Analiza si operationalizarea conceptelor conceptele sociologice Acestea reprezinta 2 operatii de mare complexitate aflata intr-o stransa legatura si intervin

in procesul de pregatire a cercetarilor sociale empirice si nu numai. Inainte de a discuta despre continutul acestora vom preciza rolul lor in cercetarea sociala . In expunerile anterioare s-a precizat ca avem de-a face cu concepte care nu reprezinta altceva decat cuvinte cu inteles bine precizat prin care omul cunoaste si isi explica mediul in care traieste, dar si propria persoana sau isi formuleaza si isi comunica prin expresii lingvistice specifice, gandurile, etc. Se poate vorbi de concept numai daca se poate preciza extensiunea, multimea obiectelor vizate, si daca i se poate asocia un continut informational, note sau insusiri ce apartin obiectului la care se face referire, sau mai scurt, intensiunea. Prin expresii lingvistice nu intelegem altceva decat un semn, ceva purtator de semnificatie. Daca facem referire la cercetarea sociala, conceptele reflecta caracteristici ale fenomenelor, proceselor, relatiilor si activitatilor care se desfasoara in societate, dar si o serie de elemente de natura ideala. In concluzie el par a fi suma tuturor rezultatelor intregului efort de cunoastere a lumii sociale, ducand la intelegerea si explicarea acesteia prin elaborarea de teorii. Teoriile nu reprezinta simple concepte sau ansambluri mai mult sau mai putin complexe de concepte , dar nici nu pot fi elaborate in lipsa unor sisteme conceptuale bine articulate si cu mare putere de acoperire a intregului spectru al socialului. O problema care este des intalnita este aceea ca nu se dispune de concepte care sa satisfaca in totalitate cerintele limbajului stiintific, unele avand un inteles nu foarte bine precizat sau pur si simpu nu este identic pentru toti agentii cunoscatori si nici pentru cercetatorii implicati, avand atribuite intelesuri diferite unuia si aceluias termen. O alta situatie ar fi ca in lipsa unor determinari cat mai exactem acelasi cercetator utilizeaza un termen cu intelesuri diferite de la un context la altul, sau asa cum multe zone ale socialului raman fara corespondent in plan conceptual. In aceste situatii cercetatorul poate alege sa faca apel la concepte existente, dar neadecvate, sau sa preia intelesuri din limbajul comun. Ambele situatii pot avea consecinte nefavorabile asupra cercetarii efectuate. De aici desprindem importanta analizei conceptuale . Analiza conceptelor este situatia in zona pregatitoare a oricarei cercetari, fiind indispensabila. Devine cu atata mai necesara atunci cand avem de-a face cu domenii mai putin cunoscute. Introducerea semnificatiei conceptelor se realizeaza pe calea definitiilor, acestea trebuind sa indeplineasca cateva reguli: extensia definitului sa fie identica cu a definitorului, sa nu fie circulara, sa nu fie negativa daca poate fi afirmativa si sa fie clara. In functie de subiectul la care se refera distingem definitii nominale si reale. Cele nominale[indica semnificatia cuvintelor] constau in explicitarea seminificatiei unui termen prin apelul la termeni cunoscuti a caror semnificatie este in general acceptata. Are ca scop fie introducerea, fie explicarea, fie precizarea seminificatiilor terminilor. Cele reale [obiecte, clase de obiecte] se raporteaza la obiecte. A determina obiectul inseamna a constitui notele notiunii obiectului. In elaborarea definitiilor pot interveni anumite conventii, mai ales cand este vorba de introducerea unui expresii lingvistice noi, cazul def nominale, sau a unor nume pt obiecte, relatii, activitati, cazul celor reale. In ceea ce priveste forma de realizare se poate face apel la o gama variata: prin gen proxim si diferenta specifica, genetica[originea subiectului definitiei si procesul prin care a luat nastere]; constructive[arata cum e poate construi un obiect si din ce]; operationale[indica operatiile sau experimentele necesare identificarii obiectului]; enumerative; ostensive[specifica anumite elemente ce apartin definitului]l de precizare [arata ce sens se retine din totalitatea sensului]; abreviere[introducerea unei expresii prescurtate]; prin sinonimie.