Liceul Sportiv Clinceni, Prof.

Marina-Gabriela Hoarc

PROIECT DIDACTIC
PROFESOR: Marina Hoarca OBIECTUL: Literatura romana CLASA: a VI-a UNITATEA DE INVATAMANT: Liceul Sportiv cu cls. I-XII, Clinceni SUBIECTUL LECTIEI: D-l Goe..., de I. L.Caragiale TIPUL LECTIEI: de receptare a unei opere epice DATA: 17.10.2010 DURATA LECTIEI: 50 minute SCOPUL: dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris si de exprimare orala si scrisa OBIECTIVE OPERATIONALE: la sfarsitul orei elevii vor fi capabili: 1. sa precizeze locul si timpul in care se petrec intamplarile din opera D-l Goe... 2. sa indice personajele operei; 3. sa identifice mijloacele de expunere utilizate de autor; 4. sa surprinda cateva trasaturi ale personajului principal RESURSE: textul D-l Goe... de I. L. Caragiale, capacitatile receptive ale elevilor, timp 50 minute CONDITII PREALABILE: clasa de nivel mediu

Liceul Sportiv Clinceni, Prof. Marina-Gabriela Hoarc STRATEGIA DIDACTICA: a) Metode si procedee: lectura expresiva, lucrul cu manualul, conversatia euristica; b) Forme de activitate: activitate frontala alternativ cu activitatea pe grupe. c) Mijloace de invatamant: Limba romana, manual pentru clasa a VI-a, Anca Serban, Sergiu Serban , Ed. A II-a Bucuresti, Editura All educational, 2002, prezentare power point pe calculator. d) Material bibliografic: I.L.Caragiale, Momente si schite

Liceul Sportiv Clinceni, Prof. Marina-Gabriela Hoarc MOMENTELE LECTIEI OB. ACTIVITATEA PROFESORULUI OP. STRATEGII DIDACTICE
FORME DE ORGANIZARE RESURSE PROCEDURALE RESURSE MATERIALE

ACTIVITATEA ELEVILOR

OBS.

1. Moment organizatoric 2. Captarea atentiei pentru activitatea ce urmeaza

Pregatirea materialelor necesare lectiei

Frontala

Conversatia Conversatia euristica

Manuale, caiete, pc Prezentarea power point Asculta datele despre autor si opera acestuia

Spune elevilor ca multi dintre scriitorii romani Frontala au evocat universal copilariei, printre acestia fiind Ion Creanga, Ionel Teodoreanu, Ion Luca Caragiale. Dintre scrierile reprezentative ale lui Caragiale se numara: *teatru: O scrisoare pierduta, O noapte furtunoasa; *nuvele: O faclie de Pasti, Doua loturi; *povestiri: La hanul lui Manjoala, Calul dracului; *schite: Vizita, Bacalaureat, Lantul slabiciunilor.

Noteaza in caiete operele reprezentative ale autorului.

3. Anuntarea subiectului lectiei si a obiectivelor propuse

Anunta tema si obiectivele pentru lectia de zi Noteaza pe tabla titlul

Frontala

Noteaza titlul lectiei Asculta obiectivele propuse

Liceul Sportiv Clinceni, Prof. Marina-Gabriela Hoarc 4.Dirijarea invatarii O1 O2 O3 Solicita elevii sa indice locul si timpul actiunii, Frontala personajele operei, modurile de expunere folosite de autor. Antreneaza elevii intr-o lectura selectiva, pasaje din care reies ispravile lui Goe. Discuta cu elevii pe marginea acestor pasaje. Frontala 04 Propune ca joc de rol aducerea unor argumente pentru vinovatia sau nevinovatia personajului principal. Solicita elevii sa argumenteze vinovatia sau Pe grupe nevinovatia lui Goe. Conversatia Exercitiul Conversatia Explicatia Citesc textul in gand si gasesc datele referitoare la locul si timpul desfasurarii actiunii, personaje si moduri de expunere folosite. Citesc fragmentele de lectura selectate, raspund intrebarilor, se completeaza reciproc. Rezolva pe grupe Elevii sunt impartiti in exercitiul (tema) doua tabere: propus(a). tabara
acuzarii tabara apararii. si

Conversatia

Prezentarea power point

Cele doua grupe de elevi isi prezinta argumentele gasite. 5.Evaluare formativa O4 Propune ca activitate independenta rezolvarea Individuala urmatoarei teme: Folosind cunostintele dobandite pana acum, schitati cateva trasaturi de caracter ale personajului principal. Cere elevilor sa isi prezinte produsul. Exercitiul Rezolva propus. exercitiul

Isi prezinta produsul.

Liceul Sportiv Clinceni, Prof. Marina-Gabriela Hoarc Propune ca activitate independenta, acasa, tema: Alcatuiti o compunere inspirata din scrierea lui Caragiale, in care sa relatati ispravi ale unui Goe din zilele noastre. Isi noteaza in caiete tema pentru acasa.

6.Asigurarea retentiei si transferului

Liceul Sportiv Clinceni, Prof. Marina-Gabriela Hoarc

ARGUMENTE PENTRU:
GOE-VINOVAT: 1. Pe peron, este narabdator si comanda venirea trenului. Este un copil rasfatat, obisnuit ca totul sa se faca dupa dorinta lui. Are un ton de comanda nepotrivit varstei. 2. Intrerupe discutia celor doua doamne si le face proaste. Intreruperea discutiei unor persoane invarsta reprezinta o impolitete. Jignirea celor doua arata lipsa de respect fata de ele, proasta crestere. 3. Raspunde urat unui calator ce ii da un sfat binevoitor. Este un copil incapatanat care nu numai ca nu urmeaza un sfat bun, dar are si o comportare urata: jigneste, se stramba. Este obisnuit sa jigneasca nu numai pe cei din familie, ci si pe oricine care il deranjeaza sau nu ii e pe plac. Faptul ca se stramba dovedeste imaturitatea lui. Este obraznic si imatur. Nu accepta sfaturi si face numai ceea ce vrea. 4. Zbiara, urla, da din picioare, porunceste oprirea trenului atunci cand ii zboara palaria. Nu stie sa isi pastreze calmul in situatii de criza, nu isi poate stapani emotiile si sentimentele. Nu ii pasa de circul pe care il face, nu ii pasa ca e ridicol si se face de ras prin comportamentul lui urat. Urletele , tipetele, constituie modul sau firesc de a se manifesta. 5. Se blocheaza in toaleta trenului. Se face vinovat de plecarea la toaleta fara a anunta pe cineva din familie. 6. Trage semnalul de alarma al trenului. Nu a ascultat sfatul bunicii sale, acela de a sta linistit pentru a nu strica ceva. Este un copil rau si neascultator, care face numai ceea ce vrea si ceea ce nu are voie. Se urca pe un geamantan, netinand cont de faptul ca nu este al lui: este needucat si obraznic.

Liceul Sportiv Clinceni, Prof. Marina-Gabriela Hoarc ARGUMENTE PENTRU: GOE-NEVINOVAT 1. Pe peron, este narabdator si comanda venirea trenului. Este nerabdator ca oricare alt copil si doreste sosirea trenului cat mai repede. Nu intelege de ce intarzie trenul, vrea o explicatie si isi exprima o dorinta: eu vreau sa vie! 2. Intrerupe discutia celor doua doamne si le face proaste. A intrerupt disctia celor doua doamne deoarece a crezut ca face un bine: le invata prununtarea corecta a cuvantului marinar. Le-a facut proaste, insa ele nu s-au suparat , nu s-au simtit jignite. 3. Raspunde urat unui calator ce ii da un sfat binevoitor. A fost intrigat de faptul ca un strain nu il lasa sa stea pe geam, desi familia lui nu are nimic de obiectat la asta, si atunci bineinteles ca a reactionat cam dur: ce treaba ai tu, uratule?, s-a strambat. Faptul ca se stramba ne arata ca e un copil, un copil care nu poate fi acuzat pentru faptele sale, fiind totusi prea mic. 4. Zbiara, urla, da din picioare, porunceste oprirea trenului atunci cand ii zboara palaria. Este speriat de faptul ca a ramas fara palarie si nu stie cum sa o recapete decat tipand, poruncind sa se opreasca trenul, A reactionat firesc sub influenta sperieturii. Sunt manifestari normale ale supararii, ale disperarii, ale neputintei de a face altceva pentru a-si recupera palaria. 5. Se blocheaza in toaleta trenului. Nu este vinovat de blocarea sa in toaleta. Se poate intampla oricui si in oricare incapere. 6. Trage semnalul de alarma al trenului. Curiozitatea specifica varstei il determina sa traga semnalul de alrma. Nu i s-au dat explicatii in legatura cu semnalul de alarma si atunci a trebuit sa descopere singur. Omul din greseli invata. S-a urcat pe un geamantan starin dar Scopul scuza mijloacele spune un proverb romanesc.