UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE " CAROL DAVILA" BUCURESTI

LUCRARE DE DIPLOMA

CONSIDERATII CLINICE SI TERAPEUTICE ASUPRA ARTRITEI REUMATOIDE JUVENILE. STUDIU CLINIC PE 100 DE CAZURI

CONDUCATOR

STIINTIFIC:

PROF. DR. ADRIAN GEORGESCU ABSOLVENT : KAMAL MOHAMED GHANEM EL MASRY

1999

PLANUL LUCRARII

I. II. III. IV. V. VI. VII. IX. X.

INTRODUCERE DEFINITIE. CLASIFICARE. INCADRARE GNOSOLOGICA. DATE EPIDEMIOLOGICE ETIOPATOGENIA TABLOU CLINIC. SEMNE DE LABORATOR. FORME CLINICE DIAGNOSTICUL EVOLUTIE. PROGNOSTIC. COMPLICATII TRATAMRNTUL CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

VIII. ANALIZA CAZURILOR

INTRODUCERE

Artrita reumatoida juvenila (ARJ) , boala cronica frecventa a copilului , una din principalele afectiuni in cadrul colagenezelor este importanta clinic datorita manifestarilor ei variate.Trebuie privita ca un studiu independent si diferentiat de reumatismele adultului. Lucrarea de fata urmareste sistematizarea notiunilor teoretice privind ARJ si aspecte practice legate de consecintele si severitatea sa , din punctul de vedere al medicului practician, pus in contact cu aspectele variate ale acestei boli. Am ales aceasta tema din mai multe considerente : datorita amplorii si severitatii manifestarilor clinice ale bolii , precum si datorita impresiei deosebite pe care mi-au produs-o cazurile de copii imobilizati la pat cu ankiloze , cei cu deformari articulare importante. Exista implicatii deosebite in viata somatopsihica actuala si in viitorul acestor copii. In clinica I.O.M.C. am urmarit o cazuistica bogata de ARJ si mi s-a pus la dispozitie un material complex in acest domeniu. Pe baza cercetarilor acestui material , in decurs de sase ani se poate trage concluzia ca frecventa ARJ din totalul internarilor in perioada 19901996 este de 0,65%.Ultima statistica efectuata intre anii 1989-1992 a aratat o frecventa de 0,42% a cazurilor de ARJ din totalul internarilor in clinica.Aspectele cele mai importante sint reprezentate de manifestarile articulare. Greselile care se fac cel mai frecvent sunt legate de tratament : corticoterapie abundenta,abuziva,la cazuri ce ar putea raspunde favorabil la terapia cu salicilati.

Importante de precizat pentru aceasta boala sunt problemele ce se pun in legatura cu diagnosticul pozitiv si diferential , datorita polimorfismului manifestarilor clinice.De aici si intirzierea inceperii tratamentului. ARJ a fost introdusa in categoria bolilor de colagen , boli ale tesutului conjunctiv deoarece : - prezinta evolutie cronica cu perioade de remisiune - leziunile tesutului conjuctiv sunt de tip degenerescenta fibrinoida, vasculita proliferativa plasmacitara si formare de granuloni . - Raspunsul e favorabil la antiinflamatoare . Este deci situata alaturi de lupus eritematos sistemic, scherodermie, dermatomiozita, spondilita ankilopoetica, poliarterita nodoasa, purpura Hennoch-Schonlein. Trebuie avuta in vedere diferentierea intre ARJ si artrita reumatoida cronica a adultului , ca manifestare, posibilitati de diagnostic, tratament, ca si prin complicatii, evolutie si prognostic. O preocupare deosebita o reprezinta psihologia copilor bolnavi, readaptarea si reintegrarea lor sociala. Statistic se evidentiaza o crestere a frecventei ARJ in ultimii 20 ani, atit in Europa cit si in SUA , iar varful mobilitatii se deplaseaza spre varste tot mai mici. Aceasta lucrare se bazeaza pe analiza cazuistica a 100 de bolnavi , intr-o perioada de 6 ani, bolnavi veniti in Clinica I.O.M.C. din toata tara, pentru diagnostic, tratament sau recuperare medicala. Doresc sa aduc multumiri conducerii Spitalului Clinic I.O.M.C. si in special domnului profesor doctor Adrian Georgescu , seful Clinicii, pentru sprijinul acordat.

IX. CONCLUZII

In urma studiului efectuat pe cele 100 de cazuri din clinica I.O.M.C. am ajuns la urmatoarele concluzii : 1. ARJ reprezinta o importanta boala cronica a copilului prin frecventa, gravitate potentiala si implicatii psihologice. 2. Diagnosticul precoce reprezinta un element esential pentru succesul terapeutic si evitarea invalidarii copilului. 3. Debutul bolii este fie cu manifestari articulare , fie cu simptomatologie extraarticulara (sistemica). 4. In cazuistica studiata , manifestarile articulare au marcat debutul ARJ in proportie de 88%. 5. Laboratorul , fara a oferi vreun test specific ajuta diagnosticul prin: - prezenta semnelor inflamatorii (VSH, fibrinogen, proteina C reactiva ) - evidentierea factorului reumatoid ( testul de hemaglutinare Waaler-Rose, testul Latex) - prezenta anticorpilor antinucleari - modificarea tabloului hematologic - eventual examenul lichidului sinovial sau biopsia sinoviala. 6. Examenul radiologic al articulatiilor afectate aduce elemente importante pentru diagnostic, dar in faze mai avansate ale bolii. 7. Formele clinice de ARJ raman cele clasice , forma sistemica, forma poliarticulara si forma pauciarticulara. 8. Necesitatea unui diagnostic cat mai precoce este impusa de faptul ca ARJ se poate insoti, chiar de la debut , de complicatii severe viscerale si mai ales oculare.

9. Tratamentul , in ciuda numeroaselor substante propuse in utimele doua decenii , se bazeaza inca pe Aspirina (administrare indelungata), fizioterapie in vederea fortificarii musculaturii (mai ales cea extensorie), repaus in conditiile unei protejari articulare adecvate si suport psihoemotional. Corticoterapia are indicatii limitate desi impune frecvent utilizarea. Sarurile de aur si imunosupresoarele sunt adesea indicate in formele care nu raspund la saliciloterapie. Un loc important in terapie il ocupa preparatele steroidice sinteticeretard si antiinflamatoarele nesteroidice. 10. Un diagnostic precoce si un tratament corect instituit la timp reduce formele grave ale bolii chiar pana la vindecare aparenta , fara sechele. In studiul efectuat peste 75% din copii s-au externat ameliorati iar 5% cu remisiune clinica si biologica. 11. De o deosebita importanta este urmarirea permanenta (dispensarizarea) a copilului, de catre medic, dar familia joaca un rol esential in urmarirea copilului bolnav. 12. Recuperarea functionala si psihica in scopul reancadrarii bolnavului in societate este telul final al tuturor eforturilor medicale.

X. BIBLIOGRAFIE
1. Alohlay M. - Tratamaint de la polyarthrite rheumatoide par la levamisole. Resultates chimiques et imunologiques. Etude preliminaires , Nouv.Presse med. 1987,6,pag.2846 2. Amsell B.M. - Prognosis in juvenile chronic polyarthritis.Clin.Roum Dis. 1976, 2,379 3. Auqier L.Paolaggi I. - Reumatologia on 1975-76 Rev.Prat.1997,23,pag.28 4. Baptiste J. - Polyarthrite rheumatoide.Diagnostique anatomo - patologique, evolution , prognostique , tratament.Rev.Prat.Paris 1991,19,pag.1860-1868 5. Biod J. - La polyarthrite de l'agamma globulinemie,Lton Med.1981,245,pag.239-245 6. Bonne J. - Juvenile rheumatoid arthritis, Pediat.Clin.N.Amer.1974,21,pag.885 7. Brukner J. - Etiopatogenia reumatismelor inflamatorii cronice.Med.Int.21,5,1969, pag.519-532 8. Camus J. - Poliartrita juvenila si piritoxina - un nou tratament de fond.Concurs med. 99,38,1977,pag.5755-5758 9. Chassagne Ph. - Methothrexate,pharmacologic applique au tratament de la polyarthrite reumatoide.Terapie,1990,45,pag.499-504 10. Ciobanu V.,Bolosin H. - Poliartrita reumatoida .Ed.Acad.RSR,Buc.1983 11. Doughty R. - Terapia cu salicilati in artrita reumatoida juvenila.Doza ,Concentratia serica ,Tatricitate.Amer.J.Dis.Cluld.134,5 mai 1980,pag.461-463 12. Dougades M.Ames B. - Tratamaint de la polyarthrite rheumatoide par Ciclosporine. Rev. du Rheumat.52,pag.283-287 13. Dutu Al.,Balosiu Hd. - Reumatologie clinica.Ed.Dacia,Cluj Napoca,1976 14. Dutu Al. - Studiul unor anticorpi antivirali in poliartrita cronica juvenila.Med.Int. 1984,36,pag.968 15. Geormaneanu M. - Pediatria Ed.Med.Buc.1982 16. Goldis Gh.Maiorescu M. - Artrita reumatoida juvenila.Soc.De Ped.31 mai 1977 17. Goldis Gh. - Aspecte particulare clinice si terapeutice in colagenozele copilului. Pag.78 ,vol.Congr.Nat.de Reum.Buc.15 mai 1983 18. Greon W. - Artrita reumatoida juvenila mono si poliarticulara.J.A.M.A. 184,145,1963. 19. Masty K. - The imunologic relationship of human neutrophil and skin collagenoses. Arthrite Rheumatoids,1987,30,pag.695-699.

20. Hayem F. - Localizari seroase extraarticulare in cadrul ARJ.Rev.Prat.22,13, pag.2099, 1978 21. Monrard J. - Evaluarea criteriilor radiologice ale artritei reumatoide ,Rev.Rhem. 44,2,1977,pag.105-114 22. Junet R. - Noi achizitii in tratamentul reumatismului.Bul.Inf.Vol.II,2,1971,pag.214220 23. Karn M. - Comment la polyarthrite rheumatoide sera-t-elle Veinene.Une protection dans l'avenir.Rev.du rheum.,1989,56,43-46,pag.662 24. Komisarova I. - Caracteristici citochimice ale leucocitelor in ARJ. 25. Kotzin B. - Tratamentul artritei reumatoide netratabile prin iradiere limfoida totala.New England ,J.Med.305,17,1981 pag.969-976. 26. Mazziconacci P. - Forme clinice de ARJ Rev.Prat.22,13,1972,pag.2063 27. Manolescu E. - Produse medicamentoase romanesti in practica pediatrica curenta. Ed.Med.Buc.1978. 28. Paget S. - Imunopatogeneza ARJ Amer.J.Med.67,1979,pag.961-970. 29. Petrescu A. - Morfologia tesutului sinovial si al celulelor din lichidul articular la bolnavii cu poliartrita reumatoida,studiata la microscopul optic si electronic.Med. Int.21,5,1969. 30. Popescu V. - Forme clinice ale artritei reumatoide juvenile .Pag.13-14,al IV-lea Congr.Nat.de Reum.Buc.13-15 oct. 1953 31. Priscu R. - Bolile reumatismale la copii,Ed.Med.Buc. 1970 32. Ryekewaert A. - Tratamentul de fond al poliartritei reumatoide .Sem.Hep.Paris,2528,1981,pag.1155 33. Stress J. - Relatii intre stiinta si experienta in utilizarea unui tratament de fond al poliartritei reumatoide.Jama,1990,15,pag.201-205. 34. Suteanu S. - Aportul punciei biopsie sinovale in diagnosticul si aprecierea caracterului evolutiv al bolii reumatice.Med.Int.Buc.21,1969,pag.781-792. 35. Zeana C. - Imunologie clinica.Ed.Med.Buc. 1980