Anda di halaman 1dari 2

1

Efectele activitatii topo geodezice asupra mediului

Privite in general lucrarile topografice urmaresc doua obiective de baza : ridicarea in plan finalizata printr-o reprezentare digitala a unei suprafete terestre restranse si trasarea constructiilor respectiv transpunerea proiectelor acestora pe teren. Lucrarile topografice au dus la o dezvoltare si o organizare mai buna a diferitelor domenii de activitate. Si tocmai dezvoltarea duce la o degradare a mediului mai accentuata. Activitatea sustinuta de topografi nu afecteaza mediul intr-un mod atat de evident, tarusii batuti in pamant, cuiele batute in diferite borduri de beton, sau bornele de beton plantate pe diferite suprafete de teren nu au un impact hotarator asupra mediului. In schimb rezultatele obtinute in urma activitatii topografice conduc la dezvoltarea de activitati care prin natura lor degradeaza mediul, n euforia generat de cre terea economic cu ritmuri nalte, ca urmare a revolu iei industriale, impresia general era aceea c resursele sunt inepuizabile. Consumul lor, facilitat i de pre urile sc zute, a devenit tot mai nera ional. n plus, au nceput s apar tot mai multe semne de poluare a aerului, apei i solului. Cerin ele de dezvoltare a societ ii, a civiliza iei n general, sunt n mod firesc n continu crestere. Procesul muncii se amplific si se diversific continuu. Asemenea proces cap ta n zilele noastre, dar mai ales n perspectiv , dimensiuni greu de apreciat. Indicii economici, demografici, sociali, ai omenirii se schimb la intervale din ce n ce mai mici. Cresterea numeric a popula iei duce la dublarea acesteia n mai pu in de 100 de ani, iar ritmurile urbaniz rii sunt deosebit de accentuate. n mod firesc, stiin a si tehnica, preocup rile interne ale fiec rei tari duc la valorificarea intensiv a tuturor resurselor naturale. Cerin ele actuale impun o valorificare superioar care nu poate fi posibil dect printr-o interven ie masiv , multilateral a tehnicii, mai mult sau mai pu in perfec ionate. Ritmul dezvolt rii, accentuarea crescnd a interven iei omului n natur uneori crearea unor situa ii actuale sau de perspectiv , cum sunt: - epuizarea anumitor resurse ale solului sau subsolului; - degradarea unora dintre componentele mediului nconjur tor, a sistemului ecologic n general; - modific ri lente sau bruste n peisajul geografic, pe plan local, regional sau chiar planetar. Interven ia brut , f r discern mnt, determin transform ri, n compozi ia global a atmosferei sj, ca urmare, ntr-o multitudine de procese, care influen eaz echilibrul biosferei. Ca atare, n viziunea atitudinii generale - de prognoz si perspectiv - fiecare stiinta si impune n mod obiectiv noi orient ri n practic si n cercetarea fundamentala. conduc

Acum, mai mult dect oricnd, trebuie n eles c viitorul si activitatile umane ne impun o gndire mai profund , de deosebit responsabilitate asupra ideilor, planurilor, ac iunilor noastre, este o responsabilitate a secolului, a genera iilor actuale, ndeosebi a genera iilor tinere. n acest caz abordarea problemelor mediului nconjur tor trebuie s aib la baz o serie de principii fundamentale, cum ar fi: - situa a actual arat c natura si importan a problemelor privind mediul nconjur tor cap t noi dimensiuni n societatea industrial modern . Acest lucru solicit perfec ionarea metodologiei si practicii geografice, pornind de la defini ia si conceptul a ceea ce numim mediul nconjur tor si pn la finalizarea cercet rii geografice. Urbanizarea exercit o influenta considerabil asupra condi iilor de viata ale popula iei. Ea influen eaz pozitiv activitatile ter iare (servicii), dar totodat particip activ al turi de industrie si agricultural la procesul nedorit de poluare, degradare a zonelor verzi, provoac schimb ri profunde n utilizarea solului, n structura faunei si florei n general. De la sine n eles c omenirea va continua n mod obiectiv s produc , s consume mai mult si s ob in produse mai bune. Problema fundamentala, n abordarea mediului nconjur tor, r mne aceea a utiliz rii ct mai ra ionale a resurselor disponibile si, evitarea distrugerii lor. Se impune, n acest caz, o mai mult preocupare n cunoasterea raporturilor ce se stabilesc ntre mediul nconjur tor si cresterea economic . Sistematizarea sau planificarea fizic a teritoriului se impune din ce n ce mai mult ca unul dintre mijloacele cele mai eficiente, pentru efectuarea unor studii am nun ite asupra diverselor aspecte si probleme de baz care apar n leg tur cu mediul ambiant. Sistematizarea teritoriului poate fundamenta crearea de noi rela ii n cadrul mediului ambiant, rela ii armonioase care solicit ca o necesitate stringent , o clar viziune si cultur geografic , toate acestea realizandu-se si cu ajutorul topografiei si a rezultatelor obtinute in urma prelucrarii datelor culese din teren. P mntul, ca teritoriu, prin toate calitatile pe care le define, constituie unul dintre principalele resurse naturale, sursa de baz pentru existen a oric rui popor. P mntul este suportul agriculturii, organiz rrii satelor, oraselor, recrea iei, ntregii existen e. Dimensiunile folosin ei p mntului sunt n aparenta infinite. n realitate exist un fond funciar limitat, supus unor ac iuni restrictive, din ce n ce mai vizibile. Concluzie: Daca din urma planurilor, a schitelor, al rezultatelor obtinute in urma desfasurarii activitarilor topografie se intampla ca mediul sa aiba de suferit, cum ar fi activitati miniere, activitati de defrisare a padurilor, activitati de modificare a formei si stucturii unor locuri, atunci este corect sa afirmam ca activitatea de topograf nu are cum sa dauneze direct mediului.

Bibliografie Bos N. si Iacobescu O. (2007), Topografie moderna, Editura C.H. Beck Cucu, V. (1971), Geografie si urbanizare, Editura Junimea, Iasj. http://ro.wikipedia.org/wiki/Topografie