Alex. Lap.

Pasoptismul are ca nucleu revolutia anului 1848 care aduna spiritele inaintate ale vremii de idealul unitatii nationale. Vorbim acum despre o elita de intelectuali care actioneaza in toate domeniile vietii publice: invatamant, presa, teatru, societati culturale. Aceasta elita isi propune sa pregateasca natiunea romana in vederea unirii Principatelor, facand vizibila pentru prima data la noi functia politica a culturii. In tabloul perioadei pasoptiste revista Dacia Literara ocupa un loc de frunte prin misiunea ei declarata de a uni spiritual si intelectual pe toti romanii din Provinciile romanesti. Dacia Literara apare la 1840 sub conducerea lui M Kogalniceanu care justifica aparitia revistei ca o necesitate in peisajul presei din epoca. Articolul program publicat in revista este intitulat Introductie , aici, Kogalniceanu anunta profilul revistei, unul literar, mentioneaza aspectul negativ al traducerilo si imitatiilor care distrug siritul national in literatura. Colaboratorii reviste se declara vrasmasi ai arbitrarului si iubitori ai pacii. Pentru prima data in literatura romana se vorbeste despre rolul criticii literare care trebuie sa fie nepartinitoare in legatura cu adevarul si cu valoarea : vom critica cartea, iar nu persoana . Pentru ca aceste critici ale valorii si originalitatii sa fie indeplinite, Kogalniceanu indeamna scriitorii spre surse de inspiratie inepuizabile : trecutul istoric, natura, folclorul si obiceiurile. Prin aceste idei , Kogalniceanu dezvaluie telul publicatiei : realizarea dorintei ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti . Inca din primul numar al revistei se vor remarca in paginile ei, scriitori recum : Costache Negruzzi cu nuvela istorica Alexandru Lapusneanul , Grigore Alexandrescu cu poezia Anul 1840 , Vasile Alecsandri cu proza Buchietura de la Florenta . Nuvela Alexandru Lapusneanul are ca sursa de inspiratie istoria pentru care Costache Negruzzi se inspira din Cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin. Raportul realitate-fictiune se defineste prin preocuparea scriitorului de a evidentia elemente simbolice ale unei epoci istorice tulburi ale Evului Mediu romanesc. Tema nuvelei este astfel istoria, prin evocarea celei de-a doua domnii a lui A.L., o domnie tulburata de conflictele dintre domnitor si boieri. Mesajul artistic este unul moralizator si evidentiaza ideea ca tirania si crimele sunt pedepsite in istorie fie de providenta, fie de vointa oamenilor. Titlul dezvaluie identitatea protagonistului ca personalitate istorica atestata documentar care devine personaj in jurul caruia se organizeaza intreaga actiune a nuvelei. Structura discursului epic este clasica, echilibrata, contruita pe un fir epic linear ce respecta momentele subiectului. Cele patru capitole ale nuvelei poarta motto-uri semnificative care dezvaluie ideea centrala a fiecarei parti punctand totodata o replica memorabila a personajelor. Prima parte are drept motto replica lui Lapusneanul : Daca voi nu ma vreti, eu va vreu pe voi... rostita cu prilejul intrarii domnitorului in tara pe Dunare, la Galati. Intampinat de o delegatie de boieri care-l avertizeaza ca tara nu-l vrea si nu-l iubeste , Lapusneanul isi impune vointa si dovedeste o buna cunoastere a psihologiei boierilor ce pun pe seama poporului propriile lor nemultumiri. Mai mult decat atat, Lapusneanul ameninta : voi mulge-ti laptele tarii, dar a sosit vremea sa va mulg si eu pe voi .

Dorinta de razbunare impotriva celor care au uneltit alungarea sa de pe tron se constituie ca o prioritate a domnitorului tiran. Cel care ii va ramane in preajma umilindu-se si cerand iertare este boierul Motoc, caruia ii promite ca nu-si va manji sabia cu sangele lui. Partea a doua are drept motto replica unei vaduve a unui boier ucis de Lapusneanul in razbunarile impotriva boierilor. Avertismentul vaduvei i se adreseaza Doamnei Ruxandra tocmai pentru ca este fiica lui Petru Rares care reprezenta in constiinta tuturor un model de intelepciune si de dreapta judecata. Ruxandra va duce avertismentul mai departe catre Lapusneanul, amintindu-i de judecata suprema : Esti muritor si ai sa dai seama . In aceasta parte, caracterizarea lui Lapusneanul reiese din antiteza romantica si totodata conflictuala dintre domnita Ruxandra si el. Ea este plina de intelepciune, gingasie pe cand Lapusneanul este crud, nemilos si fatarnic. Este de observat momentul in care Lapusneanul infuriat de cerinta domnitei, si anume de a inceta omorurile, pune mana pe jungher. Prin aceasta actiune, el dovedeste a fi un om cu o fire colerica, impulsiva, obisnuit sa judece si sa faca dreptate singur, dupa propriile reguli. Partea a treia are drept motto replica personajului colectiv : Capul lui Motoc vrem ! . In acest capitol se descrie planul lui Lapusneanul de a oferi Doamnei Ruxandra un leac de frica ducand la implinire si dorinta lui de razbunare. Domnitorul se infatiseaza la slujba de Duminica cu toata pompa domneasca cerandu-si iertare pentru crimele savarsite si pecetluind impacareacu un ospat la curte. Boierii incantati de propunerea lui Lapusneanul accepta impacarea si merg la curte, unde inchisi in sala de ospete vor fi ucisi. Singurii care au inteles planul au fost Stroici si Spancioc care vor supravietui. Multimea adunata in curtea palatului, afland ca in spatele usilor inchise s-a intamplat o nenorocire isi striga nemultumirile gasindu-l vinovat de saracia in care traiesc pe Motoc, cerand razbunare. Lapusneanul il arunca pe Motoc multimii curioase, indeplinindu-si astfel promisiunea la intrare in tara. De asemena leacul de frica promis Ruxandrei va fi o piramida din capetele celor ucisi pe care i-o incredinteaza Doamnei. In acest capitol, Lapusneanul ajunge acum sa indeplineasca cu adevarat rolul de personaj exeptional in situatii exeptionale, specific personajelor romantice. Personajul Alexandru Lapusneanul, care ilustreaza un destin de exceptie este romantic cu o paleta ampla de trasaturi de caracter, cu trasaturi puternice, ale carui fapte sunt impresionante prin cruzime si razbunare, avand ca exemplu ospatul unde sunt masacrati 47 de boieri, iar Motoc, tras deoparte de domn, este dat in mainile multimii, care-l sfasie de viu. Partea a patra are drept motto : De ma voi scula pre multi am sa popesc si eu... . Timp de patru ani, Lapusneanul isi respecta promisiunea facuta Doamnei Ruxandra si nu mai ucide niciun boier, dar nascoceste tot felul de schingiuiri : scotea ochi, taia maini, ciutea si seca pre care avea prepus . Era totusi nelinistit pentru ca nu ii pedepsise pe Stroici si Spancioc, simtindu-se mereu in pericol de a fi tradat din nou de acestia. Se retrage in cetatea Hotinului unde se imbolnaveste de lingoare si in delirul frigurilor il mustra constiinta pentru toate cruzimile infaptuite, de aceea il cheama la el pe mitropolitul Teofan caruia ii cere sa-l calugareasca lasand mostenitor la tronul tarii, pe fiul sau, Bogdan. Mitropolitul si episcopii vazand ca Lapusneanul este pe moarte il calugareste si ii da numele de Paisie, proclamandu-l pe Bogdan domn al Moldovei. Spre seara, presimtind apropiatul sfarsit a lui voda sosesc in cetate Stroici si Spancioc. Trezindu-se din starea de inconstienta si vazandu-se imbracat in straie de calugar, Lapusneanul se enerveaza, ii ameninta cu moartea pe toti, inclusiv pe sotia si fiul sau. Ingrozita de amenintarile lui Lapusneanul, Doamna Ruxandra accepta sfatul lui

Spancioc, de a-si otravi sotul, fiind incurajata si de mitropolit. Stroici si Spancioc se uita cu satisfactie la suferintele lui voda. Lapusneanul moare in chinuri groaznice. Cruzimea este trasatura dominanta a personajului, motivata de multe fapte cumplite : leacul de frica, linsarea lui Motoc, amenintarea cu moartea a propriei familii. Moartea lui Lapusneanul este o plata binemeritata pentru cruzimea sa. In aceasta nuvela sunt prezentate si elemente romantice. Opera literara este inspirata din trecutul patriei, autorul ascultand sfaturile oferite de Kogalniceanu in Introductie la Dacia Literara Arta narativa in nuvela Alexandru Lapusneanul reuneste elemente clasice, romantice si moderne. Sub aspectul clasic, nuvela are o compozitie echilibrata, amintind de actele unei piese dramatice. Sub aspectul romantismului, destinul personajului se defineste ca destin exceptional, construit in mod gradat, amplificat de scene surprinzatoare precum :discursul de la Mitropolie, piramida de capete, uciderea lui Motoc, moartea prin otravire. Acestea din ruma sunt tablouri romantice macabre, specifice exagerarilor permise de romantism. Sub aspectul realist, nuvela recompune atmosfera locala si cea a epocii si transpune cu detalii minutioase obiceiul de la curtea medievala moldoveneasca. Realista este si incadrearea personajului intr-o tipologie : cea a tiranului. Registrele stilistice intalnite in nuvela, impletesc stilul gnomic al replicelor memorabile cu stilul arhaic si regional. Rolul dialogului este acela de a dramatiza replicele si de a da coerenta discursului ce este viu, antrenat. In ansamblu, nuvela ilustreaza conceptia idealizatoare a trecutului specifica pasoptismului, precum si viziunea lucida asupra istoriei specifica realismului, C.Negruzzi fiind un adevarat deschizator de drumuri. Astfel, G.Calinescu spunea despre nuvela lui Negruzzi ca ar fi devenit o opera celebra ca si Hamlet a lui Shakespeare daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi universale .