Anda di halaman 1dari 10

ERICH AUERBACH (1892-1957), fil<10' ~i 'st '[I '11111 I 'fI1Hlll. Rcprezentant aI criticii literare stilisticc Opera a prin 'ipal.

, MIII/('sl.\', r 'nliz azl\ 0 istorie a realismului In literatura occidental~.

Erich Auerbach

MIMESIS
Reprezentarea realita!ii in Iiteratura occidentala
Traducere de I. Negoitescu

Fondul Negoitescu - Hurezanu

Editura POLIROM Ia~i, B-dul Copou nr. 4, P.O. BOX 266, 6600 Bucure~ti, B-dul I.C. Bratianu nr. 7
Deserierea CIP a Biblioteeii Nalionale: AUERBACH ERICH / E . h A erbaeh' Mimesis. Re;rezentarea realitalii in literatura occidentala ne u , trad. 1. Negoileseu - la~i: Polirom, 2000 520 p.; 21 em - (Collegium, Litere) Index 1. Negoilescu 1. (trad.)

ISBN: 973-683-356-9 82.09 Printed in ROMANIA

POL/ROM 2000

Expeditia eroului in romanul cavaleresc


La inceputul romanului cavaleresc Yvain, de Chretien de Troyes, datind
.1111 a doua jumatate a secolului al XII-lea, unul din cavalerii de la curtea
I '"

'lui Artus poveste~te 0 aventura care i s-a j'ntimplat lui. Povestirea j'ncepe

11111' cum urmeaza :

175

Il avint, pres a de set anz Que je seus come parsanz Aloie querant avantures, Armez de totes armeures Si come chevaliers doit estre, Et trovai un chemin a destre Parmi une forest espesse. Mout i ot voie felenesse, De ronces et d'espines pIainne; A quelqu'enui, a queIque painne Ting cele voie et cel santier. A bien pres tot Ie jor antier M'an alai chevauchant einsi Tant que de la forest issi, Et ce fit an Broceliande. De la forest an une lande Antrai et vi une bretesche A demie liue galesche ; Si tant i ot, plus n'i ot pas. Celie part ving plus que Ie pas Et vi Ie bailie et Ie fosse Tot anviron parfont et Ie, Et sor Ie pont an piez estoit Cil cui la forteresce estoit. Sor son poing un ostor mue.

180

185

190

195

112

MIMESIS

EXPEDITIA

EROULUI

iN ROMANUL

CA VALERESC

113

200

Ne l'oi mie bien salue, Quant il me vint a l'estrier prandre, Si me comanda a desrandre. Je desrandi,. if n'i ot el, Que mestier avoie d'ostel,. Et if me dist tot maintenant Plus de rant foiz an un tenant, Que beneoite just la voie, Par ou leanz venuz estoie. A tant an la cort an antrames, Le pont et la porte passames. Anmi la cort au vavassor, Cui Des doint et joie et enor Tant come il fist moi cele nuit, Pandoit une table,. je cuit Qu'il n'i avoit ne fer ne fust Ne rien qui de cuivre ne just. Sur cele table d'un martel, Qui panduz iere a un postel, Feri Ii vavassors trois coso Cif qui amont ierent anclos Orrent la voiz et la son, S 'issirent fors de la meison Et vindrent an la cort aval. Li un seisirent mon cheval, Que Ii buens vavassors tenoit. Et je vis que vers moi venoit Vne pucele bele et jante. An Ii esgarder mis m 'antante : Ele ju longue et gresle et droite. De moi desarmer ju adroite ,. Qu' ele Iefist et bien et bel. Puis m 'ajubla un cort mantel, Ver d'escarlate peonace, Et tuit nos querpirent la place, Que avuec moi ne avuec Ii Ne remest nus, ce m 'abeIi ,. Que plus n'i queroie veoir.

Et ele me mena seoir EI plus bel praelet del monde 240 Clos de bas mur a la reonde La fa trovai si afeitiee, Si bien parlant et anseigniee, De tel sanblant et de tel estre, Que mout m'i delitoit a estre, Ne ja mes por nul estovoir Ne m 'an queisse removoir. Mes tant me fist la nuit de guerre Li vavassors, qu'il me vint querre, Quant de soper fu tans et ore. N'i poi plus feire de demore, Si fis lues son comandemant. Del soper vos dirai briemant, Qu 'il ju del tot a ma devise, Des que devant moi 1u assise La pucele qui s'i assist. Apres soper itant me dist Li vavassors, qu'il ne savoit Le terme, puis que il avoit Herbergie chevalier errant, Qui avanture alast querant, S'an avoit il maint herbergie. Apres ce me pria que gie Par son ostel m 'an revenisse An querredon, se je pOisse. Et je Ii dis: "Volantiers, sire! " Que honte just de l'escondire. Petit por mon oste feisse, Se cest don li escondeisse, Mout ju bien la nuit ostelez, Et mes chevaus fu anselez Lues que I 'an pot Ie jor veoir,. Car j 'an oi mout proiie Ie soir ,. Si ju bien feite ma proiiere Mon buen oste et sa fiUe chiere

205

245

210

250

215

255

220

260

225

265

230

270

235

I'l'opiere; apa curge sub un porn minunat, deasupra ei atirna un talger de III' ~i, daca se varsa apa cu acest talger pe 0 placa de smarald aflata alaturi, l II pMure se isca 0 vijelie ~i 0 furtuna grozava, din care inca nimeni n-a I pat teatar. Calogrenant trece prin aceasta incercare, supravietuie~te furtuni~ In continuarea povestirii sale, cavalerul, care se nume~te Calogrenalll, I NC bucura de cerul care se face iar senin, inviorat de cintecul pasarilor, arata cum a intilnit 0 cireada de tauri ~i cum a aflat de la pastorul lor, till .1111 apare un cavaler care ii imputa pagubele provocate de furtuna pe propriecogeamite vila in de 0 uritenie nemaipomenita, despre un izvor fermecat dill I IHe sale ~i 11 invinge in lupta, astfel ca e nevoit sa se intoarca tara arme ~i II jos la gazduitorul sau. Foarte bine primit de acesta, i se confirma lui 1. A fost acum vreo ~apte ani! dnd, singur, ca un taran,! pornii dupa aventur ,I lliogrenant ca este cel dintii care a scapat nevatamat din aceasta aventura. imbracat intr-o armural demna de orice cavaler; II gasii la dreapta un drulill I Ivcstirea lui Calogrenant impresioneaza mult pe cavalerii de la curtea printr-o pacturetare deasa.! Mult era calea-n~eHitoare,!plina de spini ~imaracini ,I I 'Iui Artus; regele se hotara~te sa mearga el insu~i cu 0 suita numeroasa dar dta truda, suferinta avui,!1 eu calea, drumul 11 tinui.! Mai toata ziua-ntreilH I I ~vorul fermecat; dar unul dintre cavaleri, Yvain, varullui Calogrenant, fara ragaz am calaritl ~i din padure am ie~itl tocmai in Brocelianda.! I Din Crl1lfl pe-o paji~tel intrai ~i-un turn vazui,! departe earn la jumatate mila; I de-atil:t I III la inainte, 11 invinge ~i il omoara pe cavalerul izvorului, ci~tigind in parte fost, mai mult n-a fost.! Grabit am luat-o intr-acolol I ~i groapa, ~antulle vazlIl,! IIIllllculos, in parte ins a foarte natural, iubirea vactuvei sale. lat ~i adinc imprejmuind,1 iara pe pod sta in picioarel eel ce castelul stapinl:lI,! I e~i intre acest text ~i cel de care ne-am ocupat mai inainte au trecut cu un ~oim napirlit pe pumn.! I De-abia frumos I-am salutat/ ca scara mi-a ,I IIlIlllaiaproximativ ~aptezeci de ani ~i, de~i este ~i aici yorba despre 0 opera apucat,1 poftindu-ma ca sa descalec.! Am coborit; n-aveam de-ales,! de ' / Ilk din epoca feudala, ni se impun de la prima vedere alte tdsaturi duire avind nevoie ; I I ~i-mi spuse, apoi, dintr-o data,! vorbind pe nerasuflall',1 1111 tice. Felul de a povesti e curgator, u~or ~i aproape dezinvolt; povestirea ca-i binecuvintata caleal pe care am venit aci.1I A~a in curte am intrat,1 I trec lit! III Inleaza, ce-i drept, tara graba, dar totu~i neintrerupt; verigile ei sint de punte ~i de poarta.1 in mijlocul curtii acelui cavaler,1 deie-i Domnul bUClil I I II''ct legate una de alta. Nu exista nici aici perioade rigid organizate, se ~i cinstel, cum imi dete el in acea noapte,1 atirna 0 toaca; gindiil I ca nu era d II fier sau lemn,1 ci toata din arama.! Pe toaca-aceea c-un ciocanl ce atirna d . 1111 It I fad plan prestabilit de la 0 veriga a aqiunii la alta; de asemenea, pari lovit-a cavalerul de trei ori.11 Cei care se aflau pe sus,! voce ~i 5111111 IIl1lunctiile nu sint inca precis fixate in ceea ce prive~te sensullor care are, auzind,! cu totii din casa au ie~itl ~i-n curte jos au venit.! Unii calul mi 1111 III II'cial, prea multe functiuni de indeplinit, astfel incit numeroase angreluat, II tinut de bunul cavaler.! Spre mine am zarit venindl 0 ginga~a ~i mindl II II 'auzale (de pilda vv. 231, 235 sau 237) par oarecum imprecise. Dar fata.! Cu luare-aminte am privit: I era inalta, zvelta ~i dreapta.! I Armura iscIl~1I IVllllireanu este prejudiciata de aceasta in progresia ei, dimpotriva, strucmi-a seos,! indeminatic ~i frumos.1 0 scurta mantie mi-a pus,! de-un purpuIiIl IrII laxa duce la un stil narativ foarte natural, iar rima, foarte libera ~i aprins,! ~i toti ne parasira,!1 ea nici cu mine, niei eu eal niei unul n-a mai slllI l'lIlc'pcndenta de sensul povestirii, nu intrerupe niciodata brusc idee a ; ea d~ m-am zbueiumat,! ca nu doream sa vad mai mult.! $i m-a dus sa ma a~edl ill \'/11 I llllui uneori ocazia de a introduce versuri de umplutura sau parafrazari mai frumoasa paji~te din lume,!1 imprejmuita de un zid mieut.! Aei-mi parlllllll ulllplicate (de pilda vv. 193 sau 211-216), care se integreaza tara efort in de iubitoare,! eu grai plaeut ~i invatata,! eu atare ehip ~i atare firel ca mull 11111 vrut a zabovi,! I pe niei un pretl dorind a mai pleca.! Dar noaptea atil III, 111111 sau ~i accentueaza impresia unei alungiri naive, proaspete, agreabile. du~manit,! ea sa ma eate eavalerul a venit,! dnd fuse eeasul de einat.! I Nu a IiiI Ill'll mai supla ~i libed in mi~care este aceasta limba decit cea din chanson ehip sa mai raminl ~iporuncii m-am supus.1 Pe scurt de cina-am sa va spun,! I Ilste, cu cit mai sprinten poate sa redea pe un ton de palavdgeala mi-a fost intreg pe plae,! de-ndata ee-n fata mi-a statl I feeioara ~i s-a a~ezlil I I ~urarea, ce-i drept inca foarte naiva, dar totu~i deja foarte variata, Dupa cinat astfel mi-a spusl cavalerul, e-a ~i uitatl de dnd gazduiqtel cavaIiII 1111111 , a povestirii, se poate observa in fiecare fraza; sa luam ca exemplu ratacitori,11 eare merg dupa aventuri; I pe multi el i-a ospatat.! Apoi nl)',111 I IIrile 241-246: La la trovai si afeitiee,/ si bien parlant et anseigniee,/ mi-a facut,! sa mai rev in la casa lui,! ca 0 rasplata, de-oi putea.11 "Cu dill ttil.l'Qnblanlel de tel estre, / que moul m 'i delitoit a estre, // ne ja mes por nul doamne", i-am raspuns,! ru~ine fiindu-mi sa-I refuz.1 Putin pentru gazda ail11 tf/Poir/ne m 'an queisse removoir; fraza, legata prin la de cea precedenta, facut,! de darul i I-a~ fi respins; I noaptea, buna odihna el mi-a datil ~i calli IIII I , IIta 0 perioada consecutiva; parte a ascendenta este formata din trei fu in~euatl de-ndata ce zorile s-au aratat,! a~a rugindu-l de cu seara; I ~I lilt fu-mplinitii rugamintea.! Bunagazda ~i fiica-i dragall Duhului srrnt le-neredill(111 (III , a treia continind 0 scurta recapitulare de aspect antitetic (sanblanl ramas bun la toti am luatl ~i dt de-n graba am plecat ... /1 ), care in aprecierea personajelor tracteaza 0 inalta ~i perfect asimilata

275

Au saint Esperit comandai, A trestoz congie demandai, Si m 'an alai lues que je poi ...

cultura analitica; partea descendenta este formata din doua diviziuni, delimitate cu grija una fata de alta: prima, exprimlnd Indntarea, la indicativ, a daua, ipotetica, la conjunctiv - constructii rafinate, intercalate cu natu ralete In povestire, greu de gasit Intr-o limba vulgara dinaintea romanulu cavaleresc; profit de ocazie pentru a observa ca In formarea treptata a unci constructii periodizante, mai bogata sub aspect hipotactic, legatura consecu tiva pare sa fi fost dominanta plna la Dante (~i propozitia din Folie Tristan, citata la p. 117, culmineaza Intr-o mi~care consecutiva). In timp ce alll legaturi modale erau Inca putin dezvoltate, aceasta a Inflorit ~(a capat;11 funetii de exprimare specifice care s-au pierdut iara~i mai t1rziu; In legatur, cu aceasta exista 0 lucrare interesanta mai recenta, a lui de A.G. Hatch 'I (Revue des etudes indo-europeennes, II, 30). Calogrenant poveste~te la masa rotunda a regelui ca a pIecat Inainte 1I ~apte ani calare, singur, In cautarea unoI' aventuri, Inarmat, aa cum s( cuvine unui cavaler, ~i a dat de un drum spre dreapta care strabiitea 0 piidur deasa. Aici ne oprim surprin~i. Spre dreapta? lata 0 ciudata determinal' I lacului, daca este intrebuintata la modul absolut, a~a cum e aici cazul. E I poate avea sens, intr-o topografie terestra, numai daca este intrebuintal relativ. In consecinta are aici un sens moral; este in mod viidit yorba despil "drumul cel drept" pe care I-a gasit Calogrenant; ~i acest lucru se confirm Indata, caci drumul este anevoios, a~a cum obi~nuiesc sa fie drumurile celt drepte, el duce dt e ziua de lunga printr-o piidure deasa, plina de ghimpi ~ maracini~, ~i spre sead ajunge la tinta dorita: 0 cetate, unde Calogrenalll este intlmpinat cu bucurie, de parca ar fi un oaspete de multa vreme a~teplal De-abia seara, dnd iese din pacture, pare sa descopere unde se gase~te, anume pe 0 dmpie din Broceliande. Broceliande din Aremorica, pe coni I nent, este un tinut al zinelor, renumit In legendele bretone, fermecat piidure de basm. Cum a ajuns Calogrenant, care a plecat desigur din insulll britanica, de la curtea regelui Artus, pe continent, In Bretania, nu ni III explica; nu se spune nimic despre traversarea marii, dupa cum nu ne ViI spune mai tirziu (vv. 760 ~i urm.) nici Yvain, care, la rindul sau, a pIc' II fad nici 0 Indoiala din Carduel, din Tara Galilor, ~i a carui caliitorie SPII "drumul cel drept" din Broceliande este descrisa cu totul neprecis ~i fabuln De-abia a descoperit Calogrenant unde se afla, ca iata ~i castelul ospitalici , pe podul acestuia sta castelanul, cu ~oimul de vinatoare pe mina ~i IIlntilil pina cu 0 bucurie care depa~e~te cu mult manifestarea unei ospitalil (I generoase ~i care ne confirma din nou ca mai sus fusese yorba despre Iill "drum drept": et it me dist tot maintenant plus de (:antjois an un tenanl que beneoite just la voie, par ou leanz venuz estoie. Restul primiri i II desfaoara in conformitate cu ceremonialul cavaleresc, ale carui fannl

ratioase par sa se fi constituit de mult: gazda i~i cheama slugile cu trei lovituri pe placa de arama, calul celui sosit este luat de slugi; apare 0 I cioara frumoasa, fata castelanului; misiunea ei este sa-l elibereze pe llllspetede armura, sa-i puna in locul acesteia pe umeri 0 mantie comoda ~i Icganta ~i apoi, singudi cu dlnsul Intr-o griidina frumoasa, sa-l faca sa-~i IlCaca timpul e1t mai placut in societatea ei, plna dnd cina este gata Illcgatita. Dupa cina, castelanul poveste~te oaspetelui sau ca el gazduie~te Ileade mult cavaleri care calatoresc In cautare de aventuri; apoi II invita Insistentsa-i viziteze din nou castelulla Intoarcere; dar, In mod ciudat, nu-i pune nimic despre aventura cu izvorul, de~i 0 cunoa~te ~i de~i ~tie di primejdiile care II a~teapta acolo pe oaspetele sau VOl'mpiedica, dupa toate i I'lobabilitatile, relntoarcerea lui. Dar totul pare sa fie in perfecta ordine; Iputin nu impieteaza in nici un fel asupra laudelor aduse de Calogrenant, I mai tlrziu de Yvain, ospitalitatii ~i virtutii cavalere~ti a gazdei lor. Deci 'ilogrenant pleaca de cu zori calare mai departe ~i afla abia de la silvestrul 111111 ceva despre izvorul fermecat; acest vilain nu ~tie, ce-i drept, ce vi/ain IIIN 'amna avanture - caci doar nu e cavaler -, dar el ~tie de proprietatile 1II1raculoasele izvorului ~i nu ascunde ceea ce tie. a Ne gasim in mod evident In mijlocul unui basm cu atmosfera de vraja. Illumul cel drept prin piidurea plina de maracini, castelul aparut parca din I' lIIint, felul primirii, domni~oara cea frumoasa, Hicerea ciudata a castela1I1l1ui, duhul silvestru, izvorul fermecat - toate acestea tin de ambianta II melor. Nu mai putin fabuloase sint indicatiile de timp. Calogrenant a I I'llt ~apte ani cu privire laaventura sa. Sapte ani este 0 cifra fabuloasa ~i I ~apte ani dau ~i Inceputului Cfntiirii lui Roland putina atmosfera legenIIII' , caci apar ~i acolo: ~apte ani, set anz tUZ pleins, a petrecut Imparatul 'u()lln Spania. Dar In Cfntarea lui Roland slnt Intr-adevar ani "plini" ; ei IIIluz pleins, caci au servit imparatului sa supuna toata tara plna la mare, lllcereasca toate cetatile ~i ora~ele sale, cu exceptia Saragosei - In cei pi . ani scur~i intre aventura lui Calogrenant la izvor ~i povestirea sa se I' II'ca nu s-a intlmplat nimic, cel putin noi nu afliim nimic despre aceasta ; I ,ul Yvainse pregate~te sa treadi prin aceea~i aventura, el gase~te Inca toate II 'urn Ie descrisese Calogrenant, castelanul ~idomni~oara din castel, taurii IIpAstorullor uria~, lngrozitor de udt, izvorul fermecat ~i cavalerul care il I' I' ; nimic nu s-a schimbat, cei ~apte ani au trecut tara urma, totul este n 'um era mai demult, exact cum se intlmpla In basme. Este un tinut I IlIlccatde basm, ~i slntem inconjurati de mister, In jurul nostru se aud II Illcli ~i murmure. Toate castelele ~i cetatile, aventurile ~i luptele din '"111 loelecavalere~ti, mai ales cele bretone, slnt motive de basm, ele ti~nesc IIIII(A noastra de fiecare data ca din pamlnt; raportullor geografic fata de

EXPEDITIA EROULUI iN ROMANUL CAVALERESC

119

pamintul cunoscut, bazele lor sociale ~ieconomice ramin neelucidate; chiar ~i semnificatia lor morala sau simbolica rareori poate fi determinata Cll oarecare siguranta. Are oare aventura de la izvorul fermecat un oarecare sens ascuns? Ea face vadit parte dintre cele prin care obi~nuiesc sa treac; cavalerii de la curtea lui Artus, dar nu se da nicaieri 0 motivare moraIa in cc prive~te justetea luptei impotriva cavalerului de la izvorul fermecat. in alll; episoade din romanele cavalere~ti se pot uneori recunoa~te motive simbolice, mitologice, religioase: astfel, caHitoria in infern din Lancelot, in general motivul eliberarii ~i mintuirii in multe locuri, ~i in primul rind tema gratici cre~tine din legenda Graalului - dar semnificatiile nu pot fi aproape niciodal, fixate cu exactitate, cel putin nu in romanele cavalere~ti propriu-zise. Tot c ' e misterios, i~i ascunde radacinile ~i se sustrage unei explicatii rationale a fost preluat de romanul cavaleresc din legendele populare bretone, receptio nate ~i puse in slujba formJirii idealului cavaleresc; aceasta matiere dc Bretagne s-a dovedit a fi cel mai potrivit mediu pentru dezvoltarea idealului respectiv - mai potrivit inca dedt subiectele antice care au fost receptional{' in aceeai perioada, dar care in curind au trecut iara~i in umbra. Intentia propriu-zisa a romanului cavaleresc este autoprezentarea caval' rismului feudal in formele lui de viata ~i reprezentarile lui ideale; formell de viata exterioare sint ~i ele prezentate cu multe amanunte ~i in astfel UI' ocazii prezentarea parase~te atmosfera nebuloasa a basmului pentru a III reda tablouri deplin actuale ale moravurilor contemporane. Alte episoauc din romanul cavaleresc prezinta asemenea tablouri mult mai colorat ~i IlIII amanuntit dedt fragmentul nostru, dar ~i aici putem discerne esenta carat terului sau real. Castelanul cu ~oimul de vinatoare, slugile adunate cu bal in placa de arama, domni~oara cea frumoasa care dezbraca pe cavaler <II armura, ii pune pe umeri 0 haina comoda ~i II intretine in modul cel nil pIacut pina la ora cinei - toate acestea sint delicate tablouri ale unor dalill fixate, aproape ale unui ritual, redind societatea cavalerilor in cadrul 1II1111 stil de viata deplin inchegat. Cadrul este tot atit de fix ~i de izolant, tot alII de limitat fata de formele de viata ale altor paturi ca in chanson de gestl' dar el este mult mai rafinat ~i mai elegant; femeile joaca aici un 1111 insemnat, 0 bogata viata sociaIa se manifesta in rindurile clasei de SII Caracteristica principalii e gratiozitatea, fasonarea alJroape exagerata ClIli va ramine pentru multa vreme una din caracteristicile proprii gustului frllll cez. Scena cu domni~oara din castel - felul cum aceasta i~i face aparilll cum 0 prive~te cavalerul, desfacerea armurii, intretinerea pe paji~te -, dc' I este yorba aici doar de un exemplu nedesavir~it, ne lasa din plin impn' I cochetariei dragala~-gratioase, clare i surizatoare, proaspete ~i elegalll -naive, in care tocmai Chretien este un maestru. Tablouri stilistice de ,\('1 I

rcl g~sim.in:a fo~rte devreme in literatura francezii - in chansons de toile ~i o data chl~r m Cmtarea l~i Roland, intr-o laisse despre Margariz de Sevilla (.vv.955 ~lu.rm.) ; ?ar abla cultura lumii cavalerilor le-a desavir~it ~imarele larmec allm Co/ellen consista in buna parte in darul sau de a nuanta dt mai mull acest ton. In plina stralucire se arata acest stil acolo unde e yorba de un Idevarat jo~ a~ drago~t~i; printre scenele acestui joc apare apoi un rationament antltet.lc.cu pnvlre la sentiment, aparent naiv, dar de 0 dragala~enie I'~~r~mde artlstlca; cel mai renumit exemplu se gase~te la inceputul lui ( llges, unde dragostea nascinda dintre Alixandre ~i Soredamors cu timidilatea de la inceput, dnd fiecare i~i tainuie~te simtirea pentru ca i~ cele din linDa sentimentul sa izbucneasca, este prezentata intr-o serie de scene h'r~ecatoare cu monologuri analitice. Gratia ~i dragala~enia acestui stil, al I rut farmec este prospetimea ~i a carui primejdie este meschiniiria afecIllrea~iraceala, se gasesc cu greu in stare atit de pura in literatura antica ea Ie 0 creatie a Evului Mediu francez; de altfel, acest stil nu se limite~za I 11l.Si putin la episoade de dragoste. intreg tabioul modului de viata al ~~. II'Ietatn feudale, atit la Chretien, cit ~i Ia romanul de aventuri de mai tirziu , la povestireamai scurtii in versuri, are aceea~i intonatie-in secolul a1XII-lea I l'hiar in secolul al XIII-lea. in versuri gratioase, suave, deosebit de fin IlIlorate, ni se prezinta lumea cavalerilor, cu mici scene ~i tablouri care "1'.r1ivesc obiceiurile, conceptiile ~i tonul relatiilor lor de societate. in aceste Ilhlouri gasim multa stralucire, savoare realista, finete psihologica ~i de II I lIIene: mult ~mor; este 0 lume cu mult mai bogata, mai variata, mai ,,1111, declt cea dm chansons de geste, de~i este tot lumea unei singure clase IIIBtle.Uneori, Chretien pare chiar sa strapunga aceasta delimitare sociala II III descrierea salii de lucru a celor trei sute de fecioare din Chastel d~ , \/1/ ~va~tu:e (~vai~, vv. 5107 ~i urm.) sau in prezentarea acelui ora~ Itll ,II, al carul cetateru (quemune) incearca sa ia cu asalt castelul in care se I',~IC G~uvain ~Perceval,vv. 5710 ~i urm.) - dar astfel de episoade repre1111 10tU~1 nU~aI un fundal colorat p~ntru viata cavalerilor. Realismul epicii 11111 nestl o!era tabloul foarte bogat Sl savuros al unei singure clase; 0 clasa I separa de alt~ clase contemporane, care apar uneori cu funqie decot1v , d~ cele mal multe ori in sens comic sau grotesc; incit separatia till d.mt~eceea ce este semnificativ ~i superior pe de 0 parte Si ceea ce h I omlc Slgrotesc pe de alta parte persista cu strictete; la prima categorie I Ill' 'cs doar patura feudala. Despre 0 separare propriu-zisa a stilurilor nu IIh III: c:-i ~~ept,.v~rbi in mas.ura in care romanul cavaleresc nu cunoa~te II . III malt '. adlca 0 deoseblre de grad in forma de exprimare; versul 1I1i1i d.c oP.t slla?e, .p~ac~t, sprinten ~i elastic, se adapteaza cu u~urinta II 11111 sublect ~l oncarul plan sentimental sau ideatic; el a putut servi ~i
II

celor mai diferite scopuri, atit pentru farse, dt ~i pentru legendele sacre ; acolo unde trateaza despre lucruri grave sau Ingrozitoare dobinde~te foart' u~or, cel putin fata cu sensibilitatea noastra, 0 nota mi~catoare, naiv1\, infantila, ~i de fapt e un curaj naiv in prospetimea senzuala care incearca s, domine 0 viata de pe acum atH de diferentiata, cu 0 limba literara atit d ' tinara, ce nu cunoa~te aproape deloc povara teoriei, nedesprinsa inca dill varietatea dialectala. Problema planurilor stilistice se pune con~tient limbilol vulgare de-abia mult mai tirziu, incepind cu Dante. o ingradire ~i mai puternica dedt cea de clasa rezulta pentru realismul romanului cavaleresc din atmosfera sa de basm; datorita ei, toate acell tablouri colorate ~i vii ale realitatii contemporane par ca ti~nesc dintr-ull pamint fabulos, incH sint lipsite - dupa cum am aratat - de orice ba:t. politica reala; relatiile geografice, economice, sociale pe care se bazea:t. nu sint niciodata c1arificate; ele se nasc nemijlocit din basm ~i aventur, ; tabloul salii de lucru atH de uimitor de realist din Yvain, de care amintealll mai sus, unde e yorba chiar ~i de conditii de munca ~i de salariu, nu a IUIlI na~tere din raporturi economice concrete, ci din faptul ca tlnarul re~~ dill insula fecioarelor, care a cazut in mina a doi frati rai, duhuri ale padurll, S I rascumparat priIi promisiunea de a livra in fiecare an treizeci din fecio.ar'It sale pentru munca silnica. Atmosfera de basm este atmosfera propne III viata a romanului cavaleresc, care exprima nu numai formele exterioare II viata, ci, de asemenea, ~i chiar in primul rind, reprezentarile ideale al societalii feudale de la sfir~itul secolului al XII-lea. Tocmai pe aceasHi clIl, ajungem la esenta romanului cavaleresc, in masura in care el prezinta impIII tantll pentru istoria reprezentarii literare a realitatii. Calogrenant porne~te la drum calare, lara vreo porunca sau vreo Sill cina' el cauHiaventuri, adica intilniri periculoase care sa-l puna la incercall A~a ~eva nu exista in chanson de geste. Cavalerii au acolo 0 misiunc ,Ii indeplinit ~i se afla intr-o conexiune politico-istorica; ce-i drept, acca:II conexiune este simplificata ~i denaturata pe dimensiunea legendei, dar t' II totu~i pastraHi in masura in care personajele care actioneaza indeplines\ II functiune in lurnea reala, ~i anume cea de a apara imperiul lui Carol II contra necredincio~ilor, de a-i supune pe necredincio~i ~i de a-i convcrll I altele asemanatoare. Unor astfel de teluri politico-istorice sluje~te eto III castei feudale, tocmai etosul razboinic profesat de cavaleri. Calogrenalll II schimb nu are nici 0 misiune politico-istorica, tot atH de putin ca oril' \I alt cavaler de la curtea lui Artus: etosul feudal nu mai sluje~te nici 1111 I functiuni politice ~i in genere nici unei realitati practice; a devenit abs~)lill Nu mai are alt tel decH realizarea de sine. Din aceasta cauza se schlill" radical. Chiar ~i cuvintul care-l desemneaza cel mai frecvent ~iin accep\illill

'n mai general a in Cfntarea lui Roland - vasselage - pare sa iasa treptat din moda; Chretien 11mai intrebuinteaza in Erec de trei ori, in Cliges ~i in I.uncelot 11gasim ici ~i colo, iar mai tirziu dispare cu desavir~ire. Cuvintul IIIlU, pe care il prefera, este corteisie, un cuvint al carui important ~i lung I loric ne ofera interpretarea cea mai completa pentru reprezentarea ideaHi, libraport urnan ~i de casta, in Europa. In Cfntarea lui Roland, acest cuvint 1111 apare inca; numai adjectivul curteis se gase~te de trei mi, ~i anume de .Iotlliori pentru Olivier in contextulli proz e li curteis; evident ca corteisie j IIdobindit semnificatia sa sintetica abia in cultura societatii curtene~ti, Ilirc i~i trage de aici numele. Continuturile exprimate prin el, foarte modi111'lIte sublimate in comparatie cu chanson de geste - rafinarea regulilor ~i III lupta, conduita de cavaler, cultul femeii -, toate tind spre un ideal perollal~iabsolut; absolut atH in ceea ce prive~te desavir~irea ideala, cit ~i in l'a ce prive~te lipsa unui scop practic-pamintesc. Caracterul personal al IIllililor cavalere~ti nu este doar dat prin natura ~i nici doar dobindit prin I II lere, in a~a felincH situatia practica creata prin na~terea in cadrul castei d termine anumite exigente practice, in care acele virtuti sa se dezvolte I'0lllan; in afara de na~tere este necesara acum ~i educatia pentru a Ie 1I111'I;\nta, exercitiul voluntar ~i continuu pentru a Ie afirma. Mijlocul de ~i I j l'icare~i afirmare este aventura, aventure, un fapt de 0 forma deosebit de I dfica ~i de ciudata, produs al culturii cavalere~ti. Avem, ce-i drept cu 111111 inainte, descrieri pline de fantezie ale minunatiilor ~i primejdiilor care It Ipta pe cel aruncat dincolo de limitele lumii cunoscute in tinuturi I I' rtate ~ineexplorate - ~i reprezentari ~ipovestiri nu mai putin fantastice, II llirc omul apare amenintat de primejdii misterioase chiar ~i in cadrul III I cunoscute din punct de vedere geografic, datorita zeilor, spiritelor, 1IIIIIIilor altor puteri magice; eroul lara teama, care biruie asemenea ~i IIIIIl"idii prin forta, virtute, viclenie ~i ajutor de la Dumnezeu, mintuind ~i Ililli, a existat ~i el cu mult timp inaintea culturii cavalere~ti. Dar ca 0 Illllg!!. casta, aflata la apogeu in acel moment, sa priveasca biruinta unor II I d,c .primejdii drept chemarea sa propriu-zisa ~i exclusiva in reprezenII I Ideala - ca cele mai variate traditii din domeniul legendelor, in IlIlltlrind cea bretona, dar ~i altele, sa fie receptionate de ea pentru a crea IlIh)rullor,in spirit cavaleresc, olurne fermecata, special alcatuiHipentru j I, in care intllnirile ~iprimejdiile fantastice sa iasa in calea cavalerului II I lindarulanta -, aceasta potrivire a faptelor este 0 inovatie a romanului tit II SC. De~i intilnirile primejdioase, numite aventures, nu au nici 0 baza 111'1'" de~i ele nu pot fi inglobate intr-un sistem politic existent sau \ 1I.ll)il in punct de vedere practic, de~i de cele mai multe ori apar in d II iruri lungi, una dupa alta, lara 0 conexiune rationala, nu este

122

totu~i ingaduit sa ne fasam sedu~i d: ~emnific~ti~ m~derna" ~ cuvintului aventura ~i sa Ie consideram ca pur ~l Slll1plu"mtImplatoare , caracterul incoerent, Iaturalnic, in afara ordinii lucrurilor sau, cum spu~ea, und~va Simmel aflat dincolo de sensul propriu-zis al existentei, ce se atnbme asta:, cuvintuiui aventura, tocmai ca nu corespunde romanului cavaleresc; adev~ratul sens al existentei ideale cavalere~ti este, dimpotriva, afirmar_eaprell aventura. Ca de fapt esenta cavalerului se verifica in ave~tura a cau.ta.ts arate cu citiva ani inainte E. Eberwein in legiitudi cu L~lS ,~le Manel d ' France (Zur Deutung mittelalterlicher Existenz, Bonn ~l KO,ln, 1933, 27 ~i urm.); ceea ce se poate dovedi ~i in cazul romanulm cavaleresc: Calogrenant cauta drumul cel drept ~i il gase~t~, d~pa cum_a~ const~tat_ ~~I~ sus; este drumul cel drept spre aventura, ~i chlar ~l aceasta caut~~e~lg~sl l, a drumului drept il arata ca pe un ales, ca pe unul dintre cavalern ade~arall ai mesei rotunde a lui Artus: in calitate de cavaler adevarat, vredll1~ dl' aventura, el este primit de catre gazda sa, la dndul sau cavaler, cu Abuc~ne~I cu binecuvintari pentru faptul ca a gasit drumul cel drept. AmmdOl: a~I gazda, cit ~i oaspetele, fac parte dintr-o comm~.it~te_ cu.caracte~ d: ordl~, ,'II care e~ti primit printr-o ceremonie de alegere ~l al .ca~elmembr.1smt obhgdl sa se ajute intre ei; misiunea propriu-zisa ~ gaZ?el: smgura rat~unea ~ed~1 Ii sale in acest loc, pare sa fie aceea de a ofen ospltahtate cavalenlor pl~ca(,' II cautare de aventuri, ospitalitate cavalereasca, Dar ajutorul pe ca~e II of " oaspetelui este misterios prin tacerea gazde~in leg~~ra cu ceea ce II a~tearf pe Calogrenant; evident, misterul tine de mdatonnle sal~ cav~lere~tl, Spll deosebire de vilain, care nu ascunde nimic din ceea ce ~tIe; ~l cee~ ce ~II el sint imprejurarile materiale ale aventurii; ce inseamna "aventura" e~ 1111 ~tie insa, caci obiceiurile cavalere~ti ii sint straine. Calogren~~~este deci IIII adevarat cavaler, un ales; dar exista multe grade ale cheman~ ; . nu el 'sir apt sa infrunte aventura, ci abia Yvain. Grade~e a~es~eiche~an ~AI chem~l::' I anumita pentru 0 anumita aventura sint uneon mal bme rehefate m Lanulll ~i in Perceval decit in Yvain, dar motivul poate fi .recu~oscut peste tot lI,lIdl apare poezia de curte. Cu aceasta, seria de aventun ~e~me afirmar~ trep1.111 hotarita de soarta, baza unei invataturi de desavlr~lre pe:s~na~a p.flJ~tl I evolutie impusa de destin, invatatura care a s~ra~u~s_mal_~rzlU hm,'~11 sociale ale culturii cavalere~ti. Desigur, nu trebme sa mtam ca m acea Vlll,! o alta mi~care a exprimat cu mai multa rigoar~ ~i ~l~.rit~te fenom ,'1111 afirmarii treptate a chemarii ~ide asemenea ~iteona lUblrn.'~Ianume ~ISfil victorina ~i cisterciana. Ea nu era conditionaia de un spmt de casta ~I II avea nevoie de aventura. .., Lumea afirmarii cavalere~ti este 0 lume a aventurn, nu numal m S\'II II ca ar cuprinde 0 serie aproape neintrerupta de aventuri: inainte de toal(l, I
J
A

cuprinde nimic altceva decit ceea ce tine de aventuri; nimic care sa nu fie scena sau pregatirea unei astfel de aventuri; este 0 lume creata in mod pecial pentru afirmarea cavalerului. Scena plecarii lui Calogrenant 0 arata dt se poate de clar; el calare~te ziua intreaga ~i nu intiIne~te n.imic altceva d 'cit castelul gata sa-l primeasca; nu n.ise spune nimic despre conditiile ~i IInprejurarilepractice care ar putea face posibila ~icompatibila cu experienta ohi~nuitaexistenta unui asemenea castel in acel pustiu. 0 atare idealizare ne llldeparteaza cu mult de imitarea realitatii; in romanul cavaleresc se trece lib tacere caracterul functional, istoric real al clasei. De~i din aceasta III'ratura poti obtine 0 multime de amanunte din domeniul istoriei culturii III privire la moravuri ~i la formele exterioare ale vietii, in genere nu poti dl)/)indi0 imagine mai adinca a realitatii epocii, nici chiar a clasei cavaIt , ~ti; acolo unde zugrave~te realitatea, zugrave~te numai suprafata ei 1Illlllicoiora~i acolo unde nu este superficialii, are alte obiective ~i alte lopuri decit realitatea epocii. Cu toate acestea, romanul cavaleresc contine 1I1'licade clasa, care pretindea sa se afirme ca atare in lumea reala paminI Isca, ~i izbutea. Caci ea are un mare farmec, care, daca nu ma in~el, se 'aza mai ales pe doua calitati distinctive: este absoluta, plutind deasupra lillI',rei contingente paminte~ti, ~i da celui care ii este supus sentimentul ca 1'III'line unei comunitati de ale~i - unui cerc de solidaritate (formulare a 1111 I\lalistului Hellmut Ritter) separat de masa oamen.ilor. Etica feudala, I 1"'zentarea ideala a cavalerului desiivjr~it, a dobindit de aceea 0 inriurire 11111 ~i durabila; conceptiile lui despre vitejie, cinste, fidelitate, respect IIS~ I I lproc, maniere nobile ~i cultul femeii au fermecat chiar ~ipe oamen.ii din Iliionde de cultura cu totul diferite; paturi ridicate mai tirziu, de proveIIIIII citadina ~iburgheza, au preluat acest ideal, cu toate ca e nu numai un I ,IIde casta exclusiv, ci ~i complet vid de realitate; indata ce depa~e~te IlIlpl'leraporturi omene~ti ~i atinge problemele practice ale lumii, se dove" insuficient ~i necesita 0 completare, adeseori in contradiqie foarte II' I loare cu el insu~i; dar tocmai fiindca se afla atit de departe de realitate 1'111111fie adaptat, ca ideal, oricarei situatii, cel putin atita timp cit sa I filiiin genere clase dominante, in acceptiune feudala. Astfel, idealul .It I' 'sc a supravietuit tuturor catastrofelor care au lovit feudalismul in III III secolelor. A sp.pravietuit chiar ~i lui Don Quijote al lui Cervantes, II II interpretat problema in modul cel mai desavir~it. Prima expeditie a I dOli Quijote, cu sosirea pe inserate la hanul pe care II considera cetate, I II pnrodie desavir~ita a expeditiei lui Calogrenant, prin faptul ca don 1111111intiIne~te 0 lume pregatita in mod special pentru afirmarea virIlU l t l,", 'j 0 lume oarecare, cotidiana ~i reala. Prin descrierea exacta a "el1t tfur de viata ale eroului, Cervantes a aratat chiar de la inceputul
IlU

""l

operei sale unde e didacina confuziei mintale a lui don. Quijote : _el. e~te victima unei stratificari sociale in cadrul careia face parte dmtr-o clasa hpsI\; de functiune; face parte din aceasta clasa, nu se poate elibera dintr-insa, dar, ca simplu membru al clasei respective, lipsit de avere ~i de relalil sus-puse, el nu are nici 0 activitate sau misiune; simte ca viata i se scurgl: rara sens, parca ar fi paralizat. Numai asupra unui om ca dinsul, al carui trai se deosebe~te foarte putin de cel al unui taran, dar care e cultivat ~i Illl poate ~i nu trebuie sa munceasca asemenea unui taran, romanele cavalere!)l i au putut sa exercite 0 influenta atit de tulburatoare; expeditia lui inseamn, evadare dintr-o situatie insuportabilli, de prea mult timp suportata; el vrCii sa obtina cu sila functiunea potrivita clasei sale. Bineinteles, cu trei veacul' ~ijumatate inainte ~i in Franta, situatia este cu totul alta: ca~a~er~ife.udal au inca 0 importanta militara hotaritoare, dezvoltarea burghezlet cltadme $1 cea a absolutismului cu tendinte organizatorice centralizatoare se gases' abia la primele inceputuri. Dar daca Calogrenant ar ti pomit in expeditia S I intr-adevar a~a cum ne spune, atunci i s-ar fi intimplat chiar in vrem~'I aceea cu totul altceva dedt ceea ce ne poveste~te el; in a doua sau a trci I cruciada, in lumea lui Henric al II-lea, a lui Ludovic al VII-lea sau a III Filip August, lucrurile stateau cu totul altfel dedt in romanul cavaleres . acesta nu reprezinta realitatea transpusa in literatura, ci 0 deviere in lUll1\' , basmului. De la bun inceput, chiar in perioada de deplina inflorire a cultu!' I ei, aceasta clasa dominanta ~i-a dat un etos ~i un ideal care ascundellil adevarata ei functiune, zugravind propria ei existenta ca ~i cum s-ar afla II afara istoriei ~i rara scop, pllismuire estetica absoluta. Desigur ca in fantc'lll exuberanta ~i inelanul spontan de la realitate spre absolut ale acestui mlill secol putem gasi 0 explicatie pentru un fenomen atH de ciudat. Dar ea csll de natura prea generaHi pentru a fi satisracatoare, mai ales ca epica de CUIIi nu cuprinde numai aventura ~i idealizare absoluta, ci ~i obiceiuri delicat I ceremonial pompos. S-ar putea presupune ca indelungata criza functiolHlI a cavalerimii feudale s-a racut resimtita inca de pe atunci - inca din periolld I infloririi poeziei de curte. Chretien de Troyes, care a trait mai lntii II Champagne, unde tocmai in timpul vietii sale tirgurile capatasera import:1I11 europeana, ~i apoi in Flandra, a carei burghezie a dobindit mai deVrtll1l dedt in alte regiuni din nordul Alpilor insemnatate economica ~i politic. I observat ca ace~ti cavaleri nu mai constituiau unica clasa dominanta. Iradiatia vasta ~i de lunga durata a romanului cavaleresc a exercillil I influenta importanta, in sens restrictiv, asupra realismului in literatura, 1111 inainte ca teoria antica despre diferitele planuri stilistice sa devina eficiL'1I1 in aceea~i directie restrictiva; in cele din urma, ambele s-au contoril II conceptia despre stilul sublim care s-a format treptat in perioada Rena~It'JI
I

Asupra acestui tapt va trebui sa revenim qIterior. Aici yom aminti doar acele lnfluentepotrivnice unei intelegeri depline a realitatii care sint caracteristice II'otru idealul cavaleresc. Nu este yorba inca, dupa cum am amintit mai sus, d ' elemente stilistice in sens mai restrins: eposul cavaleresc n-a creat inca un stil sublim allimbajului poetic; dimpotriva, n-a utilizat elementele sublilIIului,care se gaseau in fomla paratactica a epopeii eroice; stilul sau este lllaidegraba placid narativ dedt sublim, putind fi utilizat pentru orice con\lnut. Tendintele mai tirzii de a separa lingvistic stilurile i~i au in intregime IIrigineain influenta antica, nu in spiritul cavaleresc. Cu atit mai puternice IntlimWirile de continut. Ele sint de natura sociala; numai cavalerii sint demni de aventura, numai IIII' i se poate intimpla ceva serios ~i important; eel care nu face parte din I l'casta clasa poate sa apara numai ca figurant, de cele mai multe ori in roI 11m ie, grotesc sau vrednic de dispretuit; aceasta situatie nu apare nici in nlichitate, nici in eposul eroic mai vechi aI Evului Mediu atit de evident I \ aici, unde este yorba de izolare ~i fOlmare con~tienta in cadrul unei 1II11unitati constituite pe baza solidaritatii de clasa. Ce-i drept, in perioada lIrllllltoares-au manifestat foarte curind tendinte de a intemeia colectivitatea IIlidaranu pe origine, ci pe persoana, pe nobletea caracterului ~i a moraIlIlIor; un inceput gasim in operele cele mai importante ale epicii de curte Itl Si, care ne dau 0 imagine foarte interiorizata a cavalerului, in sensul Itlmlirii ~idesavir~irii personale. Mai tirziu, dnd aceste straturi culturale .1 lormatie citadina, mai ales in !talia, au preluat ~i transformat idealul vlIlcresc,imaginea nobletei a devenit din ce in ce mai personala ~ica atare Illst chiar adeseori opusa in mod polemic notiunii de noblete bazata numai II origine. Dar din aceasta n-a devenit mai putin exclusiva, ci a pastrat hllllideauna caracterul de clasa al celor ale~i, uneori chiar de societate Iwtll; motive de clasa, rnistice, politice, sociale, pedagogice se impletesc It 'It se poate de variat. Dar interiorizarea n-a avut nicidecum drept urmare propiere de realitatea terestra, dimpotriva; faptul ca atingerile cu realit It I lumeasca au ajuns tot mai fictive ~i rara de scop este conditionat in lit' tocmai de interiorizarea idealului cavaleresc. Aceste doua elemente, I dupa cum nadajduim a fi demonstrat in suficienta masura, au existat \ III bun inceput in idealul cavaleresc, determina raportul acestuia cu ,IIIIItea ; din cultura lumii curtene~ti provine conceptia, multa vreme hllllnunta in Europa, ca nobletea, maretia ~i faptele importante nu au ce III' n realitatea obi~nuita - 0 conceptie mult mai patetica ~imai irezistibila I I lormele antice ale indepartarii de realitate, cum Ie ofera de pilda etica IIIIi . Exista, bineinteles, 0 forma antica de indepartare de realitate, care II !llult mai irezistibila, platonismul; s-a incercat de repetate ori sa se

EXPEDITIA EROULUI IN ROMANUL CAVALERESC

127

dovedeasca faptul ca anumite curente platonice au contribuit la formarea idealului curtenesc, iar in perioada urmatoare, idealul curtenesc ~i platonismul s-au completat in mod fericit - cel mai renumit exemplu pentru aceasta fiind Il Cortegiano al contelui Castiglione. Dar forma speciala a indepartarii de realitate, creatie a culturii curtene~ti, prin construirea unei lumi fictive pentru afirmarea ~iverificarea sociala sau personal-sociala, estc totu~i, in ciuda aureolei platonice, 0 formatie cu totul medievala. In strinsa legatura cu cele aratate mai sus se afla modul specific de a-$i alege subiectele al epicii curtene~ti, mod care a exercitat muIta vreme () influenta decisiva asupra poeziei europene. Numai doua lucruri sint considerate vrednice de un cavaler: faptele de arme ~i iubirea. Ariosto, care ;I construit din aceasta lume aparenta 0 ]ume a aparentelor senine, i-a dal expresie deplina in primele sale versuri : Le donne, i cavalier, l'arme, gli amori, Le cortesie, l'audaci imprese io canto ... 2 Altceva dedt fapte de arme ~i iubire nici nu se poate intimpla in ]um ' I cavalerilor ~i chiar ~i aceste doua elemente au un caracter anume - nu sI1I1 fapte sau sentimente care ar putea temporar sa lipseasca, ci sint in perma nenta legate de persoana cavalerului desavir~it, ele fac parte din defini(ill lui, inch acesta nu poate exista nici 0 singura clipa rara aventuri razboinirl ~i nici 0 singura clipa rara intrigi amoroase; daca ar putea, s-ar pierde 1'1 sine insu~i ~i n-ar mai fi un cavaler. Si iara~i varianta vesela ~i parodi I, Ariosto ~i Cervantes, sint cele mai explicite interpretari ale acestei fOrllll fictive de viata. In legatura cu faptele de arme nu mai am nirnic de adaugal cititorul va intelege ca aleg, dupa modelul lui Ariosto, acest cuvint ~i 1111 razboiul, caci este yorba de fapte savir~ite de-a valma, rara nici 0 legatlll I sau scop politic. Despre iubirea de tip cavaleresc, care constituie una cI II cele mai frecvente teme aleistoriei literaturii medievale, n-am de aSemelll'1I de spus dedt ceea ce este necesar pentru telul meu. Sa notam mai intli I a~a-numita forma clasica ce ne vine indata in minte dnd vorbim deslll iubirea de tip cavaleresc - iubita ca stapina, a carei gratie cavalerul se 111,,1 sa 0 cucereasca prin fapte semete ~i chiar prin deplina supunere de sclav nu este nicidecum singura sau macar forma precumpanitoare a iubirii II apare in perioada de inflorire a epicii curtene~ti. lata de pilda pe Trisllil ~i Iseut, pe Erec ~i Enide, pe Alixandre ~i Soredamors, pe Percev;d I Blancheflor, pe Aucassin ~i Nicolete - nici una din aceste perechi all I

dintre cele mai r.enumite nu se potrive~te pe deplin cu schema cunoscuta ~i IIn~!enu se.potnvesc deloc. De fapt, in cadrul epicii curtene~ti gasim mai filtH. multlme ~e pove~ti de dragoste cu totul diferite, foarte concrete ~i 0 l~l1~lbvat: reahtate, care fac pe cititor sa uite uneori cu desavir~ire lumea de '~ct~va2n care se petr:c. Sche.ma.~lato.nizanta a stapinei care nu poate fi ( ~$tI~~ta, are e curtata zadarmc ~l Illsplra pe erou de la distanta provenita c 11m hnca provensal~ ~id~savir~ita de.,,~ou] stil" italienesc, nu ar~ la inceput Ilncarac~e.r r~doml,nan~IIIc~d.ruleplCHcurtene~ti. Descrierea indragostirii, p II:nvorbmle .dIlltre Illdrag~StIt.l,zugr~virea frumusetii lor ~i tot ce mai tine II .ca~,:,l e~lsoadelor erotIce lau, ce-l drept, mai ales la Chretien, 0 forma IlIIStl.C~ehcat-senzuala, departe insa de galanteria hiperbolica; aceasta d litC~SIt~ totul alt plan stilistic dedt cel al epicii curtene~ti. Elementul .cu fll'(IV ~l lreal al pove~tilor de dragoste nu rezida inca in ele insele c' . I. . bv, fu . I " , I mal 1 (pia a III netla or IIIIlltregul operei. Chiar in romanul cavaleresc iubirea I I' foarte deseori. pr~lej nemij!ocit de fapte eroice; lucru explicabil, avind 111 ~~der~ to~al! h?s~ de motIvare practica a aetiunii printr-o conexiune 1'IlIl(I~o-:s.t?nca; mb~rea, ~a parte componenta esentiala ~i obligatorie a lie vlr~lfll.cava]er~~~l,devIlle un substitut pentru alte posibilitati de motiIII'.care hpsesc. alCI. Avem astfel in liniile ei generale ordinea fictiva a I'll I mentelor, dlll~re care cele mai importante survin mai ales pentru a "Illillefavoa:-e!U?el d~amne; in acela~i timp ~iina]tarea iubirii, care devine " lima poetIca atIl de Importanta pentru literatura europeana. Poezia antica II II'. ~no~t~~de obic.ei d~a.r,0 demnitate mijlocie; ea nu predomina ca 11111 ~~ mCI III tragedle, mCI III eposul mare. Pozitia ei central a in cadrul Illlllrll.curtene~tia ~ev~nitexemplara pentru stilul sublim ce se forma treptat Itl I lI~bl~e .vulgar:; 1U?lreaa devenit un subiect al stilului sublim (a~a cum 11111 lma ~a~te III scnerea De vulgari eloquentia, II, 2) ~i a fost de muIte III I' 'I mal .lm?~.rtant subiect al lui. Avem concomitent ~i un proces de Illllllll~re mblfll, care duce la mistica sau la galauerie; in ambele cazuri a III1','lOtaeste o.~n~epartare de realitatea concreta a lumii. La sUblimare~ thilll, pr.ovensalll~l "Noul stil" italienesc au dat 0 contributie mai hotariIII dCClt~O~~~UIcavaleresc; dar ~i acesta are 0 parte importanta in !1I111lIi.area mblfll, deoarece a introdus-o in sfera eroica a cavalerilor ~i a IIIIIIPI(-O cu ea.
I

1I'c1, a rezultat al interpretarii noastre ~i al consideratiilor racute pe ~ 'III'a el, ramine faptul ca in cadrul culturii curtene~ti se manifesta un II. III ~~r?fund ~e!av~rabil .dez,vol.tariiunei arte literare care sa cuprinda 111111 <I IIIto~ta larglmea ~ladmClmea ei; dar existau in secolele al XII-lea " II[-Iea ~l aIte forte, capabile de a sustine 0 astfel de dezvoItare.
II