LECTII SKI

LECTIA NUMARUL 1 INITIERE IN SCHI

Prima data cand punem schiurile in picioare avem o mare nesiguranta si nu suntem obijnuiti cu lungimea acestora. Acomodarea cu schiurile este prima lectie pe care trebuie s-o invatam. Vom incepe cu exercitii simple prin care dorim sa dobandim echilibru si incredere in fortele noaste. Nu este indicat sa sarim etape in invatarea schiului pentru ca ceea ce am pirdut sau n-am luat in calcul la inceput se va dovedi a fi folositor pe parcurs.

Pentru prima oara cand folosim schiurile ne alegem loc cat se poate de plat ca sa inlaturam orice posibilitate de alunecare necontrolata. Avand un schiu montat si claparul celalalt liber facem cativa pasi urmarind sa ne lasam cat mai mult grautatea pe schiu. Cu amandoua schiurile vom face mers alternativ si impingera simultana. Aceasta din urma se executa prin impingere din brate cu sprijin in bete pentru a aluneca spre inainte. La mersul alternativ un rol important este detinut de schimbul de greutate de pe un picior pe celalalt. Foarte important este sa stim cum sa cadem pentru a nu ne lovi prea tare. Cand o cazatura devine inevitabila atunci incercati sa va relaxati si cautati a cadea de preferinta pe o parte si pe spate. Indiferent de cazatura trebuie sa reveniti in deal fata de schiuri si acestea sa fie perpendiculare pe linia pantei. Trageti calcaiele aproape de corp si va ridicati prin sprijin in bete infigandu-le spre deal si in spate. Schimbarea directiei prin pasire trebuie invatata dupa care putem merge mai departe la alunecari pe linia pantei. Schimbati directia prin pasire in jurul varfurilor schiurilor prin pasi adaugati pana la orientarea schiurilor pe linia pantei cu un sprijin puternic in bete in timpul rasucirii. Dupa ce am reusit sa ajungem pe linia pantei putem aluneca liber stand in pozitie de coborare. Pentru ca nu stim sa ne oprim din alunecare inca este bine sa alegem un loc cu panta lina si contrapanta. Pozitia de coborare trebuie sa fie cat mai relaxata si naturala. Greutatea trebuie distribuita in mod egal pe ambele schiuri si pe toata talpa. Articulatile gleznei, genunchiului si soldului trebuie sa fie usor flexate. Coborarea se face pe linia pantei iar privirea orientata inainte. Betele se tin langa corp orientate oblic in jos cu varfurile spre cozile schiurilor. Bratele relaxate sunt departate lateral si tinute inaintea centurii. In exersare se va urmarii indeplinirea fiecarui obiectiv in parte. Din acest moment se poate exersa coborarea cu ghemuiri si ridicari repetate. In pregatirea plugului este important sa facem coborari cu schimbarea greutatii de pe un schiu pe altul si chiar cu ridicarea schiului. La incepatori cea mai simpla metoda de oprire este plugul. Centru de greutate in timpul deplasarii in plug este tot timpul intre schiuri si din acest motiv pozitia nu pune mari probleme de echilibru. La inceput vom incerca sa facem plugul pentru a ne opri. Acesta se face prin aporpiera varfurilor schiurilor si departarea cozilor astfel incat sa rezulte un V. Sprijinul este pe cantul interior al schiului, iar greutatea egal repartizata pe schiuri.Genunchii trebuie sa fie usor flexati. Betele vor avea aceeasi pozitie ca si in cazul cobararii directe. Pentru a ne opri se accentueaza sprijinul pe cantul interior al schiurlor printro usoara flexie. Plugul nu este folosit doar pentru franare ci si pentru alunecare controlata. Daca nu accentuam atat de mult ca la orpire sprijinul pe canturi rezultatul va si o franare lina. Este foarta importanta executia. Tot timpul se va incerca imbunatatirea si dezvoltarea echilibrului pe schiuri prin deschideti si inchideri ale plugului intr-o coborare directa. Dupa trecerea cu success al acestui pas urmeaza virajele. Ocolirea din plug se executa din plug alunecat prin repartizarea greutatii pe schiul stang pentru a schimba directia de mers spre dreapta si pe dreptul pentru a schimba directia de mers spre stanga. Dupa executarea virajului dorit reveniti usor in pozitia de plug prin trecerea greutatii pe ambele schiuri in mod egal. Bustul urmareste virajul printr-o miscare de rotatie. Pentru a reusi virajele este bine sa exersam intai o parte si apoi cealalta. Dupa ce incep sa fie mai bine excutate si fara pierderi de echilibru se poate merge la o panta usor mai accentuata si iar exersat. Urmatorul pas este legarea ocolirilor la stanga si la dreapta intr-un exercitiu care sa cuprinda 2 viraje la stanga si 2 la dreapta. Vom urmarii pe parcursul executiei exercitiului sa executam viraje prin schimbarea greutatii pe schiul opus virajului si sa revenim dupa ce virajul s-a incheiat. Virajele trebuie exersate temeinic pentru a avea rezultate.

LECTIA NUMARUL 2 OCOLIREA PRIN FRANARE CU DESCHIDERE SIMULTANA SI STEMCRISTIANIA

Acum este timpul sa controlam din ce in ce mai bine schiurile. Vom face o reacomodare cu schiurile prin coborari directe si oblice si prin coborari cu deschiderea si inchidrea plugului. Se incearca imbunatatirea echilibrului si practicarii pozitiei corecte in timpul executiei. Vom executa coborari cu trecerea schimarilor de panta astfel: la trecerea depresiunii se va exuta o usoara extensie insotita apoi de o pozitie usor pe spate. La trecerea unei movile se executa o ghemuire din articulatiile glezna-genunchi-sold. Pozitile schiorului pot fi ajustate in functie de teren. Pozitia intermediara - este aceea pe care o aveti n coborare directa cu sprijinul egal pe toata talpa schiurilor, verticala trecand prin centrul de greutate si mijlocul picioarelor; avansata - prin usoara flexie a gambelor si a trunchiului deplasati greutatea spre varfurile schiurilor, veti simti ca va apasati mai mult pe varfurile picioarelor fiind folosita cand se trece la o nclinatie mai mare de panta sau de la o zapada mai mare la una batatorita; recul - redresand gleznele si deplasand greutatea spre napoi, sprijinindu-va pe calcaie veti avea o pozitie de recul. Este folosita la ntalnirea unei contrapante si la trecerea de la o zapada batatorita la una moale. Pentru a fi siguri ca putem cobora orice panta este bine sa invatam derapajul. Derapajul este procedeul tehnic care o data nsusit garanteaza securitatea si siguranta pe orice tip de teren. Skiurile sunt n derapaj atunci cand se deplaseaza pe orice alta directie decat pe axul lor logitudinal. Principiul declansarii este foarte simplu: reducerea unghiului format de talpa schiurilor cu suprafata zapezii cu ajutorul angulatiei. Vom executa in continuare exercitii pentru a pregati ocolirea cu deschidere simultana. In timpul ocolirilor din plug vom incerca sa apropiem schiul din deal dupa ce am trecut de linia pantei. Alaturarea schiului interior viralului se face pe cat posibil pe cantul exterior sau pe plat. Pentru a putea alatura schiul interior greutatea trebuie sa fie repartizata pe schiul exterior. Dupa ce am executat acest element putem incepe cu ocolirea cu franare prin deschidere simultana. Din coborare oblica cu schiurile paralele si departate (cca 15-20 cm) se trece n pozitie de plug pana la linia pantei. Prin ridicare, extensie se descarca mai mult schiul din interiorul ocolirii si activ se orienteaza paralel cu celalalt schiu pe noua directie, virajul fiind controlat prin o flexie si o derapare. Virajul se poate face cu punctare aceasta ajutand la transferul greutatii de pe schiul interior virajului pe cel exterior. Virajul se obtine printr-o schimbare a greutatii n viteza, bastonare si alaturarea activa a schiului interior virajului. Miscarea genunchilor are un rol important n declansarea, conducerea si nchiderea virajului. Pasul urmator spre a invata cristiania este stemcristiania. In pregatirea stemcristianiei vom exersa ghirlanda stermata. Din coborare oblica executam o departare a schiului din deal sau din vale insotota de o usoara flexie si revenire la pozitia de coborare oblica. Stemcistiania se poate executa fie cu schiul din deal fie cu cel din vale. Stemcristiania cu schiul din vale - Se pleaca n coborare oblica si concomitent cu ndoirea accentuata a genunchiului din vale se departeaza coada schiului respectiv. Se canteaza energic cu acest schiu lasand greutatea pe el si fara pauza se trece greutatea pe schiul din deal. Bustul se rasuceste intr-o miscare de pregatire a virajului. n continuare transferul de greutate este insotit de alaturarea schiului, care a efectuat deschiderea, si amandoua cozile sunt mpinse lateral n afara virajului. Aceasta miscare insotita de strecurarea nainte a schiului interior virajului. Stemcristiania cu schiul din deal - Se pleaca n coborare oblica cu schiurile paralele. Se departeaza coada schiului din deal. Imediat se executa o mpingere de pe schiul din vale si se transfera greutatea pe celalalt schiu care este asezat pe plat sau pe cantul interior. Bustul contribuie si el printr-o miscare de pregatire a virajului. Transferul de greutate este insotit de alaturarea schiului din vale continuata cu ducerea putin n fata a schiului n timpul mpingerii laterale a cozilor spre exterior. La inceput se mentine o faza de mai mare stemuire pentru nvatare. Vom exersa in continuare stemcrisitania si se va urmarii corectitudinea pozitiei si in acelasi timp se va incerca reducerea unghiului fomat de schiuri in faza de stemuire. Pentru cat mai bune rezultate aceste viraje trebuie studiate temeinic.

LECTIA NUMARUL 3 CRISTIANE

Daca am ajuns pana aici este timpul sa invatam mai mult. Acum incepem sa punem accentul pe tehnicile de executare a cristianelor, care dupa cate veti vedea sunt de mai multe feluri si sufera schimbari in executie in functie de terenul ales. Cristiania cu departare - Din coborare oblica cu schiurile apropiate se departeaza un schiu. n timpul acestei departari se lasa greutatea pe schiul din vale urmata imediat de mpingere energica si transfer de greutate, procesul propriu zis de ocolire se efectueaza n continuare ca la stemcristiania de pe schiul din vale. Bustul se rasuceste intr-o miscare de pregatire a virajului. n continuare transferul de greutate este insotit de alaturarea schiului, care a efectuat deschiderea, de celalalt si amandoua cozile sunt mpinse lateral n afara virajului. Aceasta miscare insotita de strecurarea nainte a schiului interior virajului. Cristiania cu rotatie Este o schimbare de directie un tip de viraj care n faza de declansare se realizeaza prin rotatie, se foloseste n general n zapada mare. Extensia este moderata si combinata cu o tendinta de avantare. Faza de conducere se face prin doua procedee care dau doua tipuri de cristianii. La primul tip miscarea de rotatie, dupa linia de panta se termina cu o miscare de contrarotatie a trunchiului si mpingerea genunchilor nainte si spre deal. La al doilea tip impulsul se blocheaza cand se ajunge la linia de panta. La cristiania cu rotatie se poate adauga, ca element de franare inaintea virajului, un contraderapaj care ajuta in faza de declansare a virajului. Nu trebuie sa se faca pauze dupa blocarea derapajului. Cristiania cu anticipare - Anticiparea este o rotatie lansata a corpului spre vale n momentul declansarii virajului, care inlesneste si antreneaza pivotarea schiurilor n ocolire pe aceeasi directie prin crearea unui moment initial de descarcare, urmat imediat de o ncarcare progresiva a schiurilor care asigura contactul lor permanent cu zapada si controlul curbei virajului. Din coborare oblica se deplaseaza lateral si nainte bastonul pentru a fi infipt. Bataia cu schiurile pe plat legata de extensia corpului nainte si spre vale vor produce o basculare anticipand virajul. Schiurile se ncarca progresiv pe munchile interioare virajului. Trunchiul este n usoara arcuire si bratul exterior este avansat n raport cu celalalt anticipand si el o rotatie spre vale si nainte. Se practica pe partii usoare fiind elegant dar dificil de realizat datorita faptului ca schiurile se afla aproape pe plat pe toata durata virajului. Simtul zapezii este acela care determina cantarea schiurilor si rotirea corpului numai cat este necesar pentru realizarea curbei dorite. Cristiania cu absorbtie pasiva - Se foloseste pe partii accidentate, cu hopuri. La trecerea peste hop picioarele au rol de arcuri amortizoare. Miscarea este contrara celei ce se face la cristiania cu departare. Se merge n pozitie relativ nalta cu schiurile egal ncarcate. Descarcarea si orientarea schiurilor se face n momentul ajungerii pe coama hopului. n acest moment genunchii sunt ndoiti fiind aruncati spre piept si catre hop. Bastonul interior virajului este nfipt lateral la nivelul legaturii din spate, efectuandu-se un sprijin puternic si prelungit n el. Urmeaza o intindere activa a picioarelor nsotita de mpingerea nainte si rotita (de pivotare), concomitent cu punerea schiurilor pe muchii pentru conducerea virajului. Balansul pe verticala este redus si limitat la nivelul trenului inferior n timp ce bustul se mentine flexat si orientat spre panta. Se adopta o pozitie de recul. Serpuirea - Este o nlantuire de cristianii aproape de linia pantei cu o cantare accentuata. Flexia si extensia sunt fara pauze si cu amplitudine mica. Extensia ncepe repede si se termina ncet, iar flexia invers. Cantarea se datoreaza miscarii nainte si spre deal a genunchilor. Bastonarea este ritmica. Controlul vitezei se face prin intensificarea cantarii si nu prin derapaje laterale. Trunchiul ramane orientat pe directia de naintare, jocul soldurilor avand o mare importanta. Cristianele sunt elemente foarte frumoase dar si complicate in acelasi timp. Pentru a avea rezultate bune exersarea este foarta importanta.

Succes ,

Marius Stoica marius@x-trem.ro http://marius.x-trem.ro

Ministerul Turismului Ordin nr. 491 din 10/05/2001-Monitorul Oficial nr. 736 din 11/19/2001

CAPITOLUL 4 Regulile de conduita a schiorilor si a altor persoane care utilizeaza partiile si traseele de schi pentru agrement

4.1. Schiorii amatori si de performanta, precum si utilizatorii de snowboard sunt obligati sa respecte urmatoarele reguli de conduita stabilite de Federatia Internationala de Schi:

a) sa schieze in asa fel incat sa nu puna in pericol viata altui schior sau sa ii cauzeze acestuia un prejudiciu; b) sa isi adapteze viteza si maniera proprie de a schia potrivit pregatirii tehnice, conditiei fizice, starii zapezii, gradului de dificultate al partiei, conditiilor atmosferice si densitatii traficului de pe partie; c) sa isi aleaga cu grija traiectoria pe care urmeaza sa coboare, in scopul protejarii schiorilor aflati in aval; d) sa depaseasca schiorul aflat in aval fie pe partea dreapta, fie pe partea stanga, cu conditia ca aceasta depasire sa fie suficient de larga pentru a evita o eventuala evolutie neasteptata a celui care urmeaza sa fie depasit; e) sa se asigure, printr-un examen atent al traficului din amonte si al celui din aval, ca atat el, cat si alti schiori sunt in afara oricarui pericol cu ocazia traversarii unei partii sau a reluarii parcursului dupa o oprire temporara pe aceasta; f) sa evite stationarea pe partie, mai ales pe portiunile inguste ale acesteia ori pe cele lipsite de vizibilitate. In cazul caderii, sa elibereze partia in cel mai scurt timp posibil; g) sa utilizeze numai marginea partiei, in cazul in care este obligat sa urce sau sa coboare pe jos; h) sa respecte indicatoarele de semnalizare si balizele de marcare instalate pe partiile si traseele de schi pentru agrement; i) sa anunte postul de prim ajutor, in cazul accidentarii unui schior, si sa acorde sprijin la transportarea acestuia; j) sa isi decline identitatea in fata organelor abilitate, in cazul in care a fost martorul unui accident sau a provocat el insusi accidentul.

4.2. Persoanele care utilizeaza partiile si traseele de schi pentru agrement in alt scop decat schiatul sunt obligate sa respecte urmatoarele reguli:

a) sa nu coboare pe partiile sau pe traseele de schi agrement utilizand sanii ori dispozitive improvizate; b) sa nu deterioreze indicatoarele de semnalizare, panourile si balizele de marcare; c) sa nu circule pe partiile ori traseele de schi pentru agrement cu automobile, tractoare sau cu orice alt tip de vehicul; d) sa nu efectueze lucrari care ar conduce la deteriorarea partiei sau a traseului de schi pentru agrement; e) sa nu depoziteze materiale de orice natura sau deseuri pe partiile si traseele de schi pentru agrement; f) sa nu utilizeze pentru pasunat partiile si traseele de schi pentru agrement omologate; g) sa nu lipeasca materiale publicitare pe suporturile sau pe placutele indicatoarelor de semnalizare.

Created by HASCU 2012 www.rancaonline.ro - All Rights Reserved