Anda di halaman 1dari 26

1.

INTRODUCERE
Cultura nucului Nucul, una din cele mai vechi specii pomicole, are o important economic i social deosebit, datorit valorii alimentare a fructelor sale, calitii superioare a lemnului, valorificarea tuturor organelor pomului (frunze, scoar, coji, lstari, fruct) ca izvor de materie prim pentru industria chimic, farmaceutic, alimentar, i ca specie decorativ. Nucile sunt considerate a fi un aliment complet i concentrat datorit coninutului de substane grase (52-77%), substane proteice (12-25%), hidrai de carbon (5-24%), substane minerale (1,3-2,5%), provitamin A, vitamine din complexul B [B1, B2, Biotin, Colin], vitaminele C, E, F, P, Cupru i Zinc. Valuarea energetic a miezului de nuc este de 560-875 kcal/100g. Miezul de nuc este un aliment concentrat cu o compoziie complex de substane proteice, substane grase, glucide, celuloz, potasiu, Mg, Ca, Fe, P, Zn, Cl. Fiind utilizat pentru produsele de cofetrie n industria dulciurilor, a uleiurilor fine, spunurilor i n industria farmaceutic. Nucile verzi sunt bogate n vitamica C i se utilizeaz pt. prepararea lichiorurilor i dulceurilor. Lstari i scoar se utilizeaz pentru extragerea taninului, a unor colorani, iar lemnul este deosebit de apreciat n industra de mobil.[1] Nucul este originar din Asia Centrala si din unele zone ale Peninsulei Balcanice, majoritatea botanistilor apreciaza ca acesta si-ar avea originea in Persia (Iran). Nucul spontan se gaseste in estul si sud-estul Asiei, precum si in regiuni intinse din masivul Himalaya, trecand apoi in China. In cultura este cunoscut din timpuri vechi, la inceput in China, unde a fost adus in timpul dinastiei Han, din Tibet, cu mult timp inaintea erei noastre, apoi in Japonia si India. Pliniu cel Batran, in lucrarile sale, arata ca nucul ar fi fost introdus in Europa din Iran (Persia) de catre greci, prin anii 750-500 i.e.n. si de aici a trecut in Italia, de unde romanii l-au raspandit in Franta, Germania, Elvetia etc. In partea europeana a Rusiei, cultura acestei specii este cunoscuta de la inceputul secolului XIX, mai intai in Crimeea, adus de Turcia si Grecia, apoi in regiunea sud-vestica a Ucrainei (Odessa, Kamenet Podolsk) adus din Romania, de unde si denumirea de Voloskii oreh (nuc de Valahia), ce i s-a dat. Prin luarea in cultura, nucul s-a extins mult in afara arealului sau natural, gasindu-se, in prezent, aproape in toate tarile de climat temperat. Limita nordica de extindere a culturii lui pe glob este impusa de izoterma anuala de +5C. In Romania pana la inceputul secolului XX, nucul, forma paduri si plantatii intinse in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi si Suceava. Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masiva a numarului de pomi, cat si a productiei de nuci. Goana dupa lemnul de Nuc, darsi desele sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nechibzuita a acestui pom. Astfel ca numarul pomilor scadeau de la an la an si odata cu ei si productia, spre exemplu: in 1938 in Romania existau 4,3 milioane de nuci cu o productie medie evaluata la 199.000 tone de nuci, in anul 1975 existau cca. 3 milioane de nuci, cu o productie medie de 290.00 tone. In anul 2002 Romania producea cca. 33-34 tone de nuci. In Romania nucul se cultiva in toate zonele, de

la mare pana in zona dealurilor inalte, Romania fiind o zona preferata de Nuc datorita caracteristicilor pedo-climatice favorabile acestuia.[1]

2. DESCRIEREA RESURSELOR MATERIALE

Figura 1. Harta Mgireti [5] Livada cu denumirea de S.C. CHIP&DALE S.R.L. este situat ncomuna Mgireti, sat Mgireti din judeul Bacu. Costul ridicat al investiiei n pomicultura, impune amplasarea livezii de pomi in zonele unde specia sau soiul vor intalni maximul de conditii naturale pentru crestere si rodire: - se vor alege terenurile cu soluri fertile, de preferat cu textura mijlocie, lutoasa, luto-nisipoasa si chiar nisipoasa, permeabile, mijlocii pana la profunde, cu pH cuprins intre 4,7 si 9,3; - din punct de vedere al pantei sunt foarte bune terenurile cu panta usoara 3-6%, ce permit o buna intretinere a solului cat si un transport usor al fructelor; - livezile de pomi pot fi amplasate in conditii bune si pe terenul cu panta de 6-12%, cu orientarea randurilor pe directia curbelor de nivel si chiar pante pana la 18-20%, cu conditia ca acestea sa fie uniforme; - conditia prioritara la infiintarea unei livezi o constituie sursa de apa necesara la stropiri si la udatul pomilor, mai ales in zonele cu precipitatii reduse in timpul anului; - se va cauta ca zona respectiva sa fie ferita pe cat posibil de brumele tarzii de primavara si ingheturile timpuri de iarna; - trebuie de avut in vedere, ca in pomicultura greselile mari se manifesta dupa 4-5 ani de la plantare, atunci cand pentru remedieri este prea tarziu; - sunt excluse de la plantare terenurile excesiv de umede si fara drenaj, ca si cele cu nivel freatic sub 1,5 m. [11] Resursele necesare initierii acestei afaceri sunt de ordin material , financiar si uman. Din punct de vedere al resurselor umane, vor exista 2 persoane cu rol de administratoti ai livezii de 2

nuci in lipsa mea. In faza incipienta a afaceri voi angaja aproximativ 30 de zileri care se vor ocupa de pregatirea terenului si plantatul copacilor si vor participa de asemenea la culegerea recoltei. Trebuie mentionat faptul ca voi apela si la un specialist care sa supravegheze organizarea livezii pana in momentul in care toti pomii vor fi plantati. [8] Resursele materiale presupun pentru inceput un numar de 147 de nuci altoiti si ustensilele necesare platarii acestora. Ulterior mi propun sa costruiesc un depozit si sa achizitionez utilaje necesare procesului de decojire a nucilor precum si utilaje destinate ambalarii si etichetarii miezului de nuca. Avand in vedere faptul ca terenul cu suprafata de 10.000 m exista deja in proprietatea mea, ca urmare a unei mosteniri, suma de bani necesara initierii afacerii va fi considerabil mai mica. Astfel, primul an al afacerii necesita investitii in valoare de aproximativ 40.000 euro, suma care acopera costurile cu angajarea specialistului in domeniu, a zilerilor, pregatirea terenului, achizitionarea, plantarea si intretinerea copacilor. Tot in aceasta suma am inclus si costurile culegerii primei recolte precum si ridicarea unui depozit necesar pentru pastrarea recoltelor.[8] In al doilea an, in functie de prima productie de nuci obtinuta, mi propun sa achizitionez utilajele pentru decojire si ambalare mentionate mai sus. Pentru a reusi acest lucru voi apela la fonduri nerambursabile.[11] Deoarece agricultura ecologica are o contributie majora la dezvoltarea durabila, prin sporirea biodiversitatii, protectia mediului si cresterea fertilitatii solului, producatorii din acest sector sunt sprijiniti prin programele de agro-mediu ale Comisiei Europene. Deasemenea, se acorda sprijin comunitar, in vederea promovarii produselor ecologice, prin programe de cofinantare, cu o finantare de 50% din partea Comisiei Europene, 20% din partea organizaiilor profesionale si 30% de la bugetul de stat, conform procedurii din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1071/2005.[11] Proprietarul unui hectar de livada poate primi intre 100 si 300 de euro pe an. Autoritatile de la Bucuresti au obtinut, in negocierile privind capitolul Agricultura, acordarea de plati directe pentru 1.645 de hectare cultivate cu nuci. Pentru fiecare hectar de livada, un proprietar poate primi citeva sute de euro, indiferent de productia pe care o realizeaza. Subventia europeana se adreseaza atit celor care au deja plantatii pe rod, cit si celor care urmeaza sa infiinteze asemenea livezi. In ultimii zece ani, suprafetele plantate cu nuci au scazut de la 3.000 de hectare la 2.000 de hectare in prezent, majoritatea pomilor fiind taiati pentru lemn de foc sau pentru a fi exportati ca busteni pentru mobila. [8] Dat fiind specificul afacerii mele, cultura de produse ecologice-nuci, pentru a obtine fonduri pot apela pana in anul 2006 si la programul SAPARD (Special Accesssion Programme for Agriculture and Rural Development). Acesta a fost creat pentru a sprijini eforturile de aderare la Uniunea European a tarilor candidate din Europa Centrala si de Est si pentru a pregati participarea acestora la Politica Agricola Comunitara. [10] Prin Program SAPARD s-au putut realiza investitii in cladiri sau echipamente cu destinatie agricola, moderniza sau retehnologiza unitati deja existente. S-au acordat fonduri si pentru utilaje si echipamente noi, soft - uri pentru computer, pentru achizitii de mijloace de transport agricole noi, achizitionarea animalelor , infiintarea si modernizarea plantatilor. 3

Locul acestui program SAPARD a fost luat, dupa aderarea Romaniei la UE, de catre Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si Fondul European pentru Pescuit (FEP). Pentru a dispune de aceste fonduri vor fi disponibile aceleasi facilitati de creditare care au fost folosite pentru proiectele SAPARD.[9] Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) reprezinta o oportunitate de finantare pentru spatiul rural romanesc, in valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, incepand cu 2007 si pana in 2013. Similar cu Programul SAPARD, si FEADR se va baza pe principiul cofinantarii proiectelor de investitii private.[10] Astfel, incepand din anul 2007, producatorii din agricultura ecologica, beneficiaza de prime compensatorii pe unitatea de suprafata si pe culturi prin Planul National de Dezvoltare Rurala - Axa 2 - submasura agro-mediu, din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) nerambursabil, in conformitate cu Regulamentul Comisiei (CE) nr.1698/2005. [9] Toate acestea ne permit ca in al doilea an de producite sa contractam un astfel de fond care sa ne acopere 50 % din costurile utilajelor care se ridica la aproximativ 100.000 euro. Sistemul de finantare este acelasi ca la programele SAPARD 50% cofinantare din totalul necesar investitiei dorite de beneficiar. In aceste conditii trebuie sa asiguram restul de 50 de procente din valoarea totala. Vom face acest lucru folosind drept garantie terenul pe care il detinem si a carui valoare estimam ca va ajuge la momentul respectiv la 100.000 euro. [9]

3. DESCRIEREA SOIULUI DE NUC Nuc Fernor


CARACTERISTICI GENERALE Origine Frana Soi Obinut prin ncruciarea varietatilor de nuc Franquette si Lara produsa in anul 1978 Rodire Incepand cu anul 3-4 de vegetatie Inlime intre 4-6 metri Sensibil redusa la Bacterioza si Antracnoza Recomandare Cultivarea in zone mai calduroase Imbunatatit genetic FRUCT Miez Mare de culoare galben deschis Forma Usor alungita, destul de globuroasa Coaja Neteda si fina Gust Excelent Perioada de recoltare sfarsit de septembrie inceputul lui octombrie Se curata usor de coaja, miezul ramanand intreg Greutate medie 16-18 g TRUNCHI

Fructificare Laterala Vigoare Medie Inmugurire - Tarzie Fructificare Rapida Port Semi-erect Inflorire Intre 1-15 Mai Productivitate - Foarte ridicata FRUNZE Frunze mari cu 5-6 foliole Dimensiune 14-18 cm Continut ridicat in ulei eteric RADCIN TIP Pivot Se dezvolta repede si viguroasa AVANTAJELE SOIULUI Productie insemnata cantitativ: 4000 - 5000 kg la hectar Miez de culoare deschisa, cu gust placut, ce se extrage usor Miez cu continut mare de acizi grasi polinesaturati omega 3 si omega 6 Vigoarea soiului este medie si port semi-erect. Necesita taieri regulate pentru innoirea ramurilor fructifere si pentru obtinerea de nuci de calitate. Fructele se preteaza pentru curatire mecanica. Necesita soluri fertile.[12]

4. TEHNOLOGIA NUCULUI DE LIVAD


In cultura nucului se practica trei sisteme de cultura: sistemul clasic sau extensiv, sistemul intensiv si sistemul superintensiv, fiecare sistem avand particularitatile sale diferite intre ele. 1.Sistemul clasic sau extensiv; 2.Sistemul intensiv; 3.Sistemul superintensiv. 1. Sistemul clasic sau extensive Acest sistem presupune o densitate de 60-80 pomi/ha, plantarea executandu-se la distante mari de 8m X 10m, 10m X 10m, 10m X 12m, sau chiar 12m X 12m. Intr-o schema de plantare la aceste distante, pomii vor intra deplin pe rod in anii 10-12 de la plantare. In primii 8-10 ani se recomanda cultura intercalata a unor plante agroalimentare, furajere, arbusti fructiferi (coacaz, zmeur) si capsun. Culturile intercalate pot influenta pozitiv cresterea si fructificarea nucului prin ingrasamintele suplimentare care se dau conform tehnologiei, cat si prin reducerea excesului de umiditate din sol, in anumite perioade ale anului. 5

2. Sistemul intensive Sistemul intensiv de cultura presupune o densitate de 90-114 pomi/hectar, cu distante de plantare de: 8m X 8m, 8m X 7m, 7m X 7m, 8m X 5m, distante care permit, de asemenea, practicarea culturilor intercalate numai in primii 6-7 ani, deoarece, incepand cu anul 8 de la plantare, se obtin primele recolte economice de nuci in coaja. 3. Sistemul superintensiv In acest sistem de cultura densitatea pomilor este mare, iar numarul pomilor la ha variaza de la 150 la 200 pomi. Recolte economice se obtin in anul 4-6 de la plantarea puietilor de nuc. Distantele de plantare in acest sistem sunt urmatoarele: 7m X 3,5m, 8m X 4m, 9m X 4,5m. Cultura moderna a nucului este orientata spre sistemul superintensiv, in ferme cu plantatii de 50-60 ha, in care se obtin castiguri substantiale.[13] 4.1. Pregtirea terenului si dimensionarea livezii Dupa ce am ales terenul, acesta va fi supus unor lucrari complexe de pregatire, care sa asigure conditii bune de prindere a pomilor la plantare si o crestere uniforma in primii ani dupa plantare.Desfundarea terenului constituie lucrarea principala, care se poate face la o adancime de 50-60 cm. Daca terenul este greu, inainte de desfundat se va face o scarificare a terenului la 70-80 cm, urmata de desfundat sau de o aratura adanca. Aceasta lucrare se executa de obicei in lunile august; septembrie, cu doua luni inainte de plantatul pomilor. Daca terenul este saracacios si daca este posibil, se va administra gunoi de grajd inainte de desfundat pana la 150-200 t /ha. Va urma apoi, maruntirea solului prin discuire, nivelarea terenului apoi maruntirea si tasarea solului cu combinatorul. In cazul livezilor de agrement unde, datorita suprafetei reduse de teren nu se poate executa desfundatul, este de preferat sa se mareasca de peste 2,5 ori dimensiunile gropii de plantat, fiind folosit la plantare pamant de imprumut sau de padure. Ca dimensionare, exploatatia pomicola devine rentabila incepand de la 1 ha si pana la 20-30 ha. In cadrul acestor livezi, se asigura un control tehnologic permanent si riguros, pentru obtinerea unor fructe de calitate si usor de vandut. 4.1.1. Parcelarea terenului In vederea usurarilor lucrarilor de intretinere si ingrijire a lucrarilor din livada, a recoltarii si transportului fructelor, terenul se imparte in parcele. Trebuie sustinut faptul ca, la plantare, atat cat este posibil, lungimea randurilor de pomi sa fie orientata pe directia nord-sud pentru a asigura o cantitate mare de lumina pe tot timpul zilei intregii plantatii si a evita fenomenul de umbrire. In cazul terenurilor in panta, orientarea randurilor se va face de-a lungul curbelor de nivel, pentru a evita degradarea solului. Forma unei parcele este de regula dreptunghiulara iar latimea reprezinta aproximativ jumatate din lungimea acesteia. In vederea transportului fructelor si nu numai, trebuie avuta in vedere amenajarea de drumuri, de preferat perpendiculare pe lungimea parcelelor. 6

La parcelarea terenului trebuie avut in vedere si stabilirea locurilor unde se va depozita temporar productia in asa numite constructii de productie. Odata cu parcelarea terenului, trebuie avut in vedere si imprejmuirea viitoarei livezi. 4.1.2. Stabilirea distantelor de plantare si pichetatul terenului Distantele dintre randurile de pomi si pe rand intre pomi se vor stabili in principal avand in vedere, vigoarea pomilor ce urmeaza a fi plantati, cat si de forma de coroana pe care o vom alege. Distantele de plantare prea mari sau prea mici prezinta un mare inconvenient de productie.

In tabelele 1.1. si 1.2. sunt prezentate distante de plantare specifice zonei de dealuri mici, mijlocii si ses, pentru speciile de pomi inmultite la pepiniera de pomi Sarca, apartinand Statiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Iasi. Sistemul de pichetat ales este dat de figura geometrica, ce se realizeaza pe teren cu ajutorul a 3-4 picheti si care poate fi: un patrat, un dreptunghi sau un triunghi. Denumirea acestor forme este atribuita si sistemelor de pichetat: - Pichetatul in patrat, la care distantele dintre randuri sunt egale cu cele dintre pomi pe rand. Acest tip de pichetat se foloseste in general, pentru infiintarea plantatiilor clasice si pe terenuri plane;

Figura 2. Pichetare n ptrat[2] - Pichetatul in dreptunghi, cu distantele mai mari intre randuri si mai mici intre pomi pe rand, se utilizeaza mai mult pe terenurile plane si cu panta usoara pentru toate tipurile de livezi;

Figura 3. Pichetare n dreptunghi[2] - Pichetatul in triunghi, ofera pomilor conditii mai bune de captare a luminii directe si de distributie a radacinilor in spatiul de nutritie. Pe terenurile in panta, pomii constituie obstacole pentru apa care se scurge la vale si erodeaza solul.

Figura 4. Pichetarea n triunghi[2] Pentru executarea unui pichetat sunt necesare: - jaloane de 2 m vopsite cu rosu si alb, pentru a fi vizibile; ruleta sau panglica de otel de circa 50 m lungime; - sarma cu noduri marcata din metru in metru de circa 50 m lungime;

- picheti, tarusi si maiuri din lemn; - triunghi compas cu deschidere reglabila (2 - 2,5). Pe terenurile plane pichetatul incepe cu jalonarea laturii lungi, luandu-se ca aliniament fix un drum, un gard, o perdea de copaci etc, care exista si nu poate fi mutat usor. In zonele colinare, unde majoritatea terenurilor sunt framantate si au diferite expozitii si pante, orientarea si pichetarea randurilor solicita o atentie si o pricepere deosebita. Pe versantii scurti, cu pante mici si uniforme, pichetatul randurilor de pomi se face paralel cu curbele de nivel, plecandu-se de la un aliniament jalonat la baza pantei sau de-a lungul potecilor facute de animale in timpul pasunatului. Pe versantii lungi ai dealurilor inalte, pichetatul constituie o lucrare mai complexa, care se executa de catre cadre calificate cu ajutorul aparatelor de masurat.

4.1.3.

Stabilirea polenizatorilor Intalnim deseori in livada de langa casa sau in plantatiile cu scop comercial, pomi care desi au beneficiat de cele mai bune conditii climatice, agrotehnice, ingrijiti cu multa migala si maiestrie de bunul gospodar, au inflorit dar nu au legat fructe. Acesti pomi care sunt din anumite specii si soiuri au nevoie sa se polenizeze cu polen strain (fiind autosterile), de la alte soiuri autofertile pentru ca fructele lor sa lege. Un factor deosebit de important pentru asigurarea

unor recolte mari si de calitate, care trebuie avut in vedere chiar de la infiintarea livezii, este distribuirea soiurilor in livada, pentru a asigura polenizarea reciproca. Toate soiurile de mar sunt autosterile, adica nu leaga fructe prin polenizare cu polenul propriu. Ele au nevoie de polen de la un alt soi. Prin cercetari s-a stabilit care este cel mai bun polenizator pentru fiecare soi si care este efectul polenizarii cu unul sau altul dintre polenizatori. Lista cu principalii polenizatori va fi prezentata la fiecare specie pomicola in urmatoarele capitole. Pentru asigurarea unui efect maxim al polenizarii dintre soiuri, trebuie respectate cateva reguli si anume: - soiurile sa aiba aceeasi perioada de inflorire; - distanta dintre soiul de baza si soiul polenizator sa nu fie prea mare; - polenizarea se face cu ajutorul albinelor si al vantului (nuc, alun, castan); - pentru o buna polenizare sunt necesare minimum doua familii de albine la hectar; - pentru protejarea albinelor in perioada infloritului, se recomnda sa nu se efectueze stropiri cu insecticide, iar daca acestea se executa, se vor folosi insecticidele care nu omoara albinele; - asezarea stupilor in livada pentru pole-nizare, se va face in imediata apropiere a livezii sau chiar in mijlocul acesteia si neaparat la inceputul infloritului; Figura 5. Comparaie ntre polenizatori[2]

4.1.4.

Plantarea pomilor Epoca de plantare. Cele mai bune rezultate dau plantarile de toamna, deoarece, pana in primavara radacinile pomilor realizeaza un contact strans cu pamantul, ranile se caluseaza, uneori emit chiar radacini noi iar in groapa de plantare se acumuleaza umiditate, care se pastreaza si in perioadele mai secetoase din timpul primaverii. Plantarile de primavara executate cu intarziere, pot sa compromita plantatia si sa intarzie intrarea pe rod a pomilor. Sapatul gropilor. In teren desfundat gropile se fac cu putin timp inainte de plantare, sau in ziua plantarii, pentru a nu se pierde umezeala acumulata in sol, cu dimensiunile de 50 / 50 / 60 cm. Pe terenurile nedesfundate dimensiunile gropilor trebuie sa fie de 80 / 80 cm si adanci de 70 cm si se efectueaza cu 2-3 luni inainte de plantare. Dupa saparea gropilor se trage 2/3 din pamant in groapa de plantare. a) Pregatirea materialului sditor

10

La plantare se folosesc pomi din campul II al scolii de pomi, care se procura de la pepinierele pomicole. Pana la plantare materialul saditor se stratifica in santuri cu adancimea de 50-60 cm. Fasonarea radacinilor pomilor consta in scurtarea si eliminarea celor ranite. Radacinile principale se lasa cat mai lungi, radacinile secundare se scurteaza cu 1/3 din lungime iar cele subtiri la 1-2 cm sau raman intacte. Dupa fasonare, pomii se mocirlesc cu un amestec format din pamant galben (2 parti), balega proaspata de vita (1 parte) si apa pana la consistenta smantanii. b) Tehnica de plantare Adancimea de plantare a pomilor. Pomii trebuie plantati cu punctul de altoire la 3-4 cm mai sus de nivelul solului, asezandu-se pe un musuroi de pamant, facut in mijlocul gropii de plantare. Plantatul pomilor se face de catre o echipa formata de obicei, din doua persoane. Una fixeaza si tine pomul in pozitie verticala in mijlocul gropii de plantare si la adancimea corespunzatoare iar cealalta trage pamant provenit din stratul fertil al solului, bine maruntit si reavan in jurul radacinilor. Se scutura usor pomul, ca pamantul sa patrunda printre radacini, astfel in cat sa nu existe spatii goale. Dupa ce s-au acoperit radacinile cu un strat de 5-10 cm de pamant, se taseaza uniform pamantul in jurul pomului, incepand de la marginea gropii spre interior. Se administreaza 10-15 kg de gunoi de grajd bine fermentat, apoi se completeaza groapa cu pamant si se taseaza din nou. Pe timp secetos, in special primavara, pomii plantati se uda cu 15-20 litri de apa. In final, se face un musuroi pe suprafata gropii de plantare, cu restul pamantului ramas, fara a se mai tasa. Proiectarea coroanei pomilor. Pomii sub forma de varga se scurteaza la 60-70 cm de la nivelul solului in cazul plantatiilor intensive, respectiv la 80 cm in cazul coroanelor globuloase, utilizate in sistemul semiintensiv. Scurtarea pomilor este bine sa se execute primavara, inclusiv la pomii plantati toamna.[2] Figura 6. Plantarea pomilor[2] 4.1.5. Combaterea bolilor si dauntorilor la nuc Cand pomii sunt tineri, lucrarile de combatere a bolilor si daunatorilor urmaresc mentinerea in perfecta stare de sanatate a aparatului foliar, pentru a sintetiza cantitati maxime de substante care sa asigure pomilor cresteri viguroase. Dintre boli, cea mai pagubitoare este bacterioza produsa de Xantomonas Juglandis si antracnoza produsa de Gnomonia leptospyla. Pomii tineri sunt destul de sensibili la aceste boli. Bacterioza este favorizata de precipitatii abundente si temperaturi moderate. Atacul este maxim

11

in perioada cresterii intense a lastarilor si in lunile iulie-august. Pe frunzele si lastarii atacati apar necrozari specifice, datorita distrugerii tesuturilor. Pentru combaterea acestor boli, pana in prezent, cele mai eficace produse chimice s-au dovedit a fi produsele cuprice in doza mica. La concentratia de 1% Zeama bordeleza apar numeroase necrozari, mai ales daca tratamentele se aplica cand frunzele sunt tinere. Primul tratament se aplica la dezmugurire, cand se poate folosi o concentratie mai mare si anume 1,5 % Zeama bordeleza . Al doilea tratament trebuie aplicat la aparitie primelor frunzulite, cand se va reduce concentratia la 0,5 %, iar al treilea tratament se va aplica la inceputul cresterii lastarilor tot cu 0,5 % Zeama bordeleza. Ultimul tratament se va face tot dupa caderea frunzelor cu 1,5-2 % si are rolul de a micsora infectiile pentru anul viitor. Tratamentele recomandate pentru combaterea bacteriozei sunt eficiente si impotriva antracnozei. In afara de produsele cuprice, pentru combaterea antracnozei s-a dovedit destul de eficient si Dithane M45, care in asociere cu substantele cuprice combate si bacterioza. Dintre daunatori, in tinerete, nucul poate fi atacat de paduchii testosi, paduchii de frunze, de omizile defoliatoare, de omizile xilofage si de acarieni. Pentru combaterea lor se aplica tratamente cu insecticide sau acaricide specifice. [2] 4.1.6. Lucrari de taiere a pomilor fructiferi Nu toate anotimpurile anului sunt propice taierilor. Restrictiile tin atat de parametrii climatici specifici fiecarui anotimp, cat si de faza de dezvoltare vegetala a plantelor intr-un moment dat. In general, se vorbeste se taierile de iarna (in uscat) si de taierile de vara (in verde). 4.1.6.1. Tierile de iarna Agrisul sau coacazul pot fi taiati inca din ianuarie sau februarie. Gerurile care pot urma, oricat de serioase ar fi, nu pot provoca decat daune minime. Rugul de mure este insa sensibil la ger si nu se taie in nici un caz mai devreme de inceputul lui aprilie. Tot acum se pot scurta nuielele purtatoare de rod ale zmeurului care a crescut prea mult. In cazul pomilor fructiferi, taierile in uscat trebuie sa inceapa atunci cand nu mai sunt asteptate geruri cumplite. Desigur ca nici un an nu este identic cu altul, dar statistic, inceputul lunii martie poate fi favorabil inceperii lucrarilor de taiere in uscat, in livezile de pomi. Taierile executate mai devreme pot slabi rezistenta la gerurile care mai pot surveni. Este stabilit ca pomii care nu au fost supusi taierilor au rezistat mai usor gerurilor decat cei care au suportat actiuni de taiere inaintea aparitiei acestor geruri. Acest fapt a fost remarcat mai ales la speciile cu sensibilitate la ger (piersic, cais, par sau prun). Marul, atat prin soiurile sale mai vechi, dar mai ales prin anumite soiuri recent obtinute (Jonagold, Elstar) se dovedeste de asemenea sensibil la ger.[2] 4.1.6.2. Tierile de vara In cazul pomilor fructiferi, taierile de vara pot fi aplicate inca de la inceputul lunii iunie (in anii prielnici, chiar de la sfarsitul lunii mai). Ele debuteaza cu ruperea lastarilor cu crestere 12

incomoda, crescuti pe lemn destul de vechi si care, prin dezvoltare, pot deranja ramificatiile normale ale pomului. Samantoasele si prunul impun de regula aceasta activitate. Ruperea cu mana a acestor lastari se va face inainte ca acestia sa depaseasca 15-20 cm. Taierile de vara debuteaza insa cu adevarat la sfarsitul lunii iulie si inceputul lui august, adica atunci cand ramificatiile scurte au format muguri terminali. Tot acum, sporul anual incepe sa se stabilizeze astfel incat taierile nu mai pot declansa reactii nedorite (lastari din cioturi sau ridicarea in sus a varfurilor mladitelor orizontale). In cazul pomilor fructiferi care cresc puternic dar au o productie redusa, o taiere pentru iluminare incepand cu mijlocul lunii august poate determina o linistire a cresterii mladitelor si o crestere a productiei. In cadrul acestei actiuni se inlatura parti intregi de crengi, chiar daca pe ele se afla si fructe. Experienta a dovedit ca merii supusi unei astfel de operatii rodesc mai bine, isi imbunatatesc simetria si fructele devin mai durabile. Aceasta "taiere de august" se aplica cu succes cu conditia sa inaintea ei sa nu se fi executat alta taiere timp de cel putin un an si jumatate. Taierea de vara se poate aplica samburoaselor timpurii dupa recoltare.[2]

Figura 7. Tierea pomilor[2]

5. SNTATEA CU NUC

13

In materialul urmtor putei gsi cateva retete naturiste din fructe, frunze, coji de nuc, ce pot fi folosite ca remedii a unor afectiuni mai mult sau mai putin grave dar si ca retete cosmetice. 5.1.Diabet Nucile, mai exact miezul, au actiune hipoglicemianta ceea ce contribuie la ameliorarea acestei afectiuni. Totodata, ele sunt sarace in zaharuri, ceea ce le face a fi un aliment de baza in diabet, unde sunt recomandate in mod special cruditatile si reducerea sau chiar renuntarea la produsele ce contin carne. Bolnavii de diabet pot manca atat fructele (miezul de nuca) in forma naturala, cat si preparate: in salate, prajituri dar special preparate, alaturi de branzeturi etc. 5.2.Sirop de Nuci Pentru a evita sau a trata diverse afectiuni stomacale precum, gastrite, colite, iritatii ale florei stomacale etc. se recomanda administrarea a 3 lingurite de sirop de nuc pe zi, dupa mesele principale. 5.3. Boli de piele Miezul de nuca ajuta in refacerea tegumentului, opreste procesele degenerative si grabeste vindecarea bolilor de piele (psoriazis, eczema alergice, infectiile cu ciuperci la nivelul pielii), reface pielea dupa arsuri. Tratarea acestor afectiuni este foarte simpla si la indemana, consumand zilnic 20-30 de nuci (miez). 5.4. Infectii respiratorii in faza latenta Se fac inhalatii de aburi a infuziei preparata dintr-un pumn de coji de nuci la un litru de apa fiarta. 5.5. Decoctul de Frunze de nuc Pentru varice, hemoroizi, guta, transpiratia picioarelor, matreata se efectueaza bai repetate cu decoct de frunze de nuc. Aproximativ 300 gr frunze de nuc se fierb in cca. 5 l de apa. Se strecoara si se toarna in apa de baie. Se mai recomanda in: oboseli, palpitati, dureri de cap, neliniste, ameteli. 5.6. Constipatii Pentru tratarea afectiunii se recomanda a se consuma miezul de la patru nuci, usor prajite la o distanta de 10 minute dupa ce s-a consumat 1-2 pahare de compot de prune sau doua linguri de miere lichida cu apa. Administrarea se face pe stomacul gol si previne aparitia hemoroizilor.[1]

6. DESCRIEREA PIEEI I A CONCURENEI

14

Romania este o ar cu climat propice pentru cresterea nucului, motiv pentru care sunt plantati nuci pe aproape intreg teritoriul tarii, dar acestia se gasesc rasfirati in gospodariile oamenilor nu in livezi specializate pe aceasta cultura. De aici rezulta un grad de concentrare destul de scazut in raport cu alte culturi. Evolutia acestor culturi nu poate fi evaluata exact tocmai din cauza faptului ca nu au fost inregistrati riguros in cadrul unor livezi. Tot asa stau lucrurile si in cazul comercializarii nucilor, fiecare producator fiind ocupat sa isi vanda productia proprie in cadrul pietelor locale fara a o inregistra nicaieri. Pe plan mondial exista date statistice care sa evidentieze nivelul productiei.Din tabelul de mai jos putem observa ca productia de nuci este neomogena si la nivel global., Asia avand cea mai mare productie medie de : 640,40 mii tone. Productia mondiala anuala de nuci depaseste volumul de 1200 mii tone . a) 20 de euro, un puiet de nuc francez Din cutrile fcute pn acum, am gsit un soi bun de nuc produs n Frana (denumit Fernor), care are o productivitate foarte mare la hectar, adic ntre 6 i 8 tone pe un hectar. Un puiet din acest soi m-ar costa cam 20 de euro bucata i ar ajunge s dea rod n 3-4 ani. Trebuie s fac i o analiz a solului, pentru a fi sigur c acest soi se adapteaz cu uurin i crete n mediul de care are nevoie. Pe de alt parte, tiu c i n Romnia exist soiuri foarte bune de nuc, aa c voi continua s cut cea mai avantajoas variant. E adevrat c o activitate de producie agricol i d multe bti de cap, ns, pentru mine, dificultile cele mai mari rmn cele legate de bnci, obinerea creditelor, creterea euro. Din punct de vedere al culturii, nucul nu este foarte pretenios, nu cere nici condiii climatice, nici terenuri deosebite pentru a se dezvolta. n schimb, dureaz destul de mult pn culegi roadele investiiei. b) Lemnul de nuc poate fi vndut cu pn la 1.500 de euro metrul cub Conform site-ului nucifere.com, valoarea foarte mare a lemnului de nuc (ajungnd pn la 1.500 de euro metrul cub) reprezint un argument convingtor pentru cultivarea soiului de nuc forestier. Pe termen lung, se pot obine venituri consistente (aproximativ 300.000 euro/hectar), pornind de la o investiie iniial de maxim 1.200 de euro/hectar (plus TVA). Dar atenie: copacii pot fi tiai numai dupa 30-40 de ani de la sdire i numai dup obinerea unor autorizaii speciale! c) Nucile n coaj: 3,5-3,9 euro/kg, pe piaa internaional Preul unui kilogram de nuci n coaj, pe piaa internaional variaz ntre 3,5 i 3,9 euro, n funcie de calitate i de soi, potrivit sursei mentionate. Aceasta echivaleaz la o producie de doar 3.000 de kilograme la hectar, cu un venit anual minim de 10.500 de euro. n condiiile n care soiul cultivat este unul foarte productiv veniturile sunt cu att mai mari. De

15

exemplu, la soiul Lara, dup 8 ani de zile de la plantare se ajunge la o productivitate de 6 tone la hectar, ceea ce echivaleaz cu un venit anual de 21.000 euro/hectar . d) Uleiul de nuc: 48-60 euro/litru, pre n magazine Dac productorii de nuci vor s i maximizeze profitul din aceast cultur, pot opta pentru industrilizarea miezului de nuc, pentru producerea de ulei de nuc sau pentru producerea diverselor specialiti pe baz de miez de nuci. n medie un litru de ulei de nuci, n vrac, se comercializeaz direct de ctre productori la preul de 16-20 euro, ajungnd ca n magazin s aib un pre de cel puin 3 ori mai mare, dup cum arat nucifere.com. Un kilogram de ulei de nuci se obine din kilograme de miez de nuci

7. STRATEGIA DE MARKETING PROPUS


Piata consumatorilor de nuci este una destul de unitara in comparatie cu pietele altor produse. Nucile se adreseaza tuturor categoriilor de consumatori. Compania noastra doreste sa isi comercializeze produsele catre persoane juridice (intermediari, producatori, retail-eri, mici comercianti interesanti), dar nu exclude o eventuala oferire a produselor si catre persoanele fizice. Data fiind acesta alternativa de comercializare consideram piata ca avand aceleasi caracteristici, si prin urmare ne propunem strategii asemanatoare pentru fiecare categorie de clienti. Obiective generale: Plantarea, tratarea si intretinerea livezii; Obtinerea fondurilor necesare pentru dezvoltarea si automatizarea afacerii; Obtinerea unei productii care sa corespunda standardelor din punct de vedere calitativ; Incheierea de parteneriate pe termen mediu si lung cu firme de distributie; Incheierea de contracte cu societatile de retail si cu alte firme aflate in postura de consumatori finali; Cresterea profitului odata cu cresterea pomilor si in perspectiva extinderii afacerii. Analiza pietei va fi efectuata atat in mod informal de catre partenerii fondatori ai companiei cat si de catre o companie specializata. Pentru a obtine date concludente si actualizate am decis sa contractam serviciile unei firme de renume mondial marketresearch.com. Odata cu lansarea firmei ne vom baza pe serviciile profesionale ale acestui centru de cercetare, dar inainte de lansare membrii organizatiei au facut un studiu pe cont propriu. Din analiza sumara a pietei interne se observa un consum de nuci destul de mare. Nucile se consuma mai ales in preparatele facute in casa, dar si in industria alimentara. Consumul de nuci creste odata cu venirea sarbatorilor specifice, pentru ca in majoritatea preparatelor traditionale se foloseste acest produs. Consumul este impartit intre consumatorii

16

casnici si cei industriali. Pretul mediu al nucilor in pietele bucurestene este de 20-25 Ron si creste pana la 30-35 Ron in apropierea sarbatorilor.[4] Table 1.3. Analiza SWOT Primejdii Competitori externi Dezechilibre climatice

Atuuri

Slbiciuni

Oportuniti

Producie mare Lips de experien n Piaa n cretere Produse ecologice domeniu Obinerea finanrii Ambalare dupa standarde Lipsa colaboratorilor nerambursabile europene stabili

Compania mea va alege o strategie ofensiva prin care sa fructifice atat atuurile intreprinderii cat si oportunitatile oferite de mediul extern. Competitivitatea noastra si a produselor noastre va creste de la an la an odata cu cresterea nucilor si cu acumularea de experienta, dar mai ales prin introducerea mecanizarii in sistemul de decojire si ambalare al produselor.[4] 7.1. Mixul de marketing In procesul de analiza intregului proces de satisfacere a nevoilor consumatorului, trebuie sa stabilim ce asteptari au acestia de la produsele noastre si ce si-ar dorii ei. Consumatorul isi doreste ca nucile sa fie bune la gust , sa nu fie amare, sa fie ambalate corespunzator normelor de igiena si de preferabil sa fie curatate de coaja pentru a facilita utilizarea lor. Totodata el doreste sa le gaseasca la vanzare intr-o zona care ii este accesibila (hipermarket, piata, livrari speciale) si doreste o cantitate exacta din acest produs. Pe baza acestor considerente compania noastra isi va formula strategia. 7.2. Strategia de produs Se va baza pe efectuarea corecta a tuturor operatiunilor necesare plantarii, cresterii, recoltarii, prelucrarii si ambalarii produsului. Normele utilizate vor fi preluate din nomenclatoarele europene si se va actiona numai la indicatia specialistului in domeniu care va fi angajat in cadrul firmei. Utilizarea corecta a echipamentelor si executara riguroasa a intregului proces de productie va garanta calitatea superioara a produselor noastre.[7] 7.3. Strategia de pre Se va diferentia in functie de piata aleasa. Astfel vom avea o strategie pentru piata interna si una pentru export. Pe piata interna vom vinde la pretul pietei cu mentiunea ca in perioadele de varf ale cererii vom mentine acelasi pret, stimuland astfel cumararea in cantitati crescute, pentru ca se cunoaste ca nucile pot fi pastrate si pe perioade mai indelungate. In cazul exporturilor vom practica o strategie de pret preferentiala si in functie de cantitatea achizitionata. Deoarece dorim sa colaboram cu persoane juridice vom tine cont in creaarea 17

pretului pe langa conditiile pietei si de fidelitatea cumparatorilor. Pretul va fi infuentat si de cantitatea cumparata dar si de frecventa de cumparare. Vom adopta o strategie de pret prin care vom mentine pretul constant pe perioade scurte si medii, in jurul valorii de 20 RON. 7.4. Distribuia Va fi incredintata,pentru inceput, unei companii specializate. Obiectivul nostru este ca odata cu dezvolatare relatiilor cu companiile cumparatoare sau organizam noi distributia sau sa o incredintam companiilor respective pentru reducerea costurilor si pentru fidelizarea clientilor care vor putea decide singuri asupra alternativelor de distributie. 7.5. Promovarea Produselor mele se va face in urma stabilirii precise a companiilor care ar putea fi interesate. Astfel voi lua direct legatura cu aceste companii si le voi propune diferite oferte astfel incat colaborarea sa fie in avantajul ambilor parteneri. Voi avea un site specializat pentru a ne prezenta compania si oferta de produse si servicii, dar de asemenea voi cumpara spatii publicitare in randul siteurilor specializare : www.bizoo.ro , www.clubafaceri.ro.[7]

8. RESURSA UMAN

18

In esen, managerul este o persoana care, in virtutea sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor circumscrise postului ocupat, exercita procese de management, deci adopta decizii si initiaza actiuni prin care influenteaza comportamentul decizional si operational al altor persoane. In cazul S.C.CHIP&DALE S.R.L. exista patru manageri : David Iuliana manager de productie, Mruni Cornelia manager financiar, David Ana-Maria manager tehnologic si Ailiesei Andrei manager marketing.
CONDUCEREA CHIP&DALE

Departamentul De Marketing

Departamenul De Tehnologie

Departamentul Financiar

Departamentul De Productie Specialist In Pomicultura

Administratie Livada

Zileri

In privinta contactelor umane, stiu sa-i faca pe oameni sa execute fara a-i irita, se preocupa intens pentru dezvoltarea talentului altora; petrec mult timp in mijlocul personalului, folosesc frecvent delegarea si sunt cunoscatori ai calitatilor a fiecarui membru, stiind sa lucreze cu ei diferential. De asemenea sunt receptivi la parerile altora, nu le resping ideile. In ceea ce priveste influenta asupra muncii subalternilor, acestia obtin ce doresc de la subalterni, ii mobilizeaza la realizarea sarcinlor, creeaza o atmosfera de lucru propice si prin aplanarea diferentelor si rezolvarea conflictelor obtin o angajare mare a colaboratoriilor. Efectul mobilizator creste si datorita angajarii personale. 8.1. Ipoteze si riscuri Proiectul meu de afaceri, o livada de nuci, se bazeaza pe observatii facute, de partenerii fondatori, asupra conditiilor economice si sociale din Romania si din Uniunea Europeana. Principala ipoteza pe baza carora este intemeiat acest plan este cererea din ce in ce mai mare de produse ecologice a consumatorilor din toata lumea. Acest fapt este mult mai vizibil in UE decat in Romania, din acest motiv s-a luat decizia de a exporta produsele noastre in tarile UE. Aceasta crestere a cererii pentru acesti tip de produse cunoaste o gama foarte variata de produse, in care se pot include si nucile. De aici provine o alta ipoteza conform careia si cererea de nuci este in crestere. Consumul tot mai mare de nuci ne asigura intrarea pe o piata in expansiune, in care forma noastra are sanse sporite sa se dezvolte, pentru ca se stie atunci cand piata unui 19

produs creste cresc si sansele de crestere a firmelor care activeaza pe acea piata. In momentul deschiderii afacerii s-a mentionat anterior ca se va apela la o firma de specialitate pentru o analiza detaliata si actualizata a pietelor tarilor din UE, acesta analiza va fi folosita in scopul plasarii cat mai avantajoase a produselor noastre pe diferite piete.[10] Afacerea mea este una din domeniul agricol si m voi baza pe atragerea de fonduri nerambursabile. Acest lucru ne va ajuta sa achizitionam utilaje pentru prelucrarea nucilor si ambalare, astfel incat sa respectam normele UE. Datorita faptului ca investitiile masive din echipament sunt acoperite de fonduri nerambursabile, si terenul este deja in proprietatea mea, este redus foarte mult riscul asupra afacerii si de asemenea sunt reduse cheltuielile pe care ar fi trebuit sa le suporte fiecare actionar in cazul in care aceste posibilitati de finantare nu ar fi existat. In ceea ce priveste riscurile afacerii mele acestea sunt diverse si multe dintre ele specifice industriei agricole.[7] Printre cele mai importante riscuri se numara cel al unui posibil dezastru natural precum secete, inundatii, alunecari de teren, diverse boli care sa afecteze arborii si altele. In cazul secetei pronuntate se poate apela la rezerva naturala de apa a raului Tazlu care trece prin captul livezii. In cazul inundatiilor nu pot intervenii in mod direct dar suntem protejati oarecum de acestea pentru ca livada este amplasata pe un deal si astfel o parte a pomilor nu vor fi afectati. Amplasarea poate avea consecinte nefaste in cazul unor alunecari de teren, dar exista o probabilitatea reduse a producerii lor din cauza faptului ca pomii rigidizeaza solul si impiedica alunecarile de teren. Pentru prevenirea bolilor ce pot afecta copacii am apelat la o strategie de prevenire si tratare ecologica, pentru ca nu putem intervenii cu substante ce pot dauna mai tarziu produsului nostru. De aceasta problema se va ocupa unul din angajatii nostri care este specialist in domeniu. Un alt risc major cu care se poate confrunta firma este reprezentat de problemele legate de distributie. Am mentionat ca pentru distribuirea produselor voi apela la distribuitori si exportatori. Acest lucru implica anumite riscuri in conditiile in care eu nu pot avea control direct asupra conditiilor si termenilor de distribuire. Pentru a avea un control minim asupra produselor voi incheia contracte cu firmele de export in care vom mentiona conditiile si termenele de distribuire. Un alt risc este posibilitatea furarii recoltei atat in cadrul livezii noastre cat si pe parcursul celorlalte etape. Din acest motiv m gandesc sa fac o asigurare a produselor si asupra posibilitati de furt si asupra celor de dezastre naturale. Voi lua in calcul si defectarea utilajelor, motiv pentru care voi apela la consultanta din partea vanzatorilor acestora, atat in timpul perioadei de garantie cat si dupa expirarea acesteia. [12]

9. PLANUL FINANCIAR
20

Pentru a studia situatia financiara a firmei am realizat bilantul si contul de profit si pierdere pentru primul si al doilea an de activitate. Bilanturile contabile pentru primii 2 ani sunt prezentate mai jos: Tabel 1.4. Bilant contabil pentru primul an de activitate n RON ACTIV PASIV Active imobilizate Capitalul propriu Imobilizari necorporale 5.000 Capital social 210.000 Imoblizari corporale 210.000 Rezultat - 6.650 Active circulante Datorii Stocuri 3.150 Furnizori 3.150 Disponibilitati 1.050 Alte datorii 6.050 Total activ 219.200 Total pasiv 219.200 Tabel 1.5. Bilant contabil pentru al doilea an de activitate n RON PASIV Capitalul propriu 5.000 Capital social 203.350 560.000 Rezultat 23.863 Datorii 7.000 Furnizori 14.500 30.100 Alte datorii 20.887 10.500 Venituri in avans Subventii pentru investitii 350.000 612.600 Total pasiv 612.600

ACTIV Active imobilizate Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Active circulante Stocuri Creante Disponibilitati Total activ

In primul an in imobilizarile corporale sunt incluse terenul, depozitul construit, plantatia de nuci insa la acestea se adauga in cel de-al doilea an un utilaj in valoare de 350.000 RON achizitionat prin fonduri nerambursabile ceea ce explica sectiunea venituri in avans din al doilea bilant. Creantele apar abia in al doilea an de fucntionare, odata cu obtinerea primei productii pe care o exportam, ceea ce duce si la o crestere a datoriilor catre furnizori, intrucat acestia in principal ne asigura transportul marfiurilor catre cumparatori. Contul de profit si pierdere incheiat in luna decembrie a celui de-al doilea an de actvitate este prezentat mai jos:

INDICATORI

Tabel 1.5. Contul de profit si pierdere incheiat in luna decembrie a celui de-al doilea an de actvitate n RON EXERCITIUL Anul 1 Anul 2

21

Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare 6.650 Rezultatul din exploatare Profit Pierdere 6.650 Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul financiar Profit Pierdere Rezultatul curent al exercitiului Profit Pierdere 6.650 Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultatul extraordinar al exercitiului Profit Pierdere Total venituri Total cheltuieli 6.650 Rezultatul brut al exercitiului Profit Pierdere 6.650 Impozitul pe profit Rezultatul net al exercitiului Profit Pierdere 6.650

47.250 19.250 28.000 812 403 409 28.409 48.062 19.653 28.409 4.546 23.863 -

In primul an de la infiintare nu vom avea productie, avem decat cheltuieli de exploatare in care includem cheltuieli cu furnizorii de ingrasaminte, cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu asigurarile sociale, cheltuieli cu taxe si impozite, etc. Intrucat nu avem productie, nu avem nici venituri din exploatare, ceea ce explica rezultatul contului, si anume o pierdere de 6.650 RON, acoperita in anul urmator prin diminuarea capitalului propriu. Insa in cel de-al doilea an de activitate, odata cu obtinerea primei productii de aproximativ 2000 kg, obtinem si o schimbare in contul de profit si pierdere, si anume obtinem un profit de 23.863 RON.

Table 1.6. Fluxul de exploatare n RON Fluxul de numerar la activitatea de exploatare +Incasari de la clienti -Plati in favoarea furnizorilor -Plati legate de personal - Plati privind impozitul pe profit +17.150 - 4.350 - 1.887 - 4.546

22

= Fluxul net de numerar din exploatare

6.367

Indicatori pentru analiza financiar Rata rentabilitii costului in anul I = profit x100 = 0 C totale profit 23.863 x100 = x100 = 121,42% C totale 19.653

Rata rentabilitii costului in anul II =

profit x100 = 0 CA profit 23.863 x100 = x100 = 50,5% Rata rentabilitii comerciale pentru anul II = CA 47.250 profit x100 = 0 Rata rentabilitii veniturilor pentru anul I = venituri profit 23.863 x100 = x100 = 49,65% Rata rentabilitii veniturilor pentru anul II = venituri 48.062 Pnet x100 = 0 Rata rentabilitii financiare pentru anul I = K propriu Rata rentabilitii comerciale pentru anul I = Rata rentabilitii financiare pentru anul II = Rata rentabilitii economice pentru anul I = Rata rentabilitii economice pentru anul II = Rata rentabilitii activelor pentru anul I = Rata rentabilitii activelor pentru anul II = Pnet K propriu Pbrut K permanent Pbrut K permanent x100 = 23.863 x100 = 10,5% 227.213

x100 = 0 x100 = 28.409 x100 = 4.92% 577.213

Pnet x100 = 0 Atotale Pnet 23.863 x100 = x100 = 3,89% Atotale 612.600

Valorile indicilor calculati mai sus se explica prin faptul ca in primul an de functionare al firmei, aceasta nu inregistreaza profit. Evolutia se observa analizand indicii pentru ce-l de-al doilea an in care s-a obtinut profit de 23.863 RON.

Indicatori de gestiune financiar creante x100 = 0 CA creante 30.100 x100 = x100 = 63,7% Perioada de plat a obligaiilor pentru anul II = CA 47.250 Perioada de plat a obligaiilor pentru anul I =

23

stocuri x100 = 0 CA stocuri 7.000 x100 = x100 = 14,81% Viteza de rotaie a stocurilor pentru anul II = CA 47.250 Viteza de rotaie a stocurilor pentru anul I = Rate de structura activului : Rata creanelor comerciale pentru anul I = clienti x100 = 0 Atotale clienti 30.000 x100 = x100 = 4,89% Atotale 612.600

Rata creanelor comerciale pentru anul II = Rata disponibilitii pentru anul I =

disponibilitati 1.050 x100 = x100 = 0,47% Atotale 219.200 disponibilitati 10.500 x100 = x100 = 1,71% Atotale 612.600

Rata disponibilitii pentru anul II =

Intrucat in primul an nu obtinem productie, nu vom avea nici clienti si astfel ratele de gestiune financiara si de structura a activului pentru anul I au valoarea 0. Din punct de vedere al disponibilitatilor, acestea cresc semnificativ in anul II, ceea ce explica diferenta intre ratele disponibilitatii in cei doi ani. Venitul net actualizat = - 210.000 + 48.062/1+0.075 = - 165.291 ne arata ca investitia nu poate fi recuperata din al doilea an de activitate, insa acest rezultat nu este descurajator avand in vedere ca prima productie de nuci se obtine in anul II. Previzionand productia si volumul vanzarilor si implicit profitul pe anii urmatori se poate observa ca investitia poate fi recuperata intr-un timp relativ scurt.

10. CONCLUZII
Nucii sunt cei mai fideli dintre toi angajaii pe care ii vei avea vreodat: Rman intotdeauna deasupra apelor ce se revars la inundatii; Ii asigur umbra i racoare n zilele caniculare; 24

Nu sunt foarte sensibili la boli si duntori; Alunga insectele nedorite; Nu pleaca n concediu pre sau post-natal i sunt insensibili la ofertele neortodoxe ale concurentei; Nu te lasa cu ochii in soare cand i e lumea mai drag; Un hectar de livada de nuc ii aduce anual un profit mai mare decat este acum salariu mediu anual in Romania; Ii asigur prosperitatea familiei si sigura financiar; Prin fructe i frunze au grija de sntatea ta i a familiei tale ; Ii decoreaz i inobileaza casa cu lemnul lor deosebit ; Nu cer salarii i tichete de mas, de concediu sau bonuri cadou; Ii fac treaba de cand sunt plantai, de cand rsare i pan cand apune soarele, indiferent de programul tu; Ii sunt fideli pe via dac i-ai plantat pe terenul tu.

11. BIBLIOGRAFIE
1. http://www.euroavia-ge.ro; 2. http://sfaturipomicole.tripod.com/id2.html;

25

3.http://www.euroavia-ge.ro/images/stories/pepiniera/s1/03%20-%20Stadiul%20I%20%207%20zile%20de%20la%20Transplantare%2020%20cm.JPG; 4.http://www.google.ro/#pq=comuna+magiresti+bacau+in+poze&hl=ro&cp=0&gs_id=2j&xhr= t&q=magiresti+bacau&pf=p&sclient=psyab&source=hp&pbx=1&oq=magiresti+bacau+&aq=f &aqi=&aql=&gs_sm=&gs_upl=&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.,cf.osb&fp=e689afd735f02c1a&biw= 1366&bih=633&bs=1; 5. http://referate.rol.ro/analiza-swot-a-unei-firme-1319.html; 6. http://www.nucifere.com; 7.http://www.financiarul.ro/2008/10/19/un-botosanean-pariaza-pe-prima-plantatie-de-nuci-dinzona-moldovei/; 8.http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_755/Europa/ne/plateste/pentru/nuci.html http://fonduri-europene-agricultura-2011.fonduri-europene.eu/; 9.http://agricultura-romania.ro/programul-special-de-pre-aderare-pentru-agricultura-sidezvoltare-rurala-sapard/; 10. http://www.fonduri-nerambursabile.afaceri-agricole.eu/; 11. http://sfaturipomicole.tripod.com/id11.html; 12. http://www.euroavia-ge.ro/ro/tehnologia-nucului-in-livada.

26