Anda di halaman 1dari 26

Tema: Acionri hidraulice i pneumatice

CUPRINS Capitolul 1 Schema bloc a acionarilor hidraulice si pneumatice : identificarea prtilor componente, rol funcional 1.1. Sisteme hidrulice de acionare 1.2. Sisteme pneumatice de acionare 1.3. Sisteme electropneumatice Capitolul 2 Elemente de execuie specifice acionarilor hidraulice si pneumatice 2.1. Elemente de execuie Capitolul 3 Exemple de acionari hidraulice si pneumatice\ 3.1. Scheme hidraulice 3.2. Scheme pneumatice 3.3. Scheme electropneumatice

Introducere
Acionarea reprezint operaiunea prin care se comand i se urmrete regimul de funcionare al diverselor instalaii de lucru sau procese tehnologice. n funcie de tipul motorului de acionare, acionrile pot fi: - electrice - hidraulice - pneumatice - mixte

CAPITOLUL 1 SCHEMA BLOC A ACIONARILOR HIDRAULICE SI PNEUMATICE: IDENTIFICAREA PRTILOR COMPONENTE, ROL FUNTIONAL

1.1. Sisteme hidraulice de acionare


1.1.1. Particularitile sistemelor hidraulice de acionare In comparaie cu alte echipamente utilizate in mod frecvent in cadrul sistemelor automate, sistemele hidraulice au un raport putere-greutate cu mult mai mare, deci o mare densitate de putere si o viteza mare de rspuns. In general sistemele hidraulice au urmtoarele caracteristici:
-

posibilitatea reglrii automate a poziiei, vitezei si forei intr-un domeniu larg de valori si cu precizie ridicata; inversarea uoara a sensului de micare fara efecte si solicitri dinamice mari, permind frecvente de lucru superioare; posibilitatea amplasrii comode a elementelor hidraulice in locuri accesibile, fapt care asigura o mare flexibilitate in soluionarea problemelor de automatizare; realizarea tipizrii, modularizrii si unificrii elementelor hidraulice la un pre de cost si calitate competitive; caracteristica mecanica relativ rigida, anumite fluide de lucru fid practic incompresibile fata de legtura prin cmp magnetic care este mult mai elastica; uzura m ica a e lementelor h idraulice datorita funcionarii acestora i n mediu lubrifiant;

Dezavantajele principale ale acionarilor hidraulice sunt:


-

pierderi depresiune liniare si locale in elementele hidraulice care sunt proporionale cu ptratul vitezei de curgere a lichidului, aceasta limitnd viteza admisibila de curgere prin conducte, la 10 m/s, iar turaia pompelor si motoarelor hidraulice la circa 5000 rot/min; pierderi volumice prin elementele de etansare sau prin comprimare, ceea ce modifica vitezele elementelor de execuie; influenta temperaturii asupra vascozitatii si compresibilitatii fluidului de lucru, ceea ce conduce la adoptarea unor masuri corespunztoare de compensare, pentru a stabiliza performantele dinamice ale sistemelor hidraulice; contaminarea fluidului de lucru, care afecteaz comportarea aparaturii de distribuie si de reglare a debitului si a presiunii.

Aceste deficiente pot fi eliminate in mare parte prin alegerea optima a structurii sistemelor hidraulice si prin proiectarea corespunztoare a elementelor de circuit astfel incat sa nu influeneze dect intr-o msura redusa folosirea sistemelor hidraulice in cadrul structurilor de reglare automata. Sistemele hidraulice si electrohidraulice se folosesc ca sisteme de reglare a poziie, vitezei, forei sau momentului. Reglarea poziiei liniare sau unghiulare se intalneste la un numr mare de aplicaii industriale: masini-unelte, roboti industriali, tehnica aerospatiala, nave maritime, autovehicule, turbine hidraulice si termice etc. Dup cum regulatorul automat este realizat cu elemente mecanice, hidraulice sau electronice se deosebesc doua categorii importante de sisteme de poziionare si anume: sisteme mecanohidraulice si sisteme electrohidraulice. Cele mai rspndite sisteme de poziionare sunt sistemele electrohidraulice care asigura performante dinamice superioare. Pentru satisfacerea performantelor impuse, legate de stabilitate si precizie in regim tranzitoriu si staionar, sistemele de poziionare sunt prevzute cu elemente de

corecie funcionala realizate, fie cu elemente mecanohidraulice, fie cu elemente electronice. Reglarea automata a vitezei micrilor de translaie, sau de rotaie se intalneste in mod curent in domeniul masinilor-unelte cu sisteme de copiere hidraulica si electrohidraulica, in industria siderurgica la antrenarea laminoarelor, a mainilor de ridicat si transportat, pentru antrenarea locomotivelor cu traciune hidraulica. Acionrile electrohidraulice cu motoare rotative asigura performante dinamice superioare, fiind folosite la mainile unelte cu comanda numerica. 1.1.2. Clasificarea sistemelor de acionare hidraulica a) Dup principiul de funcionare distingem: sisteme hidraulice de acionare de tip hidrostatic (volumic) care se bazeaz pe folosirea energiei poteniale a lichidului, sub forma de presiune hidraulica; sisteme hidraulice de acionare de tip hidredinamic, in care se folosete energie cinetica (de micare) a lichidului; Pompa hidraulica este de tip volumic si realizeaz transformarea energiei mecanice primite in energie hidraulica, modificnd starea energetica a lichidului de lucru prin variaia volumului cuprins intre organele mobile si cele fixe ale pompei. Motorul hidrostatic (liniar sau rotativ) transforma energia hidrostatica primita in energie mecanica (fora sau moment), utilizabila la organul de lucru. Sistemele de acionare de tip hidrodinamic, denumite in mod uzual transmisii hidrodinamice sau turbotransmisii hidraulice, ndeplinesc doua funcii: de cuplare a arborelui conductor cu cel condus (turbocuplaj); de variaie a turaiei arborelui condus, deci funcia de cutie de viteza (convertizor hidraulic).

b)

Dup mediul ambiant in care lucreaz:


6

maini la sol (staionare si mobile);


-

maini de subteran (miniere); maini navale si aviatice.

1.2. Sisteme pneumatice de acionare


1.2.1. Avantaje, dezavantaje, domenii de utilizare. Acionrile si comenzile pneumatice isi gsesc o tot mai larga utilizare datorita unor caracteristici specifice, care le deosebesc de alte tipuri de acionari si care explica aceasta tendina. Avantajele oferite de utilizarea aerului comprimat ca agent de lucru sunt:
-

transmisiile pneumatice permit porniri/opriri dese, fara pericol de avarie: utilizarea acestor transmisii ofer posibilitatea tipizrii si unificrii elementelor respective, iar utilizarea lor in intreprinderi specializate reduce costurile, permind asigurarea unei caliti ridicate; posibilitatea amplasrii elementelor pneumatice in orice poziie este un avantaj important, simplifcandu-se astfel proiectarea mainilor si micornd gabaritul acestora; elementele de comanda ale transmisiilor p neumatice s olicita eforturi mici, permind proiectarea optima a utilajelor respective; fora, momentul, si viteza motoarelorpneumatice (rotative, oscilante sau liniare) pot fi reglate in limite largi, utiliznd dispozitive simple; motoarele pneumatice volumice sunt compacte si robuste, aspect important in cazul sculelor portabile; aerul comprimat este relativ uor de produs, de stocat si de transportat prin reele, este nepoluant si neinflamabil; datorita vitezelor de lucru si de avans mari, precum si momentelor de inerie mici, durata operaiilor este mica;

- pericolul de accidentare este redus;


-

intretinerea instalaiilor pneumatice este uoara, daca se dispune de personal calificat;

realiza

utiliznd elemente logice sau convertoare electropneumatice se pot instalaii cu funcionare in ciclu automat, care ofer

productivitate mare si repetabilitate. Acionarea pneumatica are si dezavantaje, acestea limitnd performantele si domeniile de utilizare ale acestui tip de acionare: - datorita limitrii presiunii de lucru, forele si momentele oferite de motoarele pneumatice sunt reduse; la puteri mari, mainile pneumatice sunt voluminoase;
-

compresibilitatea aerului nu permite reglarea precisa a parametrilor de funcionare; aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile, fapt ce duce la uzura eroziva si abraziva, precum si la coroziunea componentelor; in anumite condiii de mediu exista pericol de inghet;

- randamentul transmisiilor pneumatice este sczut. Acionrile si comenzile pneumatice se utilizeaz in industriile cu pericol de incendiu sau explozii: chimica, miniera, de prelucrare a lemnului, in termocentrale, in industriile cu pericol de contaminare: alimentara, a medicamentelor; in toate domeniile unde se pot realiza linii automate de producie, asamblare, ambalare, manipulare, etc, cu productivitate mare. 1.2.2. Consideraii economice asupra acionarilor pneumatice. Este cunoscut faptul ca prin rcire, atunci cnd este stocat in rezervor aerul comprimat pierde o fraciune din energia sa interna. De asemenea aerul nu poate fi destins complet pana la presiune atmosferica in timpul funcionarii unui motor, rezultnd pierdere de energie. Cu toate acestea, fara a lua in calcul raiunile de securitate si sigurana a operatorului/instalaiei, exista tot mai multe situaii cnd acionrile pneumatice se impunea fiind de neinlocuit sau chiar sunt mai avantajoase din punct de vedere economic.

1.3. Sisteme electropneumatice


Un sistem de comanda - electropneumatic, hidraulic, electronic, etc. -poate fi privit ca o inlantuire a patru sectiunidistincte, care asigura curgerea semnalului de la sursa (sursele) de alimentare cu energie pana la elementele de acionare.

Aceste patru nivele alctuiesc lanul de comanda, (fig. 1)

Fig. 1. lanul de comand

Fig. 2 arata principalele elemente ale circuitelor electropneumatice si electrohidraulice specifice nivelelor ce alctuiesc lanul de comanda. In circuitul hidraulic si pneumatic semnalul curge de jos in sus, deci sursa este plasata in partea de jos a schemei, iar elementul de execuie in partea superioara. In circuitele electrice curgerea semnalului se produce de sus in jos, astfel vom gsi elemente de comanda finala (de execuie) in partea de jos a schemei.

10

Fig. 2. Elementele de circuit 1.3.1. Avantajele si dezavantajele comenzilor electropneumatice. Comenzile electrice utilizate in acionrile pneumatice si hidraulice au aprut din necesitatea de a minimiza timpul afectat prelucrrii semnalelor de comanda, deci de a scurta ciclurile de funcionare a instalaiilor, liniilor de fabricaie etc. cu scopul eficientizarii proceselor de producie. Avantaje:
-

Utilizarea comenzilor electrice permite realizarea mai uoara de instalaii funcionnd in ciclu automat, deci cu productivitate mare. Utilizarea semnalelor electrice confer rapiditate etajului de comanda (semnalul electric circula mai repede dect cel pneumatic, aparatele electrice comuta mai repede dect cele pneumatice). Echipamentele electrice sunt, de multe ori, mai ieftine dect cele

pneumatice. Semnalul electric nu este sensibil la variaii de temperatura si la variaii de direcie ale suportului - Cu puteri mici, deci cu consum energetic redus, se comanda puteri mari (in etajul de execuie).
-

Gabaritul

si flexibilitatea suportului
11

pentru

semnalul

electric

(conductorul) sunt superioare, calitativ vorbind, gabaritului si flexibilitii suportului semnalului pneumatic (furtun, eava).
-

Instalaiile echipate electropneumatic pot fi programate (comandate) prin intermediul programatoarelor electronice si/sau a calculatoarelor de proces.

Deci, combinarea comenzii electrice cu electronica ofer o mare flexibilitate circuitelor electro pneumatice, permind modificarea rapida si facila a parametrilor funcionali (in spaiu si timp) afiarea si semnalizarea, precum si interpretarea lor. De exemplu, prin interpretarea (prelucrarea) unor parametri funcionali in cadrul unui program special conceput, in cazul apariiei unui defect, instalaia poate autodiagnostica defectului (aparat defect) si, in funcie de complexitatea programului si a instalaiei, poate oferi informaii si despre cauzele defectului. Dezavantaje:
-

Instalaiile echipate electropneumatic depind de doua surse de energie: pneumatica si electrica. Sunt n ecesare i nstalatii s uplimentare specifice, s cumpe si cu g abarit mare: transformatoare, tablouri electrice etc. Aplicaiile circuitelor electropneumatice sunt limitate datorita

pericolului de incendiu sau explozie.


-

Exista pericol de accidentare prin elecrocutare.

12

CAPITOLUL 2 ELEMENTELE DE EXECUIE SPECIFICE ACIONARILOR HIDRAULICE SI PNEUMATICE 2.1. Elemente de execuie
2.1.1. Noiuni generale. Comenzile elaborate de dispozitivele de conducere automata, regulatoare convenionale sau calculatoare de proces sunt implementate in proces cu ajutorul elementelor de execuie. In perioadele de conducere manuala, comenzile elaborate de operatori umani sunt finalizate, de asemenea, tot cu ajutorul elementelor de execuie. Aciunea efectiva a elementelor de execuie se concretizeaz in final prin modificrile debitului unei substane (gaze combustibile, abur, enrgie electrica, etc.) sau ale unei poziii, asa cum este cazul proporionrii sculelor la mainile uneltei. Prin element de execuie se intelege acea componenta a dispozitivului de automatizare care pe baza comenzii primite efectueaz modificrile unui debit de substana/energie sau ale unei poziii. In general, elementul de execuie este compus din doua parti: servomotorul si elemente mecanice de reglare. Servomotorul este elementul care pe baza comenzii primite genreaza o deplasare. Din punctul de vedere al comenzii, respectiv, al energiei pe seama creia se realizeaz deplasarea, servomotoarele cele mai utilizate sunt cele pneumatice, hidraulice si electrice. Elementele mecanice de reglare utilizate in mod obinuit sunt robinetele de reglare si clapetele de reglare. Elementele de execuie sunt liniare, neliniare si discrete.

13

Elementele de execuie liniare sunt cu: aciune proporionala P, integrala I sau aperiodica. Elementele de execuie neliniara sunt bipozitionale si tripozitionale. Cele bipozitionale lucreaz intre doua limite (inchis sau deschis, tot sau nimic), iar cele tripozitionale intre trei limite (tot-putin-nimic). Elementele de execuie discrete funcioneaz prin impulsuri. 2.1.2. Clasificarea elementelor de execuie.
a)

Dup caracterul prelucrrii semnalului, elementele de execuie sunt continuea si discrete. Elementele de execuie continue sunt liniare (P, I, aperiodice) si neliniare (bipozitionale si tripozitionale). Elementele de execuie discrete lucreaz cu semnale sub forma unei succesiuni de impulsuri. Dup agentul purttor de semnal, elementele de execuie sunt: electrice, pneumatice, hidraulice si mixte. Dup tipul micrii imprimate de servomotor, elementului mecanic de reglare, elementele de execuie sunt cu micare de rotaie si de translaie.

b)

c)

2.1.3. Acionarea elementelor de execuie. - Acionarea electrica. Se realizeaz cu electromagneti sau cu motoare electrice. Elementele de execuie acionate cu ajutorul electromagnetilor nu pot avea dect doua poziii staionare, trecerea de la una la alta facandu-se intr-un timp scurt, de obicei de ordinul secundelor si considerata practic instantanee. In acest caz mrimea de execuie are deci numai doua valori. Daca elementul de execuie necesita o acionare continua de putere redusa, cel mai des intrebuintat este motorul de curent alternativ bifazat care se construiete cu unele caracteristici speciale si anume pentru a avea un rspuns rapid si precis. Din cauza robustetei lui, a posibilitii unei utilizri foarte variate si a simplitii circuitelor de comanda, acest motor este foarte intrebuintat in

14

sistemul de reglare in care este necesar un motor cu putere mica si viteza de rspuns mare. In cazul motoarelor de curent continuu comanda se poate face in doua feluri: variind curentul de excitaie si meninnd constant curentul in indusul motorului sau variind curentul in indusul motorului si meninnd constant curentul de excitaie. Metoda a doua este de obicei intrebuintata in sistemele de reglare automata pentru ca pierderile de energie sunt mai mici si mai ales pentru ca stabilitatea unui motor in care variaz excitaia nu este satisfctoare. - Acionarea pneumatica La baza funcionarii elementelor convenionale de acionare pneumatica se afla cele doua principii fundamentale - principiul compensrii deplasrilor si compensrii forelor - Principiul compensrii deplasrilor consta in aceea ca deplasarea determinata de mrimea de intrare este compensata cu o deplasare determinata de mrimea de ieire. Aparatele care au la baza principiul compensrii deplasrilor nu pot avea o precizie mare, datorita apariiei forei de frecare in prile mobile si a neliniaritatii caracteristicii statistice a burdufului de reacie si a variaiei rigiditii in timp a acestuia. - Principiul compensrii forelor permite realizarea unor aparate cu inalte caliti metrologice, sensibilitate si viteza de acionare mare etc. Deplasrile mici ale elementelor sensibile in sistemele cu compensarea forelor asigura o caracteristica liniara de funcionare. Prin aceasta se obine o insemnata cretere a durabilitii elementului sensibil si prin urmare creste sigurana si durata de funcionare a aparatului respectiv. Sistemele de reglare pneumatice s-au impus in special in industria extraciei si prelucrrii ieiului, in chimie, in industria uoara si alimentara etc, unde de obicei se intalnesc procese lente si unde exista un mare pericol de incendiu si explozie.

15

- Acionarea hidraulica. Avantajele undei asemena acionari se datoreaz faptului ca energia transportata printr-un sistem de conducte cu ulei sub presiune inalta este foarte mare si ca aceasta energie se transforma in energie mecanica in motoare de dimensiuni mici. Constanta de timp a acionarilor hidraulice este foarte mica. Tinand seama de aceste caracteristici, acionarea hidraulica se prevede de obicei pentru sarcini grele, adic viteze si forte sau puteri mari. In asemena cazuri, de obicei, elementul de execuie formeaz un singur ansamblu constructiv cu regulatorul si elemntul de msurare. Elementele de execuie cu acionare hidraulica pot primi mrimea de comanda si de la un regulator pneumatic sau electronic prin intermediul unui convertor electric -hidraulic E/H sau pneumatic - hidraulic P/H. Inconvenientele acionarii hidraulice provin din prezenta conductelor hidraulice si din necesitatea ca o pompa sa funcioneze continuu pentru a asigura alimentarea cu ulei la presiune mare.

16

CAPITOLUL 3 EXEMPLE DE ACIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE 3.1. Scheme hidraulice


In anumite aplicaii sistemele de reglare a foitei sunt sisteme cu reacie de presiune, deoarece mrimea care se msoar este cderea de presiune la motorul hidraulic, proporionala cu fora pe care aceatsa o dezvolta. In fig. 3 se reprezint un sistem de reglare a forei care folosete ca semnal de reacie presiune la motorul hidraulic. In acest sistem supapa Vi are rol de de protecie a sistemului, iar supapa cu comanda proporionala V2 regleaz presiunea uleiului in camera din stnga a motorului hidraulic MHL, in asa fel incat acesta urmrete variaia semnalului electric de comanda cu electromagnetul proporional EMP.

Fig. 3. Schema hidraulica FESTO

17

3.2. Scheme pneumatice


Schema pneumatica este reprezentarea grafica, obinut prin utilizarea de simboluri si reguli de reprezentare a unui sistem pneumatic si descrie cu acuratee funcionarea cestuia. Elaborarea schemei pneumatice este al doilea pas fcut in proiectarea unui sistem pneumatic si, o data ce utilajul a fost realizat, este unul din instrumentele de baza pentru operaiunile de punere in funciune, de reglare a parametrilor de funcionare, diagnosticare si reparare. Fiind o reprezentare a sistemului pneumatic, in principiu, schmea are o structura identica acestuia, insa in ea nu sunt reprezentate elementele mecanice, cu excepia celor direct interconditionate cu cele pneumatice. Reprezentarea schematica a unui sistem pneumatic se intalneste in doua variante:
1)

Reprezentarea pe nivele, aceasta fiind cea rezultata din proiectare; cunoaterea modului de dispunere a elementelor intr-o schema uureaz mult aplicarea algoritmilor de proiectare, intelegerea si interpretarea schemelor dar, in activitatea practica, acest tip de reprezentare, la confruntarea cu instalaia reala, produce dificulti in localizarea echipamentelor si urmrirea funcionarii lor; arhitectura schemei nu este in corelaie cu arhitectura reala a instalaiei, deoarece rareori elementele pneumatice pot fi aezate pe o instalaie in structura
18

pe nivele. Din acest motiv, in documentaia ce insoteste o instalaie de intalneste un tip de reprezentare.
2)

Reprezentarea elementelor pneumatice se face tinand seama de poziia lor reala pe utilaj (desigur, in limitele posibilitilor); astfel, se tine seama de poziia de lucru a elemtelor de execuie (orizontala, verticala, oblica), de poziia si modul de grupare a celorlalte elemente, lund

diferite parti din instalaie. Fig. 4. Schem pneumatic FESTO desenat n dou variante stnga-dreapta

In fig. 4 este reprezentata o schema pneumatica desenata in ambele variante. Se poate constata ca, dei este o schema simpla, reprezentarea din stnga este mai uor de interpretat la prima vedere. Pentru identificarea echipamentelor pe utilaj, reprezentarea din dreapta este mai facila. A doua
19

observaie ar fi ca, daca in reprezentarea din stnga nivelele schemei sunt clar reprezentate, in cea din dreapta nu se mai poate spune acest lucru. Dup natura lor, schemele pneumatice se impart in trei categorii:
1)

Scheme cu comanda spaiala (cu coordonarea micrilor): aceste scheme sunt prevzute cu elemente de semnalizare (limitatoare de cursa) care confirma atingerea anumitor puncte de ctre elemente de execuie (de obicei capete de cursa) si care permit efectuarea unui pas numai ddupa ce s-a conformat efectuarea pasului anterior; construcia acestui tip de schema presupune in general existenta a doua elemente de semnalizare pentru fieare element de execuie si schimbarea unui volum mai mare de informaii intre

20

etajul de execuie si etajele de comanda si procesare. Avantajele oferite de acest tip de schema sunt:
-

sigurana in funcionare (nu exista pericolul suprapunerii pailor) sunt sesizai paii efectuai incorect, iar schema ia deciziile corespunztoare; prin posibilitatea de a poziiona dup dorina elementele de semnalizare, schema are mai multa flexibilitate.

Dezavantaje:
-

datorita structurii sale, acest tip de schema este uneori lenta; este relativ complicata si scumpa.

2) Schemele cu comanda temporala, cnd comanda se face dup timp, pentru fiecare pas se aloca un timp (o temporizare), fara a efectua verificarea execuiei respectivului pas. De obicei aceste scheme sunt guvernate cu ajutorul automatelor programabile, care pot genera foarte uor respectivele temporizri. Avantaje: - comanda este centralizata; - schema este mai simpla; - daca este optimizata, se obine performanta de precizie si viteza ridicate; - este fiabila si uor de reinut. Dezavantaje: - prin structura ei, schema nu poate verifica corectitudinea funcionarii instalaiei; - vitezele elementelor de execuie nu sunt precis cunoscute (din diferite cauze aceste viteze nu sunt constante in timp) si din acest motiv exista pericolul suprapunerii pailor, deci a blocrii instalaiei. Pentru a evita aceasta situaie, timpul T alocat unui pas se mrete cu o valoare t numita "zona de sigurana", conform cu fig. 5.

21

20

22

Localizarea zonei de siguran pe ciclograma de funcionare

3) Schemele cu comanda combinata, dup spaiu si dup timp. Comanda acestor scheme este o combinaie a tipurilor descrise mai sus si reprezint s olutia optima pentru cele mai multe aplicaii practice; aceste scheme imbina, desigur, avantajele si dezavantajele descrise mai sus.

23

3.3. Scheme electropneumatice


3.3.1. Comanda unui cilindru cu simplu efect. Se poate face direct sau indirect. Criteriile de alegere a comenzii directe sau indirecte sunt:
-

fora necesara comutrii distribuitoarelor, care este in funcie de diametrul nominal al acestora;

- mrimea solenoidului si tensiunea; - complexitatea circuitului. Este necesara comanda indirecta in cazul cilindrului cu viteza si/sau diametru mare; in aceste situaii este necesar un debit mare de aer; aceasta implica seciuni de curgere mari, deci distribuitoare cu diametrul nominal Dn mare, adic fora de comutare mare. Comanda directa (fg. 6) la activarea intreruptorului Si, circuitul de alimentare a solenoidului Yi se inchide, acesta din urma este activat si distribuitorul monostabil 3/2 normal inchis comuta, permind alimentarea cilindrului, deci avansul tijei acestuia. Se poate observa ca in momentul eliberrii tastei comutatorului Si circuitul de alimentare a solenoidului se deschide, distribuitorul revine in poziia iniiala (este monostabil), determinnd retragerea tijei cilindrului sub aciunea arcului de revenire.

24

Fig. 6. Comanda direct a unui cilindru cu simplu efect

Fig. 7. Comanda direct a unui cilindru cu dublu efect

3.3.2. Comanda unui cilindru du dublu efect. Se poate face, de asemenea, direct sau indirect, iar deosebirea fata de cazul cilindrului cu simplu efect cu revenire cu arc este doar in circuitul pneumatic: in cazul de fata schema de comutare a distribuitorului monostabil este 4/2 sau 5/2 (fig. 7) se poate observa ca circuitele electrice sunt aceleai.

25

BIBLIOGRAFIE

1. Maini, aparate, acionari si automatizri - Prof. Dr. Ing. Nastase Bichir, Ing. Sabina Hilohi, Conf. Dr. Corneliu Botan 2. Elemente de comanda si control pentru acionari de reglare automata - Doinita Ghinea, Nastase Bichir, Sabina Hilohi 3. Acionarea electrica - Dorel Damsker

26