Anatomia si fiziologia pielii

Organul cutanat = invelisul extern al corpului, de natura membranoasa conjunctivepiteliala care la nivelul cavitatilor se continua cu mucoasele si submucoasele. Structura microscopica a pielii (din ext spre int): Epiderm; Derm; Hipoderm; Epidermul = epiteliu pavimentos pluristratificat alc in principal din keratinocite (cu rol in sinteza keratinei); alaturi de acestea in struct pielii intra dendrocitele: melanocite, cel Langerhans, cel Merkel, alte cel dendritice; Keratinocitele sunt dispuse in epiderm in m.m. straturi : y y y y y Bazal (germinativ) Spinos Granulos Lucitum Cornos

Functiile pielii: 1. Protectie: mecanica, termica, antiinfectioasa, fotoprotectie, fata de ag. chimici, mentinerea echilibrului intern 2. Imunologica 3. Senzoriala 4. Respiratorie 5. Termoreglarea 6. Hematopoietica 7. Excretorie 8. Comunicare socio-sexuala

Mucoasele si semimucoasele y au structuri asemanatoare pielii cu unele varietati;

Mucoasa cavitatii orale y epiderm gros; creste interpapilare mai adanci; stratul bazal = celule cuboidale, lipsite de pigment; stratul granulos lipseste, iar cel cornos e present doar la buze; Functii: Secretorie; Digestiva; Respiratorie; Excretorie; In vorbire; Imunologica
1

Infectiile bacteriene ale pielii Piodermite

Piodermitele = infectii ale pielii cu bacteria piogene (pios = puroi); Pe suprafata pielii exista o flora cutanata normala prezenta la toate persoanele indifferent de gradul de igiena; tot aici mai pot ajunge si agenti patogeni ce det piodermite. Cei mai important sunt: Stafilococul determina stafilococii cel mai imp = Furunculul; Sterptococul determina streptocii cel mai imp = Erizipelul;

Furunculul = foliculita cu perifoliculita acuta produsa de stafilococul auriu (specie patogena); Exista si stafilococul alb (sp nepatogena) asemanatoare dpdv microscopic; y Afecteaza atat foliculul pilos, gl sebacee cat si tesutul conjunctiv perifolicular si uneori si tesutul adipos subcutanat

Manifestari clinice: y y y y Debuteaza ca o mica pustula (colectie de puroi) foliculara apoi inferior evolueaza in profunzime interesand si tesuturile perifoliculare Rezulta un nodul deosebit de dureros ce creste rapid in dimensiuni (1-2cm), devine fluctuent si uneori supureaza Initial se elimina o secretie purulenta fluida galben-verzuie si dupa putin timp se elimina si burbionul (miezul necrotic al furunculului format din puroi, detritusuri, sange) Acesta poate fi unic sau multiplu

Forme clinice de furuncul 1. Deosebit de dureroase pe tegumente aderente la planurile profunde (nas, conduct auditiv extern); stare: febra, frison; 2. Furunculul malign al fetei in 2/3 superioare ale fetei (buza sup. santul nazogenian, obraz); e de mare gravitate datorita complicatiilor pe care le poate provoca: tromboflebita sinusurilor laterale / sinusului cavernos; septicemia; Clinic se observa si un edem important a regiunilor afectate rezultand modificarea fizionomiei; 3. Furunculul antracoid e o forma clinica particulara ce consta in interesarea concomitenta a mai multor furunculi pilo-sebacei astfel se constituie mai multe orificii prin care se elimina secretia purulenta; Aceste orificii confera regiunii afectate aspect de stropitoare; Eliminarea burbioanelor determina ruperea zonelor de tesut normal si constituirea unei ulceratii crateriforme anfractuase cu epitelizare f lenta si constituirea de cicatrice 4. Furunculoza se caracterizeaza prin multiple furuncule ce apar concom sau succesiv pe parcursul m.m. ani
2

Erizipelul = piodermita eritematoasa profunda cu ev acuta care interes si vasele limfatice reticulare ale dermului; e prod de streptococii piogeni de grup A, mai rar C si G; y Streptococii patrund in piele prin dif solutii de continuitate reprez de: rinite, ulceratii, plagi posttraumatice, micoze interdigitale, ulcere de gamba;

Manifestari clinice y y y y Debut brusc, febra, frison, stare generala alterata; Dupa care se constituie la niv reg afectate o placa eritematoasa ce creste rapid in dimensiuni, ajungand la peste 25-40 cm diametru; In per de stare exista la niv reg afectate un placard eritemato-edematos de mari dimens, bine delim la perif de un burelet periferic Cea mai frecv loc la niv gambei unde poarta de intrare e o micoza interdigito-plantara; apoi la niv fetei poarta de intrare e o rinita / diverse ulceratii loc la fata ( asezat in vespertilios) Este infecto-contagioasa;

Infectiile virale

1. Herpesul = epidermoneuroviroza contagioasa cu 2 localiz relative distincte det de cele 2 tipuri de virus herpetic uman: Faciala si peribucala (det de tipul 1); Genitala si perigenitala (det de tipul 2) y Debuteaza printr-o mica pata eritematoasa la niv buzelor si perioral; y Pe suprafata acesteia apar multiple vezicule grupate-n buchete ce se rup si lasa leziuni ce se vindeca in 5-10 zile

2. Zona Zoster = neuro-ectodermo-viroza ce se manifesta prin:

y y y y Eruptie veziculoasa cu elem grupate-n buchete aparand succesiv in cateva zile unilateral pe traseul diferitor nervi senzitivi Debuteaza prin: senzatie de arsura, durere pe traseul unui nerv senzitiv Dupa 24-36h in aceasta zona apare un placard eritematos Dupa inca idem pe supraf lui apar numeroase vezicule grupate in buchete Forme clinice de ZZ y Intercostala cea mai frcv; cele mai putine complicatii; y Oftalmica complicatii oculare pana la pierderea vederii si auditive pana la diminuarea auzului; Se prez ca un placard eritematos unilateral din extremitatea cefalica; insotita de dureri de intensitate variabila, veziculele care apar sunt grupate in buchete y Cervico-brahiala y ZZ a membrului superior y ZZ a membrului inferior

Infectii cutanate micobacteriene (epizoonoze)

y y

1. SCABIA Dermatoza parazitara contagioasa pruriginoasa, prod de un artropod (Sarcopte scabiae); Per de incubatie 2 sapt; parazitul traieste departe de gazda 2-3 zile;

Forme clinice: y Scabia clasica eruptie pruriginoasa patognomica constituita din vezicule perlate si tunele acariene; concomitant prezinta si: escoriatii datorate gratajului; are o topografie evocatoare: interdigital, art pumnului, f ant a axilelor, reg fesiera, penisul si scrotal la barbati; (prurit cu intensificare nocturna) Scabia oamenilor curati prurit prezent, lez cutanate minime; Scabia incognito pers care au fol dermatocorticoizi pt calmarea pruritului Scabia norvegiana prurit redus, leziuni cutanate intense alc din scuamo-creste; Scabia nodulara nodule de cul rosie-bruna infiltrati intens pruriginosi; loc pe fese, flancuri, org genitale, coapse;

y y y y

y y y

2. PEDICULOZA Dermatoza det de paduchi; Pediculoza capului si a corpului se iau prin atingere cu o persoana infestata Ftiriaza pubiana dat Ftirius Pubis prin contact sexual (paduchi lati = latzei)

Alergii cutanate

URTICARIA y Afectiune alergica cutaneo-mucoasa caracterizata printr-o eruptive tranzitorie de papule si placi eritemato-edematoase intens pruriginoase asemenea celor care apar la atingerea pielii cu urzica

Manifestari clinice y y y y Papule/ placi e-e usor reliefate de forma si dimens variabile care pot aparea pe toata supraf corpului; Lez insotite de prurit intens; Urticarie alim = lez mari; Urticarie medicamentoasa = lez mici; Forma particulara - edemul Quincke se manif prin edem al buzelor, pleoapelor, faringe, laringe; glotic: poate determina sufocarea bolnavului;

Factori etiologici: y Exogeni alimente (oua, peste, icre, lapte, mezeluri, ciocolata, capsuni, citrice); Medicamente (xilina, antibiotic, antiinflamatoare nesteroidiene); Pneumalergeni (polen,mucegai, praf de casa, par de animale, s.a.); Ag fizici (soare, frig, caldura); Venin de insecte (albine, paianjeni); Produse de infrumusetare; Metale din proteze dentare; Endogeni fact genetici, hormonali, boli sistemice infectioase autoimune / endocrine / neoplazii;

EGZEMA Afectiune cutanata alergica cu ev in puseuri caracterizate prin succesiunea de eritem, veziculatie, zemuire, crustificare, descuamare, lichenificare; Lez pruriginoasa F acuta predomina eritemul si veziculatia Subacuta pred scuamele Cronica pred lichenificarea

ERITEMUL POLIMORF Sindrom cutaneo mucos plurietiologic caracterizat prin: Lez eritemato-papuloasa / veziculo-buloasa cu localiz elective pe extremitati si interesarea frecventa a mucoaselor Etiologie infectii virale/ cu micoplasme/ streptococice, medicamente (Ab, sulfamide); boli gen (limfoame, cancere, lupus eritematos) Manif clinice coexistent lez de varsta + dimens diferite; debuteaza prin mici pete eritematoase de cativa mm; uneori pe supraf acestor pete pot aparea vezicule sau bule

Forme clinice: EP minor forma papuloasa: mici papule ce palesc in 1-2 sapt; EP minor forma veziculo-buloasa: pe supraf lez apar vezicule/bule care se rup usor determinand leziuni post-veziculoase EP major debuteaza brusc precedat uneori de o simptomatologie care sugeareaza infectia cailor resp sup si se manifesta prin: interesarea mucoasei orale; sunt prez bule ce se rup rapid si lasa leziuni sangerande; leziuni oculare, genitale, cutanate, atingeri pulmonare/ digestive/ miocardice/ neurologice

Reactii cutanate post medicamentoase

= manif alerg postmed apar la un nr mic de indivizi si doar dupa o perioada de sensibilizare; NU are imp doza admin, manifestarile clinice se repeat si la alte adiministrari. Diferite manifestari clinice: Urticarii postmed Egzanteme (inrosirea difuza a pielii) Eritrodermii Eritem fix medicamentos Vasculite Eritem polimorf Eruptii buloase /lichenoide / acneiforme Necroze cutanate

Colagenoze
= boli ale tesutului conjunctiv; LUPUSUL ERITEMATOS Afectiune etiologie necunoscuta si mecanism patogenic autoimun ce afecteaza atat pielea cat si org interne; LE cronic doar leziuni cutanate, lez viscerale absente; LE subacut leziuni cutanate si discrete lez viscerale; LE acut sistemic LES

Manif clinice: Sediul lez se afla pe zonele expuse la lumina solara (fata, obraji, nas, gat, decolteu) In LEcronic exista un placard eritematos cu nuanta violacee disp in vespertilio pe nas si obraji Nu se transmite prin atingere

Psoriazis
= dermatoza cronica, dispozitionala si reactionala plurifactoriala caracterizata prin lez eritematoscuamoase tipice; Boala cu determinism plurifactorial pentru a se exprima clinic, necesita prezentarea unor factori genetici si de mediu. Etiopatogeneza La pacienti cu predisp genetic, factorii de mediu pot avea rol declansator sau agravant al bolii Factori psihogeni (stress, suparare, etc) Traumatisme, infectii, fact endocrine, alcoolul, fumatul, lumina solara, infectia hiv

Manif clinice: Exista mm forme de Psoriazis ce difera prin asp clinic si histopatologic: P vulgar ; P eritrodermic; P pustulos; P artropatic; Leziunile de P afecteaza: Scalpul/ unghiile / mucoasele / pielea

Leziuni eritematoase f bn delim acoperite cu scuame alb-sidefii, uscate, pluristratificate, usor detasabile; Debuteaza de cele mai multe ori la niv coatelor, genunchi, reg dorso-lombara, in cursul evolutiei pot aparea si alte leziuni noi in alte teritorii iar cele de la debut se extend in suprafata.

DERMATOZELE BULOASE
= grup de afectiuni al caror leziune elementara principal este BULA

Penfigusul vulgar
=afectiune autoimuna grava; Debuteaza lent, cu lez localizate; In peste 50% din cazuri apar eroziuni bucale dureroase si trenante; Lez sunt situate: fata interna obraji, gingii si palat Eroziunile post-buloase sunt extinse si marginite de un guleras epidermic Alteori poate debuta cu eroziuni ale mucoasei genital sau conjunctivale sau leziuni ale scalpului, ombilicului, periunghiale Debuteaza printr-o leziune buloasa alc din bule cu lichid clar ce se dezv pe pielea apparent normal. Bulele sunt f fragile, se rup si lasa eroziuni post-buloase ce se vindeca f lent; In faza de stare a bolii coexista atat bule in tensiune cat si bule flaste si cu eroziuni postbuloase in faze dif de epitelizare

Cauza: necunoscuta;

Lichemul plan
Debuteaza la niv mucoasei orale Dermatoza cutaneo-mucoasa cronica de cauza necunoscuta; pruriginoasa; Se manif clinc prin eruptie simetrica alc din papule dermo-epidermice cu asp particular

Teorii etiopatogenice: autoimuna/ endocriniana/ nervoasa si psihosomatica/ diatezica si umorala/ medicamentoasa (Au, Arsenic, streptomicina); Manif clinice: Cutanate debut acut lent prin papule de 1-3 mm diametru de cul rosie violacee stralucitoare, pririginoase, poligonale, acop cu o retea albicioasa fina;

Poate afecta orice reg topografica; cele mai afectate sunt: glezne, fata ant a artic pumnului, reg lombara; afectarea mucoaselor (50% din cazuri se poate asocia sau nu cu lez cutanate): mucoasa orala/limba/ muc genit/ perianala Pe limba leziunile form placi albe, mici, fixe, cu tendinta la atrofie; La multe cazuri lez orale se pot eroda Modif persistente ale mucoasei orale reprezinta precancere facultative La unii bolnavi Lichemul plan oral poate coexista cu o candidoza; Afecteaza 1% din populatie;

Cele mai frecvente manif unghiale sunt: subtierea proximala a lamei unghiale; hiperkeratoza subunghiala; pierderea temporara sau definitiva a unghiei; L.plan al scalpului duce la aparitia de placi atrofice, cicatriceale ca urmare a extinderii infiltratului inflame in profunzime;

10

Tumori cutanate
1. Tumori cutanate benigne=nu determina metastaze,nu se cancerizeaza; - formatiuni cu tendinta la crestere si persistent ce reproduc structura ts de origine -se caract prin:crestere lenta;delimitare neta;persistent in zone topografice in care a aparut; -sustinerea caracterului benign necesita confirmarea benignitatii prin biopsie si examen histopatologic. 2. Precancere cutanate cuprind o serie de dermatoze carct in gen prin infiltrat inflam cronic localizat sub dermul papilar. Acestea pot evolua frcv catre o transformare carcinomatoasa dupa o perioada variabila de latent.

3. Tumori cutanate maligne = neoplazii, cancere relative frecvente 15-20% din totalul cancerelor; in ultimele 2-3 decenii s-a constatat o crestere a incidentei cancerelor cutanate; Tumorile maligne ale pielii pot fi: De origine epiteliala (carcinoame, epitelioame) De orig neoblastica (melanoame maligne) Mezechimala (sarcoame) Tumori maligne mixte Tumori cutanate secundare unor neoplasme visceral (metastaze cutanate);

11

Boli cu transmitere sexuala

1. Majore: sifilis, gonoree, sancrul moale, granulom inghinal, limfogranulomatoza veneriana; 2. Minore: herpes genital, scabia, hepatita, pediculoze, uretrite negonococice Sfera bolilor cu transm sexual s-a largit prin includerea infectiilor HIV/Sida care a provocat o epidemie de proportii constituindu-se intr-un adevarat flagel al lumii moderne prin mortalitatea extreme de ridicata. Bolile cu transm sexuala minore reprez din totalul bolilor cu transm sexual ca frecventa. Acestea sunt importante nu doar prin frecventa lor ci mai ales prin repercursiunile mari asupra sanatatii publice, unele reprezentand un mare pericol social.(Sifilis, HIV )

Sifilisul
= lues ; boala cu transmitere sexuala produsa de o spirochete microaerofila (Treponema pallidum) Patogenie: - pielea si mucoasele intact reprez o bariera protectoare cu T.P.; Patrunderea are loc la niv unor leziuni cu pierdere de substanta micro sau macro produsa in timpul contactului sexual; Manif clinice: - in fct de tipul acestora Sifilisul are urm std: 1. Primar Sifilom + Adenopatie satelita 2. Secundar Lez cutaneomucoase suggestive + Adenopatie satelita + Afectarea altor org si sisteme 3. Latent Simptomatologie cutaneo-mucoasa absenta dar teste serologice positive 4. Tertiar Afectare cutanata, neurologica, cardiovasculara si a altor viscera; Transmitere: 1. 2. 3. 4. Sexuala cea mai frcv; Transfuzii de sg Transplacentar mama-fat Contact direct cu secretii infectate;

La locul inocularii dupa o per med de 21 zile se dezv lez primara (sancrul dur = sifilom) Sifilomul apare la poarta de intrare.

12

SIFILISUL PRIMAR Se caract prin prez sancrului dur si a adenopatiei luetice satellite; Sifilomul apare dupa aprox 21zile de la contactul infectant, se dezv ca o macula eritematoasa care in evolutie devine rapid papula inflamatorie si se erodeaza central; Se poate vindeca fara tratament Recurentele sifilomului= rare si s.n. Sancru redux Classic, sifilomul are urm caracteristici: e eroziune rotund ovalara cu diametru de 1-2cm bine delimitata cu contur regulat ale carui margini se pierd in tesutul sanatos din jur. Suprafata sa e acop de o secretie clara bogata in treponeme cu aspect lacuit; Este nedureros si neinflamator, devine dureros cand se suprainfecteaza sau e traumatizat; Baza lui e indurata (induratia apare la 4-5 zile de la debutul leziunii; persista 2-3 luni dupa epitelizarea ei a.i. permite diagnostic retrospectiv)

Clasificarea sancrelor: 1. Dupa localizare: genital 90% (gland, teaca penisului, balano-preputial); extragenitala aparitia e det de cele mm ori de contactele sexual anale sau orale (buze, peribucal, la niv mameloanelor etc) 2. Dupa nr: unice (cele mai frcv); multiple (simultane prin inoculari multiple) 3. Dupa dimensiune: variabila de la cativa mm (sancrul pitic) pana la 4-5 cm (sancrul gigant) 4. Dupa profunzime: -m m forme clinice: eroziune; forma papulo-eroziva; forma ulcerata; forma gangrenoasa; forma terebranta; LUESUL DECAPITAT = absenta sancrului; contaminarea se face prin sperma de la barbat cu lues latent dar si transplacentar si transfuzional; uneori se intalneste la parteneri tratati incomplete; ADENOPATIA LUETICA = al doilea symptom al sifilisului primar; apare la 7 zile de la constituirea sancrului in terit de drenaj limfatic al acestuia; E unilat, poliganglionara. Neinflamativa, constituita din ggl elastici bine delim, duri, mobile, nedurerosi E spontan rezolutiva (dispare dupa cateva sapt/ luni de la vindecarea sancrului, fara tratament) Devine inflamatorie doar daca sifilomul se suprainfecteaza cu alti germeni

Diagnostic diferential in S Primar: Herpes simplex, Sancru moale, Ulcere traumatice, Infectii bacteriene, Carciniom Spino-celular, Psoriazis, Limfogranulomatoza veneriana.

13

Complicatii in Sifilisul primar: La barbati: fimoza, parafimoza, suprainfectie, elefantiazis penian si scrotal; LA femei : edem a labiilor mari si mici,

Metode serologice de diagnostic: 1. Teste netreponemice reprez de: VDRL (se pozitiveaza dupa 30-40zile; negative dupa 3 ani) , RPR 2. Teste treponemice reprez de: TPHA (35-45 zile; ramane pozitiv forever )

14