Referat la disciplina Turism i patrimoniu

Tnase Denisa Paula Masterand anul I ADT Grupa 3

Zona turistic Bran-Moeciu

Teritoriul Romaniei prezinta: o mare varietate de valori culturale istorice - arta populara, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice - un cadru natural armonios imbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale turismului rural romanesc in mod special. Aparute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief inca din vremea traco-dacilor, asezarile rurale romanesti au pastrat si mai pastreaza inca in buna masura datinile si obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat, ce pot fi valorificate turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltarea turismului rural. Att n practica turistic internaional, ct i n literatura de specialitate, se constat o ndreptare a populaiei oraelor spre recreere ctre mediul rural. n acelai timp se remarc faptul c formele de turism organizate n mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasri dintr-un mediu aglomerat n altul (adeseori mai aglomerat i mai trepidant) nu mai satisfac aspiraiile, motivaiile, opiunile turitilor, ale unei nsemnate pri din rndul populaiei urbane, ca urmare cutarea mediului rural pentru odihn i recreere este o tendin general n practica mondial a turismului i n ultimii ani i n Romnia. Treptat ns, turismul rural a nceput s fie privit ca o posibilitate concret de dezvoltare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o ans real pentru zonele rurale defavorizate, dar i pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potenial natural i cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, mbuntirea nivelului de trai al populaiei acestor perimetre, stabilizarea forei de munc local prin crearea de noi locuri de munc n domeniul serviciilor, construciilor, creterea rapid a echipamentelor de cazare datorit cheltuielilor mici necesare dotrii lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor, etc. Zona Bran-Moeciu este situat ntre Munii Bucegi i Munii Piatra Craiului. Cadrul natural prezint particulariti deosebite, datorit mbinrii armonioase a diferitelor forme de relief (munte nalt, platou, form valurit de-a lungul rurilor i vilor ce strbat terenul modelat de o reea hidrografic bogat), toate acestea crend un valoros potenial economic i turistic. Bran Moeciu, paradisul turismului rural Zona Bran Moeciu, din judetul Brasov, a devenit ncet si sigur cea mai cutat zon agroturistic din tar, pe de o parte datorit interesului constant al proprietarilor de pensiuni, care s-au unit rapid n asociatii de turism pentru a promova zona n ntregime, iar pe de alt parte datorit apropierii de Brasov, unde se poate ajunge relativ usor din capital. n zon se poate ajunge pe DN 1, spre Predeal Rsnov Bran Moeciu (ramificatie din 2

DN1) 25 de kilometri pe DN73, de la Brasov. Un alt traseu la fel de frumos este cel dinspre Cmpulung Rucr Moeciu Bran Brasov sau dinpre Sibiu - Fgras Zrnesti Bran. Leagnul turismului rural romnesc Branul si localittile din jur sunt de altfel leagnul turismului rural romnesc. Asezat la intrarea n culoarul BranRucr, vechi drum comercial si strategic ntre Tara Brsei si Tara Romneasc, Branul este pretuit pentru frumusetile naturale, fiind considerat centru national al turismului rural, ecologic si cultural. Comuna Bran este una dintre cele 44 de comune ale judetului Brasov, o zon pitoreasc, ce a reusit performanta de a atrage att turistii romni, ct si pe cei strini. Zona Bran Moeciu a cunoscut n ultimii ani o dezvoltare fr precedent n agroturism. Privelistile extraordinare si relaxante, Castelul Bran situat la doar 10 kilometri si alte atractii turistice fac din aceast zon un loc vizitat de mii de turisti anual. Bioclimatul din zon este tonic, stimulator, cu aer curat si fr praf si alergeni, radiatii ultraviolete si cu o atmosfer care are un bogat continut de ioni negativi. Pdurile de brad si fag de pe nltimile din jur asigur un aer puternic ozonat. Temperatura medie este de 16 grade Celsius. Zona este vizitat de sute de turisti si pentru c exist prtii de schi aproape de statiune. Iubitorii schiului pot ajunge astfel cu masina n mai putin de 30 de minute la mica prtie dotat cu cablu, din satul Fundata, la noua prtie din Bran, sau la Poiana Brasov. Prima atestare documentar a statiunii Bran a fost n anul 1367, ntr-un act de danie. n zon au fost adusi de altfel, pe vremuri cavaleri teutoni, a cror misiune era asigurarea unui punct de sprijin pentru supravegherea drumurilor peste Carpati. Prima mentiune documentar a celorlalte sate brnene dateaz din anul 1729 si 1732 (satul Fundata). Evolutia Branului graviteaz astzi n jurul Castelului Bran, al lui Vlad Tepes, despre care multi strini care viziteaz tara cred si acum c a fost vampir. Pe lng castel au crescut ns astzi vile frumoase, amenajate cu grij, case pregtite permanent pentru oaspeti. Pentru zona Bran, ofertele sunt de la 15 dolari pe zi de persoan, pret n care se include si un mic dejun, compus din alimente reci, specifice zonei. Istoria Branului se nvrte n jurul castelului Istoria Branului se nvrte de altfel n jurul castelului cu acelasi nume, care a fost condus mai nti de secui, rspunztori de aprarea sud-estului Transilvaniei, Iancu de Hunedoara fiind voievodul ce trece conducerea cettii n minile voievodatului Transilvaniei. Cu trecerea vremii, Cetatea Bran a ndeplinit un rol de bastion de aprare mpotriva invaziilor otomane, faptele ei de arme fiind nscrise cu snge n istoria zbuciumat a neamului romnesc. Ca semn de recunostint fat de Regina Maria a Romniei Mari, castelul a fost donat ei la 1 decembrie 1920 si a cptat o fat nou. ntre anii 1920-1927 a fost restaurat de arhitectul Curtii Regale, Carol Liman, fiind transformat ntr-o frumoas resedint de var, cu parc si alei de promenad, lac, terase, fntni, construindu-se atunci si Casa de ceai. n anul 1938, Regina Maria las prin testament Castelul Bran si ntregul domeniu fiicei sale, Principesa Ileana, care-l stpneste pn n anul 1948. Evenimentele tulburi din anul 1948 las castelul fr ocrotitorii lui regali, urmnd o perioad de degradare si devastare pn n 1956, cnd este inaugurat Muzeul de

Istorie si Art Medieval. Fiind ntr-o stare avansat de degradare, n anul 1987, Castelul Bran intr n restaurare, lucrare terminat n 1993. Acum, castelul este un important punct turistic. Mestesugurile traditionale se pstreaz n zona Bran Moeciu se pstreaz nc mestesugurile strvechi, iar pentru turisti se pot organiza chiar itinerarii etnografice pentru prezentarea acestora. La Bran, Simon, Moeciu, Cheia, Fundata, irnea se pstreaz n continuare vechile traditii etnografice si folclorice. Vechea asezare de pstori irnea ofer o priveliste unic spre creasta Piatra Craiului si spre masivul Bucegi. Este primul sat turistic din Romnia, cu multiple manifestri folclorice specifice zonei. Fundata, unde se afl de asemenea si prtiile de schi, este pe culoarul Bran-Rucr, la poalele Masivelor Piatra-Craiului si Bucegi. Iarna este frecventat pentru practicarea schiului, iar vara pentru drumetii. Piatra Craiului a rmas n continuare cel mai frumos si cel mai slbatic munte din Carpati, o rezervatie natural si parc national, care ncepe de la marginea orasului Zrnesti pn la confluenta rurilor Dmbovita si Dmbovicioara. Versantul vestic este unicul loc din lume unde creste garofita Pietrei Craiului, monument al naturii, la fel ca si capra neagr si cocosul de munte. Turistii, atrasi de traditiile romnesti Tot mai multi turisti sunt atrasi n zon de traditiile romnesti. La Bran Moeciu se mai pstreaz cteva dintre cele mai vechi. Una dintre acestea se refer la nvoiala agricol privind pmntul, localnicii fiind foarte atasati de pmntul pe care l detin. Familiile mai n vrst care nu si mai pot lucra pmntul , l dau n parte cu un procent de 50%. Cele mai multe obiceiuri tin ns de oierit. Fiecare stpn de stn, pred proprietarului pe parcursul anului, pentru fiecare oaie 4-5 kilograme de brnz de burduf si un kilogram de urd, sau 7-8 kilograme de telemea si primeste de la proprietar pentru paz si tratamente zooveterinare, 7080.000 de lei. Un obicei asemntor se pstreaz si pentru vaci. Urcatul la munte, un alt obicei pstoresc, ncepe la data de 1 iunie att cu ovinele, ct si cu taurinele. Ovinele ncep psunatul pe psunile de la ses, ncepnd cu data de 1 mai, iar taurinele pe fnetele proprietarilor nainte cu o sptmn sau dou de urcatul la munte. Tunsul oilor se desfsoar n perioada 1 martie-10 aprilie, pentru a rmne n adposturile proprietarilor 3-4 sptmni, pn la iesirea la psunat. Alesul sau rvsitul oilor este cea mai mare srbtoare a ciobanilor din zon. Are loc dup coborrea de la munte, cnd stpnul de stn napoiaz fiecrui proprietar oile, pred brnza si ncaseaz sumele de psunat si tratament. Cu aceast ocazie, n prima duminic din luna octombrie, la Bran se desfsoar si o srbtoare traditional denumit Rvsitul Oilor. Zona Bran intre legenda si realitate Legenda spune ca batrnul Bran, avnd mai multi fii le-a daruit spre stapnire vesnica fiecaruia cte unul din cele 14 sate si catune de astazi: Simon, Poarta, Sohodol, Predelut, Moieciul de Jos, Cheia, Moieciul de Sus, Zbrcioara, Pestera, Magura, Drumul

Carului, Sirnea, Fundata si Fundatica. Branul este una din zonele cele mai cautate pentru turism rural. Lucrul acesta se datoreaza att frumusetii peisajului zonei, ct si ospitalitatii gazdelor care va asteapta. Sa nu uitam si atractia deosebita a Castelului Bran, cunoscut si sub numele de Castelul lui Dracula. Pe lnga Castelul Bran, atractia turistica de care se bucura zona este rezultatul numeroaselor posibilitati de drumetie si de practicare a sporturilor. Tot in aceasta zona se poate admira n toata splendoarea sa versantul vestic al muntilor Bucegi, iar n partea vestica abruptul Pietrei Craiului. Partea de nord ofera o priveliste de neuitat asupra Tarii Brsei, care se desfasoara de la Magura Branului pna la centura Oltului, n apropierea vechiului oras sasesc Feldioara. Putina istorie Zona Branului se afla in zona de trecere dintre doua provincii istorice, Transilvania (la Nord) si Muntenia (la sud). Separate de lantul Muntiilor Carpati (sectorul meridional), cele doua provincii sunt in legatura prin numeroase trecatori si popasuri transcapatice. Dintre acestea, cel care a jucat mult timp un rol principal in istorie a fost trecatoarea Branului, situata la intrarea in zona de culoar transcarpatic Bran-Rucar. Satul Moeciude Jos, situat la 843 metri altitudine, este unul dintre cele 8 sate (care alaturi de Sohodol, Poarta, Predelut, Simon, Fundata, Sirnea si Magura) formau comuna Bran de odinioara. Asezarile amintite apar treptat in documente din secolul al XVI-lea, dar prima mentiune asupra existentei locuitorilor dateaza abia din 1695. Cai de acces soseaua DN73 Brasov - Bran, aproximativ 25 km drumul Campulung - Rucar - Moeciu - Bran - Brasov (transmontan) soseaua DN Sibiu - Fagaras - Zarnesti - Bran ruta feroviara spre Brasov, de unde se ia microbuz

Tip turism trasee montane, cicloturism (trasee dificile), odihna , agroturism, turism cultural. Tip zona montan, cu vai si depresiuni, rauri, culoar intre muntii Bucegi si Piatra Craiului valuroasa , cu numeroase asezari tipic montane cu specific preponderent oieresc Climat temperat continentala ierni moderate fata de culmile montane, veri calduroase (apriximativ 20?C medie), toamne lungi, calde si uscate temperatura medie anuala 7?C

 vanturi periodice datorita depresiunii in care se afla

Obiective turistice
Castelul Bran Renumit ca monument de arhitectura medievala, dar si considerat castelul lui Dracula, a fost ridicat de catre brasoveni in 1377. Gazduieste un muzeu de arta feudala romaneasca si straina din secolele XIV-XIX. Din 1960 este inaugurat si Muzeul etnografic in aer liber organizat inparcul dela intrare, care cuprinde tipurile specifice de asezari gospodaresti, de complexe pastorale, instalatii tehnice taranesti si obiecte realizate in lemn de catre iscusiti mesteri ai acestei zone. Cetatea Rasnovului Restaurata de catre un investitor privat, cetatea taraneasca de la Rasnov (secolul al XIV-lea) adapostete in prezent o valoroasa unitate muzeala ce ofera vizitatorului o sugestiva cronica a asezarilor dacice, romane si romanesti din zona si a Rasnovului medieval si modern. Orasul Brasov Cetatea Brasovului, edificata intre secolele al XIV-lea si al XVII-lea, considerata a fi una din cele mai puternice din Transilvania, pastreaza numeroase vestigii care, in urma rastaurarilor efectuate in ultimii ani, au devenit obiective de mare atractie. Zidurile innegrite de vreme, turnurile de observatie si bastioanele care au supravietuit timpului sunt in masura sa ofere astazi aspecte cu elemente de epoca din puternica cetate de odinioara. Case memoriale din zona Bran

Sextil Puscariu (1877-1948) - lingvist, filolog si istoric literar, membru al academiei Romne Dr. Aurel Stoian (1866-1972) - Presedintele Consiliului National Romnesc din Bran, semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil si primar al localitatii Bran. Dr. Iosif Puscariu (1889-1965) - Fondator al Spitalului oncologic din Brasov. Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) - om de stiinta si neurolog de renume mondial, membru al Academiei de Stiinte Medicale. Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei medicinei si membru al unui numar de 23 de societati si academii de stiinte, legat de Bran prin origine si iubire. Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) -; decan al Facultatii de Istorie din Bucuresti, cercetator si dascal de exceptie, fiu al Branului.

Moeciu zon pitoreasca

Comuna Moeciu este situat la extremitatea sudic a judetului Brasov, ntre masivele Piatra Craiului si Bucegi, la o altitudine ntre 800 si 1200 de metri. Comuna ocup o suprafat de 103,4 kilometri, cu o populatie de 5.575 locuitori si dispune de o suprafat mpdurit de 5482 de hectare. Asezarea a fost atestat documentar n anul 1405, n cadrul acesteia existnd si cteva monumente istorice de art si arhitectur, cum sunt Biserica ortodoxa-romn Sfntul Nicolaie din secolul al XVIII-lea si Adormirea Maicii Domnului, din 1818. Comuna are n component sase sate care au fuzionat n 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Mgura si Pestera. Accesul n Moeciu din Bucuresti se face pe drumul european E60, distanta ntre localitti fiind de 182 de kilometri. i aici, locuitorii au nc ocupatii pastorale, fiind vestiti cresctori de oi. De-a lungul timpului, locuitorii acestei asezri si-au cstigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din retete strvechi. Comuna este slab industrializat. Pe crestele montane, mai ales n Bucegi si Piatra Craiului, turistii pot admira capra neagr, iar dintre mamifere ursul, lupul, vulpea, mistretul, veverita, cpriorul, rsul, toate fiind ocrotite. n zon se gseste si cocosul de munte, acvila de munte, ciocnitoarea, mierla, cinteza, pitigoiul, iar n apele de munte triesc pstrvi, scobari si clean. Comuna Moeciu - prezentare generala Comuna Moeciu este situata n centrul tarii, la extremitatea sudica a judetului Brasov, ntre masivele Piatra Craiului si Bucegi, n culoarul Rucar-Bran. Aflata la o altitudine cuprinsa ntre 800 si 1200 m, ocupa o suprafata de 103,4 km, cu o populatie de 5.575 locuitori si dispune de o suprafata mpadurita de 5482 ha. Aceasta asezare a fost atestata documentar n anul 1405, n cadrul acesteia existnd ca monumente istorice de arta si arhitectura: Biserica ortodoxa-romana "Sf. Nicolaie" din sec. XVIII si "Adormirea Maicii Domnului", din1818. Comuna Moeciu face parte din unitatea geografica social-economica a localitatilor branene. Este situata la 30 km distanta de resedinta de judet - Brasov -, pe DN 73 si are n componenta sase sate care au fuzionat n 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Magura si Pestera. Accesul n Moeciu din Bucuresti pe drumul european E60, distanta ntre localitati fiind de 182 km. Accesul pe cale ferata se face folosind reteaua Bucuresti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km). Ct priveste accesul cu autobuzul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecarile efectundu-se zilnic, din 30 n 30 de minute, smbata si duminica din ora n ora, desi nu este foarte confortabil si circula cu viteza relativ redusa. Profilul de baza al comunei este unul agricol, n special zootehnic, si este dat de ocupatiile pastorale ale locuitorilor, de altfel vestiti crescatori ai ovinelor si bovinelor). De-a lungul timpului locuitorii acestei asezari si-au cstigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din retete stravechi. Comuna este slab industrializata, sectorul de stat fiind reprezentat n trecut de trei societati ce activau n domeniul transportului de calatori, ntretinerii pasiunilor si exploatarii fondului forestier. Clima din zona Moeciu este temperata de depresiune intramontana caracterizata prin veri racoroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5C, iar n zonele vecine se nregistraza valori cuprinse ntre 4C (Rucar), 7C (Brasov), 8C (Cmpulung).

n luna iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27C, iar n luna ianuarie temperatura variaza ntre -10 si -15C. Zona Moeciu este bogata n precipitatii, numarul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. n sezonul rece, numarul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea stratului de zapada este de 40-50 cm. Vnturile predominante n zona au o viteza de 3-5 m/s. Deschiderea depresiunii catre capete conditioneaza permanenta miscare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe vaile adnci ale rurilor. Sunt prezente si brizele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termica redusa, adapost de vnturi puternice, umezeala relativ redusa, strat de zapada bogat si ndelungat, insolatie ridicata cu valente turistice deosebite. Reteaua hidrografica este bogata, caracterizata n general de prezenta cursurilor de apa temporara. ntreg teritoriul se ncadreaza n bazinul hidrografic al rului Turcu, afluent al rului Brsa. Fauna: pe crestele montane cu deosebire n Bucegi si Piatra Craiului turistii pot admira capra neagra. Dintre mamiferele cu valoare cinegetica amintim: ursul, lupul, vulpea, mistretul, veverita, capriorul, rsul, toate fiind ocrotite. Avifauna este reprezentata de cocosul de munte, acvila de munte, ciocanitoarea, mierla, cinteza, pitigoiul. n apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean si boistean. Flora: altitudinea culoarului ncadreaza Moeciul n zona padurilor de fag, care la limita inferioara se afla n amestec cu gorunul iar la partea superioara cu coniferele. Paduri compacte de molid sau n amestec cu fag, brad apar n masivul Leaota, Piatra Craiului, Muntii Bucegi ndeosebi n versantii nordici. Ca urmare a popularii ndelungate, regiunea a fost puternic despadurita, pajistile si fnetele lund locul codrilor de altadata. Dintre plantele medicinale care se gasesc n zona sunt: sunatoarea, musetelul, coada soricelului. Pentru iubitorii de zmeura si mure, Moeciu este o destinatie ideala. Nu lipsesc nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, visini, ciresi. Cadrul natural prezinta particularitati deosebite, datorita mbinarii armonioase a diferitelor forme de relief (munte nalt, platou, forma valurita de-a lungul rurilor si vaIlor ce strabat terenul modelat de o retea hidrografica bogata), toate acestea crend un valoros potential economic si turistic, slab exploatat pna n prezent. Zona montana n care este amplasata comuna Moeciu, ntre cele doua parcuri nationale Bucegi si Piatra Craiului, creeaza conditii favorabile organizarii si dezvoltarii turismului rural. Ca puncte de atractie pentru turisti se enumera obiectivele: Pestera Liliecilor, Cheile Moeciului, Prapastiile Magurei, etc.

Bogia cultural-istoric a zonei Bran-Moeciu

Comuna Moeciu pstreaz o instalaie tradiional pentru prelucrarea lnei, o piv, un joagr, o moar, acestea numrndu-se printre puinele piese originale rmase n Romnia. Satul Petera reprezint un alt punct de atracie prin existena Peterei cu lilieci. Satul Mgura atrage turitii prin casa tradiional Runceanu, construit n totalitate din lemn, n vreme ce satul imon este o localitate recunoscut prin portul popular, esturi, mpletituri din ln i arta cojocritului. Vecintatea Castelului Bran, precum i toate aceste valori culturale i istorice reprezint atractive destinaii pentru turitii ce viziteaz zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un

moment n istorie strin de practicile turismului rural, ns ncepnd cu anul 1994 aceast form de turism a fost aplicat ntr-o manier organizat prin sprijinul Asociaiei naionale de turism rural, ecologic i cultural - ANTREC, n zona Bran Moeciu activnd principala filial a asociaiei coordonat de Mioara Stoian. Muzeul etnografic n aer liber din Bran este amenajat n parcul din vecintatea Castelului Bran. n acest muzeu au fost aduse i reconstituite unele din cele mai vechi i mai tipice construcii din zon. Deschis pentru public n 1961, muzeul numra n 1981, 14 gospodrii rneti i instalaii tehnice. Monumentele au fost selecionate i grupate pe baza cercetrilor din 1958-1960. Muzeul Vmii, supraveghea trectoarea care face legtura ntre Transilvania i Muntenia. Din 1377-1382 cnd a fost construit, pn astzi, el a fost martorul unor evenimente-reper pentru istoria locurilor pentru care, prin poziia i rangul su, era pus s dea seama. Jos, n vale, la baza stncii, odihnete simbolic inima Reginei Maria, semn al preuirii de care Branul i brnenii s-au bucurat n anii de glorie ai monarhiei romneti.

Circulaia turistic n cadrul unitilor de cazare

Majoritatea locurilor de cazare din cadrul turismului rural practicat n zona Moeciu, asemeni ntregii zone a Branului, aparin pensiunilor ncadrate ageniei BranImex. Acestea reprezint, de altfel, cea mai reprezentativ form de cazare pentru turismul rural. De la nfiinarea ageniei, numrul turitilor care au apelat la serviciile de cazare i mas oferite de pensiunile acesteia a crescut din ce n ce mai mult, o dat cu creterea numrului gospodriilor ce fac parte din agenie. n tabelul III.1. prezentm situaia statistic a turitilor cazai n pensiunile Bran-Imex i n fermele agroturistice, pentru a ilustra creterea semnificativ a numrului lor, n paralel cu creterea numrului pensiunilor ce colaboreaz cu agenia Bran-Imex pentru oferirea serviciilor de cazare i mas. Tabel III.1. Numrul turitilor n turismul rural - zona Bran-Moeciu (1998-2000) An Tip echipament Turiti cazai Total turiti Romni Strini 1998 Pensiuni turistice 2987 1316 4303 1999 Pensiuni turistice 3031 1548 4579 2000 Pensiuni turistice 3214 1624 4838 Ferme agroturistice 874 171 1045 Sursa: Bran-Imex (2001) n anul 1998 au fost cazai n pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turiti din care 2987 romni i 1316 strini Media sejurului a fost de 2 zile n trimestrele I, II i IV i de 6 zile n trimestrul III, aceast medie rmnnd valabil i pentru anii urmtori (1999, 2000).

n anul 1999, ca urmare a creterii numrului de locuri n pensiunile turistice, a crescut i numrul de turiti, acesta ajungnd la 4579 (3031 romni i 1548 strini), cu 6,41% mai mare dect n anul precedent. n anul 2000 se observ modificri n totalul turitilor cazai n pensiuni 3214 romni i 1624 strini, ambele categorii cunoscnd creteri, iar n cadrul fermelor agroturistice au fost cazai n total 1045 turiti (874 turiti romni i 171 turiti strini). Dup 1998, fluxul de turiti a nceput s creasc i s nu mai fie concentrat doar n trimestrul III, ci i n trimestrele I i IV cnd satele din zona Bran-Moeciu sunt solicitate pentru diversele manifestri tradiionale. Tabel III.2. Ponderea n timp a numrului de turiti cazai n pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu (1998-2000)
An 1998 1999 2000 Romni 2987 3031 3214 % + 1,47 (99/98) + 6,03 (00/99) Straini 1316 1548 1624 % + 17,63 (99/98) + 4,9 (00/99) Total turiti 4303 4579 4838 % + 6,41 + 5,65

Sursa: Bran-Imex (2001)

Numrul turitilor romni i strini cazai n pensiunile turistice, ca urmare a creterii numrului unitilor de cazare, a cunoscut o cretere continu n perioada 19982000. Astfel, ponderea n 1999 a numrului de turiti cazai n pensiuni turistice (fa de 1998) a crescut cu 6,41% (creterea mai mare a cunoscut-o numrul turitilor strini cazai), iar n 2000 creterea a fost de 5,65%, numrul turitilor strini cazai n pensiuni fiind n cretere, dar nu att de semnificativ ca n anul precedent. n 2000 o cretere semnificativ a cunoscut numrul turitilor romni cazai n pensiunile din zona Bran-Moeciu 6,03%. Tabel III.3. Evoluia numrului pensiunilor din zona Bran-Moeciu n perioada 19982000
Localitatea Moeciu-Cheia Moeciu de Jos Predelu Moeciu Bran Poarta Bran Sohodol imon Poarta irnea Petera TOTAL 1998 4 21 2 4 1 24 5 4 3 1 69 1999 6 34 6 6 4 23 3 12 6 2 1 103
% 99/98

+ 50 + 61,9 + 200 + 50 + 300 - 4,16 + 300 + 140 + 50 - 33,3 0 +49,27

% 00/99 2000 11 + 83,3 41 + 20,6 14 + 133,3 24 + 300 9 + 125 41 + 78,3 13 + 333,3 19 + 58,3 17 + 183,3 12 + 500 3 + 200 204 + 98,06 Sursa: Bran-Imex (2001)

Tabel III.4. Evoluia numrului locurilor de cazare din zona Bran-Moeciu (1998-2000)

10

Localitatea Moeciu-Cheia Moeciu de Jos Predelu Moeciu Bran Poarta Bran Sohodol imon Poarta irnea Petera TOTAL

1998 16 167 8 9 6 112 6 28 16 11 3 376

1999 79 263 33 39 35 166 29 110 35 9 8 806

% 99/98 + 393,75 + 57,49 + 312,5 + 333,3 + 483,3 + 48,21 + 383,33 + 292,85 + 118,75 - 18,18 +166,66 +114,36

2000 124 299 65 96 79 267 42 192 63 39 20 1286

% 00/99 + 56,96 + 13,69 + 96,97 + 146,15 + 125,71 + 60,84 + 44,83 + 74,54 + 80 + 333,3 + 150 + 62,67

Sursa: Bran-Imex (2001)

Numrul de pensiuni i implicit de locuri de cazare a crescut n fiecare an (cea mai mare cretere a fost nregistrat n 2000 n irnea unde numrul pensiunilor a crescut cu 500% fa de 1999, an n care, fa de anul precedent, acest numr sczuse cu 33,3%), aceasta datorit ncurajrii dezvoltrii acestei forme de turism prin acordarea de faciliti pentru persoanele care investesc n turismul rural.

Propuneri cu privire la amenajarea turistic a zonei

n Romnia, turismul rural s-a practicat de muli ani, dar nu a existat o legislaie adecvat care s permit diferenierea pensiunilor dup criterii de clasificare specifice n clase de confort, fapt ce s-a realizat ulterior (a se vedea anexa 1) i nu erau agenii specializate n cazarea la ferme rneti. Mergnd la Bran, am ntlnit turiti care veneau pentru prima dat i erau impresionai de buna organizare a localitii din punct de vedere turistic. Cel mai clar poi afla neajunsurile sau lucrurile bune din Bran-Moeciu, de la turitii care se opresc n Bran cu ocazia petrecerii vacanelor sau de la cei care doar tranziteaz zona; sunt muli cei care vin aici special pentru a vizita Castelul Bran. Pentru mbuntirea imaginii staiunii, precum i pentru nlesnirea accesului, mai ales n zona muzeului, unii turiti au sugerat construirea unei parcri i a unei osele laterale, ce ar diminua traficul n localitate. De asemenea, a fost considerat o necesitate stringent amenajarea unei piee agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune aprovizionri, cu att mai mult cu ct, o parte a turitilor nu au asigurat masa n unitile de cazare. Crearea unei piee ar oferi turitilor posibilitatea s cumpere renumitele brnzeturi de Bran. O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din localitate ar avea un efect benefic pentru dezvoltarea turismului. Vecintatea munilor nu poate constitui dect un factor extrem de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, numeroi turiti nencumetndu-se s porneasc singuri pe crri de munte, necunoscnd zona. Se constat nevoia orientrii ghizilor i ctre un alt segment de vrst al vizitatorilor Castelului Bran, asupra copiilor.

11

Zona Branului este o zon turistic care se bucur de un cadru natural foarte pitoresc i sntos, de o bogie cultural-istoric inestimabil i de o baz material de cazare i alimentaie bine pus la punct. Ceea ce nu este nc bine pus la punct la Bran este modalitatea de petrecere a timpului liber al turitilor ntr-un mod care s i fac pe acetia s cheltuiasc mai mult. Pentru aceasta propunem: - amenajarea unui parc de distracii cu dimensiuni medii n apropierea Castelului; - organizarea n incinta Castelului Bran unor ntlniri pe nserat cu Contele Dracula (legenda care a adus att de muli turiti la Bran, mai ales strini); - amenajarea unui centru de echitaie, turitii urmnd s nvee s clreasc i totodat avnd posibilitatea realizrii unor plimbri clare n mprejurri; - prezena abundent a zpezii face posibil amenajarea unei prtii de schi; - valorificarea Cetii Rnovului aflat la 14 km de Bran; - asigurarea serviciului de ghid n zon; - dezvoltarea cilor de acces (mijloace de transport care s asigure un nivel calitativ mai ridicat al serviciului de transport); Branul va continua s atrag turitii atta timp ct va ti s le ofere noi atracii. Priceperea i talentul conductorilor din turism se vor demonstra prin determinarea turitilor care au fost deja n Bran s revin, nu prin faptul c vin turiti pentru prima dat, cci acetia din urm sunt atrai n special de renumele castelului sau de calitile naturale ale zonei.

12

BIBLIOGRAFIE

1. Ionescu Dunreanu Ion: Munii Piatra Craiului, Ed. Sport Turism, Bucureti, 1986; 2. N. Popescu: Munii notri, Ed. Sport Turism, Bucureti, 1986; 3. Monitorul Oficial al Romniei, partea I, Nr. 242 bis/31.V.1999; 4. Monitorul Oficial nr. 374 din 31 decembrie 1994; 5. Monitorul Oficial nr.245 din 30 august 1994; 6. Primria Moeciu date statistice 1999.

13