ANTROPOLOGIA URBANA

URBANIZARE ORASUL produs al civilizatie umane fiecare epoca a elaborate metode de amenajare urbana si sisteme care sa corespunda cat mai bine desfasurarii vietii(biologice, economice, sociale, etc) In evolutia activitatii urbanistice ->punctul de plecare pt cautari ulterioare, moderne, generand realizari urbanistice importante ce privesc efortul de reconstructie(restructurare) a localitatilor si echiparea acestora, adaptandu-le cerintelor vietii contemporane, toate rezultand din necesitatea de a face fata expansiunii demografice si concentrarii urbane a populatiei ( Cartea de la Atena) ->extinderea necontrolata a orasului dezechilibru urban (disfunctionalitati + mari deosebiri calitative intre diferitele zone) ->Necesitatea coordonarii procesuluiI de dezvoltare urbana . Urmand progresului general al societatii, orasul in totalitatea sa apare ca o materializare a acesteia Modernizarea urbana ca mijloc de supravietuire a orasului rezulta ca un proces necesar si continuu de adaptare la cerinte mereu inoite, ca un proces caruia fenomenul urban i se supune fireste, relevand o forma urbana in continua modificare -la un moment dat acuzata idea unui nou Stil international in arh ca si in urbanism -totusi pornind de la om si mediu (scop si conditie)- se constata o aranjare spre personalitatea locala si ierarhica a constructiei urbane (familia, locuitorii unui cartier sau oras, regiuni, tari, - colectivitati diferite- proprietati specifice) KENZO TANGE : Numai cei ce privesc spre viitor pot fi constienti ca traditia exista si este vie() sarcina cea mai importanta azi e creatia avand drept scop o valorificare a trecutului in favoarea viitorului Societatea, in continuu progres in cautarea mediului de viata ce-i convine -orasul nu mai e un simplu cadru determinat fizic, el rezulta dintr-o intreaga complexitate de elemente materiale si imateriale, toate inlantuite intr-o structura ce devine din ce in ce mai complicata, o structura a carei evolutie in sensul transformarii ei coerente este la ordinea zilei. Necesitatile orasului contemporan mereu mai numeroase, diversitatea functiunilor societatii, sporind si determinand aparitia unor programe si comenzi sociale nemaiintalnite.(industrii, locuire, centre de organizare, locuri de odihna si recreatie, institutii pentru invatamant, cultura, sanatate) G.Caudillis:Actiunea progresului generalizat, a ridicarii materiale a nivelului de trai provoaca relatii in lant in compartimentul necesitatilor umane Confruntarea cu necesitatea realizarii unui volum urias de constructii intr-un timp relativ scurt - antreneaza mijloace materiale si potential uman considerabil- impune evolutii rapide ale mediului urban.

ORASUL CA SISTEM dupa ocupatia locuitorilor -tipul de ocupatie profesionala(agricola-industriala 15-25%) -locul in care se desfasoara activitatea principala a locuitorilor -activitatea se desfasoara in cadrul localitatilor in utilizare -orasul exista ori de cate ori majoritatea locuitorilor isi utilizeaza cea mai mare parte a timpului in interiorul aglomeratiei -orasele satelit? -diversificarea ocupatiilor - 3 trasaturi o anumita forma de activitate profesionala - o concentrare a locuitorilor densitate - un numar minim de locuitori -necesitatea definirii pornind -de la caracteristicile sale interioare -ca produs istoric MARC EMERY orasul nu este fapt al hazardului, ci este cuprins in inteligenta grupului si din motivarea constanta a evolutiei sale trebuie sa cautam o definitie operationala valabila.Orasul apare astfel ca un fenomen organic reglementat de catre una sau mai multe logici. LE CORBUSIER orasul fenomen biologic - se aseamana foarte mult cu un organism biologic in existenta si alcatuirea sa - depinde si reflecta existenta unor fiinte de o existenta biologica ->Exista o legatura fundamentala intre dezvoltarea orasului si dezvoltarea generala (economica) a societatii -orasul inainte de toate este o existenta economica IVOR DE WOLFE-Civilia -> un oras nu este caracterizat prin marime,istorie,arhitectura sau indeletniciri, ci prin energia lui interioara, un anumit fel de energie.O calitate speciala a orasului este autonomia lui, a vietii care inseamna ceva mai mult decat suma nasterilor, casatoriilor sau deceselor petrecute in el. Este astfel opusul asezarii suburbane care inseamna exact asta. ORASUL, ca formare teritoriala de asezare a populatiei se defineste printr-un mod propriu de existenta, adica prin mod de viata urbana ca trasatura specifica rezultata din diversitatea activitatilor productive(care reflecta un anumit mod de productie), din nivelul de dotare exprimata printr-o anumita modalitate de utilizare a timpului si printr-o anumita modalitate de organizare a spatiului, generand trasaturi specifice in constituirea unei anumite colectivitati (colectivitatea urbana) si din comportamentul oamenilor. ->in modul de viata urbana-interesul economic ->determinant ->complexitatea fenomenului social-economic urban -> preocupare veche JANE JACOBS, Le Caezio -viata sub forma sa cea mai complexa si cea mai intensa (fenomenul urban) -pentru mine orasul este o stare de razboi. De ce stare de razboi? Pur si simplu pentru ca este o aglomerare de persoane, traind impreuna, adica multiplicand toate dezbaterile, toate ideile; aceasta este alcatuirea si multiplicarea a tot ce se afla in fiecare individ de la agresiune si pana la dorinta de admirare, pana la necesitatea de a poseda - Eu sunt fascinat de oras.

PROCESUL DE URBANIZAREEsenta consta in dezvoltarea continua a modului de viata urban, aceasta dezvoltare urmand concomitent sau independent sau in directii de crestere si anume: dezvoltarea excesiva a mediului de viata urbana in teritoriu -- dezvoltarea intensiva ca nivel al acestui mod de viata urbana in acelasi teritoriu -- relatia intre consum de spatiu si calitatea spatiului -- cresterea consumului de spatiu legata de venitul individual Buget de spatiu-buget de timp 200<400mp/Loc.-individ urban

-RAPORTUL CANTITATE-CALITATE in procesul de urbanizare (1) intindere teritoriala, intensificarea proceselor (2) extinderea modului de viata urbana in teritoriu URBAN-RURAL Procesul de urbanizare actioneaza in favoarea stergerii diferentei intre oras si sat -dezvoltarea modului de viata rurala (imbunatatire) apoi transformarea intr-un mod de viata urbana->mod de viata in esenta unitar -transformarea mentalitatii de existenta a indivizilor in contextul procesului de urbanizare Conflictul sat-oras implica o serie de alte conflicte natural-artificial, individual colectiv, periferic-central ->modul de viata rural nu este un produs rezidual in perspectiva dezvoltarii sociale ->modul de viata rural este adaptabil unei societati dezvoltate(viitorului) ->orasul este necesar modului de viata rural, dar relatia se verifica si invers ->in existenta satului-transformarea modului de viata -> bulversari foarte importante intr-un echilibru de sute de ani ->dezvoltarea modului de viata rural nu implica un transfer al orasului catre satul de maine ->transformarea spatiului rural nu rezervatie dar nici suprimare AGLOMERATIA URBANA Este o grupare de minim 100.000 loc cuprinzand cel putin un oras de 50.000 loc;minim 65% din ei cu ocupatii neagricole Amsterdam, Timisoara(localitati inglobate cu specific etnic), Varsovia(loc. componente inglobate specific profesional) Cele mai vechi in Anglia AGLOMERAREA URBANA se constituie ca o acumulare continua de oameni si mijloace de productie in teritoriul inconjurator unui oras, ingloband localitati invecinate, incat in conditiile unei dezvoltari teritoriul ocupat isi sporeste o data cu orasul gradul de industrializare, de ocupare si dotare. Relatia in teritoriu: aglomeratia diurna in periferii(in teritoriul urban in general)-generatoare de dezechilibrepierde caracterul semiurban-semirural -> conglomerat amorf ->influenta asupra nucleului ->diversitate negativa in periferii ->atractie spre diversitatea pozitiva a centrului

IPOSTAZE ALE ORASULUI CA ELEMENT DE SINE STATATOR-cuprins sau nu in sistemul teritorial -in cazul lipsei de preocupare pt reteaua de localitati -cu cat orasul este mai mare depinde mai putin de aglomeratie dar aglomeratia este mai dependenta de oras -la orase mici relatia inversa Orasele mici si mijlocii sunt in general de sine statatoare Orasele satelit: Londra 1950 orase noi, aglomeratia a crescut tocmai pe seama lor, Paris dezvoltare in pata de ulei -orase satelit CA NUCLEU AL UNEI AGLOMERATII URBANE CONSTITUTITE -spontan -controlat(constient) -interdependenta orasul nucleu relativ independent -- variaza de la totala dependenta la - totala independenta STOCKHOLM- prezenta distincta a orasului in cadrul ariei urbanizate rezultat dorit prin indrumarea constructiei urbane in conditii social-economice deosebite. Retea de metrou ce leaga orase-satelite, orase cartiere de metropola-autonomia acestora .

STRUCTURA URBANA Notiunea de oras poate fi analizata din 3 puncte de vedere: - Alcatuirea orasului - Functionarea orasului - Dezvoltarea orasului Orasul definit ca existenta urbana un organism ORGANISMUL URBAN Formularea biologista accentueaza relatia de conexiune intre MORFOLOGIE - FUNCTIONALITATE DINAMICA ->modelul organizat corespunde functionalismului clasic FUNCTIA SENS FIZIC ->analiza structuralist - functionalista FUNCTIA INTELES LOGICO-MATEMATIC ->functia in structuralismul modern nu substituie pe cea de inspiratie biologista, o forteaza sa se perfectioneze ->ORGANISMUL URBAN o aglomerare de interese cel mai complex sistem de activitati umane pe directia unui anumit tip de grupare a acestora in teritoriu ->ORASUL ca sistem - integrat la nivel superior in sistemul teritorial ->la baza constituirii orasului activitate urbana in contextul teritorial urban ->orice activitate umana legata de un anumit timp si de un anumit loc ->relatia cu locul (terenul) diferita: foarte stransa ->indiferent de caracterul unei localitati(marime etc) activitatea urbana legata(mai mult sau mai putin,dar legata)de modul de utilizare a terenului -una din problemele esentiale ale filosofiei orasului, ale existentei sale practice Utilizarea solului orice activitate umana in raport cu un anumit teritoriu - activitatile nu sunt legate in aceeasi masura de loc, de teritoriu - activitati legate si altele independente de un anumit amplasament ->distinctia intre activitati si spatiul aferent acestora -exista interdependenta insa totusi trebuie facuta distinctia In cadrul relatiei rolul determinant ACTIVITATEA MOBILUL UMAN motivatie a existentei ORGANISMULUI URBAN 4

SISTEM DE ACTIVITATI URBANE ->definita calitativ si cantitativ de mobilul uman, activit umana transmite o anumita dimensine calitativ-cantitativa spatiului urban In planificarea urbana -dificultati apar datorita concentrarii excesive a atentiei pe aspectul fizic. Ar trebui pus accentul pe activitati si comunicatii umane, cheia intelegerii controlului sistemelor Activitatea urbana localizata elementul structurant esential, asigurand transpunerea in organizarea orasului a mobilului urban ->riscul concentrarii atentiei asupra unei sau a unui grup de activitati , neglijand structurarea in sisteme si subsisteme de activitati(ansambluri, orase dormitor)(eliminarea din teritoriul de locuit a celorlalte activitati) CLASIFICAREA SISTEMELOR DE ACTIVITATI -natura activitatilor -spatiul afectat pe langa spatiul ocupat -tipul si volumul comunicatiilor CHARTA DE LA ATENA ->locuit, munca, recreere ( f condensat) ->s-au propus multe modele de clasificare a activitatilor urbane 1) McLaughlin activ domestice, productive, de recreatie, de formare -importanta flexibilitatea clasificarii permite reflectarea realitatii asa cum e ea 2) activitati legate de un anumit amplasament si activit independ fata de un anumit amplasament 3) activitati pe loc si activitati in miscare 4) activitati relativ autonome si activitati de legatura(comunicatiile) 5) activitati complementare si activitati necomplementare 6) activitati primare, secundare si tertiare CRITERIILE DE CLASIFIACRE UTILIZATE 1. situarea in planul de preocupari ale omului ca fiinta sociala 2. situarea fata de un anumit loc 3. situarea in contextul mobilitatii desfasurarii 4. situarea in contextul raporturilor de desfasurare 5. natura interrelationarii cu alte activitati 6. situarea in planul interesului colectiv raportat in primul rand la activitatile productive Indica imposibilitatea sprijinului pe o unica si exclusiva clasificare, evidentiind o tipologie multipla si integrativa a activitatilor urbane, venind in spatiul intelegerii complexitatii organismului urban si ferind conceptia urbanistica si practica urbana de insusire simplista a problemelor dezvoltarii urbane

MORFOLOGIE URBANA Elemente morfologice

Sistemul activitilor umane- n proces continuu de transformare- transmiterea unor activiti - modificarea lor n interdependene Transformarea-evoluia activitilor umane- impulsionat prin intermediul mobilurilor umanese produce prin transformarea sistemului n care acestea i au locul ca element structurant Fiecare activitate uman- n raport cu celelalte, o funcie- ea se produce n contextul organismului urban, tinznd n orice moment spre o finalitate spiritual sau material - organismul urban- totalitate de activiti urbane localizate(elemente morfologice)-> (se) constituie viaa urban + totalitate de spaii aferente- localizri( elemente morfoligice)-> constituie n cadru urban - viaa urban i cadrul urban- reciproc dependente- primul- factor moto tranformrii(evoluie sau involuie!)- situaii reflectate de:starea de mobilare i complexitate a elementelor morfologice starea de echilibru ntre viaa urban i cadrul urban Mod de via-cadru de via; coninut parial material, parial spiritual, parial concret, parial abstract necesit investigare multidisciplinar i nelegere n primul rnd global trebuie acionat asupra ambilor factori ce determin echilibrul urban Morfologia urban se constituie pe dou laturi diferite dar intercondiionate: (1) Plan spaio-funcional- la nivelul vieii urbane (2) Plan spaio- perceptiv- la nivelul cadrului urban - proprieti diferite- preponderent abstract-materiale(1) i concret-spirituale(2) Morfologia urban cuprinde, pe de o parte un sistem de elemente de via urban surprinznd organismul urban la nivelul fenomenologiei, iar pe de alta un sistem de elemente de cadru urban, confirmnd organismul urban la nivelul prezenei fizice. FUNCTIONALITATE URBANA Textura urban - dinamica urban, prin relaiile ce se impun ntre elementele morfologico- urbane, asigur o continu adaptare a sistemului la nevoile (condiiile) de existen - organismul urban- n ansamblu- tinde continuu spre satisfacerea acestor nevoi, dovedind fiecare moment o anumit capacitate de a ndeplini anumite funcii - funciile urbane eseniale- urmnd un model comportamental tradiional( reinere mai ndelungat a caracteristicilor- nu a stabilitii - funciile urbane noi- subliniind un model comportamental novator(care va putea deveni tradiional) sau modificnd modelul tradiional prin integrare Orice organism/ansamblu urban se caracterizeaz n orice moment al existenei sale printr-o anumit funcionalitate, nelegnd prin aceasta capacitatea structurii sale de a satisface n momentul respectiv un complex de nevoi de existen funcionalitatea rezult din prezena n sistem a elementelor posibil purttoare a funciilor corespunztoare complexului de nevoi, ca i a relaiilor ce ar face posibil exercitarea acestor funcii este necesar o anumit structurare a elementelor de via urban (aflate n permanent n stare de competiie)

ZONIFICARE -ca si ordonarea elementelor de viata urbana, zonificarea a exprimat,nici inainte de aparitia unor preocupari constiente,nevoia de ordine(in viata urbana)functionala -a aparut spontan, ca divizare a teritoriului urban dupa destinatia sa -a devenit treptat o preocupare majora in planificare si gestiunea urbana motivele zonificarii: -interesele economico-sociale-ca necesitate de cooperare profesionala Ex: bresle, Murano, sec XIX, City-ul Londonez ->avantajele unor contacte mai stranse intre aceeasi profesie sau profesii complementare; intre membrii aceleiasi categorii sociale -securitatea populatiei si activitatiilor -interesul de-a impune/-religia,politic -segregarea sociala -se constata ca o diviziune intre zone complet distincte unele de altele nu poate fi in acord cu interesele generale ale intregii colectivitati urbane -zonarea in acest sens reflecta dezvoltarea haotica a orasului prin adaugarea de noi si noi zone si nu ordonarea lui -in cadrul planificarii urbane, inca de la inceputuri, zonarea preocupare de baza, subiect al acesteia -Charta de la Atena-impune o zonificare foarte severa: locuit,munca, odihna -zonificarea-operatia prin care se atribuie fiecarei functiuni si e fiecarui individ locul sauare la baza discriminarea necesara intre diverse activitati umane reclamand fiecare spatiul sau propriu -devine un fel de superreglemtarea care permitea urbanismului static sa aplice toate solutiie pe jumatate, realizand o carpaceala a trecutului si prezentului, toate solutiile facile si conformiste, sub fatada gandirii moderne Condilles.Acest urbanism academic devine generatorul unei arhitecturi care disociaza viata de interesul sau insusi -caracter academic-deschide drumul spre uniformizare si tehnicizare -nu este plasat in spatii disfunctionale, desi justificate tocmai ca favorabil -schema structurala tripartita: obliga orasul a se inscrie intr-un rost organicist (diferitele parti ale corpului au functii specifice) zonare->formele cele mai schematizate de urbanism planificat -orasul inceteaza a mai fi un loc de intalnire pentru a deveni un loc al segregarii Bernanrd Oudin -alaturi de problemele cresterii urbane, a utilizarii teritoriului, in teritoriu si practiva urbanistica zonificare este una din preocuparile cele mai importante, intrand in realitatea urbana curenta -structura urbana-rezultat al unui proces de organizare inconstient si apoi constientzonificarea ca principiu ramane in continuare un mijloc de ordonare a elementelor organismului urban -necesar a determina un nou inteles, mai complex acestui principiu de organizare (zonificare)-se inscrie in procesul firesc de evolutie al mijloacelor de organizare urbana Principiul zonificarii in dezvoltarea sa constienta a evoluat de la logica functionalista simplista a modelului lui Rourier, la cea organist-functionalistica a Cartei de la Atena si pana la azi la o posibila logica functionalista, complex-sintetica a unui model urban eterogen. Acesta rezulta din: - nevoia de a configura, de a conferi fiecarui cartier, fiecarei portiuni de oras o anumita vocatie (ce nu exclude pe cea de locuit) - neacceptarea in spatiul urban a unor spatii pasive deci sustinerea spatiului activ (cu o anume destinatie, sau chiar mai multe destinatii), deci cu utilizare si forma (succesiune de obs. trecerea de la functia spatiului la caracterul sau volumetric, formal -> aspectul complex al ramificarii urbane) - Spatiu activ- spatiu iterstitial

O parte din teritoriul unui oras se constituie ca zona atunci cand in functionalitatea sa se poate constata un anumit caracter unitar activ in raport cu ambianta -legarea caracterului unitar nu numai de felul elementelor care sunt zona ci si de functionalitatea acesteia(ex comert - nivel general de servire) -aspectul social al zonarii (profesie,varsta, preferinte, situatie,etc) (ex rel. intre natura echipamentelor si categoria de utilizatori) ---- ---------c functional ------------------------------ c natural ------------------------------------------------> c spatial ------------c psiho-social ---------------------------- -Caracterul organismului urban (ansamblu,zona,oras) este o afirmare materiala si spirituala de existenta a structurii sociale si a mediului in care el este situat. -Caracterul - solicita raportul intre ansamblu si detaliu atat la nivelul functionalitatii cat si al spatialitatii , trecandu-le in domeniul formei urbane. Carta de la Atena nu da acest sens raportului intre ansamblu si detaliu , nu acesta a fost sensul in care s-a constituit caracterul organismului urban pentru ca zonificarea impusa de functionalism cu putere general uniforma prin pastrarea atat a detaliului cat si a ansamblului deci al activitatii si deci al spatiului --> contrasens major in abordarea fenomenului urban. S-a redus campul de exprimare la functii utilitare , materiale primare, neglijand pe cele intelectuale , psihologice , spirituale , simbolice. Zonificarea functionala (in sensul ei clasic) nu mai poate raspunde cerintelor actuale. ---> Zonificarea urbana complexa Zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata (ori ca instrument de lucru ori ca rezultanta) intr-o structura multifunctionala a organismului urban Zonificarea - valoare operationala - utila la nivelul analizelor de existenta zona, impartirea in zone reprezentand in raport cu un anumit criteriu al cercetarii - valoare structurala - necesara in existenta organismului urban in vederea mentinerii unitatii sale in procesul de transformare -cu caracter de coerenta specifica a unei multifunctionalitati urbane Zonificarea - un mijloc de a mentine sau reface ordinea pe care organismul urban a pierdut-o, pierzandu-si zidurile de protectie.

Stud.Arh. Adina Crina Petrica