EDENTATIA PARTIALA Edentatia = pierderea integritatii morfologice si functionale a arcadelor dentare prin lipsa unuia sau mai multor

dinti. In arcada apare un loc liber = spatiu edentat sau bresa edentata Spatiile edentate: pot fi numite reduse sau intinse in functie de numarul dintilor absenti. Factorii incriminati in etiopatogenia edentatiei : 1. Caria dentara complicata cea mai frecventa boala cronica Extractia de urgenta : - dureri pulpitice - dureri in parodontita apicala acuta 2. Extractia terapeutica a dintilor nerecuperabili: - distructii coronare masive - implantare deficitara - dinti din focare de fractura si tumori - extractia dintilor in scop ortodontic 3. Avulsie traumatica : - copii, jocuri; - accidente sportive; - accidente rutiere; - agresiuni. 4.Suprasolicitari ocluzale prin terapie necorespunzatoare : iatrogenii Complicatiile locale, loco-regionale si generale : = tulburari ale functiilor A.D.M. ~ in functie de localizarea si intinderea spatiilor edentate. Tulburari fizionomice Tulburari fonetice in edentatiile frontale Tulburari masticatorii - edentatiile in zona laterala Migrari dentare Pierderea DVO - in edentatiile biterminale (PM,M) Abrazia dentara patologica Disfunctii ocluzale Disfunctii A.T.M. Forme clinice ale edentatiei partiale Numeroase clasificari in functie de: Localizarea bresei edentate: la maxilar si mandibula, pe o hemiarcada sau pe ambele, in zona frontala, laterala sau terminala. Numarul dintilor lipsa: Ed. Redusa = 1-3 dinti lipsa Ed. Intinsa = 4-5 dinti absenti Ed. Subtotala = mai sunt prezenti 1 pana la 3-4 dinti. Spatiile edentate pot fi marginite la:

ambele capete de dinti restanti = edentatii intercalate Numai la o extremitate = ed. Terminale Cand coexista ambele situatii = mixte.

CLASIFICAREA EDENTATIEI PARTIALE cele mai utilizate sunt : Clasificarea KENNEDY Clasificarea COSTA SEMIOLOGIE + STUDIU INDIVIDUAL clasificarea edentatiei partiale dupa Kennedy!!

PROTEZA PARIAL FIX (puntea dentara) Definitie = Este o proteza fixa care reface morfologia si functia arcadelor dentare in edentatii partiale intercalate reduse. = Tipurile de edentatie care beneficiaza de tratament prin punte se incadreaza in clasele III, IV Kennedy. Caracteristicile PPF Sunt lucrari protetice fixate pe dintii restanti prin cimentare cu ajutorul unor proteze unitare; Transmiterea fortelor masticatorii sa face dento-parodontal; Volumul pe care il ocupa este mic, nu depaseste pe cel al dintilor naturali; Respecta morfologia si pozitia dintilor naturali; Sunt constuctii rigide, nedeformabile, rezistente la rupere si abrazie. CAMPUL PROTETIC Reprezinta totalitatea elementelor anatomice cu care puntea vine in contact. 1. Dintii stalpi = cei care delimiteaza bresa edentata si vor fi pregatiti in vederea aplicarii elementelor de agregare; 2.Creasta alveolara edentata = rezulta in urma rezorbtiei procesului alveolar dupa pierderea dintilor. 3. Dintii omologi = cu importanta deosebita in edentatiile frontale, pentru incadrarea puntii in armonia dento-dentara si dento-faciala; 4. Dintii antagonisti = cei situati la nivelul maxilarului opus bresei edentate. Gradul de atrofie al crestei este in functie de cauza pierderii dintilor, mai accentuat in parodontopatie >> fata de carie si complicatii. Componentele PPF

1. Elementele de agregare (retentori) = ele realizeaza fixarea prin cimentare a puntii pe dintii stalpi; 2. Corpul de punte (intermediarii)= care inlocuiesc dintii absenti de pe arcada. 1. Elementele de agregare Alegerea unei anumite PFU ca elemente de agregare se face in functie de : Topografia dintelui stalp valoarea protetica a dintelui stalp cerintele fizionomice conditii tehnice materiale. 1. Elementele de agregare 1. Coroanele de invelis metalice Cele mai simple si mai vechi elemente de agregare; sunt utilizate pe dinti din zona laterala la pacienti la care nu primeaza criteriul estetic. 2. Inlay-urile indicate in punti de intindere mica (1 dinte lipsa) din zona laterala pe dintele stalp mezial din motive estetice. 3. Onlay-urile Sunt frecvent utilizate in puntile stabilizatoare, sine de imobilizare. 4. Coroanele mixte Au valoarea retentiva a coroanelor de invelis metalice; au avantajul aspectului estetic; Pot fi utilizate pe toti dintii (frontali, laterali) toate tipurile de coroane mixte pot fi utilizate ca elemente de agregare (metaloceramica si metalo-compozit) 5. Coroane fizionomice Coroana fizionomica acrilica: numai in punti provizorii! Coroana fizionomica ceramica: majoritatea sistemelor integral ceramice se folosesc ca element de agregare in ed reduse (InCeram, Empress), unele sisteme pot fi utilizate numai in zona frontala (sistemul InCeram Alumina sau Spinell, Vita), altele pot fi aplicate si in zona laterala (sistemele pe baza de ZrO2), ajungand azi pana la punti totale ceramice (oxid de Zr in sistemele CAD CAM). 2. Corpul de punte In functie de raportul cu creasta edentata se clasifica in: Cu contact in sa Contact in semisa cu contact punctiform Tangential liniar 1.Corpul de punte in sa o Vine in contact cu muchia crestei edentate pe ambii versanti (V si O), fata mucozala fiind concava

o Fizionomic o NU este igienic retentioneaza alimente, foarter dificil de igienizat de catre pacient o Este folosit DOAR in zona frontala maxilara din motive: fizionomic si fonetic!! 2. Corpul de punte in semisa o Vine in contact cu muchia crestei edentate doat pe versantul V o fata mucozala nu mai este concava deci este mai usor de igienizat >> cel in sa! o Este fizionomic o Indicat tot in zona frontala maxilara 3. Corpul de punte cu contact tangential liniar o Contactul se face pe versantul Vestibular al crestei, doar sub forma unei linii ce corespunde cu coletul dintilor lipsa o Fata mucozala este neteda/ convexa deci mai usor de igienizat o Este si fizionomic datorita inaltimii fetei V a intermediarilor ~ cu a dintilor naturali o Indicat in zona laterala maxilara. 4. Corpul de punte punctiform o Contactul se face pe muchia crestei intr-un singur punct; o Fata mucozala este accentuat convexa deci foarte usor de igienizat o Se indica in zona laterala mandibulara, cand spatiul intre planul de ocluzie si creasta este insuficient pentru a realiza un raport suspendat. 5. Corpul de punte suspendat Este cel mai igienic; exista un spatiu intre corpul de punte si creasta de 2-5 mm; Indicat in edentatiile laterale mandibulare cand distanta plan de ocluzie-creasta este > 78mm. Clasificarea PPF ~ criteriul fizionomic: Nefizionomice Fizionomice Partial fizionomice ~ in functie de raportul corpului de punte cu creasta edentata: in sa sau semisa cu contact punctiform Tangential ~ dupa intinderea puntii: suspendat. Reduse Intinse totale. ~ dupa modul de atasare al puntii la dintii stalpi de agregare atasate permanent Mobilizabile demontabile. ~ dupa procedeul de realizare tehnica: prin turnare dintr-o bucata din mai multe elemente componente realizate separat, asamblate prin sudura.

Corpurile de punte indicate ~ functie de topografia edentatiei 1. la maxilar in zona frontala o Primordiale sunt functiile fizionomica si fonatie; o Raportul cu creasta alveolara va fi in sa sau semisa; o Sunt utilizate corpuri de punte fizionomice; 2. la maxilar in zona laterala o corp de punte total metalic; o corp de punte mixt (cu casete si fatete din acrilat sau compozit sau cp metaloceramic) o Raport cu creasta = tangenial/ semia/ punctiform. 3. La mandibula in zona frontala o Se vor respecta: fizionomia si raportul cu creasta alveolara. o Contact: o Punctiform o semisa o tangential 4. La mandibula in zona laterala o corp de punte total metalic sau o corp de punte mixt (cu casete si fatete compozit, cp metalo-ceramic) o Raport cu creasta: suspendat sau punctiform!! ~ functie de spatiul disponibil

Principii in realizarea PPF 1. Functional 2. Biomecanic 3. Profilactic Principiul functional = refacerea functiilor: Fizionomice, Fonatie, Masticatie, Autointretinere Principiul biomecanic Rezistenta mecanic Stabilitatea si echilibrul PPF Insertia Principiul profilactic Protectia pulpei dentare, a parodontiului marginal/ mucoasa crestelor. 1. Principiul functional Fizionomia: Materiale estetice Forma, dimensiunea, pozitia dF (FV) (nghesuiri, malpoziie) Culoarea Fonaia: Curbura Vestibulara

Modelare Fetelor Orale Poziia in sens V-O si latimea corpului de punte Principiul biomecanic

2.

Rezistena mecanic D. stalpi Elem agreg Corp punte - morfologie cor - material - material - dimensiune cor - tipul - realizare - parodoniul ma - nr, orientare rd. Stabilitatea i echilibrul PPF: Friciunea: depinde de tipul elem agregare alese, corectitudinea preparatiei si realizarea lor tehnica Poziia cp-ea: punti echilibrate/neechilibrate, dinti stlpi planuri diferite Inseria: paralelism d stalp, exceptie: puntile demontabile / mobilizabile 3. Principiul profilactic

Protecia pulpei lefuire Preparatia marginala la elementele de agregare: supra / sub gingival protecia papilei (modelarea cp) clinico-tehnice

Etape

Examinare Modele de studiu: rol diagnostic si analiza la paralelograf + un rol medico-legal Diagnostic Plan de tratatment Tratamente pre- si pro-protetice Pregtirea preprotetic Tratamentele odontale ale cariilor simple i complicate (pulpite, gangrene); Tratamentele parodontale; Extracia dinilor nerecuperabili: dini fracturai, mobili, d inclui n procese patologice, d migrai irecuperabili; Trat chirurgicale: rezectie apicala, remodelari chirugicale ale osului, ale mucoasei (creste balante), gingivoplastii, alungire coronara, implante Reechilibrare ocluzala Tratamente ortodontice

Pregatirea suportului dento-parodontal Amprenta campului protetic Realizarea modelelor de lucru Montarea n simulator

Realizarea machetei componentei metalice a PPF Transformarea machetei in schelet metalic prin .. Prelucrarea mecanica Proba n cavitatea orala Realizarea componentei fizionomice prin etape tehnice specifice: Metalo-compozit: Metalo-ceramica:

Cimentarea convtionala sau adeziva

Puntea metalo-ceramic Conditii impuse elementelor de agregare Grosime cat mai constanta a ceramicii, asigura: rezultat estetic optim mascarea opaque-ului evita supraconturarea Cerinte pentru scheletul metalic: Prin tehnica cut-back (Shillingburg) sau full wax up se obtine o macheta cu grosime optima Alegerea unui aliaj compatibil cu masa ceramica de placare Foarte importanta pentru transmiterea fortelor si rezistenta PPF finale este forma pe sectiune a scheletului metalic Zona de trecere intre metal-ceramica Sa Nu existe unghiuri ascutite, margini Cerinte pentru corpul de punte: Modelarea scheletului metalic (sau a substructurii ceramice la sistemele integral ceramice) sa asigure un suport adecvat masei ceramice de placare Unghiuri rotunjite Cerinte pentru corpul de punte : Plasarea jonctiunii cp - elemente agregare Design corp de punte Colereta F. Linguala = asigura distribuitia stressului in timpul racirii metalului si rezistenta = suport pentru ceramica de pe cusp Palatinal Penetrarea luminii Metalul si opaque-ul reflecta lumina, nu transmit!! Aspect dup prelucrare mec Verificarea spaiului pt ceramic Proba in cavitatea orala Rezistenta corp de punte depinde de:

Raportul inaltime / latime Aliaj Modelarea c.p. Preparatiile d.stalp

Puntea integral ceramica