Regulamentele organice

Capitolul I Consideraii introductive 1.1 Premisele adoptrii regulamentelor organice in Tara Romneasc(1831) i Moldova(1832)

Rzboiul ruso-turc din 1828-1829, ncheiat cu semnarea tratatului de pace de la Adrianopol care a limitat foarte mult dominaia Imperiului Otoman asupra Principatelor. arile Romne au intrat sub ocupaie ruseasca (18281834).Prezena militar rus pe pmntul Principatelor a fost inaugurat n primele zile ale rzboiului: la sfritul lunii aprilie 1828. Domnii pmnteni Primele domnii sub Ioni Sandu Sturdza ca Domn al Moldovei i Grigore al IVlea Ghica ca Domn al Valahiei - au fost de scurt durat:Sturdza i Ghica au fost detronai n urma interveniei militare din timpul rzboiului ruso-turc, din 18281829.Ocupaia rus asupra Moldovei i Valahiei, (precum i asupra oraului bulgar Silistra) a fost prelungit pn la plata reparaiilor de rzboi de ctre otomani. mpratul Nicolae I l-a numit pe Feodor Pahlen ca guvernator al celor dou ri naintea ncheierii pcii, el fiind primul ntr-o succesiune de trei preedini plenipoteniari ai Divanelor din Moldova i Valahia, i supervizor oficial al celor dou comisii nsrcinate cu redactarea Legilor.Aceste comisii, avnd drept secretari pe Gheorghe Asachi n Moldova i Barbu Dimitrie tirbei n Valahia i-au reluat lucrrile n timp ce epidemia de holer fcea nc ravagii i au continuat dup ce Pahlen a fost nlocuit cu Piotr Jeltuhin n februarie 1829. Situaia de dup Adrianopol a fost perceput n Valahia i Moldova ca abuziv, ntruct Rusia practic confiscase ambele principate, iar Jeltuhin i folosise poziia pentru a manipula procedurile comisiei, numise proprii si membri i redusese la tcere

toat opoziia exilnd toi boierii anti-rui din principate (incluznd chiar i pe Iancu Vcrescu, membru al Divanului Valahiei care a combtut metodele sale de guvernare). Al treilea i ultimul guvernator rus, Pavel Kisseleff, a venit la 19 octombrie 1829 i s-a confruntat de la nceput cu epidemii de cium i holer, pe care le-a rezolvat impunnd carantina i importnd gru din Odessa. Administraia sa a durat pn la 1 aprilie,1834 i a efectuat cele mai importante reforme ale perioadei. Totodat a numit noul Divan n noiembrie 1829, asigurnd pe toat lumea c nu vor mai exista msuri de represiune. 1.2. Elaborarea regulamentelor organice

Regulamentul Organic a fost adoptat n dou versiuni similare (diferenele erau legate doar de buget i restriciile privind forele militare) la 13 iulie 1831 n Valahia i 13 ianuarie 1832 n Moldova. Ratificarea de ctre sultanul Mahmud al IIlea nu a fost cerut de ctre Kiseleff. Primele Constitutii romanesti care au jucat rol de legi fundamentale pana la 1858,se bazau pe principiul democratic, modern al separarii puterilor in stat;Aceste regulamente avand un caracter unitar,constitutional,aristocratic,conservator si modern. Capitolul II Organizarea instituiei domniei si adunrile obteti potrivit regulamentelor organice 2.1.Instituia domniei si atribuiile domnului. Regulamentele Organice consacrau domnia electiva si ereditara. Domnul avea initiativa legislativ, fiind singurul ndrituit sa introduca proiecte de legi, si sanciona legile alctuite de Adunarea Obsteasca. El numea si revoca pe funcionari, era capul ostirii, iar in condiii speciale putea dizolva Adunarea legislativa. cu acordul puterilor suzeran si protectoare

Domnitorul era ajutat de un Sfat format din 6 minitri. Desi nu mai avea dreptul de a judeca, domnul ntrea hotrrile judectoreti rmase definitive. Vistieria statului a fost complet separata de Camara domnului, acestuia fixndu-ise, ca sursa de venituri, o list civil. Regulamentul stabilea ca, in caz de vacant a tronului, se instituia Vremelniceasca ocrmuire, o comisie provizorie alctuit din trei caimacami (loctiitori de domn). Sistemul dregatoresc central cuprindea urmtoarele functii corespunzatoare celor ale minitrilor: - marele vornic al treburilor dinlauntru - ministru de interne; - marele logofat al dreptaii - ministru al justiiei; - marele sptar, in ara Romneasca, si marele hatman, in Moldova - comandani ai Miliiei pmntene; - marele vistier - ministru de finane, sef al Visteriei; - marele postelnic - seful cancelariei domnesti, conducea treburile externe; - marele aga - sef al poliiei; - logoftul pricinilor bisericeti - dirija treburile cultelor. Reunii sub preedinia domnului, principalii dregtori alctuiau Sfatul Administrativ, analog unui consiliu de minitri restrans, compus din ase nali funcionari ai Executivului: Interne, Afaceri Strine, Finane, Justiia, Cultele si Armata. Acest organism elabora proiectele de legi, supuse apoi deliberrii Adunrilor Obtesti 2.2. Puterea legislativ , executiv si judectoreasc. Principalul factor al executivului central erau domnii regulamentari, alei pe viaa de Adunarea Obteasc Extraordinar si care exercitau atribuii legislative, executive si judecatoresti, desi mputernicirile lor erau mai restrnse decat n trecut.

Domnul avea initiativ legislativ, fiind singurul ndrituit s introduc proiecte de legi, si sanciona legile alctuite de Adunarea Obteasc. El numea i revoca pe funcionari, era capul otirii, iar n condtii speciale putea dizolva Adunarea legislativ. cu acordul puterilor suzerane si protectoare Puterea legislativ era deinut de Adunarea Obteasc, prezidat de mitropolit,aleas pe 5 ani si alctuit exclusiv din reprezentani ai boierilor i clerului. Desi nu dispunea de initiativa legislativa, aceasta adunare ordinara elabora legile din porunca domnului si le adopta, intocmea bugetul de stat si exercita controlul asupra cheltuielilor si veniturilor. in sfarsit, ea prezenta domnului anaforale rapoarte despre starea tarii si propunea masuri si remedii de indreptare. Adunarea Obsteasca a reprezentat, se poate spune, un moment de tranzitie intre Divanul domnesc din vechiul regim si Parlamentul sfarsitului de secol XIX Puterea judecatoreasca. Regulamentele Organice au contribuit la efortul de modernizare a justitiei. Sistemul judecatoresc a fost supus unei profunde reorganizari pe baza unor principii noi, cum sunt: -separarea activitatii juridice de cea administrativa, -laicizarea justitiei, -introducerea intr-o forma incipienta a inamovibilitatii judecatorilor, - organizarea ierarhica a instantelor si specializarea lor, -retribuirea judecatorilor fara a mai primi avantaje de la parti, -scurtarea cursului proceselor. 2.3.Organizarea administrativ- territorial Regulamentele mentineau vechea mparire a Principatelor in judee in Muntenia si inuturi in Moldova,ambele lipsite ca si in trecut de personalitate juridica.

Fiecare inut/jude avea subdiviziuni administrative- teritoriale numite pli in Muntenia si ocoale in Moldova lipsite si ele la fel ca si judeele si inuturile de personalitate juridica. Organizare oraelor s-a facut diferit in aceasta perioada dupa cum ele se aflau in proprietate privata sau erau libere,acestora din urma recunoscandu-li-se expres personalitatea juridica. Spre deosebire de orase,Regulamentele ofereau satelor o organizare sumara,ca dovada a dezinteresului pentru viata administrativ a acestora.

Capitolul III Alte dispozitii de organizare institutional potrivit regulamentelor organice. 3.1.Organizarea fiscala Sistemul fiscal a devenit mai simplu si mai eficient. S-a introdus bugetul anual, bazat pe estimarea veniturilor si cheltuielilor, elaborat de Executiv si aprobat de Obsteasca Adunare. Numeroase dari indirecte au fost desfiintate si inlocuite cu o dare unica pe cap de familie, capitatia si cu patenta pentru negustori, industriasi si meseriasi; boierii si clerul continuau sa fie scutiti de dari. Desfiintarea liudei (unitate fiscala ce promova principiul raspunderii colective solidare pentru plata darilor) a trecut fiscalitatea pe seama contribuabililor individuali, tot astfel cum desfiintarea poslusnicilor si scutelnicilor (categorii sociale scutite de plata darilor) a sporit numarul acestor contribuabili. 3.2.Statutul functionarului public Pentru imbunatatirea administratiei s-a stabilit conditia juridica a functionarilor publici, in sensul ca ei deveneau salariati ai statului cu retributie fixa, interzicandu-se venitul din slujbe, care alimenta coruptia si venalitatea. 3.3.Organizarea armatei

Armata a fost organizata pe baze nationale. S-a constituit astfel Ostirea pamanteana alcatuita din unitati permanente de infanterie, cavalerie, artilerie si graniceri. Durata serviciului militar a fost stabilita la 6 ani. Militiile teritoriale au fost create pentru pastrarea ordinii publice. Comanda suprema apartinea domnului, care o exercita cu ajutorul marelui spatar si marelui hatman. 3.4.Organizarea Biserici si a invatamantului Biserica. Regulamentele Organice au accelerat subordonarea Bisericii Ortodoxe fata de stat. Astfel, domnitorul confirma alegerea mitropolitilor si episcopilor, a preotilor si egumenilor, iar participarea inaltilor ierarhi la treburile obstesti s-a redus drastic: odata cu desfiintarea Divanului domnesc, Acestia si-au pierdut puterile judecatoresti si administrative, interzicandu-li-se orice intruziune in treburile publice, pastrandu- si doar locul in Obsteasca Adunare. Totodata, a sporit dependenta financiara a Bisericii fata de stat: pe langa veniturile traditionale, preotii primeau un fel de salariu. Scoala. Regulamentele Organice au organizat invatamantul in limba romana, declarata limba nationala.

Conservator n esen, documentul a iniiat totui o perioad de reforme, care au pus baza occidentalizrii societii locale. Regulamentul a oferit celor dou principate primul lor sistem comun de guvernare. Regulamentele au consacrat pentru locuitorii Tarii Romanesti si Moldovei un regim unitar, iar posibilitatea liberei circulatii si dreptul de a dobandi imobile in oricare din cele doua tari instituiau, in fapt, cetatenia unica moldo-munteana, pregatind astfel apropiata lor unificare politica.