tzanc, unde ne regrupm. Ultima l.c. o depsim prin crare liber pn n strunga Acului Crpturii. Coborrea, prin intermediul a dou rapeluri, o executam pe versantul corespunztor Acului Crpturii (traseul clasic). 22.C. Acul Crpturii Prima escalad: 25 iunie 1939. Generalitti. Escalada traseului poate fi ntreprins si cu plecarea de la cabana Curmtura (traseul 2.A), situata pe versantul opus (sudic) al masivului Piatra Mic; distanta de la aceasta la baza traseului este de circa 45 minute. Grad de dificultate: 3.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 15 carabiniere, 6-8 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 5 lungimi de coard. Durata pentru 3
283

echipieri: 2 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 22. Descrierea traseului. Prinia l.c. vizeaz ca reper final un molid singuratic crescut pe faa nierbat, la circa 20 m deasupra Sipotului Crpturii, izvor cu apa prins ntr-un cuc, chiar la marginea potecii. A doua l.c. o desfsurm traversnd oblic (ctre stnga) o brn orientat spre linia fisurii deschise, ce spintec peretele pna n Strunga Acului Crpturii. Dupa regrupare ncepem escalada celei de-a treia l.c. n lungul fisurii care prezint intermitent cteva obstacole usor surplombate, pentru depsirea crora utilizm pitoanele de pe traseu, avnd grij ca nainte de ntrebuintare sa le controlm. n a patra l.c., care este foarte scurt, naintarea o facem mai mult prin ramonaj. Punctul cel mai dificil al traseului este un obstcol surplombat format de marele bolovan fixat pe linia fisurii. Regruparea o executm n Strunga Acului. Ultimele obstacole ntlnite n cursul celei de-a cincea 1..c. snt nsirate pe muchia final, n lungul creia ajungem pe vrful Acului. Coborrea de pe vrf o executm prin intermediul a trei rapeluri, pe faa corespunztoare traseului urcat.

284

23. ARTERA DE BAZ: PADINA NCHISA Ramificatii pe artera: n Peretele Padinei Inchise: Santinela Padinei nchise; 23.A. Traseul Izvorului; 23.B. Surplombele din Padina nchis; 23.C. I.espezile Florilor de Colt; 23.D. Muchia celor Trei Tzancuri; Traseul Central din Padina nchis; 23.E. Hornul Peretelui Central. In Peretele Orga Mare: 23.1. Hornul Negru; 23.F. Muchia Coloanelor din Orga Mare; 23.G. Creasta Frumoas de la Sritoarea Padinei nchise; 23.H. Hornul Mare din Padina nchis. Generalitti. Padina nchis se numr printre cele mai frumoase vi ce brzdeaz versantul nord-vestic al Pietrei Craiului, n cuprinsul creia s-au stabilit numeroase trasee alpine. Cursul inferior al vaii are o albie cu maluri abia schitate, prin care curge o suvita firav de ap. n portiunea mijlocie (ntre 1300-1600 m alt.) valea este strns ntre pereti. Desi colecteaz si pstreaz pn vara trziu zpada adus de avalanse, ea nu are ap. Cnd zpada se topeste, pe talvegul ei se vd cmpurile de grohotis, nruituri czute din peretii cc o mrginesc. n zona nalt, la altitudini de peste 1 600 m, valea cu panta foarte nclinat se deschide, nsirnd numeroase sritori cu aspecte variate, ce nu pot fi trecute dect prin crare. Afluentii din aceast portiune, conturati adnc n peretii vii, snt delimitati de muchii ascutite. Ei pornesc de la creasta principal a Pietrei Craiului, formnd n ansamblu un urias
285

evantai (bazinul de obrsie al vii), mrginit pe dreapta de peretii Orga Mare si Padina nchis, iar pe stnga de Muchia Padinei Popii si de o ramur a acesteia, ajungit pn sub limita superioar a pdurii. Prin acest paradis al alpinismului se strecoar Brna Caprelor, traseu de mare circulatie turistica (marcat cu band albastra), care da posibilitatea drumetilor s ptrund mai ocolit si mai sus n singurtatea decorului slbatic al Padinei nchise, unde se ridic impuntor Orga Mare. Tot n aceast zon se afl grota n care cuibreste apa celui mai nalt izvor al masivului, denumit ,,La Gvan", unde caprele negre ies la promenad", scrutnd adncurile, de pe seninrile albe ale muntelui. In acest tinut de o rar frumusete, alpinistii din Zrnesti si Brasov au meritul de a fi stabilit numeroase trasee de crare, considerate cele mai lungi si mai dificile din ntrcgul masiv. Pentru alpinisti, Padina nchis prezint interes n portiunea ei mijlocie (ntre 1300-1600 m alt.), limitat n aval de punctul n care valea este intersectat dc traseul 3 (marcat cu band albastr) si n amonte de marginea superioara a Sritorii de sub Gvan. n ansamblu, pe aceast portiune, versantul drept al vii l formeaz doi pereti nalti: Peretele Padinei nchise si Peretele Orga Mare. Primul se situeaz (din aval n amonte) ntre poteca turistic si Vlcelul Sritorii de sub Gvan, afluent pe
286

dreapta al Padinei nchise, deasupra Sritorii de sub Gavan, iar cel de al doilea ntre acesta si Hornul Mare din Padina nchisa. Versantul stng al vii este mai putin striat. Pe desfsurarea lui s-a stabilit un singur traseu alpin, desi, dup prerea noastr, prezint multe posibilitti de escalad. Itinerar pn la intrarea pe arter. Alpinistii care ntreprind escalade pe traseele stabilite n peretii Padinei nchise pot ajunge la baza acestora fie plecnd din Zrnesti, fie de la cabanele Curmtura sau Plaiul Foii. a/ De la Zrnesti urmrim, pn la semnalarea n text a ramificatiei, poteca marcata cu band albastr. descris amnuntii la traseul 3. b/ De la cabana Curmtura urmrim descrierea traseelor turistice 3.E si 3.F, pn la semnalarea n text a arterei de baz Padina nchisa. c/ De la cabana Plaiul Foii urmrim descrierea traseelor turistice 10 si 3.G., pn la semnalarea n text a punctului de ramificatie al arterei de baz Padina nchis. Descrierea arterei de baz. Chiar la nceput sntem obligati s facem o digresiune, artnd c traseul alpin Santinela Padinei nchise, prin pozitia lui, nu se ncadreaz n sistemul general al descrierii noastre, iesind din limitele arterei de baz Padina nchis, dar este situat n aceeasi zon si pe acelasi perete. Punctul din care ncepem escalada traseului Santinela Padinei nchise este situat n poteca
287

turistica a traseului 3. G sau 3, la circa 60 m n aval de intrarea semnalat mai jos pentru artera de baz. Linia pitoanelor, usor de identificat, se desfsoar mai mult pe faa dinspre valea Brsei Mari, acolo unde Peretele Padinei nchise si schimb orientarea ctre nord. Obstacolele nu par prea dificile, valoarea lor fiind diminuat de prezenta ctorva arbori crescuti pe faa peretelui. Angajati n escalada, vom gsi pasaje de mare dificultate, unde scritele si pitoanele suplimentare snt imperios necesare. Traseul ia sfrsit dup 4 lungimi de coard, pe Muchia Padinei nchise, de unde, pe versantul sud-vestic, coborm prin intermediul rapelurilor, folosind pentru sprijinul corzilor molizii crescuti pe acest versant. Grad de dificuItate: 4. A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 3-4 pitoane, scrite. Traseul este pitonat. Durata pentru 3 echipieri: 23 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 2 ore. Redm n continuare descrierea arterei de baz. Din punctul de ramificatie, semnalat la traseul turistic 3 sau 3.G, pe artera Padina nchis, ne orientm ctre abruptul Pietrei Craiului, care se ntrezreste prin perdeaua pdurii, urcnd pe un htas usor conturat pe malul stng al vii. Curnd iesim din pdure, naintnd prin lstris spre marea deschidere din fat, unde crestele si peretii dau impresia c valea se termina. Ceva mai sus, dup ce depsim o zon de vegetatie scund, constatm c ea continu totusi, formnd un culoar ngust, nierbat la nceput, plin cu grohotisuri instabile n
288

portiunea superioar. La 1360 m alt. ajungem n punctul numit ,,La Srrie", loc amenajat, unde caprele negre gsesc sarea furajer. Din acest punct deosebim pe stnga vii marele contrafort desprins din perete, pe linia cruia se desfsoar unul din cele mai lungi trasee alpine din Piatra Craiului: Traseul Izvorului. Pretutindeni vedem n faa noastr tzancuri si muchii cu pereti punctati de grote tainice ori dantelati de esarfa verde a brurilor cu jnepeni aninati pe seninri. Valea, care are o orientare general sudnord, prezint initial un talveg acoperit cu vegetatie; ceva mai sus, aceasta dispare, locul ei lundu-1 grohotisurile, n lungul crora naintm, apropiindu-ne astfel de punctele de intrare pe traseele stabilite n Padina nchis. De la limita inferioar a grohotisului ne abatem ctre stnga si dup 40 m ajungem n dreptul unui adpost improvizat din blocuri de piatr chiar la baza marelui perete care surplombeaza. La 20 m de acest punct se afl ntr-o mic grot apa izvorului denumit Izvorul Padinei nchise. Deasupra lui si chiar din grot, n lungul unei fisuri bine conturate pe faa surplombat a peretelui, snt dispuse primele pitoane de pe TraseuI Izvorului. Pentru Traseul Izvorului, vezi indice 23 La 12 m de grota ce adaposteste Izvorul din Padina nchis, identificm primele pitoane fixate pe linia ascensional a celui mai dificil traseu alpin din masiv (gr. 6. A neomologat), denumit
289

Surplombele din Padina nchisa. Pentru Surplombele din Padina nchis, vezi indice 23. B. Urcnd anevoios prin grohotisurile caracteristice acestor locuri, ajugem, dup circa 130 m, socotiti de la Izvorul din Padina nchis, n punctul de ramificatie pentru traseul Lespezile Florilor de Colt. Intrarea propriu-zis este situat mult mai sus; marsul de apropiere pn la primele pitoane l facem pe muchia nierbat care separ dou vlcele: cel din stnga (cum privim spre perete) se numeste Vlcelul Florilor de Colt, iar cel din dreapta, Vlcelul celor Trei Tzancuri. Pentru Lespezile Florilor de Colt, vezi indice 23. C. La 180 m distant de Izvorul din Padina nchis ne aflm n punctul de intrare a traseului, desfsurat pe Muchia celor Trei Tzancuri. Desi pe linia ascensional aceast muchie prezint mai multe tancuri, ea a fost denumit astfel de autorii premierei, pentru c ei au stabilit traseul numai pn la nivelul celui de-al treilea tanc. Muchia este vizibil de la mare distant si se detaseaz clar din Peretele Padinei nchise. Pentru Muchia celor Trei Tancuri, vezi indice 23. D. Dincolo de Muchia celor Trei Tzancuri, peretele, descriind un intrnd, formeaz un amfiteatru ncins cu brne punctate cu plcuri de jnepeni. n aceast zon s-au stabilit alte trasee alpine, ntre care si Traseul Central din Padina
290

nchis, situat la 25 m distant de punctuI de intrare pe Traseul celor Trei Tancuri sau la 205 m de Izvorul din Padina nchis. Primele pitoane, foarte vizibile, dispuse ntr-o fisur nclinat oblic ctre dreapta, ne conduc initial de-a lungul unei muchii friabile. Prima escalad: 1, 2 si 15 mai 1960. Traseul Central din Padina nchis este situat n Peretele Padinei nchise, ntr-o zon unde acesta are orientarea NE-SV. Obstacolul cel mai dificil l ntlnim n a doua lungime de coard, unde escalada se efectueaz mai mult la scrite. A patra lungime de coard este comun cu a traseului Hornul Peretelui Central, iar a cincea 1.c. (ultima) cu Muchia celor Trei Tancuri. Coborrea, redat n amnunt la traseul 23. D, comporta 4 rapeluri. Grad de dificultate: 5 A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 4-5 pitoane, scarite. Traseul este pitonat. Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Ultimul traseu stabilit n Perctele Padinei nchise este Hornul Peretelui Central, situat la circa 220 m de Izvorul din Padina nchis sau la 45 m de Muchia celor Trei Tancuri. Platforma de plecare pe traseu se afla ntr-un intrnd de mici dimensiuni, din care se contureaz vertical o fisur deschis, atacata ndraznet de realizatorii traseuIui. Pentru Hornul Peretelui Central, vezi indice 23. E. Dincolo de acest traseu, valea se ngusteaz treptat, formnd pe parcurs mici sritori. Ultima,
291

cea de-a treia, denumita Sritoarea de sub Gvan, prezint un obstacol nalt de circa 40 m si lung de 60 m. Trecerea ei se face urcnd pe faa din stnga (n dreapta vii), evitnd n acest fel jgheabul ngust al vii care surplombeaz n partea superioar. La captul de sus al obstacoluIui (1610 m alt.), unde ntlnim din nou grohotisul, valea se arcuieste ctre dreapta (cum urcam), lsnd n stnga scocul adnc al Vlcelului Sritorii de sub Gvan, care delimiteaz Peretele Padinei nchise de Peretele Orga Mare. Din acest punct identificm intrarea pe dou trasee alpine. Primul este Hornul Negru, usor de gsit dup culoarea rocii care a inspirat numele. Obstacolele lui de nceput, umede si puternic nclinate, au fost escaladate recent, fiind punctate cu pitoane. Pentru Hornul Negru, vezi indice 23. I. La circa 20 m n stnga acestuia se vd cteva pitoane dispuse de la stnga la dreapta, n lungul unui pasaj umed care constituie primul obstacol al traseului Muchia Coloanelor din Orga Mare. Pentru Muchia Coloanelor din Orga Mare, vezi indice 23. F. Urcnd pe o distant de circa 70 m obstacolele initiale ale Vlcelului Sritorii de sub Gvan, ajungem n dreptul unui molid singuratic, de unde, ctre dreapta, n Peretele Orga Mare, identificm primul piton fixat la intrarea pe traseul Creasta Frumoas din Vlcelul Sritorii de sub Gvan, la altitudinea de 1640 m.
292

Pentru Creasta Frumoasa din Vlcelul Saritorii de sub Gvan, vezi indice 23. G. Revenind deasupra Sritorii de sub Gvan, urmm n continuare fi-rul principal al Padinei nchise, urcnd din greu ctre drcapta pe groho-tis, si ajungem curnd la 1 635 m alt., punct din care avem dou posibilitti de a continua escalada: ctre stnga pe Hornul Mare, ctre dreapta pe firul vii si apoi pe fee pn la Brna Caprelor. Pentru Hornul Mare din Padina nchis, vez indice 23. H. De la ramificatia Hornului Mare continum escalada pe Padina nchis si dupa scurt distant prsim firul vii, plin cu grohotis, urcnd feele nierbate ce formeaz versantul stng, pn ntlnim poteca de pe Brna Caprelor (traseul 3.A, marcaj band albastra). Traseul turistic mentionat strbate Padina nchis, conducnd pe Creasta Nordic a Pietrei Craiului. Padina nchis este un traseu alpin de graul 1.A. Are pe parcurs un singur obstacol mai dificil: Sritoarea de sub Gvan, unde este necesar o frnghie de 20 m pentru asigurarea coechipierilor. Durata escaladei inte-grale, inclusiv poteca marcat: 3-3!/2 ore. Trasee de legtur din Brna Caprelor spre: poiana fostului refugiu Diana (traseul 3.F, de la semnalarea n text a punctului de ntlnire); cabana Curmtura (traseul 3.A, de la semnalarea n text a punctului de ntlnire).

293

TRASEE IN PERETELE PADINEI INCHISE 23.A. Traseul IzvoruIui Prima escalad: 18-20 iulie 1957. Generalitti. Prin lungimea si dificultatea lui, Traseul Izvorului se numr printre traseele dificile din Padina nchis, fiind, alturi de Traseul Surplombelor, cel mai lung din Piatra Craiului. Grad dc dificultate: 5 B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 5-6 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 9 lungimi de coard. Durata pentru 2 echipieri: 4-5 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 2i/2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera de baz indice 23. Descrierea traseului. Grota unde se gseste Izvorul Padinei nchisc se afla pe dreapta vii, ceva mai sus de adpostul improvizat la baza peretelui de ctre alpinistii care au escaladat n premiera cteva trasee din regiune. Traseul Izvorului, nume impirat de la izvorul mentionat mai sus, ncepe chiar din grota ce-l adposteste. Prima 1.c. o desfsurm n lungul unui perete surplombat, despicat de un jgheab ngust si lung de circa 40 m. Pentru depsirea acestei portiuni, folosim frecvent scritele si acordm o deosebit atentie manevrelor de coard, pentru a evita frecarea lor prin carabinicre. Regruparea o facem la limita superioar a pasajului. Urmeaza a doua 1.c. care prezint dou hornuri nlntuite, mai putin dure, dar cu portiuni suficient de delicate. La captul celui de-al doilea
294

horn ne regrupm. Chiar la plecarea n a treia 1.c. ntlnim un bloc stncos, usor instabil, prbusit pe linia hornului, pe care trebuie s-1 escaladm n continuarc. Depsind cu mult precautie acest accident al traseului, ne continum escalada pe horn si apoi pe un prag nierbat, pn la punctul de regrupare marcat cu pitoane pentru asigurare. Peretele, devenit mai framntat, ncepe s-si schimbe aspectul. A patra 1.c. prezint o fa umed si foarte friabil, pe care ne ctrm folosind pitoanele existente pe traseu; curnd prindem un scoc adnc, asemntor unui vlcel, n lungul cruia naintam, regrupndu-ne cam la mijlocuI lui. Continund escalada n a cincea 1.c, urmm o vreme linia scocului mentionat mai sus, pn ntlnim posibilitatea de a-1 prasi, traversnd oblic ctre dreapta, pn la platforma de regrupare. O fa destul de nclinat constituie pasajul celei de-a sasea 1.c. Ea sfrseste n zona deschis, ncins de Brul Florilor de Colt, unde ntlnim, venind din dreapta, linia redutabilului Traseu al Surplombelor, care a fost realizat de neobositul alpinist Garner Valentin. Cu aceast performant, temerarul ctrtor, pionier al alpinismului modern din Piatra Craiului, a adugat la cele circa 20 trasee stabilitc de el nc unul, cel mai greu si cel mai lung din masiv. A saptea 1. c. are, pe o mic distant, parcurs comun cu Traseul Surplombelor. Apoi se desparte, linia pitoanelor conducndu-ne ctre stnga, printre mici coame de piatr ce sfrsesc pe crestetul unui turn primitor,
295

permitndu-ne o regrupare comod. O muchie ridicat deasupra noastr reprezint pasajul celei de a opta 1.c. Escalada ei ia sfrsit tot pe un turn, unde ne regrupm. Ultima l.c. (a noua), ca o ncoronare a efortului, ne supune initial unui ultim examen de ctrtur fin, pe o fa lipsit de fisuri. Dup aceast portiune, unde totusi ntlnim si cteva pitoane, locurile ncep s se domoleasca, sfrsind pe culmea punctat de copaci a Muchiei Padinei nchise. Coborrea o executam pe unul din itinerarele descrise la capitolul respectiv al Traseului Surplombelor din Padina nchis (indice 23.B). 23.B Surplombele din Padina Inchis Prima escalad: 11-15 august 1965. Generalitti. Materialul ne-a fost pus la dispozitie de catre Garner Valentin. Surplombele din Padina nchis reprezint traseul alpin cu cel mai accentuat grad de dificultate din ntregul masiv. Motivelc care stau la baza acestei afirmatii snt numeroasele obstacole surplombate, existenta unui pasaj splat (care se trece folosind pitoanele cu expansiune), precum si lungimea traseului. De retinut c traseul a fost rcalizat n cinci zile consecutive de escalada, n care timp alpinistii au fcut bivuac n perete. Grad de dificultate: 6.A (neomologat). Materiale: 2 corzi de 40 m, 30 carabiniere, 6-8 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 13 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 6-7
296

ore. De la Zrnesti la baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 23. Descrierea traseului. La 12 m n amonte de grota n care se afl Izvorul din Padina nchisa, identificam pe verticala peretelui pitoanele dispuse pe traseu. Prima l.c. urmeaz linia unor fisuri dirijate oblic ctre dreapta; ceva mai sus, prin intermediul unui piton, depsim o coam ctre stnga. De aici ncepem o crare delicat, folosind pentru asigurare dou pitoane. Escalada primei l.c. ia sfrsit pe un prag nierbat, lng un molid scund, unde ne regrupm. A doua l.c. are 45 m si comport la un moment dat deplasarea secundului ceva mai sus de platforma pe care se afl. Aceast l.c. ncepe cu o crare pe o fa nalt de circa 10 m; cele trei pitoane de asigurare ne ajut s naintm mai hotrt, pn ntr-un punct din care trebuie s traversm oblic ctre dreapta; dup ctiva metri ntlnim posibilitatea de a nainta din nou pe vertical. Pasajul final se desfsoar pe o fa splat, unde ntlnim fixate si dou pitoane cu expansiune. Intervalul ia sfrsit pe crestetul unui tanc mic, unde ne regrupm. Pentru a continua escalada sntem obligati s executm, n cadrul celei de-a treia l.c., un rapel de circa 10 m. Dup recuperarea corzilor ncepem escalada celei de-a patra l.c., pe care o desfasurm pe faa complet vertical a peretelui. Remarcam pe aceast portiune o mic traversare ctre dreapta, ntlnita la 8 m de la plecare. Regruparea o executm ntr-o grota, situat sub un horn ce despic peretele n
297

continuare. Hornul mentionat mai sus reprezint linia traseului nostru n cea de-a cincea l.c. Dup escaladarea lui depsim un bolovan ce-1 blocheaz si executm o regrupare intermediar. Apoi continum crarea pe un alt horn, nclinat oblic. Acest ultim pasaj, foarte expus, comport mult atentic la naintare. Platforma de regrupare, nierbat si punctat de un molid, o prindem printr-o traversare ctre stnga. Dupa escalada lungimii precedente urmeaz un horn ce constituie a sasea l.c. Desi vertical, l depsim numai prin crare liber, folosind pn pe platforma de regrupare doua pitoane pentru asigurare. O fa usor nierbata, pe care ne ctrm fra pitoane, reprezint a saptea l.c. Ea sfrseste pe Brul Florilor de Colt, cingtoare ngust a peretelui pe care ne aflm. Pe o distant mic, a opta l.c. a traseului nostru are parcurs comun cu Traseul Izvorului, situat n stnga; apoi traseele se despart, noi angajndu-ne ntr-o escalad de traversare oblic spre dreapta, pe sub marele tavan ridicat deasupra. Pasajul ia sfrsit dup depsirea proeminentei, pe un prag de piatr, unde executm regruparea. Folosind cele patru pitoane existente pe traseu, depsim primul obstacol vertical ce caracterizeaz nceputul celei de-a noua l.c., dup care, n lungul unei coame de piatr, usor nierbata, naintm ctre dreapta pn se ntind complet frnghiile. Regruparea o executm pe un prag nierbat.
298

Continund escalada celei de-a zecea l.c., n lungul coamei pe care ne-am regrupat, ajungem dup circa 38 m ntr-o nis, al crei interior l folosim pentru regrupare. Tavanul nisei constituie, la plecarea n a unsprezecea l.c., un obstacol foarte dificil si periculos, din cauza unei plci instabile. Remarcm n acest pasaj un piton ,,cheie" care, dac ar lipsi, prin desprinderea plcii, ar pune noi probleme de escalada. Trecuti deasupra, continum escalada pe o fisur vertical circa 10 m, apoi traversm la dreapta, prindem o muchie pe care naintm, ajungnd dup 4 m n ,,Grota Mare", unde remarcm urmele bivuacului 3 al alpinistilor ce au realizat premiera. Tavanul grotei constituie pasajul initial al celei de-a dousprezecea l.c. Deasupra ei, dup o mic distant, urmeaz o nou surplomb; trecuti deasupra obstacoIului, traversm usor ctre dreapta, unde ne regrupm. Ultima l.c. - a treisprezecea - o desfsurm n lungul unei muchii, care prezint n portiunea superioar un horn ce sfrseste pe Muchia Padinei nchise, unde traseul ia sfrsit. Exist trei posibilitti de coborre: 1. Pe Muchia Padinei nchise n amonte la Creasta Nordic a Pietrei Craiului; 2. n Padina Sindileriei, pe o brn; 3. Pe Muchia Padinei nchise n aval. Recomandm pe acesta din urm, pe care se coboar liber pn la poteca marcat cu band albastr ce conduce n aval la Zrnesti (traseul 3.G), iar n amonte la poiana fostului refugiu
299

Diana (traseul 3). 23.C. Lespezile Florilor de Colt Prima escalad: 7 august 1960. Generalitti. Escalada propriu-zis a traseului ncepe dintr-un amfiteatru al peretelui, situat mult deasupra talvegului de scurgere al Padinei nchise. De la punctul de intrare, semnalat n artera de baz, urmm muchia nierbata dintre cele dou vlcele ce se adncesc n perete, respectiv Vlcelul Lespezile Florilor de Colt (stnga) si Vlcelul celor Trei Tancuri (dreapta), pn n dreptul unui molid singuratic. De aici putem ptrunde n zona circului nierbat care se evidentiaz n perete. La limita superioar a vegetatiei din circ, ctre stnga, identiticam o fisur punctat pe linia ascensional cu primele pitoane ale traseului. Grad de dificultate: 5B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 5-6 pitoane, scrite. Traseul este pitonat. Durata pentru 3 echipieri: 4-5 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 23. Descrierea trascului. Prima l.c. masoar 40 m. Pe parcursul ei ntlnim 6 pitoane. Regruparea, marcat de un piton pentru asigurare, o facem pe o coama nierbat. Continund escalada pe cea de-a dou l.c., ne catrm liber n lungul coamei amintite si, dup 37 m, ne regrupm sub un horn, folosind pentru asigurare singurul piton existent pe aceast portiune. In cea de a treia l.c. ne catram
300

mai mult liber, avnd n dreapta hornul sub care ne-am regrupat. Pe traseu snt dou pitoane. Regruparea se face dup 38 m pe o brn larg, marcat de un molid singuratic. A patra l.c. se pare c a inspirat denumirea traseului. Aceast por-tiune este caracterizat printr-o serie de fee splate, spintecate de o fisur pe desfsurarea careia snt fixate 7 pitoane. n portiunea final a pasajului, dup 35 m, executam o traversare de 3 m ctre dreapta, prin intermediul creia ajungem pe platforma de regrupare. Pasajele celei de-a cincea l.c. snt dispuse oblic ctre dreapta, pn la nivelul unei proeminente (bloc stncos iesit din perete). Regruparea, foarte comod, o facem folosind pentru asigurare cele dou pitoane fixate special. Pe a sasea l.c. depsim prin dreapta proeminenta sub care ne-am regrupat si ne ctram fr greutate, ntrebuintnd pentru naintare cele patru pitoane existente n punctele dificile. I.a pitonul de pe un prag ngust si nierbat executam regruparea. n a saptea l.c., dup ctiva metri de crare de-a lungul unei fee pe care o escaladm frontal, schimbm directia initiala, abtndu-ne oblic ctre stnga, condusi de linia pitoanelor care snt dispuse paralel cu un horn n a crui deschidere intrm ceva mai sus. Din interiorul hornului prevzut cu dou pitoane de rapel, ne orientm ctre dreapta, traversnd si cobornd n acelasi timp un obstacol dificil, pe lungimea cruia mai identificm un piton. Regruparea din cea de-a saptea l.c. o executm
301

dup desfsurarea complet a celor 40 m de coard. A opta l.c., desi prezint cteva pasaje surplombate, nu este dificil, peretele avnd prize suficiente pentru ca obstacolele s fie depsite prin catrare liber. Cele doua pitoane de pe traseu trebuie totusi identificate, ele ajutndu-ne la urmrirea traseului. Regruparea o facem dup 40 m, pe un prag. Pe ultima l.c., a noua, ntlnim o brn usor ascendent si o fa cu prize bune. Crarea pe aceast ultim portiune, care msoar circa 30 m, o efectuam folosind pentru asigurare singurul piton existent. Escalada ia sfrsit pe Muchia Padinei nchise. Pentru coborre, urmnd n continuare Muchia Padinei nchise ctre dreapta, spre creasta principal a masivului, ajungem dup circa 250 m n strunga format la obrsia Vlcelului Sritorii de sub Gvan. Din acest punct coborm liber prin albia vlcelului mentionat, pn deasupra unei sritori, unde ntlnim pitonul dispus special pentru fixarea corzilor. Prin intermediul unui rapel reusim s depsim ruptura de pant si, dup recuperarea corzilor, continum coborrea prin vlcel si pe feele acestuia, ajungnd prin crare liber, fr dificultti, deasupra Sritorii de sub Gvan. Acest obstacol poate fi depsit liber sau tot prin intermediul unui rapel, folosind n acest scop pitonul dispus n peretele din stnga vii.

302

23.D. Muchia celor Trei Tzancuri Prima escalad: 26-27 iulie 1958. Generalitti. Muchia celor Trei Tancuri, detasat din Muchia Padinei nchise, este situat pe dreapta vii Padinei nchise. Ea se evidentiaz prin forma sa de contrafort puternic, cu creasta ngust si ntrerupt de mai multe tancuri, dintre care primele trei reprezint linia traseului descris. Dincolo de al treilea tanc, n ciuda faptului ca muchia mai continu, prezentnd obstacole dificile, traseul ia sfrsit. Coborrea, efectuat prin intermediul a patru rapeluri, ne conduce n firul principal, plin cu grohotis, al vii din care am nceput escalada. Grad de dificultate: 4B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 .carabiniere, 4- 5 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 6 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 23. Descrierea traseului. Prima l.c. ncepe cu un pasaj de 12 m, pe care-1 depsim folosind cele 4 pitoane existente. Dincolo de acesta traversm oblic ctre stnga 3 m si continum escalada pe un perete care, dup 8 m, prezint o proeminent, pentru depsirea careia folosim scritele. Pe ultimii 12 m ai primei l.c. ne ctram ctre dreapta, condusi si de linia pitoanelor, n lungul unui obstacol vertical si usor friabil. Regruparea, marcat cu doua pitoane, o facem pe un prag de piatr. A doua l.c. prezint initial un obstacol de
303

crare liber, nalt de 5-6 m, continuat cu un horn si un prag nierbat ce nu depsesc 20 m. Cele patru pitoane aflate pe parcursul ntregii portiuni snt sufi-ciente. Regruparea o executm la Baza unui horn nalt. n cea de-a treia l.c. escaladm prin ramonaj cei 15 m ai hornului mentionat si apoi continum crarea pe verticala unei fee friabile ce nu depseste 3 m. Dincolo de aceasta traversm ctre stnga, evitnd o proeminent a peretelui, dup care urcm n diagonal ctre dreapta, paralel cu o fisur deschis ce sfrseste pe primul tanc al muchiei, unde ne regrupam. n a patra l.c. parcurgem o distant de circa 40 m prin jnepenii crescuti ntre vrful tancuiui 1 si baza tancului 2. Pe parcursul celei de-a cincea l.c. ne ctrm de-a lungul a 40 m pe linia crestei, ntlnind o roc foarte friabil. Folosind pentru asigurare cele patru pitoane dispuse n punctele cheie, rezolvm cu multa usurint dificulttile pasajului, regrupndu-ne pe cel de-al doilea tanc. Urmeaz o coborre de 3-4 m n saua dintre tancurile 2 si 3. ncepem escalada celei de-a sasea l.c. Initial urmm muchia friabila a tancului 3, pe o distant de 10 m. Apoi prsim muchia, abtndune la dreapta pe faa sud-vestic a Peretelui Padinei nchise si, fr s ne regrupam, escaladm un pasaj de 4-5 m. Dup aceasta revenim pe muchia tancului 3, escaladnd-o pn n vrf, unde escalada ia sfrsit. Coborrea din traseu o realizm prin intermediul a trei sau patru rapeluri. Rapelul 1 l
304

efectum de pe vrf, cobornd 10 m pe faa din clreapta (orientati n directia din care am urcat), n saua care urmeaza. Regruparea se face pe un bru plin cu vegetatie. Pentru rapelul 2 coborm liber 15 m n lungul brului si, din dreptul unui molid uscat, executm rapelul, trecnd frnghiile pe dup trunchiul unui arbust. Regruparea o facem cu 35 m mai jos, pe un bru ngust ce nu depseste 2 m lungime. Atentie la identificarea platformei de regrupare! Anticipati cutarea nc n timpul coborrii. n rapelul 3 folosim pentru corzi pitonul de rapel aflat pe bru si efectum coborrea, care ne conduce ntr-un amfiteatru usor nierbat, situat cu circa 40 m mai jos. Din acest loc pna n Padina nchis coborm liber n lungul unui jgheab pietros. Alpinistii care vor s coboare n continuare, tot n rapel pot folosi pitonul fixat n apropierea punctului de regrupare n amfiteatru. 23 E. Hornul Peretelui Central Prima escalad: 1 august 1960. Generalitti. Traseul urmeaz o succesiune de fisuri sinuoase ce se nlntuie pe linia ascensional a Peretelui Padinei nchise, intersectnd si avnd pe anumite portiuni parcurs comun cu Traseul Central din Padina nchis si Muchia celor Trei Tancuri. El sfrseste pe cel de-al treilea tanc al ultimului traseu citat. Coborrea se face prin intermediul a patru rapeluri. Grad de dificultate: 4B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este
305

pitonat. Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 23. Descrierea traseului. Obstacolul initial al primei l.c. ncepe cu o escalad n ramonaj pe verticala unei fisuri deschise. Intrarea este ngreunat mult de pasajele surplombate. Ceva mai sus, fisura se nclin oblic ctre dreapta, sfrsind dup 40 m n dreptul unei grote. Pe aceasta lungime de coard snt 11 pitoane. n a doua l.c. iesim din grota unde ne-am regrupat prin partea dreapta, folosind pentru depsirea unui pasaj surplombat cele dou pitoane existente pe traseu. Dincolo de acest punct continum escalada, trecnd pe rnd: o portiune usor nierbata, o fisur n diedru, nalt de 15 m, si o fa friabil care ia sfrsit pe un bru unde ne regrupm. Pe aceast lungime de coard snt 7 pitoane. Escalada n a treia l.c. ncepe cu o traversare ctre stnga, urmnd pe ctiva metri brul pe care ne-am regrupat. Apoi, prin intermediul pitoanelor, urcm faa splat ce urmeaz, dincolo de care, pe o mic portiune, traseul nostru are parcurs comun cu al Traseului Central din Padina nchis. Pitoanele ntlnite le folosim n continuare pna la desfsurarea complet a celor 40 m de coard. Regruparea o executm pe o brn suspendat n plin perete. Pe aceast lungime de coard snt 6 pitoane. n a patra l.c. parcurgem faa sud-vestic corespunztoare tancului 2 din Muchia celor Trei Tancuri. Regruparea o facem dup 35 m pe tancul
306

2. n a cincea l.c. urmeaz o coborre de 3-4 m n saua dintre tancurile 2 si 3, dup care ncepem escalada celei de-a sasea l.c. Initial urmm muchia nclinat si friabil a tancului 3 pe o distant de 10 m, apoi o parasim, abtndu-ne la dreapta pe faa sud-vestic a Peretelui Padinei Inchise. Fr s ne regrupm escaladm aici, pe linia de cea mai mare panta, un pasaj de 4-5 m: dincolo de care revenim pe muchia parsit mai jos, urmnd-o pn pe vrful tancului 3, unde escalada ia sfrsit. Coborrea se efectueaz prin intermediul a patru rapeluri de-a lungul Peretelui Padinei nchise. Descrierea n amnunt este redat la traseul indice 23.D. TRASEE IN PERETELE ORGA MARE 23.F. Muchia Coloanelor din Orga Mare Generalitti. Traseul urmeaz linia cea mai pronuntat a muchiei Peretelui Orga Mare. Parcursul, realizat de alpinisti cu mult experient, se desfasoar de-a lungul unor obstacole cu roc sntoas, n parte lipsit de vegetatie. Pitoanele nu snt prea numeroase (snt dispuse numai n punctele absolut necesare), lsnd ca celelalte obstacole s fie depsite prin crare liber. Sinonim: Traseul Orga Mare. Grad de dificultate: 4.A. Materialc: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 23 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 5 lungimi de coard. De la Zrnesti la baza traseului: 3-4 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera
307

indice 23. Descrierea traseului. Escalada primei l.c. ncepe la circa 20 m n stnga limitei superioare a Sritorii de sub Gvan, unde peretele formeaz un intrnd cu obstacole suprapuse ca olanele unui acoperis. Primele pitoane, dispuse printre aceste obstacole, le ntlnim la diferite distante, fixate aproape paralel cu jgheabul umed al Hornului Negru, aflat n dreapta. Dintr-o platform mai pronuntat, pe care o ntlnim la circa 20 m, identificm ctre stnga muchia usor conturat din perete si punctat din loc n loc cu mici plcuri de jnepeni; la baza acesteia facem regruparea. Primele pasaje din a doua l.c. le depsim prin crare liber, dar mai sus, un pasaj lipsit de prize ne oblig s naintm cu ajutorul scritelor pe care le fixm n pitoanele existente. Dup regrupare relum escalada n cea de-a treia l.c. La nceput depsim un tanc mic, dup care gsim posibilitatea de a prinde deschiderea unui horn aproape vertical. Pentru depsirea acestuia folosim la maximum scritele, solicitnd si pitoanele, fr de care naintarea ar fi extrem de dificil. La limita superioar a hornului, considerat cel mai greu obstacol al traseului, ne regrupm pe o mic platform situat n stnga. Continund escalada pe a patra l.c., executm o traversare ctre dreapta, depsind muchia unui turn, iar mai sus ne regrupam din nou la nceputul fisurii finale a traseului. Folosind pitoanele de pe traseu, n a cincea l.c. escaladm o fa cu nclinatia
308

pronuntat, ajungnd n final pe Muchia Padinei nchise, unde traseul ia sfrsit. Coborrea se face urmnd creasta ctre stnga (nord, fa de linia de escalada a traseului), pn n strunga Vlcelului Sritorii de sub Gvan, bine conturat si usor de identificat. Din strung coborm liber pe vlcelul amintit pn deasupra unei sritori, unde ntlnim pitonul dispus special pentru fixarea corzilor. Prin intermediul unui rapel reusim s depsim ruptura de pant inaccesibil. Dup recuperarea corzilor continuam coborrea prin vlcel si pe feele acestuia, ajungnd fr dificultti la baza traseului escaladat. n continuare, Sritoarea de sub Gvan poate fi depsit tot prin intermediul unui rapel, folosind n acest scop pitonul dispus n peretele din stnga vii. 23.G. Creasta Frumoas din Vlcelul Sritorii de sub Gvan Prima escalad: 7-8 august 1960. Generalitti. Traseul este situat n extremitatea stng a Peretelui Orga Mare. Obstacolele lui, foarte variate, se nsir de-a lungul muchiei ce nu se evidentiaz prea mult de la baza traseului, impunnd n escalad urmrirea atent a pitoanelor care, n acest caz, au si rolul de marcaj. Roca de calcar cu prize bune, lipsa vegetatiei pe o bun parte a traseului, precum si pitorescul regiunii fac ca acesta s se numere printre cele mai frumoase din masivul Piatra Craiului. Grad de
309

dificultate: 4B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 3-4 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 5 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 23. Descrierea traseului. Din dreptul molidului crescut n punctul de intrare al traseului ncepem escalada primei l.c., urcnd pe o fisur blocat n partea superioar de un pasaj surplombat, pe care1 depsim folosind cele 3 pitoane existente. Urmeaz 12 m de crare liber si apoi un horn nu prea nalt, prevzut cu 2 pitoane. Platforma de regrupare este situat la circa 40 m de la plecare. Pe aceast lungime de coard snt 8 pitoane. n primii 20 m ai celei de a doua l.c. depsim o muchie si o fisura deschis, dup care executm o traversare la stnga pn la baza unui horn. Ramonnd prin interiorul hornului, ajungem la platforma de regrupare punctat de ctiva jnepeni. Pe aceast lungime de coard snt 5 pitoane. n a treia l.c. facem o manevr mai complicat a corzilor. ncepem escalada la scrite", pe verticala unui obstacol nalt de 5 m, continuat cu o surplomb. Deasupra proeminentei naintm, ctrndu-ne pn pe un tanc mic. Din vrful acestuia coborm circa 3 m, depsim o fisura larg si, prin intermediul unui piton, reusim s ajungem pe platforma de regrupare. Pe aceast lungime de coard snt 7 pitoane. Cea de a patra l.c. prezint la nceput un horn nalt de 15 m, situat n dreapta locului de regrupare. Dup ce 1-am depsit prin
310

ramonaj, traversm ctre stnga, prindem o muchie ascutit si, escaladnd-o frontal, naintm pn la pitonul cu inel care marcheaz platforma de regrupare. Pe aceast lungime de coarda snt 6 pitoane. Ultima l.c. o depsim naintnd de-a lungul muchiei finale pna n portiunea somital a peretelui, acoperit cu jnepeni. Pe aceast lungime de coard snt 6 pitoane. Coborrea o efectum pe Vlcelul Sritorii de sub Gvan, aflat n stnga traseului urcat. Descrierea n amnunt la traseul indice 23.F. 23.H. Hornul Mare din Padina nchis Prima escalad: 5 august 1936. Generalitti. Hornul Mare din Padina nchis face parte din ansamblul firelor de obrsie ale Padinei nchise. Intrarea pe traseu se efectueaz urcnd initial pe Vlcelul Secundar al Padinei nchise, situat ceva mai sus de Sritoarea de sub Gvan, la circa 1635 m alt. Obstacolele traseului se depsesc prin crare liber, pitoanele fiind foarte rar folosite de ctrtori. Grad de dificultate: 1B. Materiale: o coard de 40 m, 2-3 pitoane, 4-5 carabiniere. Traseul nu este pitonat. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 23. Descrierea traseului. Primele obstacole ale traseului le constituie dou sritori nu prea nalte, situate pe Vlcelul Secundar al Padinei nchise, desprins ctre stnga (cum urcam) din firul
311

principal. Dup cele dou obstacole mentionate, Vlcelul Secundar prezint o fa lipsit de prize, care nu permite naintarea. De aceea traversm ctre dreapta si intrm n Hornul Mare din Padina nchis. Obstacolele initiale ale hornului le depsim prin crare liber, fie direct, fie ocolindu-le pe fete. Punctul cel mai dificil al traseului, nalt de circa 15 m, l gsim la nceputul treimii superioare, unde, dintr-o grot, sntem obligati sa iesim afara, depsind direct pasajul surplombat. Dincolo de acesta, panta rmne tot nclinat, dar obstacolele devin mai rare, hornul lund treptat aspectul unui vlcel nierbat care sfrseste n Vlcelul Secundar al Padinei Inchise. Urmnd firul Vlcelulni Secundar ajungem pe Creasta Nordic a Pietrei Craiului, nu departe de saua Padinei nchise, aflat ctre sud (dreapta), unde traseul ia sfrsit. Trasee de legtur spre: cabana Curmtura prin vrful Turnul (traseul 8.E, de la semnalarea n text a punctului Saua Padinei nchise); Creasta Nordic spre Piscul Baciului (traseul 8, de la semnalarea n text a punctului Saua Padinei nchise). 23.1. Hornul Negru Prima escalad: 7 iulie 1971. Generalitti. Hornul Negru din Peretele Orga Mare este numele dat traseului descris si de lon Ionescu-Dunreanu n lucrarea Piatra Craiului.Traseul urmeaz deschiderea larg a unui
312

horn. Grad de dificultate: 2A. Materiale: o coard de 40 m, 2-3 pitoane, 5 carabiniere. Traseul este pitonat n punctele cheie. Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 23. Pe primele trei lungimi de coard se recomand asigurarea la coard, obstacolele fiind puternic nclinate si uneori umede. Descrierea traseului. Prima l.c. o desfsurm de-a lungul hornului a crui culoare a inspirat denumirea traseului. Prizele suficient de bune ne dau posibilitatea s naintm folosind metoda clasic a ctrrii prin aderent si uneori prin opozitie. Platforma de regrupare, marcat cu un piton, o ntlnim dup 40 m. A doua l.c. prezint cteva proeminente pentru a cror depsire folosim pitoanele existente. Recomandm folosirea lor si mai ales asigurarea atent, pentru c uneori roca este umed. Regruparea dup 40 m. A treia l.c. o desfsurm peste o succesiune de sritori; obstacolele nu snt prea nalte, dar snt foarte nclinate. n partea final, dup depsirea unei zone usor friabile, ntlnim o creast pe care ne regrupm. Din acest punct avem o priveliste cuprinztoare asupra regiunii. Relund escalada, constatm c parcursul si-a schimbat nftisarea. n locul hornului, urcm n continuare n lungul unei creste late, punctat din loc n loc cu jnepeni. Creasta ia sfrsit n preajma unui scoc nierbat. Pn pe Muchia Padinei nchise, timp de aproape o or, naintarea o facem pe scocul amintit, ocolind
313

zonele friabile si proeminentele nierbate. n timpul escaladei ne-am putut face o prere asupra Peretelui Orga Mare pentru viitoarele escalade, iar pe creast ni s-a orerit cea mai grandioasa priveliste a Padinei Sindileriei, aflat dincolo de Muchia Padinei nchise. Ctrndu-ne ctre dreapta de-a lungul ultimelor obstacole ale Muchiei Padinei nchise, ajungem pe creasta principal a Pietrei Craiului (traseul 8). nu departe de Saua Padinei nchise, rspntie a traseelor 3.A si 3.F. 24. ARTERA DE BAZA: PADINA POPII Ramificatii pe arter: In TurnuI Galben al Dianel: 24.A. Traseul Frontal din Turnul Galben al Dianei; 24.L. Muchia Hornului Ascuns; 24.B. Fisura Cenusie; Traseul I.C.I.M. Brasov; 24.M. Traseul Ciubotica Ursului; Hornul Festivalului. 1n Turnul Mare al Dianel: 24.C. Fisura Nordic; 24.N. faa Nordic a Turnului Mare al Dianei; Traseul Arcadelor; 24.D. Fisura nghetat; 24.E. Traseul Dianei;24.F. Traseul Floarea de Colt; Hornul Ferestrei; Lespezile din Padina Popii; 24.G. Umrul din Padina Popii. In Peretele Mare al Padinei Popii: Traseul 23 August; Traseul Gentianei; 24.H. Traseul Alveolelor; 24.1. Traseul Turnuletului; 24.l. Traseul Trandafirul l Negru; Traseul Sngele Voinicului din Padina Popii. In Peretele Santinelei din Padina Popii: Santinela din Padina Popii. Pe versantul stng al Padinei
314

Popii: Fisura de la Portita Padinei Popii. Generalitti. Padina Popii este afluent pe stnga al Vii Ursilor. Pentru alpinisti, valea prezint interes numai n portiunea superioara, unde peretii ei adpostesc numeroase trasee. Ctre nord-est, Padina Popii este delimitat de Muchia Padinei Popii, iar ctre nord-vest de o muchie mpdurit ce o separ de valea Ciornga Mare. Muchia Padinei Popii se desprinde din Creasta Nordic a Pietrei Craiului (1970 m alt.), formnd pe o mica distant cumpna dintre Padina nchis si Padina Popii. Ceva mai jos de Strunga Izvorului, ea las dou ramuri viguroase. Ramura dinspre nord-est formeaz n continuare cumpna pentru Padina nchis; ramura central, denumita Muchia Turnului Mic al Dianei (nchis pe sub peretele nord-estie de traseul turistic ,,Brna Caprelor". ntre poiana unde s-a aflat refugiul Diana si Padina nchisa), este punctata n extremitatea ei nordvestic de Turnul Mic al Dianei; ramura principal dinspre sud-vest si pastreaz numele initial (Muchia Padinei Popii). Ea are directia generala SE-NV, iar n dreptul Umrului din Padina Popii si schimb directia ctre nord-est, nsirnd pe creast dou din cele trei turnuri ale Dianei: Turnul Mare al Dianei si Turnul Galben al Dianei. ntre Muchia Turnului Mic si Muchia Padinei Popii se adnceste firul de torent denumit de localnici (n zona de obrsie) Prin Buduri". Alpinistii cunosc aceast zon sub denumirea de Vlcelul Trectorii Fcrtate (Zwangspass). Numele
315

vine de la dou sritori ale vlcelului, ce se coboar prin intermediul a dou rapeluri. Individualiznd peretii ridicati n lungul arterei de baz Padina Popii, deosebim din aval n amonte urmtoarele sectoare n care s-au stabilit trasee alpine: a/ Versantii Turnului Galben al Dianei, delimitat la nord de Vlcelul Trectorii Fortate, iar la sud de Hornul Festivalului. b/ Versantii Turnului Mare al Dianei, delimitati la nord de Hornul Festivalului si la sud de Umrul din Padina Popii. c/ Peretele Mare al Padinei Popii, de la Umrul Padinei Popii pn la Strunga Izvorului. d/ Peretele Santinelei din Padina Popii. e/ Versantul stng al vii Padina Popii. Itinerar pn la baza arterei. De la Zrnesti pn n poiana Curmtura Prpstiilor, unde s-a aflat refugiul Diana, urmm descrierea traseului turistic 3, marcat cu band albastr. Descrierea arterei. Pe toat desfsurarea ei, artera de baz Padina Popii este marcat cu semnul triunghi albastru, care ncepe din poiana Curmtura Prpstiilor. Primii 75 m i parcurgem prin lstaris si pdure, pn n valea plin cu grohotis a vlcelului care n aval se numeste Valea Ursilor, iar n amonte Vlcelul Trectorii Fortate. De retinut c prin aceast vale (portiunea n amonte) se poate cobor din toate traseele alpine stabilite n dou din cele trei Turnuri ale Dianei si
316

n Peretele Mare din Padina Popii, evident dac nu preferm coborrea pe potec, trecnd peste muchia Turnului Mic al Dianei. n continuare urcm 70 m prin bolovnisul vlcelului, apoi ne abatem ctre dreapta. Dup alti 120 m (260 m distanta total din poiana Curmtura Prpstiilor) ajungem la baza unui perete usor surplombat, de culoare glbuie. La nceputul acestuia si n partea stng se contureaza un intrnd mic, din incinta cruia ncepe un scoc vertical cu o serie de obstacole pe alocuri surplombate. Acestea constituie nceputul Traseului Frontal din Turnul Galben al Dianei (1 590 m alt. la intrare). Pentru Traseul Frontal din Turnul Galben al Dianei, vezi indice 24.A. Urmnd poteca n continuare, ntlnim curnd limba de grohotis revrsat din Hornul Festivalului, a crui deschidere larg delimiteaz Turnul Galben al Dianci de Turnul Mare al Dianei. Din punctul de intersectare a potecii cu grohotisul, prsim poteca si, urcnd pe sub perete circa 8 m, ajungem la intrarea pe traseul Muchia Hornului Ascuns, denumire inspirata de la hornul ascuns privirii, situat la nceputul celei de a doua lungimi de coard. Pentru Muchia Hornului Ascuns, vezi indice 24.L. La 10 m distant n amonte de intrarea pe traseul amintit, se evidentiaz pe verticala peretelui ce-l avem n stnga, un diedru de culoare cenusie. In lungul lui snt fixate primele pitoane
317

din traseul Fisura Cenusie. Pentru Fisura Cenusie, vezi indice 24.B. Foarte aproape de intrarea n traseul Fisura Cenusie s-a mai stabilit un traseu de ctre echipa de alpinism I.C.I.M. Brasov. Prima escalad a Traseului I.C.I.M. Brasov s-a efectuat ntre 28-30 iulie 1978. Grad de dificultate: 5.A (neomologat). Materiale: 2 corzi a 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 4 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Coborrea de la creast este redat n amnunt la traseul indice 24.G. Ultimul traseu situat n Turnul Galben al Dianei se numeste Ciubotica Ursului. Punctul de intrare pentru nceperea escaladei se afl la circa 60 m amonte de Fisura Cenusie, adic acolo unde Hornul FestivaluIui prezint o prim sritoare. Pentru traseul Ciubotica Ursului, vezi indice 24.M. Spintectura adnca ce delimiteaz Turnul Galben al Dianei de Turnul Mare al Dianei se numeste, dup cum s-a mai artat, Hornul Festivalului, traseu alpin escaladat mai rar. Hornul Festivalului are aspectul unui vlcel ngust si nclinat, blocat pe alocuri de stnci prbusite din perete, care au format sritori surplombate. Escalada se face la coard simpl si mai mult prin catrare liber. Prima escalad: 10 iunie 1953. Grad de
318

dificultate: 3.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 10 carabiniere, 3-4 pitoane. Traseul are pitoane numai n punctele cheie. Desi escalada se face la coard simpla, totusi snt necesare 2 corzi pentru coborrea n rapeluri, la napoiere. Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Coborrea o executm pe itinerarul descris si n amnunt la traseul indice 24.G. Urmtoarele trasee alpine snt situate n Turnul Mare al Dianei, al crui perete nordic l formeaz versantul stng al Hornului Festivalului. Traseul denumit Fisura Nordic este stabilit pe acest perete. El ncepe la captul de sus al grohotisului revrsat din Hornul Festivalului (1620 m alt.). Obstacolul initial l formeaz o coam usor conturat, punctat de ctiva arbusti. Pentru Fisura Nordic, vezi indice 24.C. La 10 m n dreapta si mai jos de Fisura Nordic se evidentiaz n perete o surplomb mare. Ea se ncadreaz printre primele obstacole ale traseului faa Nordica a Turnului Mare al Dianei. Pentru faa Nordic a Turnului Mare al Dianei, vezi indice 24.M. n sfrsit, intrarea pe Traseul Arcadelor, aflat n dreapta (la 6-7 m de traseul precedent), marcheaz limita nord-vestic a Peretelui Nordic al Turnului Mare al Dianei. O coam de piatr, evidentiat la schimbarea orientrii peretelui, ctre nord-vest, reprezint obstacolul de nceput al
319

traseului. Prin obstacolele pe care le opune, Traseul Arcadelor se situeaz n rndul escaladelor dificile din masiv. Pasajele de crare liber, cteva traversri inteligent alese, zonele surplombate si folosirea frecvent a scritelor pentru prinderea pitonului urmtor indic nalta pregtire a alpinistilor care au stabilit la 15 iulie 1959 escalada n premier. Grad de dificultate: 5.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 7 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Coborrea dup terminarea escaladei este redat n amnunt la traseul indice 24.G. Abtndu-ne la dreapta pe sub perete, urmm htasul conturat printre-jnepeni. Dup 30 m ajungem n dreptul unei fisuri deschise si nierbate, a crei linie vertical constituie primul pasaj al traseului Fisura. nghetat. Pentru Fisura nghetat, vezi indice 24.D. n continuare, htasul ne conduce tot prin jnepeni, ajungnd dup alti 30 m n dreptul platformei de intrare pe Traseul Dianei. Roca de culoare ruginie din acest loc usureaz identificarea. Pentru Traseul Dianei, vezi indice 24.E. Urmtorul traseu, Floarea de Colt, este situat la 15 m de traseul precedent. Locul de intrare este marcat de doi molizi, ridicati din covorul compact de jnepeni.
320

Pentru traseul Floarea de Colt, vezi indice 24.F. Penultimul traseu, stabilit n Peretele Turnului Mare al Dianei, este Hornul Ferestrei. Punctul de intrare, marcat cu cteva pitoane pe verticala peretelui, este situat la 20 m n dreapta traseului Floarea de Colt. El vizeaz n portiunea superioar un horn adnc. Hornul Ferestrei urmeaz n bun parte linia marelui scoc, adncit ca un vlcel n extremitatea sudic a Peretelui Turnului Mare al Dianei. Prima escalad: 13 august 1961. Grad de dificultate: 3.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 15 carabiniere, 3-4 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 5 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Coborrea o executm pe itinerarul descris n amanunt la traseul indice 24.G. Prsind htasul care ne-a condus pn la intrarea n Hornul Ferestrei, coborm ctiva metri la dreapta pentru a reintra n poteca turistic marcat. Condusi de semnul drumului (triunghi albastru), depsim zona acoperita cu jnepeni si curnd ajungem pe muchia usor nierbat care formeaz Umarul din Padina Popii, n lungul cruia ne ctrm pn la nltimea unui cablu dispus pe traseu. Din dreptul acestuia se ramific dou trasee: primul, denumit Lespezile din Padina Popii, este orientat n diagonal ctre stnga, viznd ceva mai sus hornul din dreapta. Lespezile
321

din Padina Popii prezint multe pasaje de ctarare liber, punnd capului de coard probleme tehnice deosebite. Desi este foarte frumos, traseul a rmas nc necunoscut pentru majoritatea alpinistilor. Prima escalada: 28 octombrie 1961. Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 4-5 pitoane, 25 carabiniere, scrite. Traseul este pitonat si are 5 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Coborrea o efectum pe itinerarul descris n amnunt la traseul indice 24.G. Al doilea traseu, denumit Umrul din Padina Popii, este orientat n diagonal ctre dreapta si vizeaz tavanul ajungit al unei surplombe. Pentru Umrul din Padina Popii, vezi indice 24.G Dincolo de muchia format de umr, ncepe Peretele Mare din Padina Popii, pe care s-au stabilit alte trasee alpine. Drumul de acces spre acestea ne conduce pe o fa expus, la captul creia ne ajutm de un cablu, pentru a cobor ntr-o viroag ajungit din Padina Popii. Mai departe urcm sustinut pe malul opus al viroagei, pn la limita de jos a plcului de pdure care se vede. De aici prsim poteca turistic, abtndu-ne ctre stnga si, dup 15 m, ptrundem ntr-un intrnd al peretelui. Din incinta lui, ctre stnga, se vd primele pitoane dispuse pe linia ascensional a Traseului 23 August.
322

Traseul 23 August din Padina Popii are 5 lungimi de coard, este extrem de dur si se escaladeaz la coard dubl. Pentru ctrtorii neantrenati snt necesare pitoane suplimentare. Prima escalad: 20 august 1960. Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore si 20 minute. Coborrea se face pe itinerarul descris la traseul indice 24.G. Relund descrierea din punctul unde am prsit poteca turistic, atunci cnd ne-am abtut spre Traseul 23 August, strabatem n continuare plcul de pdure, dincolo de care, la circa 20 m, identificm conturat n perete un scoc usor surplombat. n interiorul acestuia snt fixate primele pitoane de pe Traseul Gentianei (1700 m alt.). Escalada pe Traseul Gentianei este dominat n general de crare liber. Cele circa 36 pitoane, dispuse pe traseu, snt suficiente numai ctratorilor bine antrenati. Obstacolul cel mai dificil l ntlnim n a treia l.c., care msoar 42 m. Prima escalad: 29 septembrie 1960. Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 5 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3-3 ore. Coborrea o executm pe partea opus traseului, urmnd feele nierbate catre Vlcelul Trectorii Fortate.
323

Itinerarul este redat n amnunt la traseul indice 24.G. Condusi de poteca noastr, bine conturat prin grohotisul de la baza peretelui, ajungem dupa 30 m la punctul de intrare pe Traseul Alveolelor. Primele pitoane snt fixate n alveolele care au inspirat si denumirea traseului. Pentru Traseul Alveolelor, vezi indice 24.H. Urcnd n continuare prin grohotis, ajungem dup circa 80 m n punctul de intrare pe Traseul Turnuletului. Escalada propriu-zis ncepe din incinta unui mic intrnd conturat la marginea potecii. Primele pitoane snt dispuse n dreapta, de-a lungul unui pasaj surplombat care vizeaza n portiunea final un horn lung. Pentru Traseul Turnuletului, vezi indice 24. I. Ctre dreapta, n apropierea traseului mentionat mai sus (la circa 10 m, se contureaza o muchie, pe linia careia se vd primele pitoane ale traseului Trandafirul Negru. Pentru traseul Trandafirul Negru, vezi indice 24. l. Din dreptul traseului de mai sus, Peretele Mare din Padina Popii formeaz un semicerc, n spatiul cruia se afl o zon acoperit cu blo-curi de piatr si grohotis. Prsind poteca marcat, intram n incinta semicercului ti dup circa 80 m ajungem n faa unei fisuri deschise care spintec pereteie pe toat nltimea. In dreapta acesteia se desfsoar traseul Sngele Voinicului.
324

Pn la baza fisurii ce formeaz n general linia traseului Sngele Voinicului din Padina Popii escaladm o fa usor nierbat, executnd cteva traversri artate si de linia pitoanelor. Initial, traseul a fost foarte dur, dar, n urma escaladelor de iarn, el si-a pierdut aceast calitate, avnd multe pitoane suplimentare. Prima escalad: 28 octombrie 1961. Grad de dificultate: 5. A. Materiale: 2 .corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 3 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 4 ore. Coborrea din traseu o executm pe versantul opus peretelui escaladat. Descrierea n amnunt la traseul indice 24. G. Revenind pe poteca turistic n punctul de intrare a traseului Trandafirul Negru, continum urcusul prin grohotis, privind n fa si ctre dreapta traseul Santinela din Padina Popii. Primele pitoane snt dispuse pe faa ce priveste spre vale si se vd chiar din potec. Ascensiunea pe vrful Santinela din Padina Popii este foarte rar ntreprins de alpinisi. n mare, traseul urmeaz linia unor fisuri discontinue pe care le prindem prin mici traversri. Prima escalada: 25 septembrie 1961. Grad de dificultate: 4. A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 3-4 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 4 lungimi de coard. Coborrea de pe vrf se face prin intermediul unui rapel. Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la Zrnesti la baza
325

traseului: 4 ore. Pe versantul stng al vii Padinei Popii s-a stabilit un singur traseu, denumit Fisura de la Portita Padinei Popii. Sinonim: Fisura Rsfrnt. Pentru a ajunge n punctul de intrare, venind de la Zrnesti, urmm (de la al doilea cablu lsat n urm pe poteca turistic) o viroag ctre dreapta, cobornd, si ajungem la confluenta ei cu valea Padina Popii. n continuare coborm pe firul acestei vi pn la locul unde peretii laterali se apropie. Traseul este situat n peretele nltat pe malul stng si are intrarea la circa 6 m n amonte de un horn foarte vizibil. Fisura de la Portita Padinei Popii se parcurge foarte rar. Traseul ncepe din valea Padina Popii (versantul stng) si ia sfrsit n zona mpdurit, pe creasta ce separ ctre sud-vest Padina Popii de valea Ciornga Mare. n a doua 1.c., escalada ncepe cu o piramid. Prima escalad: 17 aprilie 1957. Grad de dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 5-6 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 3 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Coborrea, n prima portiune, se face liber, paralel cu linia traseului aflat n dreapta, pn deasupra unui horn. n continuare, trecnd frnghiile pe dup un molid, executm un rapel de 40 m pn n valea Padina Popii.

326

TRASEE N TURNUL CALBEN AL DIANEI 24.A. Traseul Frontal din Turnul Galben al Dianei Prima escalad: 17 iunie 1960. Generalitti. Traseul Frontal din Turnul Galben al Dianei se numr printre cele mai circulate din Padina Popii. Grad de dificultate: 4. A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, scrite, 1-2 pitoane. Traseul are 5 lungimi de coard si este pitonat. Durata pentru 3 echipieri: 23 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 24. Descrierea traseului. Din micutul intrnd pe care-1 face peretele la marginea potecii marcate ncepem crarea n prima 1.c. de-a lungul scocului vertical, adncit pe linia peretelui. Pasajul initial prezint o serie de lespezi mici si tiose, ncastrate vertical pe circa 25 m. Portiunea final, usor surplombat, o depsim printr-un grand ecarte" catre stnga, regrupndu-ne pe o platform comoda, situat la 35 m. A doua l.c. are 20 m. Escalada ncepe pe o fa splat, prevzut cu dou pitoane. n continuare executm o traversare mica spre stnga, utiliznd scritele. Apoi, urmnd muchia usor tesit a turnului, naintam pn n dreptul unui scoc care intersecteaz linia traseului. Pragul punctat cu pernite de iarb reprezint platforma de regrupare. Pentru a depsi scocul nierbat, ncepem escaladarea celei de-a treia 1.c. cu un spreiz"
327

spectaculos, dup care naintm pe vertical, de-a lungul unei fee dispuse ntre dou muchii, pn la desfsurarea complet a celor 40 m de coard. Regruparea o executm pe muchia usor friabil, situat n dreapta. n amonte, creasta se vede acoperit cu jnepenis, ceea ce constituie pentru naintarea noastr n a patra 1.c. un impediment. Pentru a continua escalada, traversm, circa 15 m la stnga, ctre o muchie pietroas. Fr s urmm linia acesteia ne ctrm pe feele ei, urcnd pn se ntind complet cei 40 m de coard. Dup regrupare, escalada urmtoarei 1.c. (a cincea) nu mai prezint dificultti, naintarea fcndu-se prin htasele sinuoase ale pdurii de jnepeni crescute pn pe Turnul Galben al Dianei. Pentru coborre, vezi descrierea n amnunt la indicele 24. G. 24L Muchia Hornului Ascuns Prima escalad: 4 iulie 1971 Generalitti. Traseul prezint doua sectoare distincte. n primul sector se cere liderului rezolvarea unor probleme tehnice foarte delicate,deoarece dirilarea gresit a corzilor ar putea ngreuna naintarea. Al doilea sector, presrat cu numeroase pasaje de crare liber, cere echipierilor un control permanent al echilibrului n timpul naintrii. Grad de dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 2 -3 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 3 lungimi de coard, plus un pasaj
328

care se escaladeaz liber. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la Zarnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 24. Descrierea traseului. Obstacolul de nceput al primei l.c. se escaladeaz numai cu ajutorul prizelor presrate pe o fa puternic nclinat. Dup 5 - 6 m apar primele pitoane, fixate n lungul unor fisuri discontinui, dirijate oblic ctre dreapta si apoi ctre stnga. n portiunea finala a primei 1.c., la circa 30 m nltime, cteva pitoane cu expansiune ne ajut s prindem Fisura Florilor de Colt, conturat n lungul unei muchii usor surplombate. Regruparea 1a piton" o efectum dup 40 m, chiar la captul de sus al fisurii amintite, punct din care ncepe Hornul Ascuns. A doua 1.c. urmeaz linia ascensional a hornului 68 m. Dup acest pasaj, printr-un ,,grand ecart" spectaculos ctre dreapta, prsim hornul, angajndu-ne pe o muchie foarte bine conturat. Desi pasajul este puternic nclinat, naintarea o efectum prin crare liber, folosind pentru asigurare pitoanele existente. nainte de regrupare si pentru a prinde platforma, executm o traversare de la dreapta la stnga. Prizele usor friabile si verticalitatea obstacolului ne ndrepttesc s apreciem c acesta este punctul cel mai dificil al traseului. Regruparea o executam ntr-un scoc adncit usor, sub linia crestei. Ultima 1.c. este de fapt o relaxare dup ncordarea din pasajul precedent. Obstacolele, fr s fie dificile, snt dispuse n trepte de mic nltime. Ele
329

pun probleme de ctarare crora n limbal alpin le spunem ,,pentru joac". Ultima portiune a traseului, care ia sfrsit pe Turnul Galben al Dianei, pierde complet din dificultate, fiind npdit de vegetatie. Coborrea este redata n amnunt la traseul indice 24. G. 24. B. Fisura Cenusie Prima escalad: 21 august 1957. Generalitti. Traseul este situat pe versantul sud-vestic al Turnului Galben al Dianei. Grad de dificultate: 4. A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 2-3 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 5 lungimi de coarda. Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi indice 24. Descrierea traseului. Primul obstacol l formeaz un diedru punctat pe linia ascensional cu pitoane pentru asigurare. De la limita superioar a acestuia, traseul se abate catre dreapta, prezentnd un pasaj de traversare cu prize fine. La captul acestuia facem prima regrupare. n continuare, pe urmtoarele patru 1.c., escalada se desfsoar de-a lungul unei muchii usor conturate care surplombeaz pe alocuri si necesit ntrebuintarea scritelor. Platformele de regrupare, usor de identificat, snt marcate cu pitoane pentru asigurare. n portiunea final, traseul se abate usor ctre dreapta si ia sfrsit pe vrful plat si acoperit cu jnepeni al Turnului Galben al Dianei.
330

Coborrea urmeaz itinerarul descris n amnunt la traseul indice 24. G. 24.M. Traseul Ciubotica UrsuIui Prima escalada: 5 iulie 1971. Generalitti. Linia traseului Ciubotica Ursului se contureaz clar pe faa sud-vestic a Turnului Galben al Dianei. Parcursul, care se escaladeaz la coard dubl, prezint numeroase pasaje surplombate peste care uneori trebuie s ne ctrm 1a liber". n ultima lungime de coard (a treia), considerat cea mai frumoas, domin crarea n ,,bavarez". Grad de dificultate: 5. A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 2- 3 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 3 lungimi de coard. El poate fi parcurs far pitoane suplimentare, numai dac liderul este bine antrenat. Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 24. Descrierea traseului. Peretele care formeaz flancul drept al Hornului Festivalului este usor bombat n punctul din care ncepe escalada primei 1.c. Initial, faa este brzdat de o fisur deschis care nu primeste pitoane, fiind usor ,,cimentat". Mai sus, fixate prin alveole, ntlnim pitoane suficiente pentru asigurarea naintrii. Portiunea final este dur si pitonata rar. Dup derularea complet a corzilor ne regrupam ntr-o mic grot. n a doua 1.c., pentru a depsi surplomba format de tavanul grotei, executam un
331

spreiz" deschis la maximum. Dup acest obstacol extrem de expus, ne angajm ntr-o escalad dirijat oblic catre dreapta, pe linia unei fisuri, continuat n zona superioar printr-un diedru nierbat. Dincolo de acest ultim obstacol, peretele si pierde treptat din nclinatie, naintarea pn la nivelul unui bru, pe care ne regrupm, fiind elementar. Ultima l.c. (a treia) o desfsurm n lungul unei fisuri nclinate oblic ctre dreapta. Interiorul fisurii si faa peretelui spintecat de ea prezint suficiente prize pentru a permite naintarea prin crare n ,,bavarez", deosebit de frumoas. n ultima portiune, peretele surplombeaz. Obstacolul, fr pitoane, l depsim direct prin tractionarea n brate si desprinderea picioarelor de perete. Dup acest pasaj, considerat cel mai frumos, ncheiem escalada pe creasta ce leag Turnul Galber. al Dianei de Turnul Mare al Dianei. Locul este marcat de o movil de pietre. Coborrea o efectum pe itinerarul descris n amnunt la traseul in-dice 24. G. TRASEE IN TURNUL MARE AL DIANEI 24.C. Fisura Nordic Prima escalad: 14 august 1957. Generalitti. Fr s prezinte manevre de corzi complicate sau pasaje deosebit de dificile, Fisura Nordic se numr printre traseele frumoase stabilite de neobositul alpinist Valentin Garner, la nceputul carierei sale de ctrtor.
332

Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 2-3 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 5 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 24. Descrierea traseului. Prima l.c. se desfsoar de-a lungul unei coame usor pronuntate pe versantul stng al Hornului Festivalului si se parcurge mai mult prin ctarare liber. Parcursul, punctat de ctiva arbusti n portiunea superioar, este usor nierbat si umed, ceea ce comport atentie la naintare. Regruparea, marcat cu dou pitoane, se efectueaz dup 40 m. A doua l.c. urmeaz un traseu sinuos, cu mici pasaje surplombate. Obstacolele nlntuite snt prevzute cu pitoane. La captul unei tra-versri ctre dreapta ne regrupm. Pe ntinderea celei de-a treia l.c. ntlnim succesiv un horn si o fisur deschis, pe care le trecem cu destul dificultate, distanta ntre pitoane fiind foarte mare. Regruparea este marcat cu dou pitoane. n a patra l.c., tot att de dificila, urmm linia ascensional a Fisurii Nordice pn la platforma de regrupare, pe care o ntlnim dupa 38 m. Utiliznd pitoanele dispuse n diagonal ctre dreapta, pe o fa usor friabil, naintm n cea de-a cincea l.c. pna n dreptul unei stnci suspendate n perete. Din dreptul ei ne abatem la dreapta si curnd intrm n interiorul unui horn pe care-l urcm pn la creast, unde escalada ia sfrsit.
333

Coborrea de pe vrf se face pe itinerarul descris la traseul indice 24.G. 24.N. Faa Nordic a Turnului Mare al Dianei Prima escalad: 6 iunie 1971. Generalitati. Comparat cu alte trasee din zon, traseul denumit faa Nordic a Turnului Mare al Dianei este mai dur. De la plecare si pn pe linia crestei, obstacolele snt extrem de dificile. Abunda pasajele splate si uneori proeminente, unde reusita fixrii pitoanelor suplimentare este putin probabil. Grad de dificultate: 5.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 3-4 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 6 lungimi de coarda. Escalada poate fi ntreprins fr pitoane suplimentare numai de alpinisti bine antrenati si deprinsi cu crarea liber. Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 24. Descrierea traseului. Din htasul usor conturat pe la baza Peretelui Nordic al Turnului Mare al Dianei ncepem escalada, ctrndu-ne liber pn la baza unei surplombe vizibile, situat la circa 8 m de la plecare. Folosind scritele, depsim proeminenta direct, ceea ce este un element deosebit de plcut si mai rar ntlnit n traseele noastre. Dincolo de aceasta, peretele puternic fisurat are totusi o roc sntoas care ne permite sa naintm uneori prin crare libera si
334

fr a folosi scritele. Regruparea o efectum pe vrful unui colt detasat din perete, exact dupa 40 m. Pentru a prinde linia ascensional de cea mai mare pant, n cea. de-a doua l.c., ne angajm ntro traversare oblica spre stnga, de-a lungul unei succesiuni de praguri si brne, a cror linie ascendent, n ansamblu, este n zigzag. Punctele dificile din aceast lungime le constituie treptele de legtur dintre brne sau praguri, care se prezint sub forma unor sritori cu prize fine si lipsite de fisuri. Pe aceast portiune intersectm traseul Fisura Nordic putin mai sus de punctul de regrupare al lui din prima l.c. Regruparea din a doua l.c. o efectum n scarite la piton", ntr-un punct unde peretele este orientat ctre obrsia Hornului Festivalului. A treia l.c. prezint initial o fisur deschis, care surplombeaza n dou locuri. Urmeaz apoi o fa puternic nclinat, unde naintarea se face folosind frecvent metoda n ,,bavarez". Regruparea dup 4C m, ,,1a piton" n scrite. Penultima l.c. este cea mai dur. Pe parcursul celor 40 m ct masoar, ntlnim ntre altele si un diedru splat. Pe feele acestuia trebuie s ramonm circa 15 m dup metoda Du1fer". Deschiderea mare a picioarelor, lipsa prizelor si nclinarea pantei care n final surplombeaz ne oblig sa iesim mult n afara, ceea ce moral si fizic este epuizant. Regruparea o facem dupa depsirea proeminentei si deasupra unui prag orientat ctre dreapta. Ultima l.c. urmeaz linia unei muchii ce se contureaz tot mai mult si care prezinta la
335

nceput si n final cte o surplomb pe care le depsim direct. Desi traseul continua, crarea pn pe vrful Turnului este elementar (l.B), ceea ce ne permite s-o parcurgem neasigurati. Coborrea de pe vrf se face pe itinerarul descris n amnunt la traseul indice 24.G. 24.D. Fisura Ingheat Prima escalada: 6 septembrie 1960. Generalitti. Peretele Turnului Mare al Dianei este strbtut n portiunea sa central de Fisura nghetat, traseu alpin usor nierbat, care nu atrage ctrtorii, desi obstacolele lui snt foarte variate, avnd numeroase traversri si pasaje de crare liber. Cele mai dificile portiuni le ntlnim n lungimile a treia si a patra de coard. Grad de dificultate: 4.B. Materiale: 2 corzi de 40m, 20 carabiniere, 3-4 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 5 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 24. Descrierea traseului. Primul obstacol al traseului l formeaz un horn nierbat, de-a lungul cruia snt fixate sapte pitoane. Regruparea o executm n apropierea unui molid crescut n perete. Din acest punct, traseul, bine conturat, prezint o succesiune de obstacole caracteristice escaladelor de gradul 4: fisuri nchise, obstacole n diedru, traversri, hornuri. n a doua l.c. (cu sapte pitoane) ntlnim toat gama de obstacoIe citate
336

mai sus. Regruparea este marcat cu dou pitoane. Pe urmtoarea l.c. escaladm dou obstacole foarte dificile, situate n lungul unui horn adnc si al unui pasaj n diedru. Cele sase pitoane dispuse la distante mari ne ajut mult n naintare. Regruparea este marcat de un piton. Pentru a depsi cele mai dificile obstacole ale traseului, situate pe parcursul celei de-a patra l.c., folosim cele zece pitoane existente pe traseu. Remarcm pe acest pasaj o traversare dificil, un obstacol surplombat si o fisur deschis, ce ia sfrsit pe platforma de regrupare marcat cu dou pitoane. Pe a cincea l.c. ne ctarm de-a lungul unei fisuri deschise, depsind obstacolul unei mici surplombe ce comport o atent distribuire a corzilor, pentru a evita frecarea. Surplomba odat depsit, escalada propriu-zis ia sfrsit. n portiunea final ntlnim o aglomerare de bolovani, printre care naintm, ctrndu-ne liber pn la Muchia Padinei Popii. Coborrea o executm pe itinerarul descris n amnunt la traseul indi.ce 24 G 24.E. Traseul Dianei Prima escalad: 24 iuIie 1951. Generalitti. Dup un scurt parcurs vertical, traseul strbate n diagonal ctre dreapta portiunea cea mai frumoas a Peretelui Turnului Mare al Dianei. Prima lungime de coard, foarte dur, vizeaz ntre altele si un pasaj surplombat care se trece cu ajutorul scritelor. n portiunea central, traseul si pierde din dificultate, mai ales
337

dup ce intersecteaz traseul Floarea de Colt. Treimea superioar urmeaz ctre stnga despictura adnc a unui horn pn pe Muchia Padinei Popii, unde ia sfrsit. Grad de dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 34 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 5 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 24. Descrierea traseului. De pe platforma de plecare atacm primele obstacole, folosind pitoanele dispuse pe verticala unei fisuri ce spinteca peretele de culoare glbuie. Dupa circa 10 m ntlnim un pasaj surplombat care constituie punctul dificil al traseului. n continuare, directia pitoanelor dispuse n fisuri sinuoase produce frnghiilor o frecare accentuat. Pentru a evita acest impediment, capul de coard va rri din carabiniere sau acolo unde nu se poate va folosi pentru fixarea corzilor dou carabiniere nlntuite. Regruparea o facem deasupra acestui obstacol. A doua l.c. si pierde din dificultate. Escalada se desfasoar pe un perere usor friabil, traseul orientndu-se ctre dreapta. Pitoanele de asigurare, bine fixate, ne arat directia spre platforma de regrupare. In a treia l.c., unde roca este friabil, naintarea o facem destul de anevoios pn la un tanc izolat si vizibil, unde executm regruparea. Urmatoarele dou l.c. le parcurgem prin interiorul unui horn adnc pc care-1 urmm pn aproape de linia crestei. n portiunea final naintam printre
338

numeroasele blocuri instabile, ajungnd pe Muchia Padinei Popii. Coborrea o executm pe itinerarul descris n amnunt la traseul indice 24.G. 24.F. Traseul Floarea de Colt Prima escalad: 20 iulie 1958. Generalitti. Traseul Floarea de Colt are un parcurs de o exceptional frumusete, desfsurat de-a lungul unui perete curat si cu roc sntoas. Obstacolele ntlnite constituie un foarte sever examen pentru amatorii de escalade libere. Grad de dificultate: 5.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 2-3 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 6 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3!/2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 24. Descrierea traseului. Prima l.c. ncepe de la molizii amintiti ca reper pe traseu. Initial atacm frontal faa peretelui, ctrndu-ne cu ajutorul a trei pitoane pn la nltimea unui arbust crescut pe platforma de regrupare, situat la circa 20 m. A doua l.c. msoar 40 m. Pe aceast distant ntlnim o succesiune de obstacole presrate cu prize fine, unde dexteritatea, echilibrul si ndemnarea capului de coard snt factori hotrtori ai reusitei. Chiar de la plecare, peretele surplombeaz usor, obligndu-ne s-1 depsim prin intermediul unei piramide. Dup depsirea acestui punct identificam linia traseului, jalonat
339

cu pitoane. Din cauza fisurilor care se succed, sntem obligati s executm trei traversri delicate (la stnga, la dreapta si din nou la stnga), ultima conducndu-ne ntr-o fisur deschis ce sfrseste mai sus, pe platforma de regrupare, marcat cu dou pitoane. Relund escalada pe a treia l.c., naintm prin crare libera pe verticala unui perete friabil, parcurgnd 8 m. Dincolo de acesta ntlnim o serie de obstacole, remarcnd n mod deosebit dou traversari ctre dreapta. Atentie! Pe ultima traversare nu se pot fixa pitoane, fisura fiind cimentat. Regruparea dup 40 m, pe un bloc de piatr. De la plecarea n cea de-a patra l.c. se contureaz o muchic stncoas, brzdat pe circa 25 m cu fisuri discontinue, n lungul crora naintm, cluziti de pitoane dispuse la mari distante. Urmeaz cel mai frumos pasaj de crare libera, lung de 15 m, dupa care ne regrupm pe o platform. Pentru ca traseul sa-si pstreze linia direct pe faa peretelui, realizatorii lui au intersectat Traseul Dianei. Astfel, pe cei 20 m ct msoar a cincea l.c., ne abatem ctre stnga si ptrundem n interiorul unui horn n care avem posibilitatea de regrupare. Escalada celei de-a sasea l.c. prezint un pasaj surplombat, dincolo de care parcurgem ultimele obstacole ale traseului, nsirate pe o muchie. Dup regrupare, locurile se domolesc si, fr dificultti, urcm ultimii 15 m ce ne despart de Muchia Padinei Popii, unde escalada ia sfrsit. Coborrea o excutm pe itinerarul descris la traseul indice 24.G.
340

24.G. Umarul din Padina Popii Prima escalada: 18 iunie 1960 Generalitti. Traseul Umrul din Padina Popii se desfsoar pe o muchie usor conturat care delimiteaz Peretele nord-vestic al Turnului Mare al Dianei de Peretele Mare al Padinei Popii. Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 2-3 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 6 lungimi de coard. Durnta pentru 3 echipieri: 3 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 24. Descrierea traseului. Din dreptul primului cablu, montat pe traseul turistic marcat, ncepem escalada primei l.c., naintnd n diagonala ctre dreapta pn sub tavanul surplombei vizibile de la plecare. Ajunsi sub aceasta, ne angajm ntr-o traversare tot ctre dreapta, pe sub tavanul proeminentei, folosind pitoanele aflate pe traseu. Regruparea se face cu ajutorul scritelor, pe un prag nclinat. n a doua l.c. depsim direct un obstacol surplombat, deasupra cruia ntlnim o fisur deschis pe care o urmm, folosind (pn la platforma de regrupare) si metoda de crare n bavareza". A treia l.c. constituie punctul de maxim ncordare a escaladei; ea are caracteristic un bloc de calcare cu form curioas, iesit mult n afar. faa lui neted si lipsit de fisuri o trecem frontal, folosind putinele pitoane fixate prin alveole. Dup circa 20 m ne regrupm pe platforma nierbat, punctat de un molid si de
341

ctiva jnepeni. n cea de-a patra l.c. obstacolele nu mai snt att de dificile. La nceput escaladm prin ramonaj un horn mic si nierbat. De la limita lui superioar, ctre dreapta, prindem coama de piatr bine conturat, pe care ne ctrm pn la ntinderea complet a celor 40 m de coarda. Obstacolele ntlnite pe urmtoarele dou l.c. (a cincea si a sasea) le depsim numai prin crare liber pn la Muchia Padinei Popii, unde escalada ia sfrsit. Coborrea pentru toate traseele ce sfrsesc pe Muchia Padinei Popii si Turnurile Dianei. De pe linia crestei coborm pe versantul opus peretelui, urmnd la nceput feele nierbate si cu roca usor friabil. Ceva mai jos si ctre stnga se adncesc cteva viroage. Pe una din acestea, unde se contureaz si htasul, naintm pn n Vlcelul Trectorii Fortate. De aici avem dou posibilitti de a cobor: executnd dou rapeluri pe Vlcelul Trectorii Fortate, sau traversnd creasta Turnului Mic al Dianei prin crare liber. Pentru prima situatie coborm de-a lungul vlcelului, depsind o zon de grohotis si una nierbat. La limita inferioar a acesteia din urm ntlnim ruptura de panta unde, n peretele din dreapta, este fixat primul piton de rapel. Trecnd corzile prin inelul lui, executm rapelul care msoar 20 m. Dup recuperarea corzilor coborm liber ctiva metri si, trecnd frnghiile prin inelul pitonului fixat pe malul stng al vii, executm al doilea rapel de 35 m. Pentru ca escalada s decurg n conditii normale, vom ncerca dac frnghiile alunec prin
342

piton, nainte de a cobor ultimul coechipier; vom avea grij s recomandm acestuia s aduc nodul corzilor cu 2-3 m mai jos de piton, pentru a evita frecarea peste pasajul surplombat aflat la plecare; cei de jos se vor adposti de traiectoria pietrelor, sub bolta adncit n peretele din stnga vii. Ultima sritoare a vlcelului nu depseste 8 m nltime. Coborrea acesteia se face liber, cu recomandarea de a nu disloca pietre. Ajunsi jos, n vlcelul plin de grohotis, identificm marcajul turistic (triunghi albastru) care, urmat n coborre si apoi la dreapta, ne conduce n poiana Curmtura Prpstiilor, unde era refugiul Diana. A doua posibilitate de coborre ne scuteste de a face rapelurile. Din Vlcelul Trectorii Fortate, chiar de la captul limbii de grohotis, se contureaz n urcus ctre dreapta htasul care ne va scoate, dupa ce depsim creasta Turnului Mic al Dianei, n poteca marcata cu band albastr. Cobornd n lungul potecii, ajungem curnd n poiana unde a fost refugiul Diana. (n lucrrile mai vechi, poienii unde era refugiul i se spune Curmtura Prapstiilor; acum tendinta este s i se spun Diana). Trasee de legtur spre: cabana Plaiul Foii (traseul 1C.A); Zarnesti (traseul 3.G.); cabana Curmtura (traseele 3.A. si 3.B.).

343

24. H. Traseul Alveolelor Prima escalada: 25 august 1960. Generalitti. Intrarea pe traseu este situat la circa 80 m distant socotit de la al doilea cablu ntlnit pe poteca turistic din Padina Popii. Traseul se caracterizeaza prin crare libera, traversri expuse si mici portiuni surplombate. Pitoanele, dispuse la mari distante, nu sunt suficiente, ceea ce pentru ctrtorii neantrenati este de retinut. Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 6-8 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 4 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 1/2 ore. Pentru l intrarea pe traseu, vezi artera indice 24. Descrierea traseului. Prima lungime de coarda a traseului o desfsurm n lungul unui scoc usor conturat pe faa peretelui. Obstacolele initiale snt de regul mici surplombe si pasaje cu prize fine, pe care le depsim folosind frecvent scritele. Regruparea o executm dupa 40m, la captul de sus al unui horn cu deschiderea moderat. Printr-o abatere ctre stanga ncepem escalada n a doua lungime de coarda de-a lungul unei muchii usor conturate, lunga de 38 m. Roca friabil ntalnit pe acest pasaj ne oblig s folosim, n afara celor trei pitoane existente pe traseu, si pitoane suplimentare. Dup regrupare continum escalada n cea de-a treia lungime de coarda pe aceeasi muchie, catrandu-ne circa 25 m, pn la limita inferioar a unui scoc, unde ne
344

regrupm. Ultima lungime de coarda o desfsurm n lungul scocuIui mentionat. Obstacolele lui, puternic nclinate, le depasim catarandu-ne prin ramonal, ceea ce pentru ctartorii bine antrenati este o adevrata plcere. Escalada ia sfarsit pe Muchia Padinei Popii. Coborrea o executam n partea opus traseului. Itinerarul este redat n amnunt la traseul indice 24.G 24.I. Traseul Turnuletului: Prima escalada: 16 iunie 1960. Generalitti. Denumirea traseului vine de la micul turn de piatra ce se contureaz n portiunea superioar. Traseul Turnuletului din Padina Popii prezint obstacole foarte variate; uneori escalada trebuie fcuta cu tractiune si scrite, alteori numai liber, pe hornuri sau muchii cu prize fine, unde echilibrul are un rol hotrtor. Grad de dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m , 20 carabiniere, 2-3 pitoane, scarite. Traseul este pitonat si are 4 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 2 -3 ore. De la Zarnesti la baza traseului: 3 1/2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 24. Descrierea traseului. Din incinta micului intrnd al peretelui ne abatem catre dreapta, catarandu-ne liber pan la primele pitoane. De aici escaladam un pasaj usor surplombat, folosind scritele si tractiunea la coarda dubla. Dup circa 15 m, obstacolul si pierde din duritate, continundu-se cu o fisura deschis, jalonat de
345

pitoane, pn la baza unui horn, unde ne regrupm. Obstacolul celei de-a doua lungime de coarda l constituie hornul mentionat. Deschiderea lui nu permite ramonalul, fiind foarte mare. De aceea, naintarea o efectum catarandu-ne prin aderent pe faa din stnga noastr. Pasajul sfarseste dup 25 m si se continu cu o faa nierbat pana la desfasurarea complet a celor 40 m de coard. naintnd neasigurati, ajungem dup 18 m la baza muchiei care, Vazuta de jos din poteca, are forma unui turn izolat (de aici denumirea traseului). Urmand linia de cumpana a acesteia, care pe parcurs formeaza si o strunga, desfasuram franghia de dou ori (a treia si a patra lungime de coarda) ajungand pe Muchia Padinei Popii. Coborarea o executm pe faa opus traseului escaladat. Descrierea itinerarului n amnunt este redat la traseul indice 24.G. 24.J. Traseul Trandafirul Negru Prima escalada: 18 septembrie 1960. Generalitati. Pentru a reda cat mai fidel obstacolele ce compun traseul Trandafirul Negru, folosim textul redactat chiar de autorul traseului, talentata alpinist Rosi Beer, frezor la Uzinele 6 Martie din Zarnesti, prima femeie din tar care a reusit sa escaladeze un traseu n premiera. Grad de dificultate: 3.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 2 carabiniere, 3-4 pitoane, scarite. Traseul este pitonat si are 4 lungimi de coarda. Sinonim: Traseul Schwarze Rose. Durata pentru 3 echipieri:
346

3 ore. De la Zarnesti la baza traseului: 3 1/2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 24. Descrierea traseului. Intrarea pe traseu ncepe din dreptul unui marcaj al potecii turistice (triunghi albastru), dispus pe o mic creast, ridicat chiar din potec. Creasta se afl la circa 4 m n dreapta Traseului Turnuletului din Padina Popii. Primul piton este fixat la 2 m. Traseul este de coard dubl. ntaia lungime a corzii se caracterizeaz prin catarare libera, chiar pe creasta ce pleac din poteca pana se ajunge la primul piton de directie. De la acesta, la 1,75 m, se face o traversare spre dreapta pentru a prinde linia unui hornulet, pe care ne catrm n continuare pan la regrupare. Pitoanele snt btute foarte solid, dar exist si posibilitati de catrare liber. Regruparea o facem pe mica platform nierbat, intalnit la 40 m; pe traseu au rmas 8 pitoane plus 2 la regrupare. A doua lungime de coarda este mult mai dificil dect prima. Escalada ncepe pe linia ascendent a unei fisuri. De la primul piton se trece la dreapta. Atentie! Nu se foloseste al doilea piton din a doua lungime de coarda, pentru c este fixat numai ca piton de directie si nu prezint sigurant. Dup trecerea ctre dreapta ne ctarm 6 m pe un pasaj mai putin nclinat, friabil si punctat cu pernite de iarb. La captul acestui obstacol traversm ctre stnga peste un prag nalt de 0,50 m, unde se afl un piton solid. Dupa acesta continuam traversarea tot ctre stnga, peste o portiune mai dificil
347

(splat). Dincolo de spltura, escalada continu frontal, vizand un fel de hornulet n lungul cruia avem posibilitti naturale de crare pn la platforma de regrupare, unde am btut pentru asigurare dou pitoane. A doua lungime de coard are 8 pitoane, plus o lmut si 2 pitoane de regrupare. Ca si precedenta, a treia lungime de coarda se parcurge tot prin crare libera cu prize naturale. Deoarece roca este friabil, se impune mai mult atentie. De pe platforma de regrupare urcm frontal 4 m si apoi, prin intermediul a dou pitoane, traversm la dreapta o muchie vertical, n lungul creia naintm pan se ntind franghiile complet. Pentru c aici nu ne putem regrupa, aducem secunzii pe platforma nierbat si dup aceea continum escalada pn pe platrorma de regrupare, unde folosim pitonul de asigurare. n lungul celei de a treia lungimi de coarda care are 50 m, am lasat 5 pitoane, plus 1 la regrupare. Pe a patra lungime de coarda roca fiind friabil, pitoanele nu se pot fixa solid. Escalada se continu de-a lungul aceleiasi creste. La 6 m se afl primul piton lmut cu inel; urmtorul este ceva mai sus, iar ultimul 1-am batut pe vrf pentru regruparea final. A patra lungime de coarda are 40 m si 3 pitoane. Retragerea se face prin Valcelul Trectorii Fortate. Coborarea o executm pe faa opus traseului escaladat. Descrierea itinerarului n amnunt este redata la traseul indice 24. G.
348

25. ARTERA DE BAZA: BRAUL CIORINGA MARE Ramificatii pe arter: Un traseu alpin neomologat; Muchia Rchitei; 25. A. Valcelul cu Fereastra Creasta Nordica a Pietrei Craiului; 25. B. Creasta Nordic a Pietrei Craiului - Valcelul cu Fereastr; 25. C. Braul de Sus Creasta Nordic a Pietrei Craiului; 25. D. Canionul Ciornga Mare; 25. E. Lespezile Lirei; 25. H. Surplomba Hornului din Peretele Ciornga Mare; 25. I. Fisura Galben; 25. F. Hornul nchis; Brul Ciornga Mare Ramura de Jos 25. G. Creasta Nordica a Pietrei Craiului - Braul Ciornga Mare - refugiul alpin Ciornga Mare. Generalitti. Pentru a nu ne repeta cu o descriere separat, invitam pe cei care vor s parcurg traseul pe Braul Ciornga Mare pan la Vrful Ascutit s urmreasc textul arterei de baz indice 25. Ascensiunea dintre cabana Plaiul Foii si Creasta Nordic a Pietrei Craiului prin Braul Ciornga Mare prezint trei sectoare: cabana Plaiul Foii - refugiul Ciornga Mare; refugiul Ciornga Mare - Braul Ciornga Mare; limita superioar a Braului Ciornga Mare - Creasta Nordica a Pietrei Craiului. Acest itinerar n ansamblu nu prezint puncte de trecere dificile, dar cere atentie la orientare. Prispa lat si usor ascendent a Braului Ciornga Mare, vizibil si din faa cabanei Plaiul Foii, pare o esarfa verde dispus de-a curmezisul
349

n portiunea median a zonei denumite Padina lui Rie, delimitat la sud-vest de Muchia Rchitei si la nord-est de muchia ridicat ntre vile Ciornga Mare si Padina Popii. Cam la jumtatea distantei ntre aceste dou repere, braul se ramific; ramura de sus, din dreapta (ascendent), este cea mai circulat. Deasupra vii Ciornga Mare, la 1970 m alt., ramura de sus a brului se ntrerupe brusc. Ceva mai napoi de acest loc ncepe un htas, conturat pn la Creasta Nordic a Pietrei Craiului, descris n rndurile ce urmeaza (vezi textul de la descrierea arterei). Ramura de jos sau din stnga este mai dificil, htasul traversnd o zon slbatic unde numeroasele ramificatii produc greutti de orientare. Grad de dificultate: 1. B. Nu sunt necesare materiale tehnice. Traseul este nemarcat. Durata pentru 5 echipieri pe ramura de sus sau din dreapta (ascendent) la Creasta Nordic a Pietrei Craiului: 2-3ore (socotite de la refugiul Ciornga Mare). De la cabana Plaiul Foii pan n punctul de intrare pe artera de baz Brul Ciornga Mare: 2 ore. Itinerar pn la baza arterei. De la Zarnesti la cabana Plaiul Foii urmm traseul turistic 1. De la cabana Plaiul Foii, poteca nemarcat trece pe la Podul lui Cline, Izvorul Olteanului, Izvorul lui Orlovsky, Malul Galben, Adptoarea Caprelor si ajunge sub Peretele Rachitei, unde poteca se ramific: spre dreapta la Padina lui Cline, iar spre stnga la Braul
350

Cioranga Mare, pe lng refugiul Ciornga Mare. Punctul de ramificatie este semnalat cu text scris pe perete. Itinerarul pe distanta Piaiul Foii ramificatia Cline se parcurge n circa 2 ore si este redat n amanuntt la descrierea arterei de baz Padina lui Cline, indice 26 Descrierea arterei. Din dreptul textului scris pe perete, pentru a marca ramificatia spre Padina lui Caline, ne orientm la stnga n urcus usor si dup 75 m ajungem la refugiul Ciornga Mare. Cabana Ascuns, prginit, rmne n stnga la ctiva metri. De la refugiu, htasul traverseaz Muchia Rchitei (hotar ctre sud-vest pentru Padina lui Rie) si coboar prin zona cu vegetatie de-a lungul Braului Ciornga Mare. Dup 50 m de mers vedem n dreapta o mic grot. n stanga acesteia si foarte aproape de ea ncepe un traseu alpin neomologat. Autorii premierei i-au fcut descrierea n revista ,,Romnia Pitoreasc" nr. 10/1974, dar nu i-au dat numele. Acest traseu se desfsoar pe faa peretelui ce mrgineste n dreapta nceputul Brului Ciornga Mare. Grad de dificultate: 3. A. Materiale: o coard de 40 m, 10 carabiniere,2-3 pitoane. Durata pentru 2 echipieri: 2 ore. Traseul are 9 lungimi de coard si este pitonat. Pentru alpinistii neantrenati se recomand pitoane suplimentare. Ultimele dou lungimi de coard sunt comune cu traseul Hornul din Peretele Rchitei. Traseul ia sfrsit pe Muchia Timbalului Mare. Coborrea se face liber, urmand
351

descrierea traseului indice 25. B. din punctul ,,La Amvon. La mic distant de ramificatia amintit (circa 10 m) ncepe ctre dreapta, n urcus, de-a lungul unor grohotisuri, traseul Vlcelul cu Fereastr (1 660 m alt.). Intrarea pe valcel este strjuit n stnga (dreapta vii) de un tanc cu varful rotunjit. Valcelul constituie nceputul celui mai direct traseu spre Creasta Nordic a Pietrei Craiului. Pentru Vlcelul cu Fereastr, vezi indice 25. A. Tot din acest punct, dar ctre dreapta, pe malul stng al vlcelului, ncepe escalada pe traseul Muchia Rchitei. Muchia Rchitei este usor de identificat, coama ei delimitand ctre sud-vest Padina lui Rie. Traseul alpin ncepe de pe malul stang al Valcelului cu Fereastra si ia sfarsit n punctul La Amvon. Primele patru lungimi de coard se desfsoar pe creasta propriu-zisa dup care escalada continu de-a lungul Muchiei Timbalului Mare, pe traseul comun cu cel al Hornului din Braul Rchitei si Muchia din Brul cu Flori. Grad de dificultate: 3.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 15 carabiniere, 2-3 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are pasaje lungi de crare liber. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 2 1/2 ore. Trasee de legatur din punctul La Amvon: vezi indice 25. A sau 25. B.
352

De la ramificatia mentionat, htasul brului trece n continuare printr-o zon mpdurit, unde ntlnim si o mic sritoare care sfrseste pe linia de cumpan a unei muchii. Urmeaz coborrea, traversarea si urcarea pe malul opus al unui vlcel. Dup ce am strbtut 40 m prin pdure, coborm albia unui alt vlcel, trecnd n acest interval printro fereastr natural. Curnd ajungem ntr-o poart naturala, prin care coborm n albia bolovnoas a Canionului Ciornga Mare (1665 m alt.), cea mai frumoas vale de torent accesibila alpinistilor. Pentru Canionul Ciornga Mare, vezi indice 25. D. n peretele din dreapta acestei vi, denumit Peretele Ciornga Mare, s-au stabilit dou redutabile trasee alpine: Lespezile Lirei si Surplomba Hornului din Peretele Ciornga Mare. Punctele de intrare n aceste trasee snt foarte apropiate. Pentru Lespezile Lirei, vezi indice 25. E. Pentru Surplomba Hornului din Peretele Ciornga Mare, vezi indice 25. H. Pentru a continua drumul de-a lungul Brului Ciornga Mare, coborm fr dificultti pe firul canionului o distant de 20 m, dupa care, orientndu-ne la dreapta, urcm pe malul opus si n continuare urmm de-a coasta htasul conturat prin jnepeni si molizi. Dup circa 100 m, socotiti din firul Canionului Ciornga Mare, ajungem n dreptul punctului de intrare pe traseul Fisura Galben. Locul este degajat special prin defrisare
353

si semnalat cu text scris pe perete. Pentru Fisura Galben, vezi indice 25. I. Continundu-ne naintarea pe Brul Ciornga Mare ajungem dup alti 100 m pe grohotisurile revrsate n talvegul Vlcelului Splat. O saritoare surplombat, dispus n semicerc, blocheaz n amonte naintarea pe acest fir, a crui deschidere se pierde printre pereti, undeva n zona Brului de Sus, unde-si are obrsia. Malul opus al Vlcelului Splat este ultimul pasaj mpdurit al Brului Ciornga Mare. Distanta pn la gol este de circa 40 m. Apoi, cu perspectiva versantului nord-vestic al Pietrei Craiului si al blocului masiv al Muchiei Padinei Popii n fa si putin la stnga, urcm prin golul presarat cu jnepenisuri, admirnd maretia peretilor si slbticia pdurilor revrsate n stnga pana n poienile cu fanete ntrerupte de albia vii Barsei Mari. Prin grohotis sau prin tapsane cu iarb moale, poteca ne conduce n urcus usor circa 120 m, socotiti de la Valcelul Spalat, dupa care traversam scocul Hornului nchis, chiar n punctul unde acesta primeste pe stanga un afluent. Albia lui ngust si blocat de sritori nalte contribuie n amonte de brau un traseu alpin de dificultate medie. Pentru Hornul nchis, vezi indice 25. F. Din dreptul Hornului nchis (1 790m) se ramific spre stanga ramura de jos a Braului Cioranga Mare. Ramura de jos a Brului Cioranga Mare
354

strbate cea mai slbatic zon a Padinei lui Rie, cuprins ntre Hornul nchis si Padina Popii. Htasul, care la nceput este greu de identificat, se afunda n pdurea de jnepeni, ce caracterizeaz regiunea, traversnd de-a coasta ntregul bazin de obrsie al vii Cioranga Mare. Numeroasele ramificatii n toate directiile ngreuneaz mult orientarea. Dup o or de mers, htasul se ntrerupe n faa Pesterii Cioranga Mare. Pe deasupra pesterii s-a amenalat cu trepte metalice trecerea unui pasaj expus. Dincolo de el, urcusul continu. Curnd ajungem la scara de lemn. Pe treptele ei urcm pn pe creasta dintre Ciornga Mare si Padina Popii. Urmeaz coborrea n bazinul Padinei Popii pe o fa puternic nclinat. Dup 20 m, locurile se domolesc. De aici nainte, htasul ncingc de la stnga la dreapta obrsia vii n care am cobort, pn n preajma Strungii Izvorului, unde ntlneste marcajul traseelor 20 si 20. A. n continuare, urmnd ramura de sus a Brului Ciornga Mare, ncepem un urcus sustinut, lung de circa 320 m, pe htasul conturat sub marii pereti ridicati n dreapta pn la nivelul prispei nguste a Brului de Sus, care le ntrerupe semetia, separndu-i de Creasta Nordic a Pietrei Craiului. La captul distantei mentionate, braul se ntrerupe, ramanand agatat deasupra ulucului adanc al vii Cioranga Mare (1 970 m alt.), ale carei fire de obarsie sunt rzletite pe toat faa muntelui. Din acest loc incepe sectorul 3 al traseului care la
355

nceput pune cteva probleme de orientare. Pentru a continua ascensiunea spre Creasta Nordic, prsim Braul Cioranga Mare, abatandu-ne la dreapta n urcus pe faa unui valcel cu grohotis, cesi are micile obstacole nsirate pe 70 m. Dup acest interval prsim valcelul, orientandu-ne din nou la dreapta. Continuand urcusul pe un scoc nierbat, ajungem la o piramid de bolovani. Din dreptul acesteia urmm htasul conturat la stnga circa 20 m si apoi ctre dreapta urcm 80 m pe linia de cea mai mare pant, de-a lungul unui valcel ajungit diagonal pana pe Creasta Nordic a Pietrei Craiului. Traseul sfarseste pe Varful Ascutit, la 2136 m alt., foarte aproape de refugiul de la Varful Ascutit. Trasee de legtur: urmand catre dreapta (sud) Creasta Nordica ntalnirn indicatoarele spre cabana Curmatura (traseul 14. A), Piscul Baciului (traseul 8. A), cabana Curmatura prin varful Turnul (traseul 8. E). 25.A. Vlcelul cu Fereastr - Creasta Nordic Generalitati. Vlcelul cu Fereastr este denumirea unuia dintre cele mai frumoase trasee ntre refugiul Cioranga Mare si Creasta Nordic a Pietrei Craiului. Denumirea a fost inspirat de arcada natural spata n peretele unei coame de piatr, desprins din Muchia Timbalului Mare. Arcada situata la obrsia Valcelului cu Fereastra permite trecerea din acesta n Valcelul cu Smirdar.
356

Traseul ncepe din Braul Cioranga Mare si se desfsoar de-a lungul a trei valcele diferite: VaIcelul cu Fereastr, Valcelul cu Smirdar (la care ajungem trecnd prin fereastra mai sus amintit) si portiunea superioar a Canionului Cioranga Mare, a carui obarsie se afl sub Creasta Nordic a Pietrei Craiului. Grad de dificultate: 1. B Traseul se escaladeaz prin crare liber si este nemarcat. Pasajele dificile snt situate numai n lungul Vlcelului cu Fereastra, totaliznd circa 140 m diferent de nivel. Materiale tehnice: o coard de 20 m. Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 25. Descrierea traseului. De pe limba de grohotis situat la circa 60m de mers pe Brul Ciornga Mare, ne orientm spre dreapta, urcnd prin grohotis n lungul vlcelului abia conturat. Dup 30 m ntlnim o sritoare surplombat pe care o depasim folosind pentru sprijin jnepenii aninati deasupra. Dup acest obstacol, valea se contureaz perfect, avnd aspectul unui scoc ngust, ntrerupt din loc n loc de sritori. Pe muchiile ce o mrginesc se nalt turnuri de calcar, fcnd parcursul mai agreabil. Continuand escalada, prsim firul vii si ne ctrm ctre stnga pe feele versantului drept, evitand n acest fel o sritoare. Ceva mai sus valea se n-gusteaza, obligandu-ne s revenim pe fir. Obstacolul de circa 12 m pe care-l ntalnim imediat ne supune
357

unui prim examen de crare liber elementar. Regrupati deasupra lui, relum urcusui pe faa nierbat din dreapta vaii pe care uneori porneste grohotisul instabil. La captul de sus al pasajului ntalnim un horn nalt de 20 m. Prizele bune si jgheabul ngust permit naintarea prin ramonaj. Pentru a ocoli o nou limb de grohotis, urcm pe feele din dreapta vii, dincolo de care urmeaz dou saritori nlntuite. Ultima sfrseste n dreptul marii ferestre prin care trecem n Vlcelul cu Smirdar (1 800 m alt.). Ajunsi n Valcelul cu Smirdar, decorul se schimb complet. n locul peretilor verticali si al culoarului ngust lsat n urm, ni se nfatiseaz o vale plin cu vegetatie. Htasul ne conduce n urcus sustinut, neavand puncte periculoase. Dup circa 150 m diferent de nivel, ajungem ntr-o zon npdit de jnepeni, situat la obrsia vlcelului. Locului i se spune La Amvon. Din acest punct se ramific spre stnga (nord) Brul de Sus, strecurat pe sub pereti pn n apropierea locului unde se afla, pe Creasta Nordica, refugiul de la VrfuI Ascutit. Pentru Brul de Sus, vezi indice 25. C. Din punctul La Amvon ctre stnga (nord) continum traseul nostru pe lang perete, trecand prin Portita Acului de la Amvon, nume inspirat de acul de piatr a crui siluet cu totul particular se evidentiaz n regiune. Dupa portit coborm sustinut pan n valcelul plin cu grohotis al Canionului Cioranga Mare (zona de obrsie). Orientandu-ne la dreapta, ncepem
358

urcusul n lungul acestuia, depsindu-i micile obstacole direct sau prin ocoluri ctre stanga, pe feele nierbate. Escalada ia sfarsit dup circa 300 m distant, pe Creasta Nordic a Pietrei Craiului, ntr-o strung situat la nord de varful Timbalul Mare. Trasee de legtur spre: cabana Curmtura (traseele 8.D si 14. A); Piscul Baciului (varful La Om) (traseul 8. A). 25.B. Creasta Nordic - Vlcelul cu Fereastr Generalitti. Vlcelul cu Fereastr este denumirea traseului alpin ce permite drumetilor s coboare de la Creasta Nordic la cabana Plaiul Foii, trecnd pe lnga refugiul Ciornga Mare si fosta Cabana Ascuns, acum praginit. Traseul strabate trei valcele diferite: firul de obrsie al Canionului Cioranga Mare, Valcelul cu Smirdar si Valcelul cu Fereastra, terminandu-se n Braul Ciornga Mare, aproape de refugiul Ciornga Mare. Grad de dificultate: 1. B. Pasajele de crare snt situate numai pe ultima portiune a traseului, depsindu-se far ajutorul materialelor tehnice. Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la refugiul Cioranga Mare la cabana Plaiul Foii: 1-2 ore. Traseul este nemarcat pe toat desfsurarea lui. Descrierea traseului: Intrarea pe traseu este situat pe Creasta Nordica, la circa 350 m de
359

Varful Ascutit (vezi traseul Crestei Nordice, sfarsitul etapei I si nceputul etapei a II-a, nordsud, traseele 8 si 8. A). Coborrea ncepe din strunga adncit pe creast, chiar sub varful Timbalul Mare (nainte de a ncepe dinspre nord urcusul pe varf), n lungul unui valcel care este firul de obrsie al Canionului Cioranga Mare. Versantul drept al acestuia l formeaz un perete cu stratele nclinate vertical, avand aspectul unor coloane n ruin. Intr-un punct al peretelui mentionat putem identifica, chiar de pe linia crestei, o ,,fereastr (perforatie), ea fiind un indiciu suplimentar c suntem pe drumul cel bun. Parsind strunga, coboram pe htasul conturat n lungul vii, ocolind grohotisurile sau micile sritori ntalnite. De obicei se urmeaza feele nierbate situate pe dreapta vii, iar n final chiar firul ei. Pasajul, lung de circa 300 m, sfarseste ntrun loc degajat de pereti, valea strabtand n aval o zon nierbat si punctat de jnepenisuri compacte. Cercetand atent locurile unde am ajuns, vom identifica la 30-40 m mai jos htasul conturat pe Braul de Sus, care traverseaz de-a coasta faa muntelui. Pentru Brul de Sus, vezi indice 25. C. Fr s ajungem la htasul mentionat, prsim firul vii, traseul nostru orientndu-se ctre stnga, urcnd si trecnd la mici intervale dou muchii nguste, cea de-a doua cu o trecere mrginit n dreapta de un tanc de mici dimensiuni. Trecerea este denumit Portita
360

Acului de la Amvon. Dincolo de ea ptrundem n zona, denumita ,,La Amvon", acoperit n bun parte de jnepenisuri. Depsind zona cu jnepeni, ne angajm ntr-o coborare mai accentuat n lungul Valcelului cu Smirdar, delimitat n stanga de Muchia Timbalului Mare. Intervalul, care msoar circa 350 m, ia sfrsit n drepta catorva tancuri, unde, catre stanga, trecem prin ,,fereastra n Valcelul cu Fereastr (1 800 m alt.). Pan la Braul Cioranga Mare mai avem de coborat 140 m diferent de nivel. Valcelul cu Fereastr prezint la nceput un horn de 30 m. Prizelc bune si scocul ngust permit coborarea fara dificultti. Urmeaz o succesiune de 3 sritorir ntrerupte ntre ele de pasaje nierbate sau pline cu grohotis. n continuare, valea si domoleste pantele, devenind mai primitoare. n portiunea final, nainte de a ajunge la Braul Cioranga Mare, ntalnim o treapt usor surplombat, peste care coboram, folosind pentru sprijin jnepenii crescuti deasupra. La 30 m de acest ultim obstacol ntalnim Braul Cioranga Mare care, urmat ctre dreapta, ne conduce pe Creasta Nordic. Pentru Braul Cioranga Mare, vezi artera indice 25. Acelasi brau, urmat ctre stanga, ajunge dup 60 m pe Muchia Rachitei. Dincolo de aceasta, ctre dreapta, ntalnim refugiul Ciornga Mare si vechea constructie, acum prginita, a refugiului Cabana Ascuns. De la refugiul Cioranga Mare coboram la cabana Plaiul Foii n 1361

2 ore, urmand poteca nemarcata care se ramific spre dreapta n coborare, dup ce am parcurs mai ntai o distant de 75 m de la adpost. Traseul este descris n sens invers la artera de baz indice 26. 25.C. Braul de Sus - Creasta Nordic Generalitti. La fel ca Brul de Mijloc, Brul de Sus ncinge o bun parte din versantul nord-vestic al Pietrei Craiului. Esarfa lui verde, ntrerupt pe mici portiuni, este mai putin npdit de jnepeni. El ncepe dintr-un punct situat la sud de Varful Ascutit si sfarseste la nord-est de Peretele din Padina Lncii. Portiunea cuprins ntre valea Spirlei si Peretele din Padina Lncii este mai putin cunoscut, regiunea fiind lipsit de un adpost apropiat care s asigure nnoptarea la ntoarcerea din traseu. Portiunea tratat de noi n randurile ce urmeaz se refer la zona cuprins ntre punctul La Amvon si Creasta Nordica a Pietrei Craiului, la sud de Varful Ascutit. Pan n punctul La Amvon ajungem consultand traseele indice 25. A sau 25. B. Grad de dificultate: 1. A. Traseul nu are puncte de trecere dificile. Durata pentru 3 echipieri: 1 1/2 or. Pentru intrarea pe traseu, vezi si traseul indice 25. Descrierea traseului. Din punctul La Amvon ne orientm ctre stnga, urmand htasul conturat prin padurea de jnepeni ce caracterizeaz regiunea. La limita de nord a pdurii depsim o
362

muchie si coboram n albia larg si nierbat a Canionului Ciornga Mare, al carui fir n amonte constituie portiunea superioar a traseului Valcelul cu Fereastra. Dup ce intersectm firul mentionat urcm sustinut pe panta presrata cu jnepeni depsim din nou o muchie si coboram apoi accentuat spre grohotisul adunat n Valcelul Splat. Din firul acestuia urmeaz un urcus mai lung pan pe o coama npdit de jnepeni. n continuare, brul se nscrie pe o prisp, purtndu-ne pe sub pereti nalti, traversand cateva vlcele, dintre care HornuI nchis este cel mai conturat. La mic distant de talvegul Hornului nchis, braul se orienteaz la dreapta pe lang un palc de jnepeni, ptrunzand pe grohotisul unui valcel, a crui obarsie ncepe de sub Creasta Nordic. Urcand n lungul acestuia circa 15 minute, ajungem la stalpul indicator din zona refugului de la Varful Ascutit, unde traseul ia sfrsit. Trasee de legtur spre: cabana Curmtura prin Padinile Frumoase (traseul 14.A); cabana Curmtura prin varful Turnul (traseul 8.E); Piscul Baciului (varful La Om) (traseul 8.A). 25.D. Canionul Ciornga Mare Prima escalad: 16-18 iulie 1939. Generalitti. Canionul Cioranga Mare este cea mai impuntoare vale de torent adncit deasupra Braului Cioranga Mare. Ea este afluentul principal al Padinei lui Rie; se parcurge de alpinisti numai pe portiunea dintre Braul Cioranga
363

Mare (1 665 m alt.) si Braul de Sus (1980 m alt.). Grad de dificultate: 3.A. Materiale: 2 corzi de 40m, 6-8 pitoane, 15 carabiniere. Traseul are n portiunile dificile pitoane jalon; sunt necesare pitoane suplimentare. Se escaladeaz mai mult prin crare liber. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 25. Descrierea traseului. Din punctul n care Braul Cioranga Mare traverseaza Canionul Cioranga Mare (1665 m alt.) ne orientm la dreapta, urcand prin firul canionului spre primele obstacole ale traseului. Peretii verticali ce mrginesc valea si turnurile nalte raspandite n adancime dau locului unul din aspectele cele mai marete. Fr dificultate ocolim sau depasim direct o succesiune de sritori nu prea nalte. Dup cteva sute de metri canionul se ngusteaz, schimbandusi directia ctre stanga. Din acest loc, sritorile devin tot mai inaccesibile. Pasajele surplombate din cauza unor mici grote ne ntrerup naintarea directa obligandu-ne la ocoluri pe fete. Remarcm n mod deosebit ,,Sritoarea cu Grot, spalata si cu portiuni surplombate, unde escalada o efectuam cu ajutorul pitoanelor. Portiunea finala, dincolo de sritoarea mentionat, prezint o serie de obstacole tot mai usoare, sfarsind ntr-o zon nierbat. Acest ultim pasaj (zon nierbat) este nclinat si ia sfrsit nu departe de punctul La Amvon situat n dreapta, la obarsia Valcelului cu Smirdar, pe
364

Traseul Valcelului cu Fereastr. Iesirea din traseu o efectum urmand firuI de obarsie al canionului pana pe Creasta Nordica a Pietrei Craiului. Trasee de legatur spre: Piscul Baciului (traseul 8.A.); zona refugiului de la Varful Ascutit (traseul 8.D.). 25.E. Lespezile Lirei Prima escalad: 8 - 9 iunie 1957. Generalitti. n peretele Ciornga Mare, situat pe dreapta Canionului Ciornga Mare, s-a stabilit unul din traseele alpine de mare dificultate, denumit Lespezile Lirei. Punctul de intrare este la circa 10 m mai sus de locul unde poteca Braului Cioranga Mare traverseaz canionul. Grad de dificultate: 5.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 2 - 3 pitoane, scarite. Traseul este pitonat. Durata pentru 2 echipieri: 34 ore. De la cabarta Plaiul Foii la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 25. Descrierea traseului. Din punctul n care Braul Cioranga Mare traverseaza talvegul plin cu grohotis al Canionului Cioranga Mare (1 665 m alt.) ne orientam la dreapta, urcand circa 10 m pe firul canionului. Aici identificm, pe dreapta vii (stanga cum urcam), la baza peretelui ce se nalt impresionant deasupra noastr, hornul care constituie prima lungime de coarda a traseului. El msoar 35 m si se escaladeaz prin ramonal, fra pitoane, pan pe platforma de regrupare. n a doua lungime de coarda pstram directia initial,
365

ocolind la mici intervale palcuri de jnepeni. Regruparea o executm la baza unei fisuri n diedru. Pitonul este fixat n tavanul unei surplombe. Obstacolul celei de-a treia lungime de coarda este fisura amintit. Escalada ei, numai prin opozitie, este extrem de dur si pretinde capului de coarda cunoasterea perfect a tehnicii acestui gen de crare. n cea de-a patra lungime de coarda naintm oblic catre dreapta, de-a lungul unui pasaj lung de 4 m . Un piton prevzut uneori cu o bucla marcheaza punctul din care executm o traversare mai dificil catre dreapta. Dupa aceasta ne catram pe linia unei fisuri pan la baza surplombei aflate mai sus, unde ne regrupam. Initial, n a cincea lungime de coarda, urcm oblic ctre dreapta, depsind la mic distant un bloc stancos proeminent. Urmeaz o fisura prevzut cu cateva pitoane, ce sfrseste la nivelul unei barne. Fr prea mult greutate ne abatem din acest punct tot ctre dreapta, gsind n final posibilitatea de a urca pe varful unui tanc mic, pe care ne regrupm. Printr-o traversare descendent catre dreapta, aflat la nceputul celei de-a sasea lungime de coarda , reusim sa prindem linia verticala a unui perete fisurat, pe care-1 escaladm pan pe brana lat, vizibil nc de la plecarea pe traseu. Pitonul pentru asigurarea n regrupare l gasim la dreapta liniei traseului. A saptea lungime de coarda o desfasurm ctre stanga, n lungul branei. Remarcam pe aceast portiune trecerea peste o mica denivelare. Regruparea o executam
366

sub ultimul pasaj al traseului, punctat ntre altele si de trei pasaje usor surplombate. Punctul cel mai dificil al traseuIui l constituie a opta lungime de coarda, care msoara circa 46 m. De la plecare depsim o prim surplomba, ocolind-o prin dreapta. Apoi urmm linia vertical a peretelui pn la baza unui horn pe care-1 evitm prin dreapta si, cu ajutorul unui piton, ajungem deasupra lui, la baza celei de-a doua surplombe. n continuare depasim succesiv surplomba a doua, un horn suspendat si surplomba a treia, terminand escalada n dreptul unor jnepeni crescuti pe creast. Iesirea din traseu se face n urcus catre dreapta, pe muchia ferastruita ce ia sfrsit n dreptul Braului de Sus. Urmad catre stanga Braul de Sus, ajungem n circa 40 minute pe Creasta Nordic a Pietrei Craiului. Pentru BrauI de Sus vezi indice 25.C. Acelasi brau, urmat la dreapta, sfarseste dup o mic distant n punctul La Amvon, situat n dreapta, la obarsia Valcelului cu Smirdar pe traseul Valcelului cu Fereastr (indice 25.A sau 25.B). n ultima vreme, portiunea final a traseului nu se mai parcurge, coborarea efectundu-se pe un scoc pn pe Braul Cioranga Mare. 25.H. Surplomba Hornului din Peretele Cioranga Mare Prima escalad: 7 iulie 1971. Generalitti. Peretele care formeaz versantul drept al Canionului Cioranga Mare a
367

primit numele de Peretele Cioranga Mare. Pe linia lui de cea mai mare pant, vizand n portiunea final o impresionant surplomb, maestrul sportului Dumitru Chivu si maestrul emerit al sportului Matei Schenn au stabilit un redutabil traseu alpin. n portiunea inferioara, obstacolele ntalnite pe parcurs se depasesc prin crare libera, iar n cea superioar, escalada complicat cere ctrtorilor o tehnica de clas nalta. Grad de dificultate: 5.B. Materiale: 2 corzi de 40 m , 25 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 7 lungimi de coard. durata pentru 2 echipieri: 3-4 ore. De la cabana Plaiul Foii pan la baza traseului: 2 ore. Descrierea traseului. n aval de intrarea pe traseul Lespezile Lirei, a 2-3 m, se afl punctul din care ncepe escalada traseului nostru. In prima lungime de coarda care msoara 40 m, ne catram liber intersectand, printr-o abatere ctre dreapta, si traseul Lespezile Lirei. Regruparea o executam dincolo de un palc de jnepeni. Orientati ctre dreapta deosebim conturate n perete trei scocuri. Scocul din stanga reprezint obstacolul celei de a doua lungime de coarda Prizele bune ne permit o escalad libera, folosind pentru asigurare, pe desfasurarea celor 40 m de coard, doar un piton. n a treia lungime de coarda, pasajele devin nclinate. Prizele bune ne permit nsa sa insistm n crare liber, pitoanele folosindu-le rareori si numai n punctele cheie. Astfel, pn pe platforma
368

de regrupare, ntlnit la 30 m, au fost necesare numai trei pitoane. Reluand escalada n a patra lungime de coarda, acordam multa atentie nalntrii, mai ales c obstacolele puternic nclinate, comport lucrul la scrite pe cteva pitoane fixate mai slab. De retinut ca aici pasajele de crare liber, care abunda, sunt extrem de delicate, ceea ce pentru lider este foarte important, el fiind obligat s-si controleze n permanent echilibrul n timpul naintrii. Platforma de regrupare, punctat de cativa jnepeni, o ntlnim dup circa 35 m. Ea este un bun prilej pentru odihn si pregtirea materialelor n vederea depsirii celui mai dificil obstacol de pe traseu marele horn - blocat la iesire de un tavan. Cei 15 m care ne despart de acesta prezint de fapt preludiul celei de a cincea lungimi de coarda Dupa aceast distant si n continuare ne angajm ntr-o ctarare compliact. n afara dirijarii corzilor, vom acorda o atentie deosebita lespezilor instabile din interiorul obstacolului. Regruparea o efectum dup ntinderea completa a celor 40 m de coarda, la 3 m sub tavanul ce nchide iesirea din horn. Obstacolul initial al celei de a sasea lungime de coarda l reprezint ultimii 3 m ce ne despart de tavan. Pan sub el introducem corzile n pitoanele existente. Astfel asigurati, ncepem atacul ,,Tavanu1ui Negru, pentru a carui trecere direct folosim pitonul cu expansiune fixat de realizatorii traseului. n felul acesta rezolvm trecerea direct a proeminentei, iesind in afara verticalei peretelui
369

circa 2 m. Dincolo de Tavanu1 Negru, pasajul nu-si pierde din dificultate, dar revine la vertical. Ajutati de pitoan si folosind la maximum scritele, naintm extrem de greu din cauza corzilor, care au frecare mare. De aceea, dup 25 m, suntem obligati s executm regruparea la piton" n scrite. Ultimii 35 m, ct masoar a saptea lungime de coarda, i parcurgem pe o faa splat, pe verticala creia nu putem nainta decat folosind pitoanele. Si aici ntalnim un piton cu expansiune, fixat pentru a rezolva trecerea peste o spltur. Traseul ia sfarsit pe muchia care, urcat ctre dreapta, ne conduce n Braul de Sus, traseul indice 25.C. O coborare mai direct n Braul Cioranga Mare este redata la traseul indice 25. I. 25.I Fisura Galben Prima escalad: 5 iulie 1971. Generalitti. Traseul abund n pasaje de crare liber, foarte delicate. In a doua si a patra lungime de coarda considerate cele mai dure, capul de coarda are de rezolvat cateva treceri complicate unde ndemanarea si fantezia sunt hotratoare. Prin pozitia traseului faa de regiune, alpinistii si pot completa cunostintele asupra unei lungimi de coarda slbatice, delimitat de cele dou bruri: Brul Cioranga Mare si Brul dc Sus. Grad de dilficulate: 5.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 5 pitoane, scarite. Traseul este pitonat si poate fi parcurs n conditiile existente numai de alpinisti bine antrenati. Durata
370

pentru 3 echipieri: 3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 2 1/2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 25. Descrierea traseului. Din punctul de ramificatie, semnalat n textul arterei de baza, ne abatem la dreapta, urmand un pasaj n culoarul de jnepeni, pan la baza traseului. Obstacolul initial, pe verticala caruia urmeaz sa desfasuram prima lungime de coarda, prezint o Fisur nchis, in lungul careia urcam cu ajutorul pitoanelor. O bun platform ntlnit la 4 m ne permtie sa executam regruparea. A doua lungime de coarda reprezint portiunea cea mai dur a traseului. Primii 8 m de esca1ada nu-si schimb prea mult nftisarea fa de obstacolele ntlnite in precedenta lungime de coarda, n continuare, ns, fisura se deschide mult, nclinandu-se oblic ctre dreapta si surplomband frecvent. Frecarea corzilor si finetea prizelor ntanite ngreuneaz inaintarea. Intervalul ia sfarsit pe o barna ngusta, unde ne regrupm. A treia lungime de coarda, mai usoara dar totusi expusa, o ncepem cu o traversare de 3 m catre dreapta. Dupa aceast distant ne regrupm, folosind pentru asigurare cele doua pitoane existente. A patra lungime de coarda se apropie prin dificultate de pasajele celei de a doua lungimi de coarda. La nceput folosim pentru naintare linia unei fisuri complet verticala, care prezinta la diferite intervale pitoane pentru asigurare. ntr-un punct n surplomba zbovim mai mult, pentru a lua msuri in vederea dirijri fr frecare a corzilor
371

prin pitoane. Deasupra surplombei, peretele pierde din nclinatie, ceea ce ne permite s naintm prin crare liber pan la platforma de regrupare pe care o ntalnim dupa derularea celor 40 m de coarda. Escalada ultimei lungimi de coarda nu prezint pasaje care s depseasca gradul 4 -5 de dificultate. De aceea, pe alocuri crarea libera ne permite s naintm mai repede. Intervalul ia sfrsit dup 40 m, pe o muchie ajungita din dreptul parau1ui Cioranga Mare spre Braul de Sus. Coborrea. n cazul cand nu vrem s ajungem pe creasta, la Brul de Sus, putem efectua coborarea pe un itinerar mai dificil. Astfel, orientndu-ne ctre stnga (cu spatele pe directia n care am urcat traseul), coborm n diagonal pn n Vlcelul Splat, aflat destul de aproape. Dup ce i traversm talvegul si urcm pe versantul opus, ajungem pe o muchie. n acest loc vedem conturat un scoc, n lungul cruia fr dificultti, coboram pana pe Braul Cioranga Mare. 25 F. Hornul Inchis Prima escalad: 6 iunie 1939. Generalitti. Hornul nchis este numele uneia dintre vaile de abrupt adancit pe versantul nord-vestic al Pietrei Craiului, n zona strbtut de-a curmezisul de Braul Cioranga Mare, si face parte din ansamblu de torenti ce apartin Padinei lui Rie. Denumirea foarte sugestiv vine de la sritoarea nalt si inaccesibil ce ntrerupe hornul n treimea lui mijlocie, oblignd alpinistul la un
372

mic ocol. Pentru alpinisti, Hornul nchis prezint interes numai n portiunea centrala, care ncepe de la 1 790 m, alt. (din Braul Cioranga Mare) si sfrseste la 2 000 m alt. (pe Braul de Sus, nu departe de punctul ,,La Amvon). Portiunea superioara, situat n amonte de Braul dc Sus, se parcurge foarte rar. Grad de dificultate: 2.A. Materiale: o coard de 40 m, 2-3 pitoane, carabiniere. Traseul se escaladeaz prin crare libera, franghia ntrebuintandu-se pentru asigurarea coechipierilor si eventual pentru tractionarea rucsacurilor. Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 3 - 31/2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 25. Descrierea traseului. Din Brul Cioranga Mare urcm ultimele pante inierbate ctre gura Hornului nchis, aflat n dreapta. Hornul, mrginit de pereti foarte apropiati, este ntrerupt frecvent de sritori ce nu depasesc 10 - 12 m, pe care le trecem fie direct, fie ocolindu-le. n general, obstaco1ele sunt elementare, dar pun probleme de securitate in timpul umed cand roca devine alunecoas. La 1940 m alt., Hornul nchis este ntrerupt de o sritoare inaccesibila , nalt de circa 60 m. Orientandu-ne catre dreapta, pe versantul stang al vii, evitam obstacolul, urmand un brau care se ngusteaz pe circa 10 m. Cu ajutorul a dou pitoane trecem acest pasaj, continuand traversarea pan n albia unui valcel cu panta nclinata. Urcand de-a lungul acestuia, ajungem pe Braul de
373

Sus (traseul indice 25.G), unde de obicei alpinistii considera escalada terminat. 25.G. Creasta Nordic - Brul Ciornga Mare Refugiul Ciornga Mare Generalitti. Braul Cioranga Mare se parcurge frecvent de la Creasta Nordic spre refugiul Cioranga Mare si mai departe la cabana Plaiul Foii. Grad de dificultate: l.B. Nu sunt necesare materiale tehnice. Durata pentru 2 echipieri: 2 ore. Pan n zona refugiului de la Varful Ascutit, pe Creasta Nordica vezi traseele 8 sau 14. Descrierea traseului. De pe platforma refugiului de la Varful Ascutit urmam Creasta Nordic spre nord circa 60 m, lsand n stanga un valcel. Dup distanta mentionat parsim creasta, coborand la stanga (circa 80 m), de-a lungul unui valcel nierbat (valcelul si contureaza albia aproape paralel cu Creasta Nordic). La sfrsitul intervalului ne orientm la stanga spre o momaie dn pietre, situat la 20 m. Din dreptul ei, urmam un htas, coborand 40 m printre jnepeni. De aici traversam catre stanga intr-un valcel pe ale carui fee coboram pan pe Braul Cioranga Mare. Ctre stanga, htasul braului, conturat numai pe sub perete, intersecteaz la 320 m Hornul nchis. La 120 m de reperul amintit intrm n pdure si dup nc 40 m, ajungem n Valcelul Spalat. Fara schimbm directia, parcurgem prin pdure alti 200 m, ter-minand intervalul n talvegul plin cu
374

grohotis al Canionului Cioranga Mare. De aici urmand 20 m prin bolovnisul canionului si, orientati ctre dreapta, urcam, trecem printr-o fereastr si depasim o muchie, dincolo de care coboram din nou. Pe desfsurarea pasajului urmtor, lung de 100 m, depasim nc dou muchii si o sritoare nclinata, intersectm grohotisul revrsat din Valcelul cu Fereastr si urcm printre jnepeni ultimii 60 m ce ne despart de Muchia Rchitei. La 40 m de aceasta se afl refugiul Ciornga Mare si mai jos adpostul Cabana Ascuns, paraginit. Trasee de legtur spre: cabana Plaiul Foii (vezi artera de baza indice 26, traseul descris n sens invers). 26. ARTERA DE BAZ: PADINA LUI CLINE Ramificatii pe arter: n Peretele Rchitei: 26.A. Hornul din Brul Rchitei; 26.B. Creasta din Brul cu Flori. n Padina lui Caline, versantul stng: 26.C. Brul de Mijloc. n Vcelul Caprelor: 26.D. Vlcelul Caprelor; Degetul lui Cline, cele 4 trasee; 26.O. Traseul cu Narcise. n Padina lui Caline, versantul drept: 26.E. Hornul Adnc din Padina lui Caline; 26.F. Creasta Soimilor; Vlcelul Secundar al Hornului Adnc; 26.G. Creasta Prieteniei; Muchia Arinului; 26.H. Fisurile Centrale; 26.I. Creasta Coarnele Caprei; 26.J. Fisura Verde; 26.K. Creasta Frumoas din Padina
375

lui Caline; 26.L. Hornul Piticului; 26.M. Creasta Piticului. Generalitti. Padina lui Cline si are firele de obrsie n zona nalt a Pietrei Craiului, delimitat la nord-est de Muchia Timbalului Mare, iar la sud-vest de Muchia dintre Timbale si de o ramur secundar desprins din aceasta. Puntea de legtur dintre aceste dou muchii o formeaz Creasta Nordic a Pietrei Craiului, pe desfsurarea creia se afl Saua Clineului. Din punct de vedere turistic, valea prezint dou zone complet diferite: zona superioar (alpin), ntre saua Clineului si marea sritoare denumit Malul Galben sau Glbnarea din valea Clineului, situat mai jos de scara de fier; zona inferioar (subalpin), de sub Malul Galben pn la punctul de confluent. n zona superioar (2100-1500 m), Padina lui Caline are aspectul unui canion ngust, cu talvegul plin de grohotisuri, ntrerupt din loc n loc de sritori. Pe versantul drept, Clineul are patru afluenti: Clineul Mic, Vlcelul Piticului, Vlcelul Secundar al Clineului1 si Hornul Adnc. Jgheaburile lor de piatr alb, peretii laterali,
Dupa unii alpinisti Valcelul secundar al Calineului ar fi situat n zona de obrsie a Padinii lui Caline. In lucrarile cercetate de noi acestuia i se spune Calineul Mic. Noi respectam schitele si indicatiile lui I.I. Dunareanu care situaeaza Valcelul secundar al Calineului intre creasta Coarnele Caprei si peretele inferior si cel superior strabatut de traseul alpin Fisurile Centrale. Firul Secundar al Calineului este format in zona lui de obrsie de doua jgheaburi pietroase numite: Zavorul (traseu de gradul 3A) si Hornul Inghetat (traseu de gradul 2B) 376
1

precum si crestele ce le delimiteaz - Creasta de Sus, Creasta Piticului, Creasta Coarnele Caprei, Creasta Soimilor, prelungit n portiunea superioar cu Creasta Frumoas si Creasta Prieteniei - reprezint pentru alpinisti cele mai frumoase si mai redutabile trasee alpine din regiune. n zona inferioar (1500-840 m), albia vii nu are continuitate si initial este seac. Ceva mai jos, ea primeste din stnga apa limpede adus de Izvorul Olteanului, pe care o pierde, prin infiltratie n grohotis, cnd iese n Podul lui Cline (zon acoperit de fnete), rmnnd din nou seac. Din acest loc, malurile vii se deschid mult, iar firul ei nu mai poate fi urmrit, pierzndu-se, far a avea un punct de confluent, prin poienile care sfrsesc pe dreapta vii Brsei Mari. Padina lui Cline este valea care strbate cea mai frumoas zon de abrupt a Pietrei Craiului, fiind n acelasi timp si coloana vertebral din care se desprind cele mai renumite trasee alpine sau de interes turistic, cum ar fi Brul de Mijloc, Vlcelul Caprelor sau Creasta Coarnele Caprei. Pentru a vedea frumusetile nebnuite ale acestei regiuni, far marcaj turistic, drumetii si alpinistii au de rezolvat urmtoarele probleme: 1) Identificarea si urmarirea potecii de acces (nemarcata) ctre zona nalt, pn la limita superioar a pdurii; 2) Parcurgerea n continuare a unui traseu pn la creasta principal a masivului sau la alt obiectiv
377

din regiune; 3) Depsirea obstacolelor naturale, greu accesibile, care selectioneaz drumetii dup aptitudinile fizice si de ctrtor. Pentru a usura gsirea traseului dorit, separm sectoarele ce compun artera de baz Padina lui Cline, nsirate din aval n amonte, n urmatoarea ordine: a) Trasee din Peretele Rchitei. b) Trasee pe versantul stng al Padinei lui Cline. c) Trasee n Vlcelul Caprelor, situat ctre vest, dincolo de versantul stng al Clineului. d) Trasee pe versantul drept al Padinei lui Cline. Din aceste subunitti se ramific si alte trasee alpine descrise n capitolul sectorului respectiv. Adugm c n regiune snt stabilite mai multe trasee cunoscute de noi, dar nu le putem publica, din lips de itinerar pn la baza arterei. Din Zrnesti urmm drumul marcat cu band rosie (descris n amnunt la traseul 1), care ne conduce pe lng Brsa Mare, la cabana Plaiul Foii. Distanta pn la aceasta este de 13,100 km si poate fi parcurs pe jos n 2 ore. Itinerarul, desfasurat prin lunca Brsei Mari, trece prin punctele: Priboaia, Crucea lui Grnit, Gura Brsei Fierului (km 6,500), Sub Bortil (km 7,900), Vadul de Mijloc (km 9), Gura Brsei lui Bucur (km 10,500).

378

Descrierea arterei. De la cabana Plaiul Foii traversm Brsa Mare pe pod. Apoi ne abatem ctre stnga (est), mergnd pe la poala dealurilor, paralel cu Brsa Mare, aflat mult la stnga. Dupa 250 m de mers ntlnim un pru, n dreptul caruia prsim soseaua pe o potec conturat pn n culmea dealului. Din acest loc, poteca, mai putin pronuntat, se orienteaza jumatate la dreapta, strbtnd lstrisul si cmpurile de fnete de pe Podul Clineului. Treptat, parcursul se abate ctre sud (dreapta), spre abruptul impuntor al Pietrei Craiului, ridicat n fat. n aceast zona naintm n lungul unui drum adncit de rotile tractoarelor. La 1010 m alt. ntlnim Izvorul OlteanuIui, pru care curge prin albia adncita n dreapta drumului nostru. Urmam o vreme malul lui drept, apoi ne deprtam de el, depsind n urcus o portiune de teren acoperit cu pdure de molid, si intram ntr-o frumoas poian n lungul creia urcm. n fa vedem primele nltimi ale Clineului, identificnd cu usurint Hornul din Brul Rchitei, adncit n seninrile albe, deasupra padurii, si pata galben caracteristica n peretele inferior, sub brul padurii, denumita de localnici Glbnarea din valea Clineului sau Malul Galben. Avnd ca reper acest perete, urcm condusi de potec si dup o or de mers (de la cabana Plaiul Foii) ajungem la limita inferioar a grohotisurilor scurse peste Malul Galben (1270 m alt.). Acesta este de fapt marea treapt ce delimiteaz Padina lui Cline ntre portiunea
379

superioar si cea inferioar. Un intrnd de mari dimensiuni, mrginit n stnga de colti avntati spre cer, d locului un aspect de circ cu panta foarte nclinat si plina de grohotisuri. n regiunea aceasta, la 50-60 m n dreapta si mai sus, pe grohotis se afla Izvorul lui Orlovski. Dup cum precizeaz scrierile mai vechi Izvorul lui Orlovski a fost amenajat ulterior de un capitan de artilerie care a statornicit ntr-un gvan natural apa venit prin crpturile muntelui, s astmpere setea drumetilor. Dup aprovizionarea cu apa, urcm marele con de grohotis, urmnt htasul nierbat situat sub peretele din stnga noastr (cum urcm). Panta, foarte nclinat, ne d prilelul s cstigm repede nltime si n mai putin de 10 minute, socotite de la izvor, ajungem n dreptul unui vlcel ajungit spre stnga printre peretii muntelui (1380 m alt.). Din acest punct avem dou posibilitti de a continua urcusul : Varianta I. Din poteca pe care am urcat de la izvor ne abatem stnga si dup circa 30 m ntlnim primele sritori ale unui vicel, n lungul cruia ne ctrm. n dreapta noastr se vd crucea si placa fixate n memoria unuia din cei multi czuti din neatentie. Mai sus de acest punct, obstacolele vlcelului se nspresc, obligndu-ne uneori s iesim pe feele din dreapta lui. n portiunea final reintram pe firul vlcelului, plin cu grohotis mrunt, strecurndu-ne pe sub ctiva coltani de stnc, boltiti ameninttor deasupra
380

noastr. Iesirea pe creast este foarte anevoioas din cauza grohotisului mrunt si zgrunturos. Folosind micile trepte fcute de drumeti sau sprijinindu-ne de cte o rdcin, ajungem pe creasta punctat cu pini care-si leagn tulpina deasupra golului lsat de perete. O frumoas perspectiv ctre masivele Papusa si Fgras ne rsplateste oboseala drumului. Din acest loc ne abatem la dreapta, urcnd pe linia crestei. Dup circa 80 m prsim creasta, trecnd pe versantul opus traseului urcat de noi, unde, printre altele, avem de executat o traversare expus. Dincolo de aceasta si ceva mai sus intersectm printr-o sa linia crestei, revenind pe versantul corespunztor intrndului plin cu grohotis, revrsat la poalele Malului Galben. Dup 65 m ntlnim poteca variantei a Il-a. Varianta a II-a. Din dreptul punctului de ramificatie al variantei I (1380 m alt.) naintm catre dreapta, pe lng perete, urcnd pn n punctul unde poteca se termin. Si aici se afl o cruce. Un perete nalt se bolteste deasupra noastr, blocndu-ne naintarea. Cercetnd cu privirea, observm n dreapta obstacolul initial, pe care ne ctarm n diagonal. El are aspectul unui prag presrat cu sprturi, pe capetele fetelor de strat verticale, favoriznd aderenta ncltamintei cu talp de cau-ciuc. Fr s fie periculos, acest obstacol poate fi trecut prin crare liber, schimbnd frecvent directia si cstignd repede naltime. Prizele bune, rdcinile iesite din fisuri
381

ca niste bare de sprijin si cablul montat de Salvamont Brasov ne dau mult sigurant, permitndu-ne s scapm repede de acest pasaj mai dificil. n continuare, poteca urc n serpentine scurte prin raristea de pdure crescut pe o pant nclinat. Dupa circa 15 minute de mers ajungem pe creast, ntr-o mic sa, unde ntlnim varianta I. Desi prerile snt mpartite, noi recomandm pentru urcus varianta a II-a. Aceasta prezinta obstacole, cu roc sntoasa si posibilitati naturale de sprijin pentru crare, iar cderea de pietre, periculoas la urcusuI n colectiv, este mai putin probabil. Din punctul de ntlnire a celor doua variante (1540 m alt.), urmam o vreme linia de creast. Ajunsi ntr-o zon degajat de pdure, parsim cumpna de ape si, abtndu-ne n urcus pronuntat ctre dreapta, naintm pn sub peretii boltiti, deasupra locului denumit La Adptoarea Caprelor, unde identificm micutul bazin n care se strngea ap prelins din pereti. (Acum bazinul este crpat). De la adpatoare, ctre dreapta, urcm pe coastele puternic nclinate ale muntelui mpdurit, depsind prin crare libera o succesinne de obstacole mici (una, mai expusa, este prevazut cu cablu). Dup cteva serpentine prin grohotis si bolovani, ajungem sub Peretele Rchitei, pe care abia l ntrezrim ridicat deasupra pdurii ce-i precede seninrile. Aici, textul scris cu vopsea pe perete n marginea potecii ne vesteste c aici drumurile se despart: ctre stnga ncepe poteca arterei de baz
382

25 (Brul Ciornga Mare), care dup 75 m ajunge la refugiul Ciornga Mare, adpost modest unde putem nnopta n conditii de bivuac. (Cabana Ascunsa, prginita, se afl n apropierea refugiului.). Pentru Brul Ciornga Mare, vezi artera indice 25. Din dreptul textului scris, ctre dreapta si mai mult de-a coa.sta, continum drumul nostru pe artera de baz Padina lui Cline. Initial ne strecurm printr-un culoar de pdure mai larg. Dup 30 m lsm n stnga htasul abia conturat care urc prin pdure spre baza traseelor Hornul din Brul Rchitei si Creasta din Brul cu Flori. Pentru HornuI din Brul Rchitei, vezi indice 26.A. Pentru Creasta din Brul cu Flori, vezi indice 26.B. Dincolo de acest punct urcm un mic prag de piatr si ajungem la Saua Scrii de Fier, conturat adnc pe Creasta din Brul cu Flori ce delimiteaz bazinul vii Padina lui Cline spre sud-vest. Din strung naintm n coborre usoar o distant de 20 m, avnd n fa scocul adnc al Padinei lui Cline (zona superioar), comoar de frumuseti alpine ascuns cu atta strsnicie n cingtoarea de piatra a muntelui. Dantelria stncilor, modelat ntr-o roc de o strlucire fantastic, ne pironeste locului fr putinta de a ntrezri naintarea. O ruptur de pant de circa 50 m diferent
383

de nivel ne separ de albia vii. Cinci scoabe de fier, asemenea unor trepte, snt montate cu ciment n coasta muntelui. Prin intermediul lor si al unui lant prelungit reusim s coborm primii 25 m. Apoi ntlnim un prag domol. De pe prag putem ajunge n dou feluri n firul Padinei lui Cline: pe poiec sau printr-un horn. Poteca, dirijat spre dreapta, ncepe chiar de la captul de jos al pasajului cu lant; coborrea pe horn ncepe dupa ce parcurgem pna la capt pragul. Hornul are circa 20 m. Baza de jos a hornului (1642 m alt.) ne va servi n continuare ca reper pentru identificarea punctelor de intrare pe traseele alpine din artera de baz Padina lui Caline. Chiar de sub hornul ales ca reper, se desprinde ctre dreapta, continunduse prin jnepenis, hatasul initial al Brului de Mijloc, cel mai slbatic si mai cutat traseu din Piatra CraiuIui. Pentru Brul de Mijloc, vezi indice 26.C. Tot din acest punct si n lungul aceluiasi htas porneste si traseul spre Vlcelul Caprelor, care pe o mic distant are parcurs comun cu Brul de Mijloc. Pentru Vlcelul Caprelor, vezi indice 26.D. Relund descrierea, mentionm pe rnd toate traseele alpine ce se succed n amonte pe versantul drept al Padinei lui Cline. De la ramificatia pe traseul Brului de Mijloc urcm pe firul Clineului si, dup 20 m, ajungem la confluenta cu Hornul Adnc. Scocul hornului, foarte larg, rmne pentru multi alpinisti neobservat, el
384

terminndu-se cu o ruptur de pant nalt de circa 20 m, denumit ,,Sritoarea Hornului. Aceast sritoare, ocolit de obicei prin dreapta (cum urcm), constituie obstacolul initial al traseului Hornului Adnc si calea de acces pentru traseele Creasta Soimilor, Vlcelul Secundar al Hornului Adnc si Creasta Prieteniei. Pentru Hornul Adnc din Padina lui Cline, vezi indice 26.E. Pentru Creasta Soimilor, vezi indice 26.F. Pentru Creasta Prieteniei, vezi indice 26.G. Intrarea pe Vlcelul Secundar al Hornului Adnc este situata la circa 80 m n amonte de confluenta Hornului Adnc cu Padina lui Cline. Ulucul lui este adncit pe stnga Hornului Adnc, ntre dou creste nalte desprinse din Creasta Frumoas. Sinonim: Vlcelul dintre Creste. Escalada ia sfrsit n punctul La Amvon. Pentru traseele de legtur vezi traseele indice 25.A si 25.B (pag. 227). Prima escalad: 8 august 1947. Grad de dificultate: 2.A. Materiale: o coard de 40 m, 5 carabiniere, 4-5 pitoane. Traseul se escaladeaz mai mult prin crare liber. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 2 ore. De la confluenta Hornului Adnc, Clineul nsir pe firul vaii patru saritori, dispuse la anumite distante. Primele trei snt accesibile si le depsim prin crare liber, pe cea de-a patra o ocolim, urmnd htasul conturat pe malul stng,
385

care ne readuce n firul vii ceva mai sus. Deasupra sritorii a patra si la 10 m n amonte de buza ei (1 702 m alt.) se adnceste n perete un horn nalt ce sfrseste la naltimea unui bru de jnepeni. Acesta formeaz primul obstacol al traseului denumit Muchia Arinului. Traseul Muchia Arinului este situat n Padina lui Cline, versantul drept, delimitat n aval de Hornul Adnc, iar n amonte de Vlcelul Secundar al Calineului. Traseul are pitoane putine si directia lui trebuie urmrit atent. n lungimile 3, 4, 5 ntlnim pasaje de traversare, respectiv: dreapta-stnga-dreapta. Traseul ia sfrsit n apropierea brului de intrare al traseului Crestei Frumoase care, urmat ctre dreapta n coborre, ne conduce n Vlcelul Secundar al Clineului si apoi n Padina lui Cline. Prima escalad: 15 iulie 1960. Grad de dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 5-6 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 5 lungimi de coard. De la intrarea pe Muchia Arinului naintm de-a lungul Clineului circa 33 m (140 m distant, socotit din dreptul Brului de Mijloc), si ajungem ntr-o zon cu mult grohotis (1720 m alt.). n stnga si mai sus (pe dreapta vaii) se contureaz un vlcel larg, precedat de o sritoare nierbat, dispus n trepte. Aceasta constituie obstacolul de nceput pentru patru trasee alpine: Fisurile Centrale, Creasta Coarnele Caprei, Fisura Verde si Creasta Frumoas din Padina lui Cline.
386

Pentru Fisurile Centrale, vezi indice 26.H. Pentru Creasta Coarnele Caprei, vezi indice 26.I. Pentru Fisura Verde, vezi indice 26.J. Pentru Creasta Frumoas din Padina lui Cline, vezi indice 26.K. Dincolo de ramificatia amintit, valea se ngusteaza din nou, formnd un culoar plin cu grohotis, ntrerupt din loc n loc de mici praguri. La circa 30 m de ultima ramificatie (170 m de la Brul de Mijloc) ajungem n dreptul unui scoc pietros, adncit n coasta muntelui, pe malul drept al Clineului, denumit Vlcelul Piticului (1750 m alt.). Talvegul lui constituie pna la un punct parcursul comun al traseelor Hornul Piticului si Creasta Piticului. Pentru Hornul Piticului, vezi indice 26.L. Pentru Creasta Piticului, vezi indice 26.M. Sntem n inima masivului: pereti nalti, turnuri si creste crenelate se nalt pretutindeni, iar noi, pierduti n imensitatea pravlisurilor albe, naintm, admirnd decorul, ctrndu-ne peste saritorile canionului spre saua Clineului. Obstacolele snt dispuse la diferite distante. Ele au nltimi variind ntre 3 si 25 m. Escalada lor o facem prin catrare liber, folosind asperittile terenului, de regul din roc sntoas. Platformele acestora, acoperite uneori cu grohotis, ne oblig la msuri de sigurant pentru participantii aflati jos, care vor sta ntotdeauna n locuri ferite de traiectoria pietrelor. La obstacolele
387

mai nalte ntlnim si mici pasaje surplombate. Pentru asigurarea celor neantrenati si pentru rucsacuri ntrebuintm frnghia. Dup aceasta portiune lung de circa 700 m, Clineul si pierde aspectul de canion. Firele lui de obrsie se rsfir pe coastele muntelui n toate directiile. Unul dintre acestea, Clineul Mic, afluent pe dreapta, se adnceste mult ctre nordest, formnd un culoar ntre creasta principal a masivului si una din muchiile desprinse din Creasta Frumoas, care nsir pe linia ei vrful final al Crestei Coarnele Caprei si Coltul Piticului. Tot n zona de obrsie, pe stnga vii, se nalt Peretele Muchiei dintre Timbale, cu faa striat de numeroase fisuri verticale, ntre care vedem conturate muchii ascutite. Unele, cu roca sntoas, au permis ca n lungul lor s se stabileasc trei trasee alpine; altele au aspect de ruin, lespezile lor, rmase n suspensie, gata s se prbuseasc la cea mai mic atingere, fiind o arm de aprare contra alpinistilor dornici de premiere. n lumea aceasta mpietrit poposim ndelung, admirnd slbticia locurilor, scrutnd cu privirea adncurile sau linia Muchiei dintre Timbale, ornamentat de numeroase turnuri esalonate n trepte pn la creasta principal a Pietrei Craiului. Ultima portiune a Clineului, nierbat si cu roc friabil, o parcurgem fr greutate pn n Saua Clineului, unde escalada ia sfrsit. Adugm c n zona superioar, situat ntre hornul de sub scara de fier si confluenta cu Clineul Mic, exist
388

un htas bine conturat, pe versantul stng, care permite drumetilor s strbat ntregul tinut, evitnd o bun parte a sritorilor vii. Padina lui Cline este un traseu de gradul l.B. si se parcurge integral de la cabana Plaiul Foii pn n Saua Clineului n 5-6 ore. Materiale: o coard de 40 m. Traseul prezint numai pasaje de crare liber. Trasee de legtur din Creasta Nordic a Pietrei Craiului spre: cabana Curmtura (traseul 8.D, de la semnalarea n text a punctului Saua Clineului); refugiul Grind (traseul 8.A, de la semnalarea n text a punctului Saua Clineului). TRASEE N PERETELE RCHITEI Peretele Rchitei se situeaz n extremitatea nord-vestic a Muchiei Timbalului Mare, prvlisurile lui cuprinznd zona aflat ntre Padina lui Rie la nord-est si Padina lui Cline la sud-vest. Limita dinspre nord-est o formeaz Muchia Rchitei, iar cea dinspre sud-vest, Creasta din Brul cu Flori. Pe la baza Peretelui Rchitei, chiar prin zona lui mpdurit, trece poteca nemarcat ce face legtura ntre Brul Ciornga Mare (NE) si Brul de Mijloc (SV). Pe aceast distant se afl refugiul Ciornga Mare si adpostul n paragin Cabana Ascuns. n Peretele Rchitei s-au stabilit urmtoarele trasee: un traseu alpin fr nume, Muchia Rchitei, Hornul din Brul Rchitei si Creasta din Brul cu
389

Flori. Dintre acestea, primele dou si au punctele de intrare din artera de baza indice 25, iar urmtoarele pe artera de baz Padina lui Cline. 26.A. Hornul din Brul Rchitei Prima escalad: 15 iulie 1950. Generalitti. Hornul din Brul Rchitei, situat n imediata apropiere a refugiului Ciornga Mare, este un traseu de dificultate medie. Linia lui, bine conturat n Peretele Rchitei, este vizibil nc de pe poteca de acces dinspre Plaiul Foii. Intrarea pe traseu se fcea pn nu demult prin Brul Rchitei. Astzi, alpinistii prefer ascensiunea direct, care ncepe din poteca ce conduce spre Saua Scrii de Fier n Padina lui Caline. Intrarea pe traseu este la circa 100 m de refugiul Ciornga Mare sau la 30 m nainte de a ajunge la Saua Scrii de Fier. Grad de dificultate: 3.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 34 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 4 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la cabana Plaiul Foii pn la baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 26. Descrierea traseului. Din punctul de ramificatie al potecii spre Brul Ciornga Mare ne abatem la dreapta spre Padina lui Caline si dup 30 m prsim poteca, urmnd catre stnga un htas ce urc sustinut pe feele acoperite cu jnepeni si molizi ale Peretelui Rchitei. Dupa circa 100 m de mers, pdurea se mai rreste. Obstacolele usor
390

nierbate au forma unor sritori cu fisuri deschise si praguri largi. Din loc n ioc se vd mici plcuri de jnepeni sau molidis. Ctrndu-ne n lungul obstcolelor mai sus mentionate, naintm ctre linia de molizi nalti, crescuti pe Brul Rchitei, folosind pentru asigurare pitoanele fixate n punctele mai dificile. Pasajele din zona inferioar a hornului snt parcurse de catre alpinistii bine antrenati prin catrare liber. Ajunsi pe Brul Rchitei, identificm cu usurint deschiderea larg a Hornului din Brul Rchitei, de unde ncepem escalada propriu-zis. Prima l.c. ncepe cu un pasaj surplombat pentru depsirea cruia folosim pitonul dispus la circa 2 m de punctul de plecare. Prin interiorul hornului, ospitalier la nceput, ne catrm, trecnd frnghia prin putinele pitoane existente pn la platforma nierbat, unde ne regrupm. A doua l.c. reprezint pasajul cel mai greu al traseului. Deasupra noastr, hornul se contureaza perfect, apropiindu-si peretii verticali ntr-att, nct escalada prin ramonaj o executm n cele mai bune conditii. Portiunea superioar a obstacolului ne oblig sa iesim mult n afar, ceea ce impune o atentie deosebit pentru capul de coard, mai ales c peretii hornului snt uneori umezi. Dup regrupare relum escalada n cea de-a treia l.c. Hornul, mai putin nclinat si cu obstacole dispuse n trepte, l depsim relativ usor n comparatie cu obstacolul precedent. Regruparea o executm pe un turn de piatr care marcheaz sfrsitul hornului. n a patra l.c. coborm de pe
391

turn, depsindu-i strunga si continum escalada prin crare liber pe faa unui perete cu prize bune. Un punct mai dificil ne oblig s folosim un piton de asigurare, singurul pe toat ntinderea acestei l.c. n portiunea final, traseul urmeaz Muchia Timbalului Mare, marginit n stnga de Vlcelul cu Smirdar, iar n dreapta de Hornul Adnc. Peisajul nconjurtor si mai ales regiunea Clineului rspltesc din plin efortul depus pentru escalada acestui traseu. Captul de sus al crestei, pe care naintam, ia sfrsit n zona nverzit si acoperita cu jnepeni, denumit La Amvon. Trasee de legtur din punctul ,,La Amvon spre: refugiul Ciornga Mare n aval, vezi indice 25.B; Creasta Nordic n amonte, vezi indice 25.A. 26.B. Creasta din Brul cu Flori Prima escalad: 15 august 1961. Generalitti. Brul Rchitei ncepe din Vlcelul cu Fereastr si se termin ctre sud-vest, n Hornul Adnc. Pe parcurs se desprind din el cteva prispe nverzite, ajungite n perete pe distante mici. Una dintre acestea, desprins din dreptul Hornului din Brul Rchitei ctre Cline si care nu masoar mai mult de 80 m, constituie calea de acces spre punctul de intrare pe traseul Crestei din Brul cu Flori. Linia de cumpn a crestei este o ramur a Muchiei Timbalului Mare desprinsa din portiunea superioar a jgheabului format de Hornul din Brul Rchitei. Portiunea
392

final, comun cu a Hornului din Brul Rchitei, sfrseste n punctul La Amvon, unde ntlnim traseele indice 25.A si 25.B, pe care le folosim dup preferint pentru legatur. Grad de dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 15 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 5 lungimi de coard. Pentru ctrtorii neantrenati, traseul are pitoane suplimentare. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 26. TRASEE IN PADINA LUI CLINE VERSANTUL STNG 26.C. Brul de Mijloc (portiunea dintre Padina lui Cline si traseul pe ,,La Lanturi) Generalitti. Versantii nord-vestic si vestic ai Pietrei Craiului snt ncinsi de o succesiune de bruri, ncepnd din Padina nchisa ctre sud pn n Valea Urzicii, purtnd diferite denumiri: Brul Caprelor, Brul Ciornga Mare, Brul Rchitei, Brul de Mijloc si Brul Rosu. Drumetii ncercati si alpinistii le parcurg urmnd htasul de capre bine conturat, trecnd dintr-o vale n alta, admirnd frumusetea muntelui, minunndu-se de formele att de variat modelate n calcarele albe stralucitoare. Lipsa unui marcaj si micile pasaje de crare ntlnite din loc n loc ne-au obligat ca traseele din lungul brurilor sa le descriem la capitolul
393

,,Alpinism, ele fiind de fapt treapta intermediar ctre aceasta disciplin. Brul de Mijloc ncepe din Padina lui Caline, strbate cea mai frumoas parte a versantului nord-vestic, intersectnd la 1890 m altitudine traseul turistic pe La Lanturi, si continu pe sub seninri, ncingnd si versantul vestic pn sub Peretele Central, n zona Marelui Grohoris. Din acest loc, el continu, dar se numeste Brul Rosu. Lungimea Brului de Mijloc, orientarea uneori greoaie din cauza numeroaselor htase de capre conturate prin jnepenisuri si lipsa unor cabane apropiate unde s se poata nnopta la napoiere ne-au determinat s mprtim traseul n doua prti, descrierea lor fiind redat la arterele de baz respective si n sensurile de mers obisnuite. Portiunea ce ncinge versantul nord-vestic am descris-o ntre punctele Padina lui Caline - valea superioar a Spirlei, traseul turistic La Lanturi. Adugm ca, excursia pe Brul de Mijloc (portiunea de pe versantul nord-vestic) poate fi ntreprins si fragmentat, pe itinerare ntocmite n circuit. n acest scop putem folosi poteca nemarcat de la cabana Plaiul Foii prin Poiana Cotofenei (artera de baz indice 27), care ne d posibilitatea, prin intermediul Brului de jos, extrema stng sau extrema dreapt, s ne ntocmim itinerarul dorit: spre stnga n Padina lui Cline - Saua Scrii de Fier - cabana Plaiul Foii; spre dreapta strbatem locuri de o rar slbticie, brzdate de firele vilor Vldusca si Spirlea
394

Superioar pn La Lanturi, cu posibilitti de coborre la cabana Plaiul Foii. Traseul Brului de Mijloc este marcat cu semnul cruce verde care apare rar. Grad de dificultate: 2.A. Materiale: o coarda de 30 m, necesar turistilor mai putin antrenati si numai pentru portiunea valea Vldusca - traseul pe La Lanturi. Durata pentru 5 echipieri, pe ntregul traseu: 4-5 ore. De la cabana Plaiul Foii pn n Padina lui Cline: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu prin Padina lui Cline, vezi artera indice 26. Pentru intrarea prin Poiana Cotofenei, vexi artera indice 27. Descrierea traseului. Din Padina lui Cline, unde am ajuns, coborm scara de fier si hornul final, ne abatem imediat la dreapta, strbtnd vegetatia de pe coastele muntelui. Poteca, bine conturata, coboar o mic portiune si apoi urc sustinut pn ntr-o sa punctat de jnepeni si molizi nalti (1 700 m). Din sa, htasul coboar pe o pant foarte nclinat, ajungnd n jgheabul ngust si bolovnos. De aici, ctre stnga (n amonte), se desprinde poteca spre Vlcelul Caprelor. Pentru Vlcelul Caprelor, vezi indice 26.D. Continund naintarea de-a coasta, ntlrtim dup circa 35 m Vlcelul Caprelor, blocat n amonte de o sritoare. n dreptul lui, Brul de Mijloc formeaza o denivelare si comport pentru continuarea traseului un urcus n diagonal de 20
395

m prin grohotisul vlcelului. Abtndu-ne apoi la dreapta, depsim un mic contrafort (umr de piatr) si, condusi de htas, strbatem pe o distant mai lung desisul unei pduri de jnepeni, traversnd si scocul usor nierbat al unei viroage. Curnd coborm ntr-un loc cu perspectiv mai larg. Ctre dreapta, n vale, peste negrul pdurii, vedem unda argintie a Brsei Mari, tivit pe maluri de arinisuri cu umbr deas. Urmarind cu privirea albia rulul n sus, vedem n deprtri culmile primilor mesageri ai Fgrasului: Lerescu, Comisul, Berivoiul Mare. La stnga lor, nalt si grav, se contureaz Ppusa. Strecurndu-ne la vale, pe sub peretii boltiti n stnga noastr, cercetam locurile anticipnd htasul brului care de regul ocoleste obstacolele. Dup o vreme ntlnim o sritoare de 3 m si o coam de piatr, de pe care coborm n grohotisul ngrmdit pe scocul unui vlcel mai larg (1687 m). Chiar pe firul lui se desprinde ctre dreapta, n coborre, poteca spre Brul de jos, indice 27.B, itinerar circulat mai mult de drumetii rtciti, veniti dinspre Valea Podurilor n cutarea Brului de Mijloc. Noi, condusi de htas, neglijm traseul variant si urcm pe firul cu grohotis circa 35 m diferent de nivel; apoi ne orientm ctre dreapta spre cteva tufe de jnepeni. Depsind bariera acestora si o zon bolovnoas, ajungem pe linia de cumpn a Muchiei dintre Timbale. n stnga (amonte), muchia ne nftiteaz, pe un turn, forma unui cap mare. Continund parcursul, trecem cnd pe sub pereti
396

nalti, cnd prin desisul pdurii de rsinoase, depsind mici denivelri produse de cteva creste desprinse din coasta muntelui ctre nord-vest. Ultima portiune, nierbat, sfrseste n ulucul adnc al Vii Podurilor care, urmat n amonte, ne conduce pe Creasta Nordic a Pietrei Craiului. Pentru Valea Podurilor, vezi indice 27.C. Dac ntrerupem excursia din lungul Brului de Mijloc, n Valea Podurilor putem ajunge la cabana Plaiul Foii n or. n acest scop coborm pe Valea Podurilor pn ntlnim htasul de pe Brul de jos (circa 100 m). Apoi ne orientm la stnga si urcm pe traseul Brului de jos, desfsurat pe versantuI stng al vii. Intervalul ia sfrsit pe o creast acoperit cu jnepeni. Orientati jumtate la dreapta si n coborre, parcurgem o distant de circa 100 m, ajungnd ntr-un punct din care ncepe un semn discret cu band rosie orizontal, dispus foarte rar pe copacii crescuti pe pantele nclinate din dreapta noastr. Cobornd serpentinele potecii bine conturate, ajungem dup circa 20 minute n dreptul unei borne silvice, unde marcajul mentionat ia sfrsit. Pe born se vd initialele B.M. Desi pdurea rmne slbatic, orientarea n continuare este mai usoar, poteca fiind mai bine conturat. Cteva semne si cu band rosie vertical ne arat directia pna n poiana Cotofenei. Din captul de jos al poienii continum coborrea pe firul Vii Podurilor pn la punctul ei de confluent care este n faa cabanei Plaiul
397

Foii. Din firul Vii Podurilor vedem pe versantul stng al vii Creasta Coltilor Gemeni, cu turnurile ei albe, ntrerupte de strungi mici, adevrate portite de trecere dintr-o vale n alta, folosite de ciopoarele de capre negre si de turistii cunosctori ai masivului. Din noianul de vrfuri ridicate aici, n mprtia peretilor verticali, Coltii Gemeni snt cei mai aspectuosi. Alpinistii clubului Dinamo si-au legat numele de aceast zon, stabilind cteva trasee alpine de o rar frumusete. Relund traseul, urcm sustinut pe versantul stng al Vii Podurilor pn n trectoarea Termopile, mica portit de trecere din Valea Podurilor pe Brul de Mijloc. Imediat n dreapta trectorii se desprinde n coborre un hatas care face legtura cu Brul de jos spre Poiana Cotofenei - cabana Plaiul Foii. Prin locuri de o rar slbticie urmrim htasul Brului de Mijloc ctre stnga, depsind mici diferente de nivel, apropiindu-ne sau deprtndu-ne de pereti. Dup 180 m intrm n bazinul vii Vldusca, unde ntlnim unul din firele ei de obrsie, denumit Vlcelul Coltilor Gemeni. Ceva mai jos traversam alt vlcel cu nftisare asemntoare, dincolo de care urcm si apoi coborm n valea Ciorngutei sau Ciornga Mica. Pentru a continua traseul, urcm pe grohotisurile de pe firul Ciorngutei 80 m, pn sub Sritoarea cu Bolovan, care nchide firul n. amonte. Pe dreapta vii mentionate putem privi, naltat deasupra noastr, Coltul Mare, turn strbtut pe
398

vertical de traseul Sngele Voinicului. De sub ,,Sritoarea cu Bolovan ne orientm la dreapta, naintnd de-a coasta circa 40 m, apoi coborm o distant de 20 m, traversm un umr de piatr si ptrundem ntr-o zona mai deschisa a vii Vldusca, care-si are firele de obrsie rzletite n evantai pn sub linia Crestei Nordice a Pietrei Craiului. Fr s fie prea greu, traversm de-a coasta pe sub pereti, si dupa circa 150 m, socotiti de la umrul de piatr, ntlnim, venind din dreapta n urcus pe un vlcel, htasul care face legtura ntre Brul de Jos, extrema dreapt (indice 27.A), si Brul de Mijloc. Pe acest traseu putem cobor la cabana Plaiul Foii n l or, urmnd semnele band rosie dispuse rar n lungul vlcelului pn n Brul de Jos, extrema dreapt. Ajunsi aici ne orientm ctre dreapta, depsind cteva denivelri si intersectnd si un vlcel cu grohotis; urcm apoi o panta nclinat, dup care, abtndu-ne mereu ctre dreapta, ajungem n punctul din care ncepem s coborm. Pe o pant foarte nclinat urmm serpentinele conturate prin pdure si ajungem dup circa 20 minute n dreptul unei borne silvice pe care identificm initialele Brului de Mijloc: B.M. Din acest loc, poteca tot mai pronuntat ne conduce n Poiana Cotofenei.Din captul de jos al poienii, coborm pe firul Vii Podurilor si n circa 30 minute ajungem la confluenta cu Brsa Mare, chiar n faa cabanei
399

Plaiul Foii. Condusi n lungul brului de hatas si de marcajul cruce verde, intersectam la mic distant un nou vlcel. Din acest loc urcm sustinut catre o coam nierbat si presarat cu molizi, jnepeni si rododendroni, unde decorul se schimb. n urm au rmas peretii si turnurile ridicate pretutindeni, n fa apar creste ascutite dispuse n numeroase planuri. Urmeaz o portiune mai deschis, brzdat de afluentii vii Vldusca. Albiile lor pline cu grohotis, dar mai ales depsirea crestelor ce le despart, prezint uneori pasaje de crare elementar. Cel mai nalt obstacol ntlnit este de circa 20 m. Escalada lui sfrseste pe un promontoriu. n continuare, htasul brului ne conduce ctre stnga, urmnd pe o mic distant promontoriul. Apoi coboar, ncingnd de-a coasta un amfiteatru si n final urc, lsnd deasupra si foarte aproape grota La Ulcior. (n interiorul grotei, drumetii nsetati gsesc ap bun de but.) Curnd ajungem ntr-o sa, din care, semnalat si de o sageat, se desprinde catre dreapta poteca marcat cu cruce rosie, care conduce pe traseul Anghelide la cabana Plaiul Foii (vezi textul descris n sens invers la traseul l.B). De la ramificatia pe traseul Anghelide, hatasul Brului de Mijloc strbate o zon mai arid. El traverseaz cinci umeri de piatr ridicati ntre patru vlcele si ajunge n faa marelui bazin de obrsie al Spirlei Superioare (1945 m alt.). Din acest loc vedem n
400

stnga sus conturul Caldrii Ocolite, sprijinit de contrafortul Coltilor Ri. ncingnd zona de sub Cldarea Ocolit, htasul brului traverseaz firele de obrsie ale Spirlei si muchiile care le despart, sfrsind la 1890 m altitudine, ntr-un punct pe unde trece traseul ,,La Lanturi, marcat cu band rosie. Trasee de legatur spre: cabana Plaiul Foii (traseul l.B); Piscul Baciului (traseul l.A). TRASEE IN VLCELUL CAPRELOR La sud-vest de muchia care formeaz linia de cumpn a Clineului, n zona de nceput a Brului de Mijloc, se adncesc pe faa muntelui o serie de vlcele, ntre care si Vlcelul Caprelor. El si are obrsia sub Muchia dintre Timbale, iar confluenta cu Calineul undeva prin jnepe-nisurile revrsate sub Brul de Mijloc. Firul vlcelului este circulat de turisti si alpinisti, fie pentru excursii, fie pentru a ajunge la baza traseelor alpine stabilite pe versantele lui sau pe turnul de piatr ce-i strjuieste malul drept, denumit Degetul lui Cline. Din Vlcelul Caprelor ncep mai multe trasee alpine de dificultate medie. Dintre traseele prevzute cu pitoane, mentionm cele patru trasee de pe Degetul lui Cline, precum si Traseul cu Narcise. 26.D. Vlcelul Caprelor Generalitti. Vlcelul Caprelor este cel mai usor traseu alpin din zona Clineului. Grad de
401

dificultate: 1.A. Nu snt necesare materiale tehnice. Durata pentru 3 echipieri: 1 or. De la cabana Plaiul Foii pn n Padina lui Cline: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 26. Descrierea traseului. Din firul Padinei lui Cline ne orientm la dreapta prin vegetatia crescut pe coasta muntelui, urmnd htasul de capre ce urc n lungul Brului de Mijloc, pn pe muchia mpdurit ce delimiteaz Clineul ctre sud-vest. n continuare coborm o pant puternic nclinat, ajungnd n albia bolovnoas a unui vlcel. Din acest loc prsim htasul Brului de Mijloc si, orientndu-ne ctre stnga, urcm prin crare liber obstacolele unei sritori dispuse n lungul vlcelului mentionat. Deasupra sritorii mai naintm circa 40 m prin grohotis, dup care, condusi de potec, prsim vlcelul, traversnd ctre dreapta, peste o mic muchie, n Vlcelul Caprelor. Peisajul ce ni se ofer n continuare este impresionant: pretutindeni vedem tancuri si creste cu roca alb, iar printre ele viroage nverzite, punctate cu plcuri de jnepeni. Cu acest decor n fa urcm pe Vlcelul Caprelor si dup circa 30 m ajungem n dreptul unei grote adncit pe versantul drept, sub Degetul lui Cline. Cele 4 trasee alpine stabilite pe versantele estic si vestic ale Degetului iui Cline au ridicat valoarea regiunii. Din pcate, ele nu se ncadreaz n normele de clasificare a traseelor alpine, neavnd diferenta de nivel
402

corespunzatoare. Au rmas totusi trasee ndrgite de alpinisti si snt escaladate frecvent. Grad de dificultate: un traseu are pasaje de gr. 5, iar trei trasee pasaje de gr. 3. A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 10 carabiniere, 2 pitoane, scrite. Traseele snt pitonate si au circa 50 m nltime. Intrarea pe traseul estic se face din Strunga Degetului, iar pe cel vestic din Vlcelul Caprelor. Coborrea de pe vrf o executm pe versantul estic, prin intermediul unui rapel. Durata pentru 3 echipieri: 1-2 ore. Din strunga Degetului lui Cline, aflata pe dreapta Vlcelului Caprelor, se ridic o muchie nalt care a primit numele de Traseul cu Narcise. Primele pitoane se vd bine chiar din strung. Pentru Traseul cu Narcise, vezi indice 26. 0. Din dreptul Degetului lui Cline, Vlcelul Caprelor se ngusteaz muIt. Cteva sritori cu roca friabil le depsim prin crare, acordnd mult atentie pietrelor care pot provoca accidente coechipierilor. Escalada vlcelului ia sfrsit pe Muchia dintre Timbale, care formeaz cumpana dintre firele adncite pe faa muntelui ntre Padina lui Cline si Valea Podurilor. Coborrea o efectum pe acelasi traseu. Drumetii cu experient pot cobor pe unul din htasele de capre orientate ctre nord-est. Parcursul nu este dificil; el traverseaz o serie de viroage, trece prin jepenisuri dese sau coboar pe pante nclinate, dar nu periculoase, sfrsind n Padina lui Cline, la cteva sute de metri distant nainte de nceputul Brului
403

de Mijloc. 26.0. Traseul cu Narcise Prima escalad: 10 iulie 1971. Generalitti. faa care formeaz n ansamblu versantul drept al Vlcelului Caprelor prezinta n dreptul Degetului lui Cline cea mai mare nltime (aproape 120 m diferent de nivel). Obstacolele nsirate pe aceasta snt deosebit de variate, ceea ce ne ndreptteste s apreciem ca traseul este frumos. n portiunea final, pe ultimele lungimi de coard, traseul si pierde din duritate, el urmnd linia unei creste nalte. Grad de dificultate: 4.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 45 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si poate fi parcurs de 3 echipieri n 2-3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 3 ore. Descrierea traseului. Escalada ncepe dintr-un punct situat la circa 10 m n aval de Strunga Degetului lui Cline. Fisura ntlnita initial este cimentat, ceea ce a determinat fixarea pitoanelor la distante mari. Uup acest pasaj se contureaz n perete o muchie de mici proportii, n jurul careia naintm pn la consumarea complet a celor 40 m de coard. Relund escalada dup regrupare, n a doua l.c., ne orientm usor n diagonal ctre stnga, depasind dou pasaje proeminente, prin traversari succesive spre stnga. Ajunsi la baza unui horn cu roc friabil, ne regrupm dup 30 m de la plecare. Printr-un ocol scurt, lsm deschiderea hornului n
404

stnga. Paralel cu el prindem apoi o coam de piatr pe care o escaladm, ajutati de pitoane pn n punctul unde aceasta dispare, peretele rmnnd n continuare neted. Foarte dificil, aceast fa ne supune unui efort sustinut, att prin obstacolele pe care le opune, ct si prin lipsa fisurilor, obligndune indirect sa ne catrm liber pe distante mari. Regruparea o facem pe muchia care formeaz cumpna ctre est a Vlcelului Caprelor. Ultimele cinci l.c. prezint numeroase obstacole de gradele 4.A, 3.B, pe care le depsim folosind cteva pitoane pentru asigurare. Unele pasaje, deosebit de frumoase, prezint prize bune si n felul acesta suficiente conditii pentru o crare liber pe distante mari. Traseul ia sfrsit pe un colt singuratic, sub care coborm (2 m) liber pn la pitonul de rapel fixat acolo. Executnd rapelul, ajungem ntr-un punct de unde ne putem continua coborrea liber, ajungnd n Vlcelul Caprelor, la baza traseului nostru. TRASEE IN PADINA LUI CLINE VERSANTUL DREPT Pe o diferent de nivel de 500 m, situat ntre Clineul Mic si nceputurile Brului de Mijloc (hornul de sub Scara de Fier), versantul drept al Clineului - portiunea superioar - prezint o succesiune de trepte si turnuri desprtite de vi adnci care au atras atentia alpinistilor nca de la
405

primele cercetri ale regiunii. Datorit avntului tineresc al ctrtorilor si conditiilor create, regiunea a fost luat cu asalt, stabilindu-se un impresionant numr de trasee alpine care satisfac chiar si pe ctrtorii exigenti. Pe versantul drept al Clineului snt stabilite un numr mult mai mare de trasee alpine. Dintre acestea, noi le-am ales pe urmtoarele: Hornul Adnc, Creasta Soimilor, Vlcelul Secundar al Hornului Adnc, Creasta Prieteniei, Muchia Arinului, Fisurile Centrale, Creasta Coarnele Caprei, Fisura Verde, Creasta Frumoas, Hornul Piticului, Creasta Piticului. 26.E. Hornul Adnc din Padina lui Cline Prima escalad: 15 septembrie 1947. Generalitti. Gura Hornului Adnc se afl la circa 20 m de ultimul horn prin care am cobort n firul Calineului, venind din Saua Scrii de Fier. Obrsia Hornului Adnc este situat n apropierea punctului La Amvon, unde Muchia Timbalului Mare las o ramur viguroas ctre nord-vest, denumit Creasta Frumoas. Pe dreapta, Hornul Adnc este mrginit de peretele ce debuteaz din Muchia Timbalului Mare si a prelungirii ei, Creasta din Brul cu Flori, iar pe stnga de peretele desprins din Creasta Frumoas, prelungit cu cel al Crestei Prieteniei pn n Vlcelul Secundar al Hornului Adnc. De la acest vlcel si pn n punctul de confluent, versantul Hornului Adnc l
406

formeaz peretele Crestei Soimilor. Grad de dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul cste pitonat n portiunile greu accesibile. Unele pasaje se parcurg prin crare liber. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 26. Descrierea traseului. Din Padina lui Cline urcm sritoarea de la intrare fie direct, fie ocolind-o prin dreapta. Intrai pe firul hornului, care iniial are aspectul unui vlcel, depim pe rnd intrrile pe traseele Creasta oimilor, Vlcelul Secundar al Hornului Adnc i Creasta Prieteniei. O grot mare, denumit ,,Grota din Brul Rchitei", marcheaz locul unde, pe dreapta vii, ncepe Brul Rchitei. Dincolo de acesta, locurile devin slbatice i pereii se apropie mult. O sritoare umed i ntunecoas ne blocheaza naintarea, obligndu-ne la o escalad complicat. Folosind pitoanele dispuse n dreapta sritorii, naintm atent n diagonala ctre stnga pn n firul hornului. De aici nainte, pe o mare distan, obstacolele nu mai snt att de dificile. Ultima poriune a traseului prezint o fa nclinat, cu prize suficiente, care formeaz legtura dintre Creasta Prieteniei, aflat n dreapta noastr, i Muchia imbalului Mare, situat n stnga. De pe culmea uor nierbat i punctat de plcuri cu jnepeni, coborm n punctul La Amvon", unde escalada ia sfrit.
407

Trasee de legtur din punctul La Amvon" spre: Brul de Sus (indice 25.C); refugiul Ciornga Mare prin Vlcelul cu Fereastr (indice 25.B); Creasta Nordic pe traseul Vlcelul cu Fereastr n amonte (indice 25.A). 26. F. Creasta Soimilor Prima escalad: 8 septembrie 1960. Generalitati. Creasta Soimilor este numele dat cle autorii premierei crestei dintre Vlcelul Secundar al Hornului Adnc din Cline si un jgheab mai putin individualizat, adncit n versantuI drept al Padinei lui Cline. Privit din firul Clineului, muchia prezinta pe parcurs cteva tancuri ce par usor nclinate spre Hornul Adnc. Lng cel mai din fa si la stnga se evidentiaz Creasta Prieteniei, punctat la nceput de un tanc asemntor. Grad de dificultate: 4.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul are 6 lungimi de coard, este pitonat rar si comport pentru refacere pitoane suplimentare. Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la cabana Plaiul Foii pn la baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 26. Descrierea traseului. Dup ce am parcurs cei 20 m pe firul Clinctului, ne abatem la stnga si, prin ctarare libera, depsim ,,Sritoarea Hornului", deasupra creia ajungem n deschiderea larg a Hornului Adnc. n dreapta (stnga vii) se nalt Creasta Soimilor. Pentru a ajunge la baza acesteia urcm nc 50 m pe firul hornului,
408

depsind trei sritori mici si apoi ne abatem ctre dreapta pn la un plc de jnepeni (1695 m alt.), unde ncepe escalada propriu-zisa. Prima l.c. se desfsoar ctiva metri pe muchie, dup care pitoanele snt fixate n lungul unei fisuri n diedru. Obstacolul, puternic nclinat, l depsim folosind scritele. Regruparea o executam pe brna ntlnit la circa 40 m de la plecare. n a doua l.c. ntlnim chiar de la nceput un obstacol vertical, nalt. de 10 m, dup care nu mai putem nainta. Printr-o traversare ctre stnga reusim s prindem o fisur conturata pe o fa cu prize bune. Crarea n lungul acesteia ia sfrsit dup 30 m. Pe ntinderea aceluiasi perete mai naintm n cea dc-a treia l.c. nc 20 m. Apoi trecem ctre stnga si, pe linia unei muchii marcate de trei tancuri, ne ctram pn pe vrful primului tanc, unde ne regrupm. Linia crestei, mai putin nclinat, ne permite sa naintm n a patra l.c., depsind fr dificultate si cel de-al doilea tanc. Regruparea o executm pe o platforma comod, situata la baza ultirmiliii tanc. Penultima l.c. este foarte dificil. Obstaco1u1 ntInit pe faa ce precede vrful celui de al treilea tanc este splat si necesita folosirea pitoanelor suplimentare. Lucrul la scrite si dificultatea pasajului situat aproape de iesire ne permit s apreciem ca aceasta lungime constituie punctul cel mai dificil al traseului. Ultima l.c. urmeaz muchia pn pe vrful situat deasupra strungii Crestei Frumoase. Coborrea o efectum n strunga printrun mic rapel dirijat catre dreapta, fiind orientati cu
409

faa n directia de urcare. Ajunsi pe un bru ngust, ne regrupm. n continuare, naintm n lungul brului devenit usor ascendent si, la captul de sus, trecem prntr-un loc ngustat de o lespede mare. Dincolo de aceasta, brul se continu, devenind descendent pn n Vlcelul Secundar al Clineului. Cobornd pe firul acestuia ctre dreapta, depsim o sritoare surplombat, cobornd pe o fisur deschis, situat n dreapta, dup care, prin grohotis, ajungem n Padina lui Caline. 26.G. Creasta Prieteniei Prima escalad: 28 august 1960. Generalitti. Creasta Prieteniei este o ramur a Crestei Frumoase, pinten viguros ajungit din Muchia Timbalului Mare. Creasta Prieteniei se nalt ntre Hornul Adnc si Vlcelul Secundar al Hornului Adnc, nsirnd pe linia ei de cumpna o serie de tancuri care n majoritate se escaladeaz direct. Grad de dificultate: 5.A. Materiale 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul are 9 lungimi de coard si este pitonat. Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 26. Descrierea traseului. Din punctul de ramificatie, semnalat n ar-tera de baz, ne abatem la stnga, urcnd obstacolul initial al Hornului Adnc. Dincolo de acesta ne continuam naintarea, ctrndu-ne n lungul versantului drept al
410

hornului, evitnd cele cteva saritori dispuse pe firul vii. Dup 60 m de mers astfel, ajungem la Grota din Brul Rchitei, cavitate de mici dimensiuni, situat la captul Brului Rchitei si la ctiva metri deasupra talvegului de scurgere al Hornului Adnc. Inainte de a cpbor n firul hornului, identificm pe malul opus primele obstacole ale Crestei Prieteniei, a carei linie se contureaz perfect, fiind delimitata n dreapta noastra de ulucul Vlcelului Secundar al Hornului Adnc. Odata orientati, coborm n baza peretelui si, dupa ce ne legam cu frnghiile, ncepem crarea fra pitoane, pe verticala unei fee cu prize bune ce sfrseste dupa 30 m, pe platforma de regrupare. n a doua l.c. depsim, asigurati n pitoane si folosind scritele, o serie de obstacole proeminente, nsirate pe linia crestei, care devine foarte ngust. Regruparea o facem dup circa 30 m, sub un perete surplombat, pe o platform nclinat usor spre afar. Fr s piarda din duritate, parcursul celei de-a treia l.c. prezint ntre altele un obstacol surplombat pe care-1 evitm printr-o traversare la stnga si apoi la dreapta. Regruparea o executm deasupra proeminentei, mai sus de profilul caracteristic al blocului de stnca, situat pe creast, vizibil nc din Padina lui Cline. Din punctul de regrupare vedem n faa noastr, pe o bun distant, linia ascutit a crestei, prezentnd o serie de trepte si tancuri spectacuIoase. Cea de-a patra l.c., mai putin dur, o desfsurm escaladnd initial faa unui perete,
411

dup care, ctrndu-ne liber, depsim fr dificultate cteva tancuri de mic nltime. n final, nainte de regrupare, ntlnim un perete de circa 6 m, pe care-1 depsim, folosind pentru asigurare cele dou pitoane dispuse pe traseu. Continund escalada, n a cincea l.c. ne bucurm de frumusetea pasajelor de crare ntlnite, tinnd seam de golul de sub noi si de problemele de echilibru puse de ngustimea crestei. Fotografiem si admirm un pasaj acoperit cu licheni de culoare ruginie, care contrasteaz cu seninrile albe ale traseului. n a sasea l.c. urmam creasta presrata de o variat gam de obstacole (turnuri mici, fee cu prize finc etc.), a cror depsire ne oblig la felurite metode de escalada. Dup regrupare relum escalada n a saptea l.c., pe al carei parcurs ntlnim dou tancuri nalte. Pe primul l ocolim, iar pe cei de-al doilca l escaladm frontal. Regruparea are loc dup 40 m, pe o platforma larg. Lungimile a opta si a noua de coard le desfsurm urcnd mai mult liber pe peretele final ce se leag cu Creasta Frumoas. Escalada ia sfrsit nu departe de punctul La Amvon". Traseele de legtur snt redate la indice 26 l. 26.H- Fisurile Centrale Prima escalada: 28 octombrie 1958. Generalitati. Fisurile Centrale din Cline este denumirea traseului alpin stabilit pe verticala Peretelui Inferior si a Peretelui Superior ce
412

mrginesc pe dreapta Vlcelul Secundar din Cline. Peretii citati mai sus snt desprtiti de un bru lat. Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 5-6 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 9 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 4 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 26. Descrierea traseului. Din Padina lui Cline (1 720 m alt.) ne orientm la stnga, escaladnd sritoarea dispus n trepte, aflata la intrarea pe Vlcelul Secundar al Clineului. Dup 30 m ne orientam din nou ctre stnga, urmnd un bru care sfrseste la baza Peretelui Inferior, pe verticala cruia snt fixate pitoane.Escalada primei l.c. ncepe cu o fisur n diedru, care mai sus se adnceste, formnd un horn ngust. Remarcm n portiunea superioar a primei l.c. un mic pasaj surplombat, pe care-1 depsim cu ajutorul a trei pitoane. Regruparea se face pe o brn nierbat. Orientndu-ne ctre dreapta, n a doua l.c. naintm si apoi prsim dup o scurt distant brna pe care ne-am regrupat, urcnd frontal, cu ajutorul a patru pitoane, la nivelul altei brne. Far s ne regrupum, continum escalada pe feele nierbate, pn n dreptul unui molid crescut n perete, unde executm regruparea. n a treia l.c. ne deplasm la nceput 6 m pe o brna, apoi urcam pe verticala unei fisuri, folosind pentru asigurare pitonul fixat pe traseu. Dincolo de acest obstacol, ntlnim o succesiune de trepte nierbate, dirijate oblic ctre
413

dreapta, pn la nivelul brului ce ncinge pe la baz Peretele Superior. Continuarea celei de-a doua portiuni a traseului ncepe n dreptul unor blocuri de piatr alb, nltate din covorul de verdeat ce caracterizeaz zona nconjuratoare. A patra l.c. o ntindem n lungul unor fisuri discontinue, punctate cu mici perne de iarb, alunecoase si instabile. Obstacolele expuse si nclinarea peretelui comport, n afara piroanelor existente, si pitoane suplimentare. Regruparea, marcat cu dou pitoane de asigurare, o ntlnim la circa 36 m de la plecare. Prin varietatea obstacolelor si a manevrelor de coarda foarte complicate, cea de a cincea l.c. cere liderului o atentie mare n naintare. De pe platforma de regruparc a celei de-a patra l.c. ncepem escalada pe verticala unor obstacole asemnatoare lungimii precedente. Pentru a trece de la o fisura la alta, executm la mici intervale doua traversari: prima ctre stnga, urmtoarea catre dreapta. n portiunea superioar ntlnim o surplomb urmat de o crare liber, foarte delicat. Regruparea o executm dup 36 m la piton". n lungul celei de-a sasea l.c. ntlnim cele mai dificile pasaje de pe ntregul traseu. Ctrndu-ne cu mult atentie pe faa peretelui, folosim pentru asigurare pitoanele fixate slab pe verticala unei fisuri cimentate. La captul de sus al acestui obstacol trecem prin crare n ,,bavarez" ctre dreapta, pe sub tavanul unei surplombe. Dup ce am luat toate msurile de sigurant,
414

continum, depsind n final si surplomba, regrupndu-ne ceva mai sus pe o mic creast. Relund escalada n a saptea l.c. coborm initial 3 m, asigurati cu frnghia, dup care naintm pe deschiderea unui horn situat la circa 6 m. Ramonnd prin interiorul hornului, depsim punctele dificile, folosind ntre altele si cele dou pitoane tubuIare fixate pe traseu. Dincolo de horn ne abatem ctre stnga, naintnd prin crare liber pn pe creast secundar, situat la 20 m. Ultimele dou l.c. (a opta si a noua) le desfasurm de-a lungul peretelui ce ia sfrsit pe Creasta Frumoas. Prizele bune si celc cteva pitoane jalon existente pe aceast portiune ne permit s ajungem in zona acoperita cu jnepenis, situat foarte aproape de punctul La Amvon". Trasee de legatur din punctul ,,La Amvon" spre: Creasta Nordic prin Brul de Sus (indicc 25.C); Creasta Nordic pe traseul Vlcelului cu Fereastra n amonte (indice 25.A); refugiul Ciornga Mare pe traseul Vlcelului cu Fereastr n aval (indice 25.B). 26.I. Creasta Coarnele Caprei Generalitati. Creasta Coarnele Caprei se numr printre traseele cele mai circulate din zona Padinei lui Cline. Ea se nalt ntre Vlcelul Secundar al Clineului si Vlcelul Piticului, afluenti pe dreapta ai Clineului, si sfrseste cu un turn ridicat pe creasta secundar, desprinsa din Creasta Frumoas ctre sud-vest. Sinonim: Creasta
415

Cornul Caprei. Grad de dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 3-4 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 8 lungimi dc coard. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 26. Descrierea traseului. Din punctul de confluent al Vlcelului Secundar cu firul principal al Padinei lui Clinet ne abatem la stnga, urcnd sritoarea dispus n trepte si apoi tpsanul nierbat, situat n dreapta (cum urcm). Dup circa 60 m sntem la baza Crestei Coarnele Caprei, sub primele tancuri ce o caracterizeaz la intrare. In prima l.c. urcm printre sprturile lespezilor aflate n peretele frontal spre Vlcelul Secundar al Clineului, viznd o mic strung unde ntlnim primul piton. Fr s ne regrupam, continum escalada pe versantul opus crestei, corespunztor Vlcelului Piticului, strecurndu-ne ctiva metri pe un bru nierbat si punctat cu molizi tineri. Imediat dup depsirea copacilor ne abatem la stnga si, urcnd pe un scoc nierbat, ajungem ntr-o mic sa, unde executam regruparea la piton". In a doua l.c. desfsurm frnghiile exact pe linia crestei, urcnd frontal un obstacol ce surplombeaz si pentru trecerea cruia ntrebuintm scritele. Ajunsi deasupra, continum escalada pe un jgheab pmntos si apoi pe un bru aflat n dreapta crestei (cum urcm). Regruparea o executm cnd s-au ntins complet cei 40 m de coarda. n continuare, a treia l.c. o desfsurm initial pe faa dinspre
416

Vlcelul Piticului, folosind pentru naintare cele dou pitoane existente la plecare. Dincolo de acestea urcm liber, condusi de linia unor fisuri sinuoase si nierbate, conturate pe o pant domoal care ne permite s ajungem pn pe un mic tanc, unde ne regrupm. A patra l.c., mai putin dificil, o ntindem n lungul crestei, depsind sase tancuri de piatr. Pasajul ia sfrsit sub un perete nalt, lng ctiva molizi scrijeliti de vnt. Regruparea comod permite un repaus, cu prilejul cruia admirm n vale formele modelate de vreme ale unor ace de piatr, cunoscute nou din alte escalade. Degetul lui Cline se ridic jos, la picioarelc noastre, dintre numeroasele jgheaburi dltuite n perete. La stnga vedem Coltul si Creasta Piticului, cu mogldeata caracteristic pe vrf, iar mult mai sus, peste ulucul Clineului, Muchia dintre Timbale, ornamentat de turnurile dispuse att de simetric pn la creasta principal a masivului. Relund escalada n cea de-a cincea l.c., depsim obstacolul de nceput printr-o escalad n bavarez" de toat frumusetea. Deasupra pasajului ne abatem la stnga, prsind linia de cumpn, si trecem pe versantul dinspre Vlcelul Secundar al Clineului, unde escaladm n continuare o fa usor friabil. Regruparea o executam dup 40 m, pe linia crestei, lat si usor nierbat. Pentru a evita un obstacol mai dificil, traseul celei de-a sasea l.c. se abate pe versantul dinspre dreapta noastr, ctre Vlcelul Piticului,
417

cobornd oblic o mic diferent de nivel pn ntrun scoc nierbat. In continuare urcm scocul, depsind un mic umr al crestei, punctat de ctiva molizi, dincolo de care ne regrupm. Penultima l.c. este mai dificil. Dup ce depsim o zon nierbata, atacm fisura cea mai din dreapta. Pitoanele dispuse rar si pasajul surplombat ntlnit dup 8-9 m de escalad pe vertical comport ntrebuintarea scritelor. Deasupra surplombei, fisura se deschide, permitnd ramonajul pn pe un umr al crestei, ajungit ctre dreapta, spre Strunga Piticului. Platforma nierbat, ntlnit pe umrul amintit, o folosim pentru regrupare. Escalada ultimei l.c. are, n afara unui pasaj proeminent, prevzut cu dou pitoane, o fa nierbat si friabil, care pna pe vrf nu prezint nimic deosebit. De pe vrf ctre dreapta coborm liber pe versantul corespunztor Clineului Mic, ajungnd n dreptul unor colti de stnc. Trecnd frnghia pe dup unul din acesti colti, executam un rapel de 814 m, ajungnd n strunga adncit la obrsia Hornului nghetat. Dup recuperarea frnghiilor continum coborrea ctre dreapta n Clineul Mic, al crui jgheab urmat n aval comport un rapel pn n firul Padinei lui Cline. Din punctul de confluent a celor dou vi de torent avem posibilitatea s coborm, evitnd marile sritori ale Clineului, urmnd htasul conturat pe stnga vii. Alpinistii care vor s ajunga pe Creasta Nardica pot urca pe Clinetul Mic fr dificultti, pn n
418

apropierea vrfului Timbalul Mare. Trasee de legtur din Creasta Nordic pentru: Piscul Baciului (traseul 8.A); cabana Curmtura (traseul 8.D). 26.J. Fisura Verde Prima escalada: 7 septembrie 1961. Generalitti. Versantul drept al Vlcelului Secundar din Cline este format din doi pereti pe care i-am denumit Peretele Superior si Peretele Inferior, desprtiti ntre ei de un bru lat, orientat SV-NE. Peretele din amonte de bru (Peretele Superior) formeaz un intrnd enorm, ajungit deasupra brului citat pn la Strunga Crestei Frumoase. Gracl de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 10-20 pitoane, scrite. Traseul are 6 lungimi de coard si este prevzut cu pitoane jalon, dispuse la mari distante. Durata pentru 3 echipicri: 2-3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 3Vz ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi indice 26. Descrierea traseului. Traseul Fisura Verde se desfsoar pe verticala Peretelui Superior. La baza lui ajungem urcnd pe Vlcelul Secundar al Clineului si apoi ctre stnga pe brul ce conduce spre traseul de pe Creasta Frumoas. Escalada ncepe din dreptul a dou stnci mari, iesite vizibil din vegetatia brului. Dup primele dou lungimi de coard, traseul ajunge la circa 10 m de linia Crestei Frumoase, de unde urmeaz un vlcel
419

nierbat, lipsit de interes alpin. Trasee de legatur: iesirea din traseu, comun cu a Crestei Frumoase, sfrseste n punctul ,,La Amvon", de unde putem urma n coborre descrierea traseului indice 25.B, iar n amonte, la Creasta Nordic, traseul indice 25.A. 26.K. Creasta Frumoas din Padina lui Cline Prima escalad: 9 iulie 1947. Generalitti. Creasta Frumoasa ncepe s se contureze ctre nord-vest din Muchia Timbalului Mare, din apropierca punctului La Amvon". La nceput, ea nchide pe la obrsie firul Hornului Adnc si apoi las ctre dreapta un pinten viguros, denumit Creasta Prieteniei. Dincolo de aceastn, delimiteaz zona de obrsie a Vlcelului Secundar din Cline, dup care pierde treptat din naltime si la 1890 m alt. se ntrerupe, formnd o mic strung, denumit Strunga Crestei Frumoase. In aval de strung, creasta continu dar, prin stabilirea unui traseu alpin, poart numele de Creasta Soimilor. Grad de dificultate: 3.A. Materiale: o coarda de 40 m, 3-4 pitoane, 10 carabiniere. Traseul este pitonat; se escaladeaz mai mult prin ctarare liber si are 7 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului (n firul CalineuIui): 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 26. Descrierea traseului. Din punctul de
420

confluent a Vlcelului Secundar al Clineului cu Padina lui Cline (1720 m alt.) ne abatem la stnga, urcnd o sritoare dispus n trepte. Deasupra acesteia si dupa circa 80 m de mers prin grohotisul vii ntlnim a doua sritoare ce blocheaza Vlcelul Secundar. Obstacolul mentionat l depsim prin ramonaj de-a lungul unei fisuri deschise, situata n stnga noastra (a nu se confunda cu un jgheab aflat foarte aproape). Deasupra obstacolului prsim firul vlcelului si urcm ctre stnga pe brul ce ncinge Peretele Superior, trecnd prin punctul de intrare a mai muItur trasee alpine. La limita dc sus, brul se lteste mult, rsfirndu-se printre coltii de piatr. naintnd pe marginea de sus a brului, trecem printr-o strung ngusta, realizat de un colt de piatr apropiat mult de Peretele Superior, dincolo de carc coborm si apoi urcam pn ntr-un mic intrnd, de unde ncepem escalada propriu zis a Crestei Frumoase din Padina lui Caline. Legati cu frnghia, atacm obstacolul initial al primei l.c., folosind pentru depsirea lui pitoanele dispuse pe traseu. Regruparea o executm n Strunga Crestei Frumoase, ea delimitnd n aval Creasta Soimilor de traseul nostru. Relund escalada n a doua l.c., ne abatem de la nceput ctre dreapta, urcnd n lungul versantului corespunztor Vlcelului Secundar al Hornului Adnc, aflat n stnga noastra. Din loc n loc ntlnim pitoane de asigurare, fixate dc alpinisti n ascensiunile de iarna. Fr s fie dificil, n
421

urmtoarele trei l.c. naintam pe creast, admirnd n stnga, peste vale, linia zvelt a Crestei Prieteniei, iar n dreapta pe aceea a Crestei Coarnele Caprei, care parc se ntrec, artndu-ne frumusetea formelor ascutite. Locurile de regrupare, ntlnite la 40 m. snt largi si cu panta usor pronuntat. Ele ne mbie la popasuri lungi pcntru a admira nltimile ridicate deasupra Clineului. n portiunea final, creasta se orienteaz ctre stnga, fr s mai aib nftisarea initial. Un perete masiv, care nchide si obrsia Vlcelului Secundar al Hornului Adnc, ne blocheaz naintarea. Folosind pitoanele de pe traseu, am desfsurat nc de dou ori coarda pe aceast portiune, sfrsind escalada pe culmea acoperit cu jnepeni, situata n zona denumit La Amvon". Traseele de legatur snt redate indice 26.J 26 I. Hornul Piticului Prima escalada: 11 august 1961. Generalitti. Zona de obrsie a Vlcelului Piticului (afluent pe dreapta al Clineului) o formeaza Hornul Piticului. Pna la baza hornului, escalada se face n lungul acestui vlcel, care si contureaz albia ngusta ntre Creasta Coarnele Caprei pe dreapta si Creasta Piticului, prelungita cu un umr, pe stnga. Grad de dificultate: 4.A. Materiale: o coard de 40 m, 6-8 pitoane, 10 carabinicre. Traseul are 4 lungimi de coard si se parcurge n 2-2 ore. De
422

la cabana Plaiul Foii la baza traseuIui: 3 orc. Pentru intrarea n traseu, vezi artera indice 26. Descrierca traseului. Traseul urmeaz initial faa din dreapta si apoi linia hornului care sfrseste n Strunga Piticului. Ultima lungime de coarda se desfsoar pe faa corespunzatoare vrfului final al Crestei Coarnele Caprei. Pentru coborre, vezi descrierea traseului indice 26.M. 26.M. Creasta Piticului Prima escalada: 17 iulie 1951. Generalitti. Ultima creast mai evidentiat de pe versantul drept al Clineului este Creasta Piticului. Ea se termin cu un vrf ajungit, care las impresia unei mogldete mpietrite. Creasta, ajungit pn n valea Clineului, formeaz versantul stng al Hornului Piticului si Vlcelului Piticului. Grad de dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 2-3 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 3 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu vezi artera indice 26. Descrierea trascului. Intrarea pe traseul Creasta Piticului este situat la circa 170 m distanta n amonte pe Padina lui Cline (1750 m. alt.). Escalada se desfsoar la nceput n lungul Vlcelului Piticului afluent pe dreapta al Clineului. Locul este usor de identificat dupa
423

grohotisul ngrmadit la confluenta. Abtndu-ne ctre stuga, urcm n lungul vlcelului amintit sus, avnd n stnga Crcasta Coarnele Caprei, iar n dreapta o muchie ajungita din Creasta Piticului. Dup urcarea unei diferente de nivel de 100 m, vlcelul este ntrerupt de o fa splat si inaccesibil, nalt de circa 40 m. nainte de-a ajunge la aceasta, din dreptul unui mic plc jnepeni ne abatem ctiva metri la dreapta si prindem un scoc nierbat n lungul cruia urcm fr dificultti. Dincolo de acesta se contureaz Creasta Piticului, ncins pe la baz de esarfa verde a jnepenisurilor cu crengile scrijelite dc vnt. Luptnd cu desisul acestora, ajungem dup circa 50 m ntr-un mic luminis, punct de intrare pe traseu. La baza peretelui si la 6-7 m mai la dreapta identificm o grot folosit de capre ca ascunzis si adpost pentru vreme rea. Prima l.c. prezint o fa usor surplombat, peste care trecen printr-o piramida. Dincolo de proeminent, escalada continu pe fisur dcschis, ajungit pna pe un colt de pe linia crestei. Regruparea se face pe o treapt de piatr. n a doua l.c. urcm de-a lungul unor fisuri nlntuite, situate pe ambii versanti ai crestei, dar foarte aproape pe cumpana ei. Regruparea se face dup 30 m. Ultima l.c. pierde din nclinare, sfrsind pe vrf, n apropierea tuguiului att de caracteristic care a inspirat denumirea dc Creasta Piticului. De pe vrf, prin intermediul unui rapel, ajungem n Strunga
424

Piticului. Din acest punct urcm o lungime de coard pe muchia conturata ctre vrful final al Crestei Coarnele Caprei. De pe vrf ne abatem ctre dreapta pe faa corespunztoare Clinetului Mic, ajungnd n dreptul unor colti de stnc. Trecnd frnghia pe dup unul din acestia, executm un rapel de 8-10 m, ajungnd n strunga adncit la obrsia Hornului nghetat. Dup recuperarea frnghiilor, coborm ctre dreapta n Clineul Mic, al crui jgheab urmat n aval comport, pn n Padina lui Cline, si un rapel. Din punctu de confluent cu Padina lui Cline avem posibilitatea s coborm, evitnd marile sritori ale Clineului, urmnd htasul conturat pe stnga vii. Alpmistii care vor s ajung pe Creasta Nordic pot urma n amonte Clineul Mic, fr dificultati, pn n apropierea vrfului Timbalul Mare. Trasee de legtur din Creasta Nordic pentru: Piscul Baciului (traseul 8.A, de la semnalarea n text a vrfului Timbalul Mare); cabana Curmtura (traseul 8.D, de la semnalarea n text a punctului Saua Clineului).

425

27. ARTERA DE BAZ: VALEA PODURILOR Ramificatii pe arter: 27.A. Brul de jos extrema dreapt; 27.B. Brul de jos - extrema stng; 27.C. Valea Podurilor; 27.D. Fisura n ,,S"; 27.E. Surplomba Neagra; 27.F. Traseul Marian Nicolae; Muchia Reptilei; 27.G. Traseul Sngele Voinicului din valea Ciorngutei. Generalitti. Valea Podurilor1 este a sasea arter de ptrundere n zona de abrupt a versantului nord-vestic al Pietrei Craiului. Ea cuprinde portiunea dintre cabana Plaiul Foii si zona de contact cu Brul de Mijloc, din care se desprind n diferite directii potecile spre traseele mentionate n titlul arterei. De la cabana Plaiul Foii n Poiana Cotofenei se poate ajunge pe dou itinerare: primul se desfsoar pe Muchia Podurilor, al doilea pe Valea Podurilor (portiunea inferioara). L-am ales pe cel din urm, firul vii fiind o cluz sigur pn la obiectivul mentionat mai sus. Traseele cunoscute cu ani n urm n zona superioar a Vii Podurilor erau foarte putine, iar ascensiunea lor elementar; ntre ele citm: Valea Podurilor, firul principal si firul secundar, Brul de Mijloc, Coltii Gemeni etc. Introducerca mijloacelor tehnice si pasiunea alpinistilor nostri au condus la descifrarea unui
Valea Podurilor, traseul alpin indice 27.C, nu are nimic comun cu artera de baz
426
1

remarcabil numr de trasee noi, de un nivel tehnic superior, selectionate n lucrarea de fa dup frumusetea si varietatea obstacolelor. n acelasi timp, toponimia regiunii, pn atunci restrns la foarte putine denumiri, a fost completat cu o bogat nomenclatur de detaliu. Descrierea arterei. n dreptul podului pe care l-am traversat venind de la cabana Plaiul Foii, se vars n Brsa Mare apa Vii Podurilor, pru firav ce ne va servi de cluz o bun distant din drumul nostru. La nceput, el abia si contureaz malurile, curgnd aproape neobservat. Urmrind firul apei, ajungem dup un urcus scurt ntr-o poian, din cuprinsul creia poteca se contureaz mai bine. Pe masura ce naintm, locurile devin salbatice, drumul conducndu-ne de pe un mal pe altul, strbtnd cnd poieni luminoase, cnd perdele de arboret, revrsate de pe coastele nalte ale celor dou muchii: Muchia Podurilor (dreapta vii) si Muchia Cotofenei (stnga vii). Ajunsi n zona de obrsie, observm c apa prului curge tot mai firav, deprtndu-se de poteca noastr ctre dreapta, sub Muchia Cotofenei, unde si are izvoarele. Dup circa 45 minute, orizontul se deschide datorit raristii din Poiana Cotofenci, al crei covor verde a fost restrns de plantatia recenta. n fat ne apare abruptul impuntor al Pietrei Craiului, punctat de cel mai nalt vrf al masivului, Piscul Baciului (2239 m), de sub care pornesc prvlisurile aspre ale Spirlei Superioare.
427

Urcnd sustinut de-a lungul poienii, ajungem pe linia de cumpn a Muchiei Cotofenei, care desparte valea noastr de firele vii Vldusca. Din acest loc ne orientam la stnga spre pdure. Ajunsi la 1izier, poteca se contureaz bine, conducndune n ocoluri largi sau urcnd pieptis pe coasta muntelui. n stnga, ascunsa privirii, se adnceste albia propriu-zis a Vii Podurilor1, inaccesibil pe o mare distant n zona de pdure. La intervale foarte mari apare dispus pe copaci marcajul forestier (banda rosie vertical). Dup circa 30 minute de mers, socotite din Poiana Cotofenei, ntlnim o born silvic, unde pe un stlp identificm initialele: B.M. - Brul de Mijloc. Continund urcusul, ajungem dupa numeroase ocoluri la baza primilor pereti ai muntelui, pe sub care se contureaz htasul Brului de Jos (1600 m alt.). n accst punct, semnalat si de o momie din pietre, drumurile se ramific: spre dreapta, marcat cu momi, continu Brul de Jos extrema dreapt; ctre stnga, Brul de jos extrema stng. Pentru Brul de jos - extrema dreapt, vezi indice 27.A. Pentru Brul de jos - extrema stng, vezi indice 27.B. Din punctul de ramificatie mentionat, artera de baz are pe o mic distant parcurs comun cu
1

Vezi amnunte la traseul indice 27.C.

428

Brul de jos, extrema stnga. Initial ne abatem catre stnga, strecurndu-ne pe sub peretii de calcar. Dup circa 100 m ajungem n dreptul unui grohotis cu piatra mai mare, prin care mai naintm 8 m. La sfrsitul acestor intervale lsam n stnga o poteca (ramificatie care coboar); ceva mai sus, naintarea ne este blocat de cteva plcuri dese de jnepeni si ienuperi, prin care traversam 12 m. Dincolo de acest pasaj, ctre stnga se desprinde traseul Brului de jos, extrema stng. Poteca noastra urc, orientat usor catre dreapta, ajungnd dupa circa 30 m ntr-un punct pe Brul de Mijloc, situat la 2-3 m de Trecatoarea Termopile. De aici se ramific spre stnga, prin trectoare, traseul pe Valea Podurilor si continua Brul de Mijloc spre Padina lui Caline. Pentru Valea Podurilor, vezi indice 27. Pentru Brul de Mijloc spre Padina lui Cline, vezi indice 26.C, de la semnalarea n text a punctului Trecatoarea Termopile (descris n sens invers). Din acelasi loc, artera de baz Valea Podurilor continu ctre dreapta pe Brul de Mijloc. Urmnd htasul n directia mentionat, depsim micile denivelri ale terenului si dup 180 m ntlnim suvita ngust a grohotisului revrsat n lungul Vlcelului Coltilor Gemeni. Din acest loc, artera de baz prezint dou ramificatii. Ramificatia 1. Din Brul de Mijloc ne
429

orientm la stnga si, urmnd malul drept al Vlcelului Coltilor Gemeni, cutam cele mai avantajoase locuri pentru a evita grohotisul. Dup circa 150 m de urcus ajungem n punctul unde, ctre dreapta pe vlcel, continu drumul de acces spre Muchia Reptilei. Din punctul de ramificatie mentionat continum urcusul prin grohotisul vlcelului spre Amfiteatrul Coltilor Gemeni. Cu 60 m nainte de-a ajunge sub perete se contureaz n dreapta (n stnga vlcelului) un horn nierbat, care reprezint n con-tinuare calea de acces pn n strunga unde ncepe escalada pe Muchia Reptilei. Muchia prezint n portiunea centrala un bloc stncos ce pare agtat pe linia ei de cumpn. Inftisarea acestuia a inspirat denumirea traseului. Grad de dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este pitonat, are 5 lungimi de coard si prezint muIte pasaje de crare liber. Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. Coborrea se efectueaz pe versantul dinspre Valea Podurilor, prin intermediul a trei rapeluri, dup care, urmnd ctre nord o brn, ajungem n firul vii mentionate. Pentru coborrea sau urcarea pe Valea Podurilor, vezi indice 27.C. Dup ramificatia spre Muchia Reptilei, urcusul nostru continu catre stnga, pe malul drept al vlcelului, viznd n final a treia strung a crestei Coltilor Gemen (coltul aflat n stnga strungii este marcat pe vrf cu o momie din pietre.
430

Ajunsi n strung, trecem pe versantul opus, corespunztor Vaii Podurilor. Condusi de htas catre dreapta, traversm de-a coasta o zon usor accidentat, ajungnd dup 90 m n dreptul Hornului Sperantei (1 760 m alt.). Numele acestuia este scris cu vopsea rosie n punctul de intrare. Prsind htasul, ne ctrm prin ramonaj de-a lungul hornului pn n Strunga Amfiteatrului, loc de trecere din Valea Podurilor n Amfiteatrul Coltilor Gemeni. Din strunga coborm pe un bru conturat catre stnga, ajungnd dup 8 m la un molid mic, din dreptul caruia ncepe escalada traseului Fisura n ,,S". Pentru Fisura n ,,S", vezi indice 27.D. Condusi de acelasi bru, depsim ceva mai jos mica nseuare a Turnului Amfiteatrului, ridicat n dreapta, traversm un grohotis revrsat din gura unui vlcel si la 9 m rentlnim albia Vlcelului Coltilor Gemeni, ntrerupt n aval de o saritoare nalt. Fr prea multe dificultti, urcm 6-8 m pe vlcelul mentionat, apoi ne abatem la stnga pe malul lui drept si dup 10 m de crare gasim posibilitatea de a traversa o muchie. Dincolo de aceasta ntlnim un bru ascendent ce ia sfrsit la nltimea pragului punctat cu patru exemplare de molizi piperniciti si scrijeliti de vnt, de unde ncepe escalada traseelor Surplomba Neagr si Traseul Marian Nicolae. Pentru Surplomba Neagr, vezi indice 27.E. Pentru Traseul Marian Nicolae, vezi indice 27.F.
431

Ramificatia 2. Traversnd suvita de grohotis revrsat pe Vlcelul Coltilor Gemeni, urmrim atent htasul Brului de Mijloc, care la scurt distant traverseaz un nou vlcel cu nftisare asemnatoare. Dincolo de acesta depsim o muchie si coborm prin pdure n firul vii Ciornguta sau Ciornga Mica. n continuare urcm pe firul plin cu grohotis al Ciorngutei, ajungnd dup circa 80 m sub ,,Sritoarea cu Bolovan", care nchide valea n amonte. Deasupra noastr, pe dreapta vii, identificam Coltul Mare, turn de calcar strbtut pe vertical de traseul Sngele Voinicului din valea Ciorngutei. Pentru traseul Sngele VoinicuIui din valea Ciorngutei, indice 27.G. Ctre dreapta, pe sub perete, continu traseul Brul de Mijloc. Pentru Brul de Mijloc, vezi indice 26.C, de la semnalarea n text a punctului valea Ciorngutei. 27.A. Brul de jos - extrema dreapt Generalitti. Brul de jos - extrema dreapt - se ntinde mult catre sud, spre ultimele fire ale vaii Vldusca. Drumetii l parcurg pe o distant mic, folosindu-1 drept cale de acces spre Brul de Mijloc. Descrierea traseului. Parcursul este scurt si nu prezint puncte peri-culuase. La nceput,
432

htasul conturat ctre dreapta, prin iarb, se strecoar aproape orizontal, conducndu-ne pe sub peretii albi ridicati n stnga. Dup scurt distant, el coboar n albia plin cu grohotis a vaii Ciornguta, primul afluent al vii Vldusca. Din acest punct parcurgem mai mult de-a coasta, prin pdure, o distant de circa 200 m. La sfrsitul intervalului, o sgeat si indicatia ,,pe fir", scris pe perete cu vopsea rosie, ne arata directia de mers pe firul principal al vii Vladusca. Sritorile ntlnite n amome pe aceasta vale nu snt dificile, dar cer acelora care le escaladeaz cunostinte elementare de ctrare libera. Pasajul desfsurat pe circa 150 m sfrseste ntr-un punct mai deschis, unde grohotisul revrsat la baza unei sritori nalte ntrerupe pe o mica distanta Brul de Mijloc. Adugm c obstacolele din lungul firului vii Vladusca pot fi evitate, dac urmm la dreapta htasul ce intr n pdure. Aceast varianta, bine conturat, se abate dup scurt distant la stnga, urcnd sustinut pn la Brul de Mijloc. Trasee de legatur spre: Brul de Mijloc La Lanturi" (indice 26.C, de la semnalarea n text a punctului de ntlnire cu valea V1dusca); Brul de Mijloc - Padina lui Cline (indice 26.C, descris n sens invers). 27 B. Brul de jos - extrema stng Generalitti. Extrema stng a Brului de Jos strbate pe o distant relativ mic (circa 700
433

m) o zon mpdurit si lipsit de interes. Htasul conturat n lungul lui prezint muIte ramificatii ce provoac ncurcturi la orientare. Traseul nu are puncte de trecere dificile; el poate fi parcurs n circuit, cu ntoarcerea pe Brul de Mijloc spra Valea Podurilor. Aici gsim semnalat traseul de coborre spre cabana Plaiul Foii. ntregul traseu se parcurge n 4-5 ore. Descrierea traseului. Din punctul de ramificatie mentionat n artera de baz, ne orientm ctre stnga pe htasul initial al Brului de Jos - extrema stnga, naintnd de-a coasta prin pdure. Dup circa 100 m ajungem n dreptul unui grohotis cu roca mai mare, prin care naintm 8 m. La sfrsitul intervalelor lasm n stnga o potec (ramificatie ce coboar); ceva mai sus, naintarea ne este blocat de cteva plcuri de jnepeni si ienuperi, prin care traversm 12 m, fr s vedem poteca. Dincolo de acest pasaj ne orientm ctre stnga si ncepem coborrea pe panta nierbata ce ia sfrsit n firul Vii Podurilor (1 605 m alt.). n amonte putem privi un peisaj mret din care, pe stnga vii, sc evidentiaz Coltii Gemeni, iar pe dreapta Muchia dintre Timbale, ntrerupt de numeroase turnuri. Pentru a continua traseul nostru, coborm 40 m pe Valea Podurilor si apoi, schimbnd directia ctre dreapta, urcm circa 80 m pe sub un perete surplombat si cu roca rosiatic. La sfrsital intervalului depsim o muchie si, ptrunznd ntr-o zon npdit de pdure si jnepenis, parcurgem de-a coasta o distant de circa
434

500 m. In aceast zon ne-am strecurat pe sub pereti nalti, am trecut foarte aproape de un grup de turnuri, depsind si o mic culme, iar n final, dup o perdea de padure cu molizi btrni, am ajuns ntr-un vlcel cu grohotis. Ultima portiune a traseului pe Brul de Jos se desfsoara n urcus dea lungul vlcelului mentionat. Pantele lui foarte nclinate ne supun unui efort sustinut, sfrsind dup 100 m pe Brul de Mijloc, n apropierea Muchiei dintre Timbale, aflat n dreapta noastr. Trasee de legtur spre: traseuI ,,La Lanturi" pe Brul dc Mijloc (indice 26.C, de la semnalarea n text a punctului Muchia dintre Timbale); Brul de Mijloc ctre stnga, spre Padina lui Cline (indice 26.C, de la semnalarea n text a aceluiasi punct). Adaugm c din acest traseu (Brul de Mijlloc) se desprind n coborre, la anumite intervale, dou itinerare sprc cabana Plaiul Foii. Pentru ramificatii, vezi indiee 26.C. 27.C. Valea Podurilor Generalitti. Valea Podurilor prezint interes pentru amatorii de ctrare pe stnci numai de la nivelul Brului de Mijloc n sus. Obstacolele ei cele mai dificile snt grupate pe circa 200 m diferent de nivel (1650 m - 1850 m alt.), ntre brul mentionat si confluenta cu Vlcelul Secundar al Vii Podurilor. Firele de obrsie ale Vii Podurilor snt rzletite pe faa muntelui, n portiunea superioara cuprins ntre Muchia dintre
435

Timbale la nord si Muchia Timbalului Mic la sud. Dintre acestea mentionam Vlcelul Secundar al Vii Podurilor, marcat la confluenta vilor de Turnul Ascutit, colt de piatr nu prea nalt, ridicat din multimea de tancuri ce caracterizeaz regiunea. n aval de Turnul Ascutit, Valea Podurilor se individualizeaz, devenind un canion ngust, ntrerupt (din dreptul Coltilor Gemeni) de o succesiune de sritori nalte, unele chiar inaccesibile. La 1665 m alt., valea este intersectat de htatul Brului de Mijloc, iar mai jos, de cel al Brului de Jos. n zona mpdurit, ea formeaz cteva obstacole inaccesibile, iar n aval de acestea, ulucul tot mai putin conturat ncepe s fie npdit dc vegetatie. La 1200 m alt., Valea Podurilor sfrseste n faa mai multor gropi produse de bombele inamice n timpul celui de-al doilea rzboi monclial. Gropile au forma unor doline si, dac nu am fi cunoscut originea lor, leam fi considerat ca atare. Din locul mentionat, terenul are n aval aspectul unei fee fra denivelri, extins si lateral. Ceva mai jos se contureaz cteva viroage scurte care sfrsesc prin pdure sau la limita de jos a Poienii Cotofenei. Dupa hrtile vechi, Valea Podurilor continu si n aval de aceast poian. n realitate, scocul adncit din Poiana Cotofenei n jos apartine unui pru a crui obrsie se afl pe versantul nordestic al Muchiei Cotofenei. Debitul lui este mrit la 990 m alt. de apa izbucului situat pe faa sud436

vestica a Muchiei Podurilor. n continuare, strbtnd o zon presrat cu poieni, prul, denumit tot Valea Podurilor, scpat de strnsoarea muchiilor ce-i formeaz malurile (Muchia Cotofenei pe stnga si Muchia Podurilor pe dreapta), se scurge tot mai domol, pn n faa cabanei Plaiul Foii, unde se vars n Brsa Mare. Din cele de mai sus reiese c Valea Podurilor n realitate este for-mat din doua fire bine individualizate. Localnicii numesc firul din aval de Poiana Cotofenei, Valea Podurilor. n aceasta situatie, mai ales c versantii snt delimitati de aceleasi muchii, pstrm pentru ambele vi denumirea, urmnd ca pe hrti s reprezentm legtura ntre ele prin linii ntrerupte. Grad de dificultate: l.B. Materiale: o coard de 40 m pentru asigurarea coechipierilor. Traseul se parcurge numai prin catrare liber, dar cere capului de coard suficiente cunostinte pentru rezolvarea problemelor ivite. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera lndice 27. Descrierea traseului. Din punctul de ramificatie semnalat n artera de baz, ne orientm ctre stnga, trecnd prin Trectoarea Termopile, portit de piatr din dreptul creia Brul de Mijloc ptrunde pe malul stng al Vii Podurilor. Aici, urmrind htasul, coborim n panta accentuat, ajungnd fr dificultti n firul Vii Podurilor. Din vale, peisalul nconjurtor este impresionant. Ctre
437

stnga dispare prin pdure htasul Brului de Mijloc; deasupra lui, pe malul drept al vaii, vedem 1umea" de ancuri si creste desprinse din Muchia dintre Timbale; n dreapta, malul stng al vii este format de peretii Crestei Coltilor Gemeni, a crei dantelrie de piatr estc dominat de Coltii Gemeni. Escalada pe Valea Podurilor nu poate fi fcuta direct, din cauza unor sritori nalte si lipsite de prize. Primul obstacol l formeaz Sritoarea n Spiral", treapt de piatr inaccesibil, nalt de 20 m. Pasajul se ocoleste, urcnd pe versantul drept, folosind pentru sprilin jnepenii. Revenirea pe fir o executm traversnd o mic platform nierbat. Urmeaz un interval domolit si aglomerat de bolovani, ntrerupt mai sus de cel mai mare obstacol al traseului, inaccesibil. Pentru depsirea acestuia ne ctrm pe faa din dreapta vii, naintnd prin schimbare de directie de la o brna la alta circa 40 m. De retinut ca roca este friabil. Dup aceast distant, orientati la dreapta, parcurgem un bru, revenind n firul Vaii. Pe malul opus se contureaz o viroag care, urmat n amonte, ne conduce la ,,Hornu1 Sperantei", jgheab de piatr si cale de acces spre traseele alpine stabilite n amfiteatrul Coltilor Gemeni. Alpinistii care coboar din traseele alpine pot folosi aceast potec ce trece pe la baza hornului, evitnd n acest fel toate sritorile situate n aval pe Valea Podurilor. Continund escalada pe vale, ntlnim din nou un obstacol, nalt de 12 m,
438

pe care-1 depsim prin crare liber. Dincolo de acesta si ceva mai sus, la confluenta Vii Podurilor cu Vlcelul Secundar al Vii Podurilor, se nalt Turnul Ascutit, ac de piatr, strjer pentru frumusetile nebnuite pe care le vom vedea. Traseul nostru urmeaz feele nierbate ale vlcelului secundar, situate n dreapta (cum urcm). Daca am plecat mai de dimineat de la caban, avem posibilitatea sa ne odihnim n aceste locuri minunate. Pe stnga vii, n aval, vedem Coltii Gemeni si creasta lor ajungit in amonte, dincolo de Saua Coltilor Gemeni, cu Muchia Timbalului Mic, colos de calcar cu faa dltuit pe vertical de jgheaburile numeroaselor vlcele. Pretutindeni, regiunea este punctat de tancur izolate ce stralucesc n zilele cu soare. Pe dreapta vii, Muchia dintre Timbale nsir pe creast numeroase turnuri desprtite de strungi nguste prin care trec spre Cline ciopoarele de capre negre si din cnd n cnd alpinistii. Fundalul l formeaz Crcasta Nordic a Pietrei Craiului, de sub care scap, pe aproape 200 m diferenta de nivel, un perete dispus n trepte. Delimitat de acesti colosi, Valea Podurilor se contureaz ntr-un mare amfiteatru, unde grohotisul este atotstpnitor. Locurile fiind usor accesibile, ascensiunea poate fi continuat pe mai multe variante. Dintre acestea, noi recomandm numai dou: 1. Cei care doresc s ajung n Padina lui
439

Cline vor urma vlcelul Secundar, a crui obrsie este sub Strunga Caprelor. Pentru a nu produce confuzii, mentionm c ulucul plin cu grohotis al Vlcelului Secundar al Vii Podurilor este primul fir care se contureaz n urcus, ctre stnga, spre Muchia dintre Timbale. Trasee de legtur din Strunga Caprelor pentru Padina lui Cline prin Vlcelul Caprelor (indice 26. D). 2. Firul principal al Vii Podurilor este plin cu grohotis, ca si numeroasele fire de obrsie razletite pretutindeni. Pentru a-l evita, urcm pe feele din dreapta vii, urmrind prin iarba sau jnepenis htasul de capre. n portiunea superioar, grohotisul trebuie trecut direct, pna la baza peretelui puternic frmntat ce scap de sub Creasta Nordica. Depsind obstacolele elementare ale acestuia, ajungem dup circa 200 m direrent de nivel n apropierea vrfului Timbalul Mic, unde escalada ia sfrsit. Trasee de legatur spre: Piscul Baciului (traseul 8. A); cabana Curmtura (traseul 8. D). 27.D. Fisura n S Prima escalad: 7 iulie 1960. Generalitti. Traseul este situat n Amfiteatrul Coltilor Gemeni, avnd denumirea scris cu vopsea rosie n punctul de intrare. Grad de dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 3 lungimi de coard. Coborrea de pe
440

vrf se face prin intermediul a dou rapeluri. Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la cabana Plaiul Foii pn la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 27. Descrierea traseului. Escalada primei l.c. ncepe din dreptul molidului mentionat, cu un ramonaj de 6 m, pe feele interioare rmase ntre o lespede si perete. Deasupra acestui prim obstacol ntlnim o fa acoperit cu licheni de culoare ruginie, continuat cu un pasaj surplombat, pentru depsirea cruia folosim scritele. Pitoanele existente si prizele foarte bune permit sa continum escalada normal si deasupra proeminentei, n lungul unei fisuri deschise, pn la ntinderea complet a celor 40 m de coarda. Regruparea o executm n dreapta, pe o mic platforma. n a doua 1.c., traversnd la stnga, revenim n deschiderea larg a fisurii parsite mai jos si, condusi de linia ei, urcm 23 m. Printr-o traversare ctre dreapta reusim s prindem deschiderea unui horn, prin care naintm, regrupndu-ne pe muchia ce caracterizeaz traseul n portiunea final. Parcursul celei de-a treia 1.c., lung de circa 50 m, urmeaz muchia mentionat, sfrsind pe Creasta Coltilor Gemeni. Coborrea o efectum prin intermediul a dou rapeluri. Primul msoar 10 m; pitonul se afl la doi metri sub linia crestei. Al doilea rapel l executm din interiorul unui horn orientat spre Valea Podurilor, unde si ajungem. Pe Valea Podurilor coborm liber, depsind si prima
441

sritoare ntInit, situat n aval de confluenta cu Vlcelul Secundar al Vii Podurilor. Mai jos de sritoarea mentionat, pe stnga vii, se adnceste o viroag pe care, urcnd, ajungem la nltimea htasului cunoscut noua, el fiind calea de acces spre traseul escaladat. Valea Podurilor, urmat n amonte, sfrseste pe Creasta Nordic (vezi indice 27. C, de la semnalarea n text a punctului Vrful dintre Timbale). 27.E. Surplomba Neagr Prima escalad: 7 iulie 1960. Gcneralitti. Din dreptul celor patru molizi amintiti ca reper artera de baz, putem identifica usor pitoanele dispuse n perete ctre baza unei surplombe de culoare nchis, care constituie punctul cel mai dificil al traseului si care a inspirat denumirea lui. Grad de dificultatet 5. A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 5 lungimi de coard. Coborrea se face prin intermediul unui rapel. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarca pe traseu, vezi artera indice 27. Descrierea traseului. Prima l.c. urmeaz linia unei fisuri nclinate usor ctre dreapta. Prizele bune si cele 12 pitoane ntlnite permit o naintare normal, care ia sfrsit dup circa 35 m, sub surplomba de culoare nchis, unde ne regrupm. n a doua 1.c. continum escalada tot pe linia fisurii initiale si curnd ajungem sub tavanul
442

Surplombei Negre, pe care-1 evitm, traversnd pe sub el de la stnga la dreapta. Dincolo de proeminent ne ctrm, condusi de deschiderea unei fisuri nclinate ctre stnga, regrupndu-ne pe platforma nierbat, ntlnit dup 26 m. Cea de a treia 1.c. o desfsurm pe linia de cea mai mare pant, de-a lunguI unei fisuri jalonate cu 10 pitoane de asigurare. Lucrul cu scritele si tractionarea la coard dubl ne supun la un efort sustinut, tot att de dur ca parcursul lungimii precedente. Regruparea o efectum la baza unui horn, dup 37 m. Pasajele penultimei 1.c. le escaladm fr pitoane, prin intermediul homului mentionat, care msoar 38 m. Dup regrupare continum naintarea, ctrndu-ne liber pn pe linia crestei, unde ntlnim pitonul de rapel pentru coborre. Folosind pentru fixarea corzilor pitonul mentionat, executm un rapel de 40 m n Valea Podurilor. n continuare, valea poate fi cobort, ocolindu-i sritorile, pn n Brul de Mijloc (vezi explicatia la indice 27. D). Pentru accesul pe Valea Podurilor la Creasta Nordic, vezi indice 27. C. 27.F. Traseul Marian Nicolae Prima escalad: 11 iulie 1960. Generalitti. n Peretele Amfiteatrului Coltilor Gemeni, nchis privirii de Turnul Amfiteatrului, se afl traseul care, la propunerea prietenilor de sport, a primit numele realizatorului
443

su, Marian Nicolae. n acest fel cinstim memoria unui alpinist disprut dintre noi si artam recunostinta numerosilor drumeti salvati de el pe munte. Sinonim: Fisura ntrerupt din Coltii Gemeni. Grad de dificultate: 4. B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 3 lungimi de coard. Coborrea de pe creast se efectueaz prin intermediul unui rapel. Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 27. Descrierea traseului. Ajunsi pe pragul punctat de molizii mentionati n artera de baz (1805 m alt.), ne orientm ctre dreapta, ntr-un intrnd al peretelui cu roca de culoare crmizie, strbtut de o fisur n lungul creia se desfsoar prima l.c. Pitoanele ntlnite ajut la depsirea unor obstacole usor friabile, ce sfrsesc dup 40 m, pe o platform nierbat, unde ne regrupm. Fisura initial, ntrerupt de platforma de regrupare, o escaladm. nc 9 m, n cursul celei de-a doua 1.c. Dup aceast distant, traseul se continu cu un horn sinuos, pe care-l prsim curnd printr-o traversare ctre dreapta, revenind n deschiderea lui ceva mai sus. Regruparea o executm dup ntinderea complet a celor 40 m de coarda. Pasajele ultimei 1.c. le depsim numai prin crare liber. Cele dou pitoane ntlnite n punctele dificile ne ajut la urmrirea directiei traseului spre creast. Coborrea o executm ctre Valea Podurilor (versantul opus), prin intcrmediul
444

unui rapel de 40 m, fixnd corzile n inelul pitonuIui aflat pe creasta. n continuare coborm pe vale, ocolindu-i sritorile pn pe Brul de Mijloc (vezi cxplicatia la indice 27. D). Pentru traseul pe Valea Podurilor la Creasta Nordica, vezi indice 27. C. 27.G. Traseul Sngele Voinicului din valea Ciorngutei Prima escalad: 9 iuIie 1960 Generalitti. Turnul Mare este numele dat de autorii premierei unui vrf singuratic, ridicat pe dreapta vii Ciorngutei, deasupra Brului de Mijloc. Mai mic ca precedentul si asezat n faa lui, un alt turn a primit numele de Turnul Mic, iar brului dc acces la ele, acoperit n parte cu jnepeni, i s-a spus Brul Turnurilor. Traseul Sngele Voinicului din valea Ciorngutei urmeaz faa vestic a Turnului Mare. Grad de dificultate: 4. B. Materiale: 2 corzi a 40 m, 20 carabiniere, 4 - 5 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are patru lungimi de coarda. Coborrea sc efectueaz prin intermediul a trei rapeluri. Durata pentru 3 echipieri: 3 - 4 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseuIui: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 27. Descrierea traseului. Din dreptul ,,Sritorii cu Bolovan" urcm circa 20 m pe malul stng al vaii si apoi, printr-o traversare la stnga, intersectm o coam de piatr. n continuare coborm n pant accentuat 25 m, ajungnd n
445

valea Ciorngutei. Din acest punct ne ctrm pe firul vii 50 m, depsind fr dificultti micile obstacole ntlnite. Dup parcurgerea distantei mentionate trecem pe dreapta vii, urmnd n traversare catre stnga esarfa verde, punctata de jnepeni si molizi, denumit Brul Turnurilor. Brul ncinge pe la baz un turn aplecat, l depseste printr-un punct expus muchia, coboar si apoi urc prin jnepeni si grohotis pn la strunga dintre Turnul Mic si Turnul Mare. n dreapta, pe faa TurnuIui Mare, se vd primele pitoane ale traseului. Legati cu frnghiile, escaladm obstacolele primei 1.c. pe verticala unei fisuri nalte de 10 m, dup care executm o traversare de 4 m ctre dreapta. La captul acestui pasaj, traseul se nscrie ferm pe verticala peretelui, spintecat de o succesiune de fisuri nlntuite, prevazute cu pitoane. Regruparea o efectum la piton", dup circa 37 m. n a doua 1.c., escalada cu ajutorul scritelor este dominanta. Fisura clar, prevzut cu 13 pitoane, sfrseste dupa 39 m, sub un bloc de piatr, de unde n continuare se contureaz deschiderea unui horn. Dup regrupare relum escalada n cea de-a treia 1.c. Initial, ocolim blocul de piatr prin dreapta, revenind deasupra lui, si continum escalada prin interiorul hornului. Prizele bune si deschiderea ntre pereti ne permit s naintm 40 m, folosind pentru asigurare cele trei pitoane existente pe traseu. Ultima 1.c. o desfsurm pc o muchie ce ia sfrsit pe vrful Turnului Mare, n dreptul pitonului
446

de rapel ce-1 vom folosi la coborre. Trecnd frnghiile prin inelul pitonului amintit, executam primul rapel lung de 40 m, cobornd pe fata sudic, ntr-un vlcel. Urmeaz 60 m de coborre liber n lungul vlcelului. Dup aceast distanta ntlnim pe stnga vii pitonul, de la care ncepem al doilea rapel, cobornd 20 m. Al treilea rapel l executm n continuare si dup 40 m ajungem pe Brul Turnurilor. 28. ARTERA DE BAZA: MARELE GROHOTIS Ramificatii pe arter: 28. A. Umerii Pietrei Craiului - Traseul Dunreanu; 28. B. Muchia din Padina Lncii; 28. C. Valea Padina Lncii - Poiana nchis - Creasta Nordica a Pietrei Craiului; 28. D. Brul de Mijloc; 28. E. Traseul Sudic din Peretele Ccntral (Marele Grohotis); 28. F. Brul Rosu; Muchia lui Ivan; 28. G. Muchia Rosie; 28. H. Traseul Central din Peretele Piscului Rece; 28. I. TraseuI Viesparul; 28. l. Hornul Mare de la Ceardacul Stanciului; 28. L. Valea lui Ivan. Generalitti. Parcursul arterei de baz Marele Grohotis estc marcat cu triunghi albastru pe toat desfsurarea, ceea ce usurcaz parcurgerea lui si identificarea punctelor de ramificatie spre traseele alpine. Izolat complet si lipsit pna nu demult de cabane turisfice apropiate, abruptul Marelui Grohotis, denumit si Horjul Mare, si-a cstigat faima datorit frumusetii lui si
447

traseelor alpine stabilite, gama acestora ncepnd cu escalade elementare si sfrsind cu cele mai complicate. Pentru cunoasterea n amnunt a regiunii si n dorinta de a scuti oboseala drumului de acces, turistii si alpinistii fac bivuac la cort, instalndu-si tabra n saua TmseluIui si, mai nou, n Poiana nchis, unde prin descoperirea micului izvor s-a rezolvat problema aprovizionrii cu ap. Tot n zona Umerilor Pietrei Craiului se poate ajunge plecnd de la rcfugiul Spirlea, urmnd marcajul band rosie (traseul 1. B) care, din punctul ,,La Zaplaz", prezint o ramificatie marcat cu cruce rosie, care trece prin Saua Tmselului, pcntru a face legtura cu muntii Fagras (marcaj band rosie). Nu demult, n valea Dragoslvenilor s-a amenalat cabana Garofita Pietrei Craiului, de la care se poate urca n circa 2 ore n zona Marelui Grohotis. Descrierea arterei. De la cabana Plaiul Foii n Saua Tmselului urmm descrierea traseului turistic 9. Initial, el strbate pe o mic distant Brsa Tmasului. Din punctul de confluent a acesteia cu valea Runcului se orienteaz la dreapta, prinde Piciorul Plaiului Mare si urc sustinut pn n Curmtura Foii. Schimbndu-si directia ctre sud-est (stnga), traseul urmeaz foarte putin Muchia Tamasului, apoi o prseste, nscriindu-se pe versantul ei sud-vestic, trecnd din zona de obrsie a vii Brsa Tmasului n aceea a vii Otetelei. Intervalul sfrseste n poiana de pe
448

Muchia Tmselului, dup ce trece prin dreptul Izvorului Otetelei. De aici se desparte de marcajul triunghi albastru, orientndu-se spre stnga n urcus. Initial, din poiana, poteca se contureaz pe lng o mprejmuire, apoi intr n pdurea de molidis, prin care apare arareori marcajul. Dupa circa 30 minute ajungem n Saua Tmselului, unde, iesiti din pdure, privim abruptul vestic al masivului, avnd n fa prima lui subdiviziune: Umerii Pietrei Craiului. Urcnd spre acest obiectiv prin grohotisul ce-l precede, ajungem la baza numeroaselor hornuri care brzdeaz peretele. Unul dintre acestea constituie punctul de intrare n Umerii Pietrei Craiului pe Traseul Dunreanu. Indicatia ,,Umerii Pietrei Craiului" este scris cu vopsea n dreapta punctului de intrare. Pentru Umerii Pietrei Craiului - Traseul Dunreanu, vezi indice 28. A. Condusi de marcajul drumului turistic ctre dreapta, pe sub perete, traversm grohotisul ce acoper firele de obrsie ale vii Tmselului, dup care, fr s mai vedem n fa vrful Lancea (Coltul Carugelor), care domina pn acum regiunea cu silueta lui nalt, depsim succesiv cnd plcuri de padure, cnd zone cu grohotis sau portiuni usor nierbate. Intervalul ia sfrsit cu un obstacol mai accentuat, dupa care urmeaz grohotisul revarsat pe Vlcelul Secundar al Padinei Lncii. Peretele Padinei Lncii, ridicat n amonte, la obrsia acestui fir, a fost cercetat cu ani n urm de ctre ctrtori, pe verticala lui fiind stabilite
449

trasee de mica dificultate, ntre care si Muchia din Padina Lncii. Pentru Muchia din Padina Lncii, vezi indice 28. B. n continuare, poteca marcat ne conduce printr-o zon cu jnepeni si coboar usor n valea Padina Lncii - firul principal, semnalat la intrare cu textul: ,,Va1ea Padina Lncii". Firul acesteia reprezinta calea de acces prin Poiana nchis la Creasta Sudic a Pietrei Craiului. Pentru valea Padina Lncii - Poiana nchisa - Creasta Sudic a Pietrei Craiului, vezi indice 28. C. Dupa aceasta ramificatie, poteca reintr n pdure, ocolind pe la baz vrful Lancea. Intervalul sfrseste trecnd pe lng niste blocuri prbusite din perete, urmat imediat de Horjul Mare sau Marele Grohotis, zon enorm acoperit de grohotis. nainte de a ne angaja n traversarea acestui adevrat fluviu de piatr, identificm pe perete denumirea locului: ,Peretele Marelui Grohotis". Din punctul mentionat se desprinde ctre stnga, prin grohotis, htasul pentru traseele: Brul Rosu, care constituie si calea de acces pentru traseul Muchia lui Ivan, Traseul Sudic din Peretele Marelui Grohotis, Muchia Rosie si Brul de Mijloc. Pentru Brul de Mijloc, vezi indice 28. D. Pentru Traseul Sudic din Peretele Marelui Grohotis, vezi indice 28. E. Pentru Brul Rosu si Muchia lui Ivan, vezi
450

indice 28. F. Pentru Mucliia Rosie, vezi indice 28. G. De la ramificatia semnalata, traseul arterei de baz traverseaz Horjul Mare, ajungnd dup scurt distant n valea Piscului Rece. Firul vii, conturat din grohotis n amonte, conduce la intrarea pe Traseul Central din Peretele Piscului Rece. Pentru Traseul Central din Peretele Piscului Rece, vezi indice 28. H. Dincolo de valea mentionat, grohotisul ncepe sa fie fixat de vegetatie. n stnga, deasupra noastr, se ridic Peretele de la Ceardac, portiune inferioar. Dup un mic ocol pe sub acesta traversm albia plina cu grohotis a unui vlcel anonim, cu obrsia la circa 15 m n stnga. Acesta constituie calea de acces spre traseul Viesparul. Pentru traseul Viesparul, vezi indice 28.1. Dup circa 40 m de acest reper si la 10 m nainte de a ajunge la Pestera StanciuIui, se ramific spre stnga traseul de acces la Hornul Mare de la Ceardacul Stanciului, marcat la intrare si mai sus de o grot adncit vizibil n perete. Pentru Hornul Mare de la Ceardacul Stanciului, vezi indice 28. l. Urmeaz un parcurs mai usor, desfsurat prin faa Pesterii Stanciului si a frumoasei arcade de la intrarea n Ceardacul Stanciului, dup care poteca depseste prin jnepeni o succesiune de grohotisuri revrsate pe albia ctorva viroage sau printre plcuri de jnepeni. De la Ceardac, primul vlcel conturat n perete rmne agtat" deasupra
451

grohotisului; cel de-al doilea - Valea lui Ivan - este mai bine pronuntat, prezentnd n amonte, aproape de obrsie, un turn vizibil chiar din potec. Pentru Valea lui Ivan, vezi indice 28. L. 28.A. Umerii Pietrei CraiuIui Prima escalada: 2 iulie 1939. Generalitti. Fr s se nscrie n rndul traseelor de mare dificultate, traseul Umerii Pietrei Craiului reprezint un itinerar n care ctratorii vor ntlni o variat succesiune de obstacole, a cror trecere, n majoritatea cazurilor, o vor face prin escalada liber. Traseul are trei portiuni distincte: Umrul de jos (1820 m alt.), Umrul de Mijloc (1 920 m alt.) si Umrul de Sus (2 040 m alt.). Cea mai dificila portiune o ntlnim de-a lungul Umrului de jos. Sinonime: Umerii Pietrei Craiului - Traseul Dunreanu. Grad dc dificultate: 2. B. Materiale: o coard de 40 m, 3 - 4 pitoane, 5 carabiniere. Traseul este nepitonat. Durata pentru 3 echipieri: 4 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 4 ore: de la cabana Garofita Pietrei Craiului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indicc 28. Descrierea traseului. Dup ce escaladm unul din hornurle de la intrare, putem privi n amonte, identificnd linia unui vlcel npdit de vegetatie si n parte presarat cu plcuri de jnepeni. Inaintnd pn la capatul de sus al acestuia, ntlnim o fa mai nclinat, pe care o escaladm n cadrul a patru lungimi de coard. De retinut c
452

n cea de-a patra l.c. traseul trece de pe faa corespunzatoare vii Tmselului, aflat n dreapta noastr, pe faa vii Brsa Tmasului, aflat n stnga. Regruparea din aceast ultim lungime o efectum ntr-o strung de mici dimensiuni. Din dreptul strungii coborm n albia unui vlcel, pentru ca prin grohotisul lui s urcm pn La Pridvor" (1820 m alt.), unde firul se pierde, prelungindu-se cu o fisur deschis, conturat n peretii umerilor. n continuare, traseul se desfsoar n lungul unui horn situat pe latura nordic a umrului. Intervalul ia sfrsit ntr-un punct mai deschis, de unde, pe verticala unei fee ce nu depseste 20 m nltime, ne ctarm pn pe esarfa verde a Brului de Mijloc (1920 m alt.). Escalada zonei Umrului de Mijloc ncepe cu o traversare ctre stnga, de-a lungul Brului de Mijloc, viznd o lespede ce seamn cu un acoperis de colib. Din dreptul acesteia urmm linia unui horn pn la nftimea Brului de Sus. Umrul de Sus prezint un perete greu de escaladat, ceea ce ne oblig s-1 ocolim prin stnga, unde avem posibilitatea de a continua escalada de-a lungul unui horn, prelungit n final cu o muchie. Dup regrupare escaladm feele usor friabile care sfrsesc pe Creasta Sudic a Pietrei Craiului, la sud de vrful Grindului. Trasee de legtur spre: sud (dreapta) saua Funduri (traseul 8. B); nord (stnga) - saua Grindului (traseul 8. C).
453

28.B. Muchia din Padina Lncii Prima escalad: 7 august 1942. Generalitti. Muchia din Padina Lncii delimiteaz ctre sud Pe-retele din Padina Lncii, formnd cumpna de ape ntre firul secundar si firul principal al vii Padina Lncii. Escalada pe traseul propriu-zis ncepe din Brul de Mijloc, la care ajungem urcnd pe Vlcelul Secundar al Padinei Lncii. Grad de dificultate: 3.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 8-10 pitoane, 15 carabiniere. Traseul are numai pitoane jalon, dispuse foarte rar; snt necesare pitoane suplimentare. Durata pentru 3 echipieri: 3 - 4 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traveu, vezi artera indice 28. Descrierea traseului. Din punctul de ramificatie, semnalat n artera de baz, ne orientm la stnga pe Vlcelul Secundar al Padinei Lncii, care, ceva mai sus, se ngusteaz, devenind un canion ntrerupt la mici intervale de sritori ce nu pun probleme tehnice. Singurul obstacol dificil l ntlnim n portiunea final a vlcelului. Pentru a economisi timp, evitm pasajul (care este un prag lipsit de prize), urcnd printr-un horn nierbat, situat pe dreapta vaii (stnga cum urcam). Acest obstacol strseste pe Brul de Mijloc, la baza Peretelui din Padina Lncii. Obiectivul escaladei noastre, Muchia din Padina Lncii, este situat pc stnga vii, ctre sud. Orientati n aceast directie (spre dreapta), parcurgem de-a coasta distanta ce
454

ne separ de micuta sa prin care Brul de Mijloc traverseaz cumpana si de unde ncepem escalada propriu-zis. Folosind ca directie pitonul existent la intrare, ne ctrm n prima 1.c. pe linia muchiei, deviind dup circa 10 m pe feele dinspre dreapta - corespunztoare firului principal al vii Padinei Lancii. A doua 1.c. prezint numai pasaje de crare liber. Roca usor friabila si nclinarea pantei ne oblig la schimbri de directie frecvente, evitnd n acest fel mai multe pasaje surplombate. Platforma pe care ne regrupam este situata pe faa nordica, spre Peretele din Padina Lncii. A treia 1.c. prezinta punctul cel mai dificil ntlnit pe ntregul traseu. Initial, crarea este elementar, obstacolul fiind dirijat n diagonala ctre stnga. Dup circa 15 m, el este ntrerupt de un perete surplombat pe care-l depsim direct, folosind trei pitoane. Ajunsi deasupra, continum naintarea n lungul unui jgheab conturat n perete, pn pe un prag presrat cu tufe de jnepeni, unde ne regrupam. n a patra l.c. desfsurm cei 40 m de coard numai pe linia de creasta, depsind prin mici ocoluri pasajele surplombate. Regruparea o executm ntr-o mic strung. O succesiune de lespezi caracterizeaz parcursul celei de-a cincea 1.c. pn n zona nierbat si presrat cu jnepeni a Brului de Sus, care dupa regrupare ne prilejuieste o odihna binemeritat. Ultimele patru 1.c. le desfsurm escaladnd liber obstacole de mic importanta, situate pe fata dinspre nord a muchiei. Conformatia terenului n aceast zon nalt
455

permite s ne regrupm ntotdeauna la 40 m, pe platforme ncaptoare pentru ntregul efectiv al echipei. Escalada ia sfrsit pe Creasta Sudic a Pietrei Craiului. Trasee de legtur spre: Saua Funduri, cu legtur pentru cabana Brusturet (traseul 8. B); Piscul Baciului, cu legatura pentru cabana Plaiul Foii, Curmatura sau refugiul Grind (traseul 8. C); la mic distanta catre sud, pe creast, ntlnim un horn nierbat care ne permite s ajungem n Poiana Inchis si de aici pe valea Padina Lncii, n traseul marcat, de unde am nceput escalada. 28.C. Valea Padina Lncii - Poiana Inchis - Creasta Sudic a Pietrei Craiului Generalitati. Pornind din zona Marelui Grohotis, acest traseu reprezint cea mai direct cale de acces la Creasta Sudic a masivului. El se parcurge destul dc rar la urcare, dar este folosit pentru coborre de alpinistii ce escaladeaz traseele din regiune. Poiana nchis este de fapt punctul unde valea Padina Lncii, firul principal, si are obrsia. Locul, acoperit de vegetatie si nconjurat de pereti puternic surplombati, este foarte frumos, iar prezenta unui izvor cu debit mic a determinat n ultima vremc multi alpinisti s-si organizeze bivuacul n aceast parte. Grad de dificultate: 1.A. Nu snt necesare materiale tehnice, dar recomandm o cordelin pentru asigurarea participantilor. Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza
456

traseului: 3 ore; de la cabana Garofita Pietrei Craiului: o or. Pentru intrarea pc traseu, vezi artera indice 28. Descrierea traseului. Din punctul de ramificatie mentionat n artera de baza, urcm ctre stnga pe firul plin cu grohotis al vii Padina Lancii (firul principal), strecurndu-ne initial pe sub peretele vrfului I.ancea, nltat pe stnga vii. Cteva sritori elementare ne blocheaz naintarea, obligndu-ne s lc depsim direct sau prin ocoluri pe fete. Dup circa 150 m depsim Brul de Mijloc, a crui esarf nverzit trece din firul secundar al vii Padina Lncii peste Muchia din Padina Lncii. ridicat pe dreapta vii, si continu peste saua format de vrful Lancea spre sud, cobornd la baza Peretelui Marelui Grohotis, denumit si Peretele Central. Fr s-si schimbe nftisarea, Padina Lncii n amonte de bru se orienteaz usor ctre dreapta, sfrsind dupa cteva obstacole minore cu un jgheab usor nierbat, dincolo de care se pierde pe pantele nverzite ale Poienii nchise (1980 m alt.). Urcnd prin poian spre peretii barati pe vertical de numeroase surplombe, gsim posibilitatea de a traversa ctre dreapta. La capatul traversrii ntlnim o prisp de piatr, dispus n diagonala spre muchia ce delimiteaz ctre sud Peretele Marelui Grohotis. La captul de sus al acesteia si aproape de muchia mentionata ntlnim un horn ngust, ascuns privirii din Poiana nchis. Deschiderea lui, orientat ctre sud-vest, este
457

continuat n portiunea final cu un scoc nierbat care sfrseste pe Creasta Sudic a Pietrei Craiului. Trasee dc legtur spre: Saua Funduri. cu legtur pentru cabana Brusturet (traseul 8. B); Piscul Baciului, cu legtur pentru cabana Plaiul Foii, cabana Curmtura si refugiul Grind (traseul 8. C). 28.D. Brul de Mijloc (Portiunea dintre Peretele Marelui Grohotis si traseul turistic La Lanturi") Generalitti. Zona de abrupt, strbtut de Brul de Mijloc ntre Peretele Marelui Grohotis si traseul turistic La Lanturi", este de o slbticie rar ntlnit. Putinii drumeti ce vin sa o cerceteze rmn impresionati de frumusetea si varietatea peisajului, mult deosebit faa de cealalt portiune a brului (dinspre nord), desfsurat ntre Padina lui Cline si Piscul Baciului. Prin amenajarea cabanei Garofita Pietrei Craiului, la care se poate nnopta, marsul de apropiere spre Brul de Mijloc se reduce la jumtate, ceea ce permite drumetilor s ntreprinda n viitor excursii n aceast zon, tar teama de a fi prinsi de ntuneric pe traseu. Grad de dificultate: 2. A. Materiale: o coarda de 40 m, 2 pitoane si 2 carabiniere pentru o eventuala retragere fortat. Traseul nu are puncte de trecere periculoase; nu este marcat, iar htasul, care uneori trebuie cutat prin jnepeni, urca si coboar, trecnd de la o culme la alta. Durata pentru 3 echipieri (inclusiv coborrea la cabana
458

Plaiul Foii): 6 - 7 ore, De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 3 1/2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 28. Descrierea traseului. Din punctul de intrare semnalat n artera de baz urcm prin grohotis, tinndu-ne pe sub peretele vrfului Lancea, ridicat n stnga noastr. Dup circa 20 minute de urcus obositor, ajungem la baza Peretelui Central, unde, orientndu-ne ctre stnga, urcm pna n saua care delimiteaz vrful Lancea de abruptul Pietrei Craiului. Din saua amintit coborm n firul principal al Padinei Lancii, vale care constituie calea de acces spre Poiana nchis si Creasta Sudic. Urcnd pe versantul opus al vii, ajungem pe linia de cumpana care o desparte de Vlcelul Secundar al Padinei Lncii. Pentru a continua traseul Brului de Mijloc, ne strecurm n coborre pe la baza Peretelui din Padina Lancii, nltat n dreapta si dispus n amfiteatru, depsind si talvegul Vlcelului Secundar al Padinei Lncii. n aceasta zon slbatic si neumblat snt stabilite cteva trasee alpine mai putin dificile, parcurse foarte rar de ctrtori. Condusi de htasul brului foarte subtiat, ajungem pe linia de cumpan a muchiei urmtoare si ptrundem n zona de obrsie a vii Tmselului, ale carei fire adncite puternic n coasta muntelui le traversam. La sfrsitul intervalului, brul si schimb nfatisarea, obligndu-ne s urcm sustinut pn deasupra Umrului de jos al Pietrei Craiului, unde, la 1920 m alt., ntlnim traseul Dunreanu.
459

Din punctul unde am ntlnit Traseul Dunareanu ne strecurm pe sub Umrul de Mijloc, ridicat n dreapta, trccem pe lng o lespede cu nftisarea unui acoperis de colib, dincolo de care brul se contureaz tot mai bine. n aceasta zon nalt si slbatic, el este acoperit n bun parte de jnepeni, parcursul traversnd viroagele si vlcelele de obrsie ale vii Brsa Tmasului, unde uneori ntlnim ciopoare de capre negre. Dup aproape o or de mers de la Umerii Pietrei Craiului ajungem pe terasa larg, asemnatoare unei grdini suspendate (1900 m alt.), unde brul intersecteaz traseul turistic pe La Lanturi". n acest loc, traseul nostru ia sfrsit. Trasee de legatur spre: cabana Plaiul Foii n coborre (traseul 1. B, de la semnalarea n text a Brului de Mijloc); Saua Grindului, aproape de Piscul Baciului (vrful La Om) n urcus (traseul 1. A). Mentionm c Brul de Mijloc, continuat catre nord, prezinta pn n valea Spirlea Superioar cteva puncte mai diticile. 28.E. Traseul sudic din Peretele Central (Peretele Marelui Grohotis) Prima escalada: 11 august 1939. Generalitti. Peretele Central sau Peretele Marelui Grohotis este situat n portiunea de mijloc a abruptului vestic, fiind delimitat ctre nord de vrful Lnncea sau Coltul Carugelor, iar ctre sud de Muchia Rosie. Dispus n amfiteatru si precedat de o imens zon de grohotis, denumit de
460

localnici Horjul Mare, peretele adposteste numeroase trasee alpine, stabilite de-a lungul anilor. Din pcate, punctele de intrare pe trasee snt greu de identificat, nefiind marcate cu pitoane, lucru pe deplin justificat din punct de vedere tehnic, obstacolele de nceput fiind elementare. Traseul Sudic din Peretele Marelui Grohotis este situat n extrema sudic a peretelui (dreapta cum urcm), linia lui ascendent, conturat initial de-a lungul unui scoc, fiind vizibil de la mare distant. Grad de dificultate: 2. B. Materiale: o coarda de 40 m, 4-5 pitoane, 5 carabiniere. Traseul nu este pitonat si se escaladeaz prin ctarare liber. Durata pentru doi echipieri: 2 - 3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 3 ore; de la cabana Garofita Pietrei Craiului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 28. Descrierea traseului. Punctul de intrare, din care prsim poteca marcat orientndu-ne catre stnga, este semnalat de indicatia scris cu vopsea albastr: Peretele Marelui Grohotis". Urcnd n diagonal ctre dreapta, ajungem n marele amfiteatru pe care-l formeaz peretele. La baza lui identificm un bloc stncos, situat n portiunea central, care marcheaz intrarea pe traseu. Primele doua 1.c. le desfsurm traversnd n diagonal ctre dreapta, pn ntr-un scoc pietros, conturat vizibil n perete. A treia 1.c. urmeaz interiorul scocului, unde roca usor friabil cere mult atentie la alegerea prizelor. Pasajul ia sfrsit deasupra unui punct proeminent,
461

evitat de noi printr-o traversare la stnga. Dupa regrupare reluam escalada n a patra 1.c. tot n lungul scocului, regruparea executnd-o dupa 30 m. n a cincea 1.c. parsim scocul, traversnd 10 m ctre stnga, pe prispele rezultate din capetele fetelor de strat, si continum naintarea pe verticala peretelui, satisfacuti c traseul devine ceva mai dificil. Regru-parea o executam pe un prag de piatra. n a sasea 1. c. traversSm ctre stnga circa 25 m si apoi ne re-grupam. Pe linia cle cea mai mare pant pornim s escaladm pasajele celei de-a saptea l.c., care ntre ahele pre/inta un punct surplombat, unde ntrebuintam pentru asigurare un piton. Deasupra pasajului ntlnim platlorma de regrupare. Printr-o escalada n diagonala caitre stuiga, ocolim o splatur. Dea-supra ei, pe o teras comod, ne regrupam din a opta 1. c. Panorama ce ni se ofer spre valea Dmbovitei si masivul Papusa contrasteaza cu gigantii de stnc ai Pietrei Craiului si cu peretele nostru care, n ciuda obstacolelor usoare, ipare foarte impresionant. Urmtoarele dou 1.c. le desfsurm n lungul unei fisuri deschise. Pasajul sfrseste cu o grot de mici dimensiuni. Din acest loc, singurul pasaj dificil pn la creast i constituie o lespede splata, situat la plecarea n a unsprezecea 1.c. Escalada ia sfrsit dnp treisprezece 1.c., pe Creasta Sudic a Pietrei Craiului. Legatura spre: Saua Funduri, cu legatur
462

pentru cabana Brusturet (traseul 8. B); Piscul Baciului, cu legtur pentru cabana Plaiul Foii, cabana Curmtura, refugiul Grind (traseul 8. C). La mic distant ctre nord se contureaz din creast pe versantul vestic un horn nierbat care, urmat n coborre, nc d posibilitatea s ajungem n Poiana nchis si n continuare, prin valea Padina Lncii, firul principal, n poteca traseului pc care am venit de la cabana Plaiul Foii. 28.F. Brul Rosu Generalitti. Brul Rosu este de fapt o continuare a Brului de Mijloc. Numele vine de la roca de culoare crmizie, aflat mai ales la nceputul lui. Prispa brului se contureaz pe la baza ctorva pereti nalti si intersecteaz vlcele pline cu grohotis. Grad de dificuhate: 1.A. Traseul nu prezint puncte periculoase. Nu snt necesare materiale tehnice. Durata pentru 3 - 5 ecnipieri: l - 2 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 3 ore; de la cabana Garofita Pietrei Craiului: o or. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 28. Descrierea traseului. Din punctul de intrare semnalat n artera de baz prsim poteca si ne orientam la stnga n urcus prin grohotis, cutnd cele mai avantajoase locuri pentru a ajunge n extrema dreapt a Peretelui Ccntral (Peretele Marelui Grohotis), ridicat n faa noastr. Din incinta uriasului amfiteatru format de pcrete, identificm fr greutate roca de culoare crmizie revrsat pe panta muchiei din dreapta. Urcusul
463

pn pe cumpna ei si depsirea unui pasaj ngust ce sfrseste n punctul de intrare pe traseul Muchia Rosie (1820 m alt.) snt ngreuiate de grohotisul mrunt si instabil. Dincolo de acesta coborm n valea Piscului Rece, strecurndu-ne pe sub Peretele Piscului Rece, pe verticala cruia s-au stabilit dou trasee alpinc: Spltura Piscului Rece si Traseul Central din Peretele Piscului Rece. De retinut c deasupra splturii corespunztoare versantului sudic al Muchiei Rosii vedem marea grot denumita ,,Moara Dracului", din care natura macin necontenit piatra. Urcusul spre pintenul ce delimiteaz ctre sud Peretele Piscului Rece este anevoios; el sfrseste ntr-o zon nierbat, de unde putem privi, n afar de regiunea nconjurtoare, si ntregul abrupt vestic, att ctre sud, ct si ctre nord. Zona nverzit prin care continu htasul brului este mrginit n stnga de Peretele Piscului cu Brazi, a crui arie este ceva mai mare; n cuprinsul ei traversm un vlcel si dou creste. La sfrsitul intervalului coborm n deschiderea larg, unde n aval se afl Ceardacul Stanciului. n stnga vedem Peretele de la Ceardac, portiunea superioar, pe a crui vertical s-au stabilit trasee alpine de gr. 2 B (vezi tabelul sinoptic al lucrrii), iar n aval, far s se vad, continu acelasi perete, portiunea nferioar. Pe verticala acestuia din urm s-au stabilit dou trasee alpine dificile: traseul Viesparul si Hornul Mare de la Ceardacul Stan,ciu1ui. naintnd prin vegetatie, n coborre si apoi n urcus sustinut, depsim pe deasupra marele
464

amfiteatru care, n aval, nchis de arcada att de caracteristic, formeaz Ceardacul Stanciului. Sus, pe muchia acopent cu jnepeni, la care ajungem, sfrseste Hornul din Ceardacul Stanciului, traseu alpin ce nu trebuie confundat cu cel mentionat mai sus. Jnepenii presrati pna aici n lungul brului devin n continuare o, pdure compact, prin care trebuie s urmrim atent htasul. Desi n stnga se nalt pereti interesanti pentru alpinisti, zona a rmas nc necercetat. La primul traseu alpin ajungem dup ce am depsit trei muchii si patru vlcele, socotite din dreptul punctuIui de iesire din escalada Hornului din Ccardacul Stanciului. A patra muchie ntlnit de la reperul amintit mai sus este acoperit cu jnepeni. Ea reprezint punctul de intrare pe Muchia lui Ivan. Muchia lui Ivan prezint o succesiune de obstacole desfsurate pe circa 250 m diferent de nivel, care, n bun parte, se depsesc prin crare liber. n portiunea central exist un pasaj unde ntrebuintarea pitoanelor este imperios necesar. Parcursul ia sfrsit pe Creasta Sudic a Pietrei Craiului, nu departe de Saua Funduri, aflata ctre sud. Coborrea din traseu se face prin Valea Urzicii (traseul 8. C). Grad de dificultate: 3. B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 8-10 pitoane, 15 carabinierc, scrite. Durata pentru 2 echipieri: 3 4 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza trascului prin Brul Rosu: 5 ore; de la cabana Garofita Pictrei Craiului: 2 ore.
465

Din dreptul trascului Muchia lui Ivan coborm n Valea lui Ivan, pe care o recunoastem dupa turnul ridicat n amonte, pe dreapta vii. n continuare, htasul urc si coboar, trecnd prin jnepenisuri sau zone dezgolite, intersectnd muchii sau vlcele, si sfrseste n Valea Urzicii, la 1765 m alt, unde ntlnim marcajul triunghi albastru. Trasee dc legtur spre: Saua Funduri, cu legtura pentru cabana Brusturet (traseul 9); cabana Plaiul Foii (traseul 9. C). 28.G. Muchia Rosie Prima escalada: 10 iulie 1945. Generalitti. Muchia Rosie delimiteaz Peretele Marelui Grohotis (Peretele Central) de Peretele Piscului Rece. Traseul a fost stabilit tinndu-se pe ct posibil linia crestei, obstacolele ntlnite fiind depite prin crare liber sau cu ajutorul pitoanelor, lsate n mic msur pe traseu. Grad de dificultate: 3B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 10 - 15 pitoane, 15 carabiniere, scrie. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 4 ore; de la cabana Garofia Pietrei Craiului: o or. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 28. Descrierea traseului. Prima l.c. ncepe de pe Brul Rou, dintr-un punct situat pe versantul drept al vii Piscului Rece. Linia traseului vizeaz dou surplombe situate n stnga i la circa 30 m deasupra noastr. Alegnd locurile cele mai
466

prielnice cratului liber, reuim s trecem pe sub tavanul acestora, regrupndu-ne deasupra lor. n a doua l.c. ramonm pe verticala unui horn puin adnc, care ne conduce sub acoperiul unei mari surplombe. Pentru a evita obstacolul, traversm ctre stnga, regrupndu-ne pe un prag uor nierbat. Pe desfurarea celei de-a treia l.c. ntlnim cel mai dificil pasaj al traseului, constituit de linia unui horn prelungit n poriunea superioar cu o fa friabil. Regruparea o executm pe un prag ngust. Viznd dou plci dispuse paralel i vertical pe linia crestei (semnnd cu dou urechi gigantice), depim obstacolele celei de-a patra i a cincea l.c., crndu-ne de-a lungul unui horn. Ajuni ntre "urechile" amintite, ncepem cea de-a asea l.c., desfurat printre cele dou lespezi. n timpul escaladei putem privi ctre dreapta, prin cteva "ferestre", n incinta grotei denumit "Moara Dracului". Intervalul ia sfrit pe brul ce se ajungete ctre stnga, n Peretele Central, unde ne regrupm. Pentru a evita o zon foarte friabil, n cadrul celei de-a aptea l.c. traversm ctre stnga, pe faa corespunztoare Peretelui Central, pn n dreptul unui horn, pe a crui deschidere urcm pn la desfurarea complet a celor 40 m de coard. Dup regrupare continum escalada, alegnd dup voie cele mai bune locuri de trecere, strecurndu-ne printre blocurile instabile ce caracterizeaz parcursul pn pe Creasta Sudic, unde escalada ia sfrit.
467

Trasee de legtur spre: Creasta Sudic spre stnga (nord) (traseul 8. C); Creasta Sudic spre dreapta (sud) (traseul 8.B). 28.H. Traseul Central din Peretele Piscului Rece Prima escalad: 19 august 1942. Generaliti. Peretele Piscului Rece se nal deasupra vii cu acelai nume, pe o diferen de nivel de circa 300 m. El este strbtut pe mijloc de o fisur deschis care constituie linia traseului. Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 15 - 20 pitoane, scrie. Traseul comport pitoane suplimentare pe desfurarea celor 9 lungimi de coard. Durata pentru 2 echipieri: 5 - 6 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 4 ore; de la cabana Garofia Pietrei Craiului: o or. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 28. Descrierea traseului. Escalada primei l.c. ncepe din Brul Rou, la 1750 m alt. Iniial atacm o fisur uor nierbat, crndu-ne ctre o surplomb ce se evideniaz din perete, la circa 15 m mai sus. De sub tavanul acesteia traversm ctre stnga, evitnd proeminena; apoi, pe linia de cea mai mare pant, naintm, ajungnd pe un bru nierbat. Regruparea o executm n dreapta, lng un molid crescut n perete. Printr-o traversare ctre stnga i apoi n diagonal de-a lungul peretelui cu roc friabil, cutm n a doua l.c. cele mai avantajoase puncte
468

de trecere spre fisura central. Poriunile surplombate, ntlnite frecvent, le depim cu pitoane fixate de noi i recuperate de secund. Regruparea o executm sub fisura central, conturat deasupra noastr ctre stnga. inta final a celei de-a treia l.c. este atingerea fisurii menionate mai sus. Roca friabil, naintarea cu frecvente schimbri de direcie pe deasupra surplombelor ieite din perete i lipsa complet a pitoanelor fac din aceast poriune unul din pasajele delicate ale traseului. Pe o platform incomod din interiorul fisurii centrale ne regrupm. Urmnd linia fisurii ce are aspectul unui scoc, n a patra l.c. depim cu ajutorul ctorva pitoane suplimentare problemele ivite pe parcurs. ntr-o grot de mici dimensiuni, ntlnita dup 30 m, executm regruparea. A cincea l.c. constituie punctul cel mai dificil al traseului. Din cauza peretelui splat ce surplombeaz deasupra, ne angajm ntr-o escalad complicat pe faa din dreapta. Lipsa fisurilor i proeminena uoar a pasajului cer o ncordare fizic i moral deosebit. Platforma de regrupare o ntlnim la circa 40 m, ntr-o grot, la care ajungem printr-o traversare ctre stnga. Deasupra punctului de regrupare se contureaz un horn deschis, blocat de o surplomb inaccesibil. n a asea l.c. ocolim obstacolul menionat prin dreapta, revenind deasupra lui n fisura central, pe care o urmm, regrupndu-ne n urmtoarea grot. Ca i precedenta, a aptea l.c. comport din nou o
469

traversare ctre dreapta, cu revenire dup 25 m la stnga pe linia traseului, iar ceva mai sus ntlnim a treia grot, n care ne regrupm. n poriunea superioar a peretelui, fisura central se lrgeste, devenind un jgheab splat, blocat de surplombe i punctat de mici grote. Pentru depirea acestora se cere timp i foarte mult material. De aceea, evitm obstacolele menionate, angajndu-ne n a opta l.c. ntr-o escalad dirijat oblic ctre dreapta, pe o fa friabil. Poriunea superioar a pasajului are dou lespezi nalte, printre care ramonnd reuim s ajungem deasupra. Cteva trepte de piatr ealonate n continuare le parcurgem cu uurin, executnd regruparea ctre stnga, ntr-o zon cu roca de culoare cramizie. A noua l.c. o putem considera din punct dc vedere tehnic sfritul escaladei. Pe cei 40 m ai pasajului, panta i pierde treptat din nclinaie, crarea fiind elementar. Regruparea o facem ntr-un vlcel nierbat i acoperit de jnepeni. Din dreptul jnepenilor, escalada celor 80 m ce-i mai avem de parcurs pna pe Creasta Sudic se efectueaz fra asigurare. Trasee de legtur spre: aua Funduri, cu legatur pentru cabana Brusturet (traseul 8. B); Piscul Baciului, cu legtur pentru cabana Plaiul Foii, cabana Curmtura sau refugiul Grind (traseul 8. C). La mic distan ctre nord, n dreptul Peretelui Marelui Grohoti, se contureaz din creast pe versantul vestic un horn nierbat care, urmat n coborre, ne d posibilitatea s ajungem n Poiana nchis i n continuare, prin
470

valea Padina Lncii, firul principal, n poteca traseului pe care am venit de la cabana Plaiul Foii. 28.I. Traseul Viesparul Prima escalad: 7 - 8 septembrie 1960. Generaliti. Traseul este situat n Peretele de la Ceardac, poriunea inferioar, delimitat la nord de un pinten al Peretelui Piscului Rece, iar la sud de muchia ridicat deasupra Peterii Stanciului. Peretele se nal din poteca turistic marcat cu triunghi albastru, sfrind pe Brul Rou. Traseul Viesparul urmeaz o succesiune de fisuri, n lungul crora snt dispuse circa 60 de pitoane de asigurare. Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrie. Traseul este pitonat i are 5 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3 - 4 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 4 ore; de la cabana Garofia Pietrei Craiulul: o or. Pentru intrarea pe traseu, vezi indice 28. Descrierea traseului. Cu circa 40 m nainte de a ajunge la Petera Stanciului prsim poteca marcat i, orientndu-ne la stnga, urcam prin grohoti un vlcel spre peretele nlat la mic distan. Prima l.c. urmeaz unul din jgheaburile nguste conturate pe vertical. Pitoanele, vizibile chiar din punctul de plecare, ne conduc pn la platforma de regrupare, pe care o ntlnim dup 40 m. n a doua l.c., traseul prsete linia jgheaburilor menionate, continund n lungul unor
471

fisuri orientate oblic spre stnga; dup 25 m, acestea i schimb direcia, spintecnd pe vertical un mic intrnd al peretelui. Pasajul este dur si-l depim folosind scriele. Regruparea o executm pe o platform nierbat, situat la circa 37 m. n a treia l.c., pitoanele snt dispuse n lungul unei fisuri nclinate oblic spre dreapta, pn ntr-un punct uor surplombat; de aici, pentru a evita obstacolul, traversm spre dreapta 3 m i n continuare urcm pe faa peretelui, urmnd linia de cea mai mare pant, pn la ntinderea complet a corzilor. La pitoanele fixate special, ne regrupm. Ultimele dou l.c. (a patra si a cincea) le desfurm prin interiorul unui horn uor nierbat, care ia sfrit pe Brul Rou. Urmnd ctre stnga (nord) brul menionat, ajungem curnd n valea Piscului Rece, unde avem ca reper roca de culoare roiatic a brului, n punctul de traversare peste Muchia Roie. Din dreptul acesteia coborm n poteca turistic pe care am venit de la cabana Plaiul Foii. 28.J. Hornul Mare de la Ceardacul Stanciului Prima escalada: 10 - 11 septembrie 1961. Generaliti. Hornul Mare de la Ceardacul Stanciului este numele traseului stabilit n Peretele de la Ceardac, poriunea inferioar, perete delimitat la nord de un pinten desprins din zona Piscului Rece i la sud de o muchie nlat deasupra Peterii Stanciului. Punctul de intrare pe
472

traseu se afl la circa 10 m (nord) de peter, parcursul desfurndu-se iniial pe feele nierbate ce sfresc sub o grot vizibila n perete, chiar la baza hornului. Traseul nu trebuie confundat cu Hornul din Ceardacul Stanciului, a crui escalad ncepe din incinta ceardacului aflat la sud. Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 4-5 pitoane, scrie. Traseul este pitonat i are 6 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 4 ore; de la cabana Garofia Pietrei Craiului: o or. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 28. Descrierea traseului. Cu circa 10 m nainte de-a ajunge la Petera Stanciului prsim poteca marcat i urcm ctre stnga, pe panta nclinat, spre baza peretelui ridicat n fa, avnd ca reper o grot situat la baza hornului nalt i bine conturat care constituie linia traseului nostru. Prima l.c. ncepe de la grota amintit i se desfoar pe linia de cea mai mare pant a feei din stnga, sfrind dup 40 m cu o prisp nierbat, unde ne regrupm. n a doua l.c. continum escalada numai prin interiorul hornului, ntrerupt de mici proeminene sau pasaje cu prize fine, pe care le depim folosind scriele. Regruparea o executm n interiorul hornului, cnd s-au ntins complet cei 40 m de coard. Lipsa fisurilor i surplomba care-l blocheaz mai sus ne oblig s prsim firul hornului, continund escalada noastr n cea de a treia l.c. pe faa din stnga. Pitoanele de regrupare
473

le ntlnim la circa 38 m mai sus. n a patra l.c. revenim pe linia hornului, depind, pn la platforma de regrupare ce o ntlnim la 40 m, i un pasaj surplombat. n penultima l.c. (a cincea), hornul prezint dou pasaje surplombate, care comport o atent dirijare a corzilor prin carabiniere, iar deasupra acestora o fa lipsit de prize, unde ntrebuinm pitoane suplimentare. Ultima l.c. i pierde din duritate, parcursul ei nierbat sfrind dup 40 m, odat cu traseul, pe Brul Rosu. Urmnd ctre stnga (nord) Brul Rou, descris n sens invers la indice 28.F, ajungem n traseul 9.G, marcat cu triunghi albastru. 28.L. Valea lui Ivan Generaliti. Printre puinele vi conturate pn la Creasta Sudic a Pietrei Craiului i n acelai timp uor accesibile se numr i Valea lui Ivan. Scocul ei adnc se evideniaz bine deasupra potecii marcate cu triunghi albastru i l identificm uor dup reperele menionate n artera de baz. Grad de dificultate: l.B. Materiale: o coard de 40 m. Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 4 ore; de la cabana Garofia Pietrei Craiului: 1 or. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 28. Descrierea traseului. Prsind poteca marcat, urcm spre deschiderea vii. Urcuul iniial, desfurat peste mici sritori, ia sfrit sub
474

Sritoarea Prelucie", singurul obstacol dificil de pe traseu, pe care l depim, atacnd faa din dreapta vii (stnga cum urcm). Obstacolele nirate n continuare au forma unor praguri sau hornuri de mic nlime, ele constituind un prilej de crare liber uoar; din loc n loc ntlnim mici zone de grohotiuri. n amonte de Brul Rou, valea mai prezint cteva sritori care nu pun probleme tehnice. n poriunea final, firul vii se contureaz ctre dreapta, lasnd n stnga (cum urcm) un scoc adncit n peretele sudic al Muchiei lui Ivan. Din dreptul Brului de Sus, a crui earf verde o recunoatem uor, valea nu-i schimb aspectul, firul ei fiind ntrerupt cnd i cnd de obstacole nalte, dar nu dificile. Ieirea la Creasta Sudic, dup ce talvegul se pierde, o executm traversnd n diagonal ctre dreapta, pe un bru foarte vizibil. Trasee de legtur spre: Piscul Baciului (traseul 8.C); aua Funduri (traseul 8.B).

475

29. ARTERA DE BAZA: PADINA INDILERIEI1 Ramificaii pe artera: 29.A. Hornul Suspinelor; 29.B. Surplomba cu Garofie; 29.C. Traseul indileriei Generaliti. Padina indileriei este numele unei vi de torent, adncit pe versantul nordic al vrfului Turnul. De-a lungul ei se desfoar traseul turistic 19, marcat cu cruce roie. n ultimii ani, alpinitii asociaiei sportive Armata Braov au stabilit n peretele situat pe stnga vii trei trasee alpine deosebit de dificile, dar acestea, neavnd diferen de nivel corespunztoare regulamentului F.R.T.A., au primit grade de dificultate mai mici. Descrierea arterei. Marcajele cu band albastr i n continuare cruce roie conduc din Zrneti pna la baza Peretelui indileriei. Pentru Peretele indileriei, vezi descrierea traseului 3, pn la semnalarea n text a punctului "Padina indileriei", i apoi traseul 19, pn la semnalarea punctului "Sritoarea Scrii".

Pentru a nu schimba numerele de ordine ale arterelor de baz din lucrrile anterioare, autorii au dat numere de ordine pentru zonele noi, valorificate ulterior de alpiniti, fr s mai respecte ordinea poziiei lor geografice n teren. Aa se explic de ce artera Padina indileriei are indice 29, dei este plasat ntre arterele de baz indice 22 si 23
476

Dincolo de lanul ajuttor fixat pentru depirea sritorii, urcm 100 m distan, avnd n dreapta noastr (stnga vii) un perete barat de mici surplombe pe aproape toat nalimea. Mergnd pe la baza lui, ajungem dup distana amintit ntr-un punct unde totui peretele prezint o zon mai frmntat, pe desfurarea creia, suspendat n treimea central, se contureaz un horn. Ctre el i de acolo n amonte se desfoar obstacolele traseului Hornul Suspinelor. Pentru Hornul Suspinelor, vezi indice 29.A. La 3 m n amonte de intrarea pe traseul indice 29.A. se afl primele obstacole ale traseului Surplomba cu Garofie. Pentru Surplomba cu Garofie, vezi indice 29.B. Din punctele de pornire foarte apropiate ale acestor doua trasee, continum s urcm pe Padina indileriei circa 30 m. Cercetnd atent peretele, vedem primele pitoane dirijate oblic spre stnga pe Traseul indileriei. Ele i urmatoarele ne snt caluz i ajutor pentru naintarea pe acest traseu. Pentru Traseul indileriei, vezi indice 29.C. 29.A. Hornul Suspinelor Prima escalad: 12 iulie 1972. Generaliti. Traseul este scurt, dar foarte dur. Obstacolele escaladate depesc gradul de dificultate dat traseului. Grad de dificultate: 4.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrie. Traseul este pitonat i are 5
477

lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la Zrneti la baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 29. Descrierea traseului. Din firul vii ncepem escalada pe faa peretelui frmntat i fisurat, folosind dup primii 4 m un piton de asigurare. Pe msur ce naintm, proeminenele peretelui se ndesesc, culminnd la circa 20 m cu o surplomb, peste care trecem direct. Dincolo de aceasta naintm, crndu-ne n lungul unei fisuri deschise, cu aspectul unui horn. Obstacolul fiind splat i blocat frecvent de proeminene, crarea prin ramonaj este dur i extenuant. Regruparea dup 40 m, n piton la scri. A doua l.c. prezint la nceput cteva obstacole surplombate, peste care trecem direct. Deasupra lor ne angajm ntr-o traversare ctre dreapta, pn la derularea complet a celor 40 m de coard. A treia l.c. o desfurm de-a lungul unui obstacol n diedru, prelungit (dup 10 m) cu o fisur bine conturat pe faa peretelui. Platforma de regrupare, marcat cu pitoane pentru asigurare, o ntlnim la captul celor 40 m de coard. Datorit peretelui care-i pierde din nclinaie, obstacolele ntlnite pe ultimele dou l.c. nu mai snt att de dure. Partea finala a traseului, acoperit cu vegetaie, o parcurgem liber pn pe vrf. Urmnd catre stnga muchia pe care am terminat escalada, ajungem n Strunga Muchiei Padinei nchise, situat la obria a dou vlcele, corespunztoare Padinei indileriei i Padinei nchise. Depind strunga, naintm de-a coasta,
478

condui de un ha de capre negre, conturat pe pantele mpdurite ale Padinei indileriei. Dup circa 400 m de mers astfel, ntlnim posibilitatea de a cobor liber n firul vii. 29.B. Surplomba cu Garofie Prima escalada: 13 iulie 1972. Generaliti. La 3 m n amonte de Hornul Suspinelor gsim punctul de intrare pe traseul Surplomba cu Garofie. Grad de dificultate: 4.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 4-5 pitoane, scrie. Traseul este pitonat i are 5 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la Zrneti la baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 29. Descrierea traseului. O succesiune de dale, dispuse oblic ctre stnga, reprezint primele obstacole ale traseului. Dei par accesibile, ele pun diferite probleme de ordin tehnic, datorit frecventelor proeminene. Pasajul culmineaz cu tavanul unei surplombe, brzdat orizontal de o fisur lung ce nu primete pitoane, fiind cimentat". Folosind pitoanele existente, depim surplomba i continum escalada, naintnd oblic spre stnga, de-a lungul unui prag ngust i uor nierbat. Regruparea dup 40 m. n a doua l.c., pragul este fragmentat. Fragmentele lui se leag ntre ele prin fee verticale i uneori surplombate. Cu ajutorul pitoanelor existente urcm de la un
479

prag la altul, ajungnd dup 30 m la baza celui mai dificil obstacol al traseului. Este vorba de tavanul unei surplombe, pe buza creia, ca franjurile, se leagn n gol o colonie de garofie albe. Printr-o complicat manevr de corzi i scrie, depim direct acest spectaculos obstacol, regrupndu-ne deasupra lui, la circa 5 m. Chiar la nceputul escaladei n a treia l.c. depim dou surplombe nlnuite. Apoi, traseul, dirijat n diagonala ctre stnga, ne oblig s executm o traversare mai dificil. Regruparea dup 40 m, pe o brn ngust i aerian. Penultima l.c. are tot 40 m. Pe aceast distan ne continum traversarea pn n dreptul unor jnepeni. De la acetia n continuare escaladm liber faa unui perete vertical, nalt de circa 15 m. Comparnd obstacolele de pe traseu, peretele a fost pasajul cel mai frumos, iar Surplomba cu Garofie cel mai dur. A cincea l.c. pierde din dificultate. Puinele trepte de piatr si cteva muchii abia conturate nu mai comport efort, ele fiind de mic nltime. Dupa strngerea corzilor, naintm prin vegetaie i, cnd ajungem la culme, ne abatem la stnga, cobornd n Strunga Muchiei Padinei nchise. Coborrea n continuare este redat n amnunt la traseul indice 29.A. 29.C. Traseul indileriei Prima escalad: 14-15 iulie 1972. Generaliti. Traseul indileriei se recomand numai crtorilor bine antrenai,
480

capabili s depeasc prin crare liber (fr pitoane) un pasaj surplombat, nalt de 8 m i suspendat la mare nlime. Grad de dificultate: 4.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 de carabiniere, 3- 4 pitoane, scrie. Traseul este pitonat i are 4 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la Zrneti la baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 29. Descrierea traseului. Obstacolele ntlnite pe desfurarea primei l.c. snt destul de dure. Ele au caracteristic o serie de trepte nlnuite i dirijate pe faa peretelui n diagonal ctre stnga. Pitoanele ntlnite pe traseu ne arat direcia escaladei, dar ne i ajut la depirea frecventelor pasaje surplombate. Regruparea pe o brn ntlnit dup 40 m. A doua l.c. prezint punctul de maxim dificultate al traseului. Obstacolul l ntlnim foarte aproape de punctul de plecare, ceea ce ne avantajeaz. Este vorba de un pasaj surplombat, nalt de circa 20 m, din care primii 8 m trebuie depii numai prin crare liber. Fisura care l spintec este destul de adnc. Folosind prizele din interiorul ei i blocnd uneori braul, fcnd mna pumn, reuim s depsim pasajul i s ntlnim deasupra lui primele pitoane de asigurare, a cror folosire este foarte necesar. n continuare, peretele ramne tot surplombat, dar escaladarea lui o facem folosind pitoanele existente. Dupa derularea celor 40 m de coard ne regrupm pe o brn. A treia l.c. se desfoar de-a lungul unor obstacole mai puin dificile. Ele snt
481

dirijate oblic ctre stnga i snt prevzute cu pitoane de asigurare. Partea final a acestei lungimi de coard prezinta un perete mic (15-18 m), uor surplombat, care se escaladeaz numai pe prize. A patra l.c. o desfurm pe linia unei muchii nierbate i punctate de copaci, unde obstacolele snt lipsite de dificulti. Dupa strngerea corzilor urcam pn n punctul somital al muchiei, de unde, orientai ctre stnga, ncepem coborrea, urmnd itinerarul redat n amnunt la traseul indice 29.A. 30. ARTERA DE BAZ: VALEA PIRLEI Ramificaii pe arter: 3C.A. Traseul Vulturului; 30.B. Traseul pirlea 1; Traseul pirlea 2. Generaliti. Zona inferioar a abruptului nord-vestic al Pietrei Craiului, cuprins ntre vile Vlduca i pirlea, prezint n cuprinsuri o "lume" de turnuri i muchii, cunoscute numai acelora care s-au ncumetat s nfrunte slbticia locurilor i obstacolele de pe traseu. n afara frumuseilor peisagistice din zon, ca o ncoronare a strdaniei lor, alpinitii au identificat pe verticala pereilor noi posibiliti de escalad n premier, printre care s-au numrat i cele din Turnul pirlei, redate mai jos. Turnul pirlei este ultima culminaie i cea mai pregnant, situat pe linia unei muchii de pe stnga vii pirlei i care n amonte se pierde n preajma Brului de Mijloc.
482

Itinerar pn la intrarea pe arter. Alpinitii care vor s ntreprind escalade pe traseele din Turnul pirlei au posibilitatea s-i aleag ca baz de plecare cabana Plaiul Foii sau refugiul pirlea. Din Zrneti la cabana Plaiul Foii se poate ajunge urmnd traseul 1. Din Zrneti la refugiul pirlea, situat la o or de cabana Plaiul Foii, se ajunge urmnd traseele 1 si l.A. Descrierea arterei. Valea pirlei este un afluent pe dreapta al Brsei Tmaului. n zona inferioar, valea are un pria ale carui izvoare se afl n apropierea refugiului pirlea. Poriunea superioar a vii, n amonte de izvorul amintit, este slbatic. n zona de pdure, ea prezint cteva sritori ce se pot ocoli pe fee. Cnd pdurea de molid ncepe s se rreasc, lsnd loc jnepenilor, obstacolele vii devin splate, iar unele chiar inaccesibile. Crndu-ne pe firul vii, adncit mult ntre perei, sau ocolindu-i sritorile pe fee, ajungem n dreptul Turnului pirlei, care domin regiunea cu silueta lui zvelt i nud. La prima vedere, un circ cu roca nnegrit i umed, ce ncinge valea pirlei n preajma turnului, lipsa fisurilor i nlimea peretelui blocat de surplombe i brzdat de hornuri lungi ne impresioneaz. Totui, studiind atent peretele, constatm c el are o mare valoare alpin. Obstacolele lui curate i aeriene snt de fapt ceea ce ne-am dorit: un perete nalt (circa 240 m diferen de nivel), cu prize bune, cu relief variat, foarte dificil i fr vegetaie. De la baza peretelui, nchis n amonte de
483

spltura Circului Negru, ncep pe faa Peretelui Turnului pirlei trei trasee alpine, escaladate n premier de alpinitii clubului Dinamo Braov. Liderul acestor realizri, maestrul sportului Opri Mircea, a avut amabilitatea s ne dea amnunte asupra obstacolelor ce le caracterizeaz. Iniial, traseele au primit cte un numr de ordine, iar ulterior li s-a dat i cte un nume. Astfel, traseul din stnga (cel mai din amonte) se numeste Traseul Vulturului (traseul pirlea 3). Pentru Traseul Vulturului, vezi indice 30.A. Urmtorul traseu, pirlea 1, se afla ceva mai jos, punctul de intrare fiind situat pe o brn nierbat. Pentru traseul pirlea 1 - Hornul Lung din Turnul pirlei, vezi indice 30.B. De pe aceeai brn, dar n dreapta Hornului Lung din Turnul pirlei, se contureaz pe faa peretelui o fisur deschis i usor nierbat, ce conduce pe un prag suspendat deasupra noastr. Linia fisurii i pragul fac parte din primele obstacole ale traseului pirlea 2 (sau Faa Strungii de la Turnul pirlei). Pentru Faa Strungii de la Turnul pirlei, vezi indice 30.C. 30.A. Traseul Vulturului (Traseul pirlea 3) Generaliti. Dup prerea alpinitilor care l-au parcurs, Traseul Vulturului prezint n unele portiuni obstacole care-i depesc gradul de dificultate acordat de F.R.T.A. la omologare.
484

Amnuntul trebuie reinut de alpinitii cu clasificare sportiv medie. Ei l vor aborda numai atunci cnd condiia lor fizic i experiena tehnic vor fi desvrite. Grad de dificultate: 4.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrie. Traseul este pitonat i are 6 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 30. Descrierea traseului. Punctul de intrare pe traseu se afl n extrema stng a Turnului pirlei, acolo unde Circul Negru i ridic peretele splat, nchiznd talvegul vii pirlei. Obstacolele iniiale le escaladm pe feele unui scoc adncit mult n perete. n felul acesta, ocolim i depim o zon surplombat. Apoi, printr-o abatere ctre dreapta, prsim scocul i, traversnd n diagonal o fa nu prea nclinat, evitm tavanele a dou surplombe. La nceputul treimii superioare a traseului, unde peretele prezint din nou un tavan, schimbm directia de naintare ctre stnga. n felul acesta gsim suficiente posibiliti pentru ca, asigurai n pitoanele existente, s ajungem deasupra scocului atacat la nceputul traseului. De aici nainte, pe poriunea final, escalada o facem frontal, de-a lungul a dou lungimi de coard, considerate de noi (prin varietatea obstacolelor i a problemelor tehnice ntlnite) ca cele mai frumoase. Ajunsi pe vrf, strngem frnghiile i, urcnd printre plcurile de jnepeni, ajungem n circa 15 minute pe Brul de Mijloc.
485

Coborrea spre cabana Plaiul Foii este redat n amnunt la traseul indice 30.C. 30.B. Hornul Lung din Turnul pirlei (Traseul pirlea 1) Generaliti. Traseul, deosebit de dur, i etaleaz obstacolele n poriunea central a peretelui Turnului pirlei, orientat spre valea cu acelai nume. Peretele puternic nclinat i pasajele surplombate, alternate cu zone de crare liber cu prize foarte fine, supun la un examen sever chiar i pe alpinitii rutinai. Hornul Lung din Turnul pirlei se situeaz n rndul traseelor de mare dificultate din masiv, rmnnd numai n evidena alpinitilor antrenai i cu clasificare superioar. Grad de dificultate: 5.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 4-5 pitoane, scrie. Traseul este pitonat i are 7 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 30. Descrierea traseului. Intrarea pe traseu este situat la nceputul unei prispe nierbate, prelungit n diagonal pe faa peretelui spre Circul Negru. Escalada, care se face la coard dubla, ncepe pe faa brzdat de cteva fisuri dirijate oblic ctre stnga. Pitoanele de direcie, folosite frecvent pentru asigurare, i lucrul cu scriele ne conduc n diagonal ctre tavanul unei surplombe, evideniat printre obstacolele celei de a treia l.c. Deasupra surplombei, peretele se
486

bombeaz mult n afar. Pe linia acestui pasaj, crarea liber alterneaz cu poriuni de escalad artificial - pitoanele, scriele i traciunea mecanic fiind elementele ajuttoare n naintare. Intervalul sfrete n buza de jos a unui horn lung. Ultima poriune a traseului urmeaz jgheabul adnc al hornului amintit, prin interiorul cruia naintm ramonnd 80 m. Ajunsi pe vrf, ne strngem corzile i, luptnd din greu cu jnepenii, ajungem dup circa 15 minute pe Brul de Mijloc. Coborrea este redat n amnunt la traseul indice 30.O. 30.C. Faa Strungii de la Turnul pirlei (Traseul pirlea 2) Generaliti. Faa Strungii de la Turnul pirlei (denumit i traseul pirlea 2) are o linie mai sinuoas. De aceea capul de coard trebuie s studieze i s memoreze linia traseului nainte de a ncepe escalada, ghidndu-se dup pitoanele existente n perete. Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrie. Traseul este pitonat i are 5 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 30. Descrierea traseului. Escalada pe Faa Strungii de la Turnul pirlei ncepe din zona joas a Circului Negru, de pe un prag nierbat. Poriunea inferioar a traseului este puternic frmntat i
487

fisurat. Crarea, dirijat ctre strunga aflat ntre Turnul pirlei i un col secundar aflat n aval, se face mai mult liber. Ajuni n strung, cercetm atent peretele din stnga, corespunztor Turnului pirlei, pe a crui vertical, chiar la nceput, se contureaz un diedru. Folosind pitoanele fixate n lungul lui, naintm pn n poriunea central a peretelui, unde posibilitile de escalad pe vertical se ntrerup. Pentru a continua, executm o traversare ctre stnga, pe a crei desfurare folosim pitoanele existente. Ultima poriune a traseului se desfoar prin interiorul unui horn larg, cu aspect de vlcel. Prizele bune i nclinaia pantei, care se domolete treptat, nu ne mai pun probleme deosebite, dar ne cer aplicarea corect a escaladei prin opoziie. Ajunsi pe vrf, ncepem o lupt cu jnepenii, care dup 15 minute se termin n zona Brului de Mijloc. Urmnd Brul de Mijloc ctre dreapta, ntlnim dup circa 25 minute poteca marcat cu band roie (traseul 1B, zona "La Lanuri"). Condui de marcaj n coborre, ajungem dup 2 ore la cabana Plaiul Foii.

488

31. ARTERA DE BAZ: PRPSTIILE Ramificaii pe arter: 31.A. Traseul 23 August din Prapstii; 31.B. Traseul Mesteacnului; 3l.c. Traseul Mrinelor. Generaliti. Datorit drumului forestier, calea de acces din Zrneti pn la baza traseelor alpine din Prpstii sau Prpastiile Zrnetilor se poate face i cu maina. Parcursul, lung de 8 km, este comun i pentru cteva trasee turistice marcate, descrise n lucrarea de fa la capitolul Turism" ct si pentru drumul de pdure spre satele din Depresiunea Branului. Descrierea arterei. Din faa staiei C.F.R. Zrneti urmm strzile 6 Martie i Rului, ultima sfrind n dreptul cabanei Gura Rului. n continuarea strzii se alugete drumul forestier. El nsoeste n amonte apa Rului, pru mrginit pe stnga de Piatra Mic, iar pe dreapta de creasta mpdurit a Mgurei Mici. Pe rnd depim: Fntnile Domnilor, izvoare captate pentru aprovizionarea cu ap a oraului; Baia de Piatr, uria carier n exploatare; Fntna lui Botorog, izvor cu ap bun de but, din dreptul cruia se ramific poteca spre cabana Curmtura; Podul Mgura, de unde ctre stnga, spre Mgura, ncepe drumul comunal 57 i ceva mai sus ramificaia traseului 4.B. spre punctul La Table", prin captul de sus al satului Petera. Dincolo de aceste puncte, drumul forestier, fr s-i schimbe aspectul, strbate pe circa 1 300 m o zon unde
489

valea este mai deschis. Apoi intr n Prpstii, chei ce rivalizeaz n mreie cu cele ale Bicazului. n lungul lor, albia Rului este marginit pe dreapta de peretele muntelui Toanche, iar pe stnga de cel al Pietrei Mici (zona denumit Znoaga).7 Traseele alpine snt stabilite pe ambii versani i, dup un bun obicei al alpinitilor din Zrneti, numele lor i gradul de dificultate respectiv snt scrise n punctul de intrare. Am ales dintre acestea numai trei, situate pe stnga, n Peretele nord-vestic al Toancheului, care prin poziia lor snt mai la ndemna alpinitilor. Primul traseu, denumit 23 August, ncepe chiar din osea. Punctul de intrare se afl la circa 20 m de al doilea pod (socotit din dreptul Fntnii lui Botorog). Fisura de nceput a traseului spintec peretele de culoare neagr chiar din marginea din dreapta unei grote mari, unde vedem i un marcaj albastru, dispus orizontal. Pentru traseul 23 August din Prpstii, vezi indice 31.A. Urmnd n continuare oseaua din Prpstii, ntlnim la mic distan cel de al treilea pod. Din dreptul acestuia, pe stnga drumului nostru, ntlnim dup circa 100 m o zon cu grohoti i bolovani npdii de vegetaie, peste care vom urca din osea pn la baza Traseului Mesteacnului, stabilit tot n peretele mai sus menionat. Pentru Traseul Mesteacanului, vezi indice 31.B.
490

La 40 m de punctul de intrare pe traseul precedent sau la 140 m de la al treilea pod, Peretele nordvestic al Toancheului formeaz un intrnd mare. n aceast zon, cu roca ruinat i afumat, se vd pitoanele fixate pe Traseul Mrinelor. Pentru Traseul Mrinelor, vezi indice 3l.C. 31.A. Traseul 23 August din Prpstii Prima escalad: 18 august 1961. Generaliti. Traseul 23 August este situat la circa 6 km de Zrneti. El ncepe chiar din drumul forestier. Privit de jos, cu greu ne-am putea imagina c cineva a ndrznit s atace un perete att de vertical i lipsit de fisuri. Totusi, realizatorii lui, avnd ca lider pe neobositul alpinist Flucus Traian, au gsit pe verticala peretelui nord-vestic al muntelui Toanche posibilitti de naintare pn la creast. Grad de dificultate: 4.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 30 carabiniere, 2-3 pitoane, scrie. Traseul este pitonat i are 3 lungimi de coard; durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la staia C.F.R. Zrneti la baza traseului: 1 or. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 31. Descrierea traseului. Din dreptul grotei menionate n artera de baz, ncepem escalada primei l.c., crndu-ne liber pn la primul piton, fixat la circa 3 m deasupra oselei. Urmeaz o fisur nclinat ctre dreapta. Ea ne conduce pe faa peretelui cu roca nnegrit, care n portiunea central surplombeaz uor. Deasupra
491

proeminenei continum escalada ctre dreapta pe un bru lung de circa 6 m. Apoi, fr s ne regrupm, schimbm direcia spre stnga, depind succesiv cteva praguri nverzite. Dincolo de praguri, pn la platforma de regrupare aflat ntr-o ni, ne conduce linia pitoanelor dirijate uor ctre dreapta. n a doua l.c. continum escalada pe faa din dreapta niei. Lipsa prizelor ne oblig s folosim pentru sprijin scriele. Pasajul, destul de dur, sfreste dup circa 30 m, pe un pinten. Regruparea o executm mai sus de pinten, pe o platform primitoare. Ultima l.c. are numai 15 m. Obstacolul, uor surplombat, comport ntrebuinarea scrielor pn n dreptul unui molid de pe creast, unde escalada propriu-zis ia sfrit. Pentru a cobor, naintm pe creast pn ntlnim posibilitatea de a o prsi. De aici, orientndu-ne ctre stnga, spre Zrneti, ntlnim la scurt distan poteca de coborre (spre drumul din Prpstii), desfurat de-a lungul unui vlcel lipsit de accidente. 31.B. Traseul Mesteacnului Prima escalad: 25 iulie 1961. Generalitti. Traseul Mesteacnului este situat pe versantul drept al Prpastiilor (stnga cum urcam), n Peretele nord-vestic al muntelui Toanches. Punctul de intrare pe traseu, semnalat n artera de baz, este la circa 6 km de statia C.F.R. Zrnesti. Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite.
492

TraseuI este pitonat si are 3 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 1 or. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 31. Descrierea traseului. Urcnd din drumul forestier prin grohotisul npdit de vegetatie si punctat de ctiva arbusti, ajungem dup circa 15 m la baza Peretelui nord-vestic al muntelui Toanches, nltat foarte aproape de un scoc conturat catre dreapta. Prima l.c. urmeaz linia unei fisuri nclinat oblic ctre dreapta, n lungul unor fee de strat, rsturnate vertical. Pasajul, usor accesibil, l escaladm cu ajutorul a trei pitoane aflate pe traseu; platforma de regrupare o ntlnim dup cca 40 m, pe un prag usor nierbat. A doua l.c. ncepe cu un pasaj surplombat pe care trebuie s-1 traversm ctre stnga spre o prisp ngust. Ajunsi pe aceasta, continum traversarea nc 3 m si apoi, pe linia de cea mai mare pant, ne ctrm pn se ntind complet frnghiile. Regruparea, marcat cu dou pitoane, este comod. Ultima l.c. o desfsurm pe verticala unei fisuri n diedru, realizata ntre doua fee de strat; pasajul sfrseste sub un bloc; deasupra acestuia, traseul si pierde din dificultate, urmnd o creast pn n zona mp-durit. Coborrea n sosea din Prpstii o efectum liber, pe un vlcel situat ctre dreapta.

493

31.C. Traseul Mrinelor Prima escalad: 10 august 1960. Generalitti. Traseul estc situat n Peretele nordvestic al muntelui Toanches, care mrgineste pe dreapta Prpastiile. El se numr printre traseele cele mai circulate din zona, alpinistii zrnesteni folosindu-1 pentru antrenamentele lor sptmnale. Numele traseului vine de la zona de fnate, unde escalada ia sfrsit si creia stenii din Mgura i spun ,,Prin Mrine". Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 2-3 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 4 lungimi de coarda. Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la statia C.F.R. Zrnesti la baza traseului: 1l/2 or. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 31. Descrierea traseului. Din intrndul pe care1 face Peretele nord-vestic al muntelui Toanches la circa 140 m distant de al treilea pod (socotit din dreptul Fntnii lui Botorog), ncepem escalada primei l.c. pe peretele cu roca usor colorat n caramiziu si afumat. Pasajul initial este dirijat oblic spre dreapta. Curnd, obstacolul si schimb aspectul. Peretele cu roca foarte sntoas surplombeaza, obligndu-ne ca pna pe platforma de regrupare, destul de incomod, s folosim frecvent scritele. Relund escalada n a doua l.c., naintm oblic ctre dreapta, ctrndu-ne pe faa unor lespezi, esalonate pn n dreptul unei grote.
494

Deasupra grotei trecem direct peste o surplomb si apoi, ctre dreapta, urmm un bru, la captul caruia ne regrupm. Penultima l.c. este foarte scurta. Fisura, prevzut cu pitoane, sfrseste ntr-o nis situat la circa 10 m mai sus. Aici ne regrupm n vederea obstacolului final, peste care am putea trece si fr regrupare, dar frnghiile au frecare foarte mare. Pasajul final al traseului, pe care-1 escaladam n cadrul celei de a patra l.c., este format din tavanul nisei mentionate mai sus. Cu ajutorul scritelor, reusim s depsim proeminenta, iesind deasupra cavittii; urmeaz o fisur ngust n lungul creia snt fixate ultimele pitoane ce conduc la creast. Ajunsi pe linia mpadurit a crestei, o urmm pn gsim posibilitatea de a ne orienta ctre stnga. Mergnd n aceast directie, ajungem dup scurt distant n dreptul unui vlcel, n lungul cruia coborm pnn n drumul forestier din Prpstii. 32. ARTERA DE BAZ: PIATRA MIC Ramificatii pe artera: 32.A. Fisura de Cristal Generalitti. Singurul traseu descris n artera de baz Piatra Mic este situat n Peretele Glbenoasa din abruptul sudic al Pietrei Mici. Peretele se identific usor dup culoarea galbencrmizie. El se nalt deasupra unei zone de plantatie aflat n dreptul Poienii de Mijloc, unde se vd constructiile ctorva case pentru lucrtorii
495

forestieri. Descrierea arterei. De la cabana Curmtura urmm poteca turistic marcat cu band galben, care ne conduce spre poiana Znoaga si Zrnesti (traseul 2.C). Initial traversm prul de lng caban. Din acest loc, poteca, conturat mai mult de-a coasta, traverseaz succesiv zone mpdurite sau portiuni cu molidis. Curnd intersectm un fir de vale fr ap, iar dup un interval mai lung ajungem la un alt pru. Din dreptul acestuia, privind n amonte peste pdure, peisalul este dominat de Peretele Glbenoasa, brzdat de un scoc vertical, acoperit cu vegetatie scund; n stnga acestuia, o fisur nclinat ctre dreapta spintec peretele, formnd linia traseului Fisura de Cristal. Parsind poteca, urcm prin padure si apoi prin grohotis pna la baza peretelui, unde, fr mult greutate, deosebim pitoanele fixate n perete. 32.A. Fisura de Cristal Prima escalad: 7 octombrie 1956. Generalitti. Dintre numeroasele trasee alpine situate n apropierea cabanei Curmtura am retinut numai Fisura de Cristal, singurul care prin linia si acuratetea lui a atras atentia alpinistilor. Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 3-4 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 3 lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la cabana
496

Curmtura la baza traseului: 30 minute. De la Zarnesti la cabana Curmtura: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 32. Descrierea traseului. Prima l.c. ncepe de pe un prag ridicat deasupra grohotisului. Pasajul de nceput este surplombat si comport ntrebuintarea scritelor. Fisura este nclinat usor ctre dreapta; ea se lrgeste dupa circa 20 m, obligndu-ne, pentru a evita o proeminent, s traversm ctre dreapta; ceva mai sus revenim pe linia traseului, continund nc 3-4 m; regruparea, destul de incomod, o executm pe un prag abia conturat. Relund escalada n a doua l.c., depsim un pasaj surplombat, ntrebuintnd pitoanele existente, fixate pe linia unei fisuri deschise, dincolo de care traseul ia aspectul initial pn n dreptul unui prag ngust si usor nierbat. Fr s ne regrupm, naintm oblic ctre dreapta pe acesta, ntlnind la captul lui un horn nchis, a crei linie vertical ne conduce n zona unde ne regrupm. Pe ultima l.c., primul obstacol l formeaz o fisur deschis ce se ngusteaz n portiunea superioar, unde ntlnim si o zon friabil care comport multa atentie la ctrat. Deasupra pasajului depsim o fa splat, folosind pentru naintare cele 5 pitoane existente. Portiunea final, pe care noi o considerm cea mai delicat de pe ntregul traseu, ne supune unui examen de crare si echilibru. Escalada ia sfrsit n dreptul unui copac uscat, n zona nierbat ce caracterizeaz portiunea superioar a Peretelui Glbenoasa.
497

Pentru napoierea din traseu urcm n continuare pe feele muntelui circa 100 m, apoi ne orientam catre stnga, traversnd pn ntlnim conturat n perete albia celui de al doilea vlcel, pe scocul cruia coborm n poteca marcat. 33. CREASTA PIETREI CRAIULUI IARNA Prin accidentele naturale nsirate de-a lungul crestei Pietrei CraiuIui si prin cantitatea de zpad care o acoper, efectuarea pe timp de iarn a traseului de creasta constituie un examen de efort si voint. Alpinistii ce strbat acest traseu trebuie s aib cunostinte tehnice asupra mersului pe zpada, a bivuacului la cort si a mnuirii materialelor tehnice, corespunztoare gradului de pregtire si clasificrii lor sportive. Traseul se parcurge n dou-trei zile atunci cnd zpada pe creast este mare si drumul nu a fost spart de alte echipe. Snt cunoscute cazuri cnd, desi n miez de iarn, traseul de creast era partial dezgolit de zpad, el fiind efectuat n 12 ore (cabana Curmtura - stna din Funduri). Evident c n aceast situatie gradul de dificultate al traseului (3.B) nu mai corespunde. O clasificare exact nu poate fi data, greutatea parcursului depinznd mult de starea vremii (unele echipe bine pregtite si compuse din alpinisti de mare valoare au fost obligate, dup trei zile de ncercri, sa abandoneze traseul din dreptul refugiului de la Vrful Ascutit). Materiale obligatorii: un cort izoterm cu
498

capacitatea corespunztoare numrului de participanti la ascensiune, un piolet pentru ntreaga echip, bete de schi si coltari pentru fiecare component (betele de schi vor fi folosite si pentru ancorarea cortului), ochelari cu sticle fumurii, un primus cu pomp de presiune, benzin de rezerv, trus de scule, trus sanitar, harta masivului, busol, 1-2 lanterne, sac de dormit pentru fiecare component, o saltea pneumatic pentru ntreaga echip. mbracmintea vn fi usoar, comod, de culoare nchis si pe ct posibil din ln si bumbac; schiurile nu snt necesare. Alimentele vor fi calculate pentru trei zile de mers si se vor alege dup preferinta fiecruia; recomandm hrana rece si ceaiul. Apa se obtine prin topirea zpezii. Slnina, costita afumat sau untul se consum mai putin, fiind respinse de organism; consumul de dulciuri este mai mare pe timpul ascensiunii; alcoolul este interzis cu desvrsire. Obisnuit, creasta se parcurge de la nord la sud. Plecarea de la cabana Curmtura se face pe ntuneric, n asa fel nct zorii s ne gseasc pe creast. Nu putem da o descriere amanuntit a traseului, dar vom retine c iarna se urmeaza n general linia crestei. Pe Creasta Nordic, pn n zona refugiului de la Vrful Ascutit, snt cteva portiuni ce se ocolesc pe versantul estic (ntre vrful Turnul si vrful Padina Popii) si mai rar pe cel nord-vestic. Cel mai greu pasaj al Crestei Nordice l constituie zona dintre vrful Timbalul Mare si vrful Zbirii.
499

Drumul pe creast, pe distanta mentionat, prezint multe accidente, obligndu-ne uneori s o prasim, ocolindu-i obstacolele. Mentionm trecerea de pe Vrful dintre Timbale pe Vrful Timbalul Mic, coborrea de pe acesta spre vrful Vldusca, unde ntrebuintam pentru asigurare cordelina sau frnghia. Din dreptul Piscului Baciului (2 239 m) se desprinde ctre stnga (est) traseul de coborre la refugiul Grind. Traseul crestei, fie c venim de la sud sau de la nord, are pn n acest punct gradul 3.A de dificultate, ceea ce pentru alpinistii ce vor sa-si ndeplineasc norma de iarn pentru categoria a doua sportiv este suficient. Cum acestia coboar obisnuit la refugiul Grind, le recomandm s urmeze itinerarul pe Coltii Ginii, picior desprins ctre est din Piscul Baciului, pn gsesc posibilitatea de a cobor ctre dreapta, sub peretele crestei mentionate. In continuare, tot pe la marginea de sus a peretelui, vor cobor pna pe Plaiul Grindului, care, urmat ctre dreapta, trece pe lng refugiul Grind. Creasta Sudic, mult mai ngust, comport o atentie deosebit, pasajele ei fiind dificile. Cornisele orientate ctre est mascheaz linia de cumpan si oblig capul de coard s fac sondaje cu pioletul pentru a o gsi. Participantii nainteaz pe urmele liderului, sprijinindu-se lateral cu betele de schi. Portiunea de creast accidentat o ntlnim pe Muchia Grindului, ntre vrful Grind si Coama Lung. Dincolo de aceste repere putem parcurge
500

traseul n lungul potecii turistice aflate pe versantul estic. Portiunea final ne oblig s revenim pe linia de cumpn, urmnd-o pn la Saua Funduri, marcat cu un stlp metalic. Coborrea o efectum ctre stnga, pe Plaiul Oii, zon de psune ce acoper muntele Funduri. Pentru a evita o eventual desprindere a zpezii prin coborrea pasajului de-a coasta, naintm circa 200 m diferent de nivel pe la liziera pdurii si apoi ne orientm la stnga spre stlpii de marcaj dispusi la intrarea n pdure. Pentru c n continuare semnele drumului triunghi albastru si punct rosu - snt greu de identificat, vom retine c poteca se orienteaza n coborre ctre dreapta, pn la o mprejmuire, si apoi la stnga, spre stna din Funduri. Traseele de legtura din Saua Funduri, pc versantul estic al Pietrei Craiului, snt redate la traseul 9. ALTE TRASEE ALPINE STABILITE IN PlATRA CRAIULUI Numarul mare al traseelor alpine existente n Piatra Craului ne-a determinat s facem o selectie, descriind n amnunt pe acelea care snt mai des vizitate sau a cror parcurgere constituie o performant sportiv. Nu putem neglila restul de 109 trasee nedescrise, stiind c amatorii de crare pe stnci snt interesati s le cunoasca. Din traseele nedescrise snt multe care nu satisfac
501

exigenta alpinistilor nostri; altele au pitoane insuficiente, motiv care obliga echipele s posede mult material suplimentar, iar timpul de escalad s se prelungeasc prin fixarea si recuperarea pitoanelor ajuttoare, ceea ce pentru o escalad de sfrsit de sptmn este prea mult; n sfrsit, din ultima categorie fac parte traseele situate foarte departe de adposturi sau care comport un mars de apropiere complicat. Prezentam n continuare un tabel sinoptic al traseelor nedescrise:
Denumirea traseului
Mnusa Crpturii Turnul Mare Muchia Pinului Traseul Medardus Traseul Lespezile

Artera de baza sau zona unde este situat traseul

Valea Crapaturii Padina nchis Padina Inchis Padina Inchis

Nr. crt

Grad de dificultate

3B

1 ora

2 3 4

5A 5A 3B

5 5 6

3 ore 3 ore 3 ore

Pilonat
da da da da da

Cte l.c are

Durata de escaladare

Observatii

Padina Inchisa

3A

3ore

din Brul Caprelor din Brul Caprelor, retragerea

502

Grad de dificultate

Pilonat
da da da da da da da

Denumirea traseului

Artera de baza sau zona unde este situat traseul

Padina Inchisa

Nr. crt

Cte l.c are

Durata de escaladare

Observatii

Creasta cu Smirdar

2A

3ore

Traseul Arcadei

Padina Popii

5A

3 ore

cu 1 rapel napoierea comporta 2 rapeluri In Turnul Mare al Dianei

8 9 1 0

Muchia Insorita Hornul Agtat Creasta Micutului

Padina Popii Padina Popii Padina Popii

4B 4A 3B

4 4 4

2 ore 2 ore 2 ore

Inapoierea comporta 2 rapeluri

1 1 1

Muchia Lung Lespe-

Brul Ciornga Mare Brul

4B

3 ore

4A

2 ore

503

Grad de dificultate

1 3 1 4

dea din Circul de Piatr Vlcelul Spalat Vlcelul din Brul Ciornga Mare Traversa rea Peretelu i din Canionu l Ciornga Mare Fisura Mariei

Ciornga Mare Brul Ciornga Mare Brul Ciornga Mare 3B 4 2 ore Putin Putin

2B

2ore

1 5

Brul Ciornga Mare

2A

2 ore

Putin

1 6

Brul Ciornga Mare (din Brul Frumos)

4A

2 ore

Pilonat
da Putin

Denumirea traseului

Artera de baza sau zona unde este situat traseul

Nr. crt

Cte l.c are

Durata de escaladare

Observatii

1 7

Traseul Prima Creasta

Brul Ciornga Mare (din Brul Frumos)

3B

2 ore

Traseul ncepe din Vlcelul Spalat are 5 pitoane

504

Grad de dificultate

1 8

Traseul Spalatur a

1 9

Muchia Orbului

2 0 2 1

2 2

2 3

2 4

2 5

Valea Ciornga Peretele vestic din Clinet Traseul Padina lui Scara de Clinet Fier (din Hornul Adnc) Muchia Padina lui ntrerupt Clinet Traseul Padina lui Hornul Clinet Capritei (Hornul Padina lui Calinet) Muchia Padina lui Scrii Clinet

Brul Ciornga Mare (din Brul Frumos) Brul Ciornga Mare (din Brul Frumos) Padina lui Rie Padina lui Clinet

3B

2 ore

puti are 5 n pitoa nc

3A

2 ore

puti n

1B 4B

3 ore 3 ore

4B

3 ore

3A

2 ore

4A

2 ore

4A

2 ore

puti Peret n ele Muc hiei

505

Pilonat
nu da da da da

Denumirea traseului

Artera de baza sau zona unde este situat traseul

Nr. crt

Cte l.c are

Durata de escaladare

Observatii

Grad de dificultate

2 6

Muchia Grotei

Padina lui Clinet

4A

2 ore

2 7 2 8 2 9

Creasta Friat Muchia Scurt Zvorul Clinetului

3 0

3 1

3 2

Padina lui Clinet Padina lui Clinet Padina lui Clinet (Vlcelul Secundar) Hornul Padina lui Inghetat Clinet (Vlcelul Secundar) Traseul Padina lui vestic Clinet din Tan- (Calinetul cul fara Mic) Nume Creasta Padina lui de Sus Clinet (Calinetul Mic)

3A 3A 3A

3 3 3

2 ore 2 ore 1 or

dintre Timbale puti Peren tele Muchiei dintre Timbale da Putin Putin

2B

1 or

4A

2 ore

Putin

4A

3 ore

Putin

Pilonat
nu

Denumirea traseului

Artera de baza sau zona unde este situat traseul

Nr. crt

Cte l.c are

Durata de escaladare

Observatii

Timbalul Mare,
506

Grad de dificultate

Pilonat
nu da nu Putin Putin da da da

Denumirea traseului

Artera de baza sau zona unde este situat traseul

Nr. crt

Cte l.c are

Durata de escaladare

Observatii

3 3 3 4

3 5

3 6

Clinetul Mic Fatza Mic din Tzancul Caprei Fatza Mare din Tzancul Caprei Muchia cu Verdeata

Padina lui Clinet Padina lui Clinet (Vcelul Caprelor) Padina lui Clinet (Vcelul Caprelor)

1B 4B

1 or 3 ore

fost Secundarul Cline

4B

3 ore

3 7

3 8

3 9 4 0

Padina lui Clinet (Vcelul Caprelor) Vlcelul Padina lui din Clinet Tzancul (Vcelul Caprei Caprelor) LespePadina lui dea Clinet Verde (Peretele Rachitei) Coltii Brul de Brului Mijloc Hornul V. Mic din Podurilor

3B

2 orc

are 6 pitoane are 2 pitoane

3A

2 ore

2A

1 or

3B 4A

4 3

2 ore 2 ore

507

Grad de dificultate

4 1 4 2

Coltii Gemeni Muchia Bondarului Creasta Frumoas Muchia cu Horn

V. Podurilor V. Podurilor

4A

3 ore

3B

3 orc

Pilonat
da da Putin nu nu da nu

Denumirea traseului

Artera de baza sau zona unde este situat traseul

Nr. crt

Cte l.c are

Durata de escaladare

Observatii

4 3

V. Podurilor

3A

1 ora

Circul de Sus Circul de Sus; are 2 pitoane

4 4 4 5

Muchia Tesit Coltii Gemeni

V. Podurilor V. Podurilor

3A 2A

3 3

1 or 1 or

Traseul Titi Ionescu

4 6

Turnul Inclinat

4 7

Valea Ciorngutei

V. Podurilor (Vlcelul Coltilor Gemeni) Brul de Mijloc

3B

2 ore

1B

2 ore

Firul principal
508

Grad de dificultate

4 8

Valea Ciorngutei Traseul Lespezilor de sub Ulcior Valea Vladusca Valea Vladus ca Caldarea Ocolit Coltul Darmat

Brul de Mijloc

1B

2 ore

Pilonat
nu da Nu Nu Nu da Putin da

Denumirea traseului

Artera de baza sau zona unde este situat traseul

Nr. crt

Cte l.c are

Durata de escaladare

Observatii

4 9

V. Vldusca

4A

3 ore

5 0 5 1

Brul de Mijloc Brul de Mijloc

1B

2 ore

1B

2 ore

Firul secundar Portiune a superioar Firul principal Firul secundar

5 2 5 3

Vlcelul Superior al Spirlei Vlcelul Superior al Spirlei

2A

2 ore

4B

4 ore

Coborirea comport un rapel

5 4 5 5

Creasta Coltii Rai Hornul Negru

Vlcelul Superior al Spirlei Marele Grohotis

3A

2 ore

4B

2 ore

Obrsia Brsei
509

Grad de dificultate

Pilonat
da da da da

Denumirea traseului

Artera de baza sau zona unde este situat traseul

Nr. crt

Cte l.c are

Durata de escaladare

Observatii

5 6

Hornul Intrerupt

Marele Grohotis

4B

2 ore

5 7

Vilcelul Inchis

Marele Grohotis

4B

3 ore

5 8

Fisura Intrerup -ta

Marele Grohotis (Umerii Pietrei Craiului)

4A

2 ore

Tamasului Obrsia Brsei Tamasului Obrsia Brsei Tamasului Umarul de jos, versantul Brsei Tamasului

5 9

Creasta Marele sud-ves- Grohotis tica a u- (Umerii

4A

2 ore

510

Grad de dificultate

6 0

marului de jos Creasta Lespezilor

Pietrei Craiului) Marele Grohotis (Umerii Pietrei Craiului)

4A

3 ore

Pilonat
da da da da

Denumirea traseului

Artera de baza sau zona unde este situat traseul

Nr. crt

Cte l.c are

Durata de escaladare

Observatii

6 1

Creasta Marele nordGrohotis vestica a umarului de jos

4A

2 orc

Umarul de jos, coborirea comporta un rapel Versantul Brsei Tamasului

6 2

6 3

Hornul Central din Umrul de Jos Hornul cu fereastra

Marele Grohotis

3B

2 ore

Marele Grohotis

4A

2 ore

Coborirea comporta un
511

Grad de dificultate

Pilonat
da da da da nu

Denumirea traseului

Artera de baza sau zona unde este situat traseul

Marele Grohotis (Valea Tmselu -lui)

Nr. crt

Cte l.c are

Durata de escaladare

Observatii

6 4

Creasta Tmselului

4A

2 ore

6 5

Creasta cu praguri

Marele Grohotis (Valea Tmselu -lui)

3B

2 ore

rapel Coborirea comporta un rapel Traseu situat pe dreap ta vaii pna in Brul de Mijloc

6 6 6 7

Valea Tmselului Fisura Serpuita

Marele Grohotis Marele Grohotis (Valea Tmselu -lui) Marele Grohotis (Valea Tmse-

3A

2 orc

3A

3 ore

6 8

Muchia Caprelor

2A

3 ore

512

Grad de dificultate

6 9

lului) Hornuri- Marele le din Grohotis Pintenul Padinei Lancii

4A

3 ore

Pilonat
da da nu da da

Denumirea traseului

Artera de baza sau zona unde este situat traseul

Nr. crt

Cte l.c are

Durata de escaladare

Observatii

7 0

Creasta Marele Umru- Grohotis lui din Padina Lncii

3A

2 ore

7 1

Peretele Mare din Padina Lncii

Marele Grohotis

3B

3 orc

Hornul Ascuns

Marele Grohotis

4B

3 ore

Hornul Adnc

Marele Grohotis

3B

2 ore

firul principal al Padinei Lncii firul principal al Padinei Lncii firul secundar al Padinei Lncii Peretele Central Peretele Cen513

Grad de dificultate

Pilonat
nu Putin Putin Putin da da

Denumirea traseului

Artera de baza sau zona unde este situat traseul

Marele Grohotis

Nr. crt

Cte l.c are

Durata de escaladare

Observatii

Traseul Central

3A

11

4 ore

Peretele Piscul cu Brazi

Marele Grohotis

3B

4 ore

tral Peretele Central Trece din Brul Rosu

Hornul din Cerdacul Stanciului Fisura Central din Peretele lui Ivan

Marele Grohotis

2B

2 ore

Marele Grohotis

2B

4 ore

Fisura Suspendat

Piatra Mic

4A

1 or

Sur-

Piatra

4A

1 or

In portiunea superioar a Vii lui lvan zona Fntnii lui Botorog zona
514

Grad de dificultate

plomba Carierei

Mic

Pilonat
da da da da da da

Denumirea traseului

Artera de baza sau zona unde este situat traseul

Nr. crt

Cte l.c are

Durata de escaladare

Observatii

Fisura Ciorii

Piatra Mic

2B

1 or

Traseul Torpedo

Prapstii

5B

3 ore

Acul Prapastiilor

Prapstii

5A

3 ore

Fntnii lui Botorog zona Fntnii lui Botorog napoierea comporta un rapel napoierea comporta un rapel

Traseul Mrinelor Traseul Alveolei Fisura ntrerup -ta

Prapstii

5A

3 ore

Prapstii Prapstii

4B 4B

3 3

2 orc 2 ore

515

Grad de dificultate

Creasta Treptelor Traseul diedrul suspendat Traseul diedrul verde

Prapstii

4B

2 ore

Prapstii

4B

2 ore

Prapstii

4A

2 ore

Pilonat
da da da da da da da da

Denumirea traseului

Artera de baza sau zona unde este situat traseul

Nr. crt

Cte l.c are

Durata de escaladare

Observatii

Este o varianta a Traseul diedrul suspendat

Traseul 23 August Creasta Umbrita Creasta Scorusului Traseul Capra Moart Traseul Coama Verde

Prapstii

4B

3 ore

Prapstii Prapstii

4A 3B

4 2

2 ore 2 ore

Prapstii

3B

2 ore

Prapstii

3B

2 ore

516

Grad de dificultate

Traseul Incepatorilor Creasta insorita Fisura de Cristal Fisura Intrerupt Traseul Spalatura

Prapstii

3A

2 ore

Prapstii Curmtura Curmtura Curmtura

3A 5A

2 3

2 ore 3 ore

4B

3 ore

4B

2 ore

Pilonat
da da da da da da da da

Denumirea traseului

Artera de baza sau zona unde este situat traseul

Nr. crt

Cte l.c are

Durata de escaladare

Observatii

Traseul Curmtudin ra Coltul Santinelei Refugiului

4A

1 ora

napoierea comporta dou rapeluri napoierea comporta dou rapeluri

Traseul Tapului Lespezile Soimilor

Curmtura Curmtura

3B 3B

4 -

2 ore 1 or

517

Grad de dificultate

Traseul Eroilor Turnul Miozotis Fisura Petriu Lespedea Alb din Curmtura Creasta Frumoas Traseul din Lespedea Mare

Curmtura Curmtura Curmtura Curmtura

3B 3B

2 3

1 ora 1 ora

3A 3A

3 2

2 ore 1 ora

Curmtura Curmtura

2B

30 min 1 ora

2A

POSTFA La 11 noiembrie 1982, firul vietii lui Emilian Cristea, neobositul animator al drumetiei si alpinismului romnesc, s-a curmat brusc. Intr-un sfrsit de toamn prelung nsorit, dar cu o desfsurare a zilei-lumin tot mai restrins, n amurg, pe cnd se ntorcea, cu ndrgita sa biciclet, dintr-o tur de revizuire a potecilor si
518

Pilonat
da da da da da da

Denumirea traseului

Artera de baza sau zona unde este situat traseul

Nr. crt

Cte l.c are

Durata de escaladare

Observatii

marcajelor de pe clina sudic a Fgrasului, el a czut tragic, n ceea ce n limbajul obisnuit se numeste accident rutier. Aceeasi chemare frenetic a crestelor carpatice, aceeasi scrupulozitate si grij plin de rigoare l aflau aici pentru definitivarea unui nou ghid al masivului Fgras. l stiam lng noi, nsufletind cu vibrant ardoare si nestins pasiune orice actiune ce-si propunea s dezvluie frumusetile muntilor patriei noastre, tainele fascinante ale crestelor alpine, ale naltelor prelungiri spre soare ale pmntului. Ne prea druit tuturor, cu o abnegatie total, dezinteresat, mereu entuziast. A fost nzestrat cu marea calitate c, fr ostentatie, cu tact si discretie, s catalizeze energii, s polarizeze n actiunile sale oameni de toate vrstele, dar mai ales tinerii, oferindu-le generos cunostintele sale despre munte. Generatii ntregi de alpinisti au ndrgit accst nobil sport din contactul personal cu el. Sute, mii de turisti l-au nsotit pc poteci tainice de munte, numai de el stiute. Nenumrati oameni l-au urmat citindu-i crtile. Aproape c nu putem concepe - citndu-l pe Marcian Bleahu - ce ar fi realizat fr oameni ca el, n aceste decenii ale celei de a doua lumtti a secolului nostru, de impetuoas dezvoltare, alpinismul si turismul dc munte din Romnia. El a fost, de fapt, creatorul unei scoli, al unei pasiuni statornice pentru natur, pentru munte, sdit n mii dc suflete tinere. Propovduind iubirea de drumetie, si-a adus n
519

sprijin, din tolba sa mereu nnoit din aproape toate masivele Carpatilor romnesti, imaginea captivant, la nceput n alb-negru, mai apoi n culori nsufletitoare. El nsotea aceste imagini care constituie un adevrat tezaur cu o vorbire fireasc, de sorginte popular, colorat si sgalnic, cu o recunoscut fort de convingere, dup cum observa cu deplin temei Victor Bnciulescu. Citeva repere din biografia unei vieti exemplare de munc si dragoste nestvilit pentru munte credem c sint necesare. Emilian Cristea s-a nscut n Ploiesti, la 7 februarie 1915, intr-o familie de muncitori. Tnrul vulcanizator autodidact descoper n 1935 fascinatia alpinismului, terenul pentru desvrsirea cunostintelor tehnice constituindu-1 masivele Bucegi si Piatra Craiului. Aici, n preajma acestor munti cu pereti abrupti, stncosi, s-a nscut dorinta sa arztoare de a-i cuceri, aici s-au clit calittilc tehnice si morale cu care a cutezat s nving n premier cele mai dificile trasee alpine din tara noastr (de la Peretele Piscului Rece, cotat cu gradul 5 A, pn la Fisura Albastr, cotat cu gradul 6 A n clasificarea romneasc). Era ncununarea drumului victorios parcurs de mai multe gencratii de alpinisti, ncepnd cu prima escalad alpin din Bucegi, cotat astzi cu gradul 1A, efectuat n Valea Horoabei de cei doi promotori ai turismului bucegean, Nicolae Bogdan si Mihai Haret, in 1903. In fond, acestea snt temeiurile pentru care cele dou masive (Bucegi si Piatra Craiului) snt
520

socotite leagnul alpinismului romnesc. Clubul Alpin Romn, de care snt legate multe actiuni pozitive de promovare a alpinismului n Romnia, l numr printre membrii si din 1943, dup 1947 particip nsufletit la noile actiuni de nvigorare a miscrii sportive, a turismului, a alpinismului n special. Activitatea sa de alpinist si antrenor, sportiv de performant si pedagog va cuinoaste consacrarea la Clubul sportiv al Casei Centrale a Armatei (ul-terior, Steaua). El functioneaz aici din 1949, cind se nfiinteaz, la sugestia sa, sectia de alpinism, si pn n 1977, cnd a fost pensionat. Aici, n cadrul armatei, a colaborat la introducerea alpinismului modern n procesul de instruire a vintorilor de munte, precum si la realizarea unor materiale tehnice indigenc - corturi, frnghii, carabiniere etc. Din aceast epoc, intins pe 30 de ani, dateaz - prin conditiile superioare create - o campanie de identificare a unor noi zone susceptibile practicrii alpinismului. In colaborare cu alpinistii formati la Clubul Armatei au fost puse n valoare 12 noi zone montane, unde se practic astzi, curent, alpinismul, omologndu-se trasee competitive. Bilantul su alpinistic nscrie participarea la escaladarea n premier a 81 trasee (dintre care patru de gradul maxim), trasee aflate nu numai n Bucegi si Piatra Craiului, dar si in Guti, Raru, Hsmas, Persani, Fgras, Retezat, Muntii Aninei etc. In fapt, a fcut parte din prima echip care, in Romnia, a parcurs trasee alpine de gradele 5 A,
521

5.B, 6 A, 6B, de maxim dificultate. O premier, in felul su, a constituit-o si parcurgerea pe cumpna principal a ntregului lan al Carpatilor romnesti. Traseul a nceput la 22 mai 1953 la Cmpeni, trecnd prin Muntii Apuseni, Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, si s-a ncheiat dou luni niai tirziu, la Bile Herculane. O pasiune deosebit a sa au reprezentat-o ascensiunile dc iarn: 12 escalade n premier n Bucegi, Piatra Craiului, Retezat si nenumrate traversri, tot n premier, ale crestelor Fgrasului, Rodnei, ale muntilor dintre Olt si Jiu, ale crestei Carpatilor Meridionali, ale Carpatilor Orientali etc. Experienta sa de alpinist a fost pus n sprijinul unor grupuri de speologi, geologi si geografi, contribuind la descoperirea, cartarea si cercetarea a numeroase pesteri din Muntii Banatului, Muntii Apuseni, Muntii Rodnei, Raru, Bucegi, Mehedinti etc., n total peste 90. Cu remarcabile rezultate s-a ncheiat n 1953 cercetarea speologic n echip complex a Cettilor Ponorului, considerate printre cele mai grele trasee speologice din tar. Numele su este asociat si de publicarea n Franta, sub egida CNRS (Centre National de la Recherche Scientifique), a rezultatclor cercetrilor unui larg colectiv de speologi n Banat si Oltenia si, n particular, a Cheilor Nerei, ntre anii 1959 si 1962. Din acest contact cu spcologii s-a nscut dup ani, n 1973, la initiativa sa, actiunea pe care
522

o va si numi Speosport". Inceput la Padina (Bucegi), atunci cu numai 27 de participanti, n 1982, la a X-a editie, jubiliar, la Costinesti, s-au ntrunit peste 400 speologi, reprezentanti ai celor peste 1500 aflati pe tot teritoriul trii. Cu putin timp nainte de tragicul sfrsit, Emilian Cristea se afla n mijlocul acestor tineri, druind sfaturi izvorte din ntelepciunea celui ce a vzut multe n via. Entuziasmul su caracteristic, mereu tnr, era dublat acum de o judecat matur.

523