I. Elaborarea situatiilor financiare (11 exercitii) 0045 24 65 78 02 1.

Societatea ALFA achiziioneaz pe data de 25 august anul N un utilaj care se amortizeaz liniar n 10 ani, costul de achiziie 210.000 u.m. La 31.12.N+2, societatea decide reevaluarea valorii rmase a utilajului, valoarea just 160.000 u.m. Totodat, datorit schimbrii condiiilor de utilizare, durata de via util rmas este reestimat la 5 ani. n condiiile aplicrii IAS 16 Imobilizri corporale, amortizarea aferent exerciiului N+3 va fi de: a) 21.000 u.m.; b) 60.375 u.m.; c) 53.666 u.m.; d) 53.333 u.m.; e) 60.000 u.m. Valoare intrare = 210.000 lei Amortizare anuala = 210.000/10 = 21.000 lei Amortizare la N+2 = 21.000/3 + 21.000 + 21.000 = 49.000 lei Valoarea ramasa = 210.000 49.000 = 161.000 lei Valoarea justa = 160.000 lei Durata estimata de viata = 5 ani = 5 * 12 luni = 60 luni Durata amortizata = 2 ani 4 luni = 28 luni Durata de amortizat = 60 28 = 32 luni Amortizarea pentru N+3 = 160.000 * 12/32 = 60.000 lei 2. Nu intr n aria de aplicabilitate a IAS 36: a) investiiile n filiale; b) investiiile n ntreprinderile asociate; c) ntreprinderile n asocierile n participaie; d) imobilizrile corporale; e) investiiile imobiliare evaluate la valoarea just, potrivit IAS 40. 3. Care este rata implicit a unui contract de locaie care are urmtoarele caracteristici: 12 redevene anuale a 10.000.000 lei fiecare, valoarea rezidual estimat de locator la sfritul contractului de locaie 12.000.000 lei, valoarea just 61.944.941 lei: a) 12%; b) 13%; c) 10%; d) 9%; e) 18%. Rata implicita de 13% verifica ecuatia:

10.000.000 12.000.000 + = 61.944.941 (1 + r ) i (1 + r )12 i =1

12

1 1.13 1.2769 1.442897 1.630474 1.842435 2.081952 2.352605 2.658444 3.004042 3.394567 3.835861

1.13 1.13 1.13 1.13 1.13 1.13 1.13 1.13 1.13 1.13 1.13 1.13

1.13 1.2769 1.442897 1.630474 1.842435 2.081952 2.352605 2.658444 3.004042 3.394567 3.835861 4.334523 4.334523

10000000 10000000 10000000 10000000 10000000 10000000 10000000 10000000 10000000 10000000 10000000 10000000 12000000

8849558 7831467 6930502 6133187 5427599 4803185 4250606 3761599 3328848 2945883 2606977 2307059 2768471 61944941

4. Avnd n vedere elementele urmtoare, nu corespund noiunii de subvenie guvernamental: 1) acordarea de asisten ntreprinderilor care i desfoar activitatea n sectoare recent privatizate; 2) scutirile de la plata impozitului pe profit; 3) acordarea de asisten ntreprinderilor care i ncep activitatea n regiuni subdezvoltate; 4) mprumut nerambursabil pentru care nu exist certitudinea respectrii condiiilor ataate acestuia; 5) intervenia unor echipe speciale pentru remedierea efectelor unor accidente de munc; 6) deducerea fiscal a amortizrii accelerate. a) 1+2+3+4; b) 2+4+5+6; c) 1+3+4+6; d) 3+4+5+6; e) 2+3+4+6. 5. Nu sunt active calificabile, n sensul normei IAS 23: a) lucrrile efectuate de o ntreprindere de comunicaii pentru adaptarea sistemului de distribuie; b) investiiile imobiliare; c) stocurile produse n cantiti mari i pe o baz repetitive ntr-o perioad scurt de timp; d) tutunul; e) tronsoanele de conducte de transport petrol. 6. Sunt incluse ntr-un provizion pentru restructurare urmtoarele costuri: a) costuri ocazionate de recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de restructurare; b) costuri de marketing; c) investiii n noi reele de distribuii; d) pierderile din exploatare pn la data restructurrii care nu sunt ocazionate de un contract oneros; e) salarii compensatorii acordate salariailor disponibilizai ca urmare a restructurrii.

7. ntreprinderea achiziioneaz un echipament tehnologic la nceputul exerciiului N, la costul de 100.000 mii lei i constituie un provizion pentru dezafectarea acestuia n valoare de 20.000 mii lei. Potrivit IAS 16, valoarea provizionului va fi inclus n costul activului. Presupunem c acest provision nu este deductibil fiscal. Care va fi raionamentul corect privind recunoaterea diferenelor temporare? Valoarea contabila a echipamentului tehnologic este 120.000 mii lei Baza fiscala = Valoarea contabila - sume impozabile in viitor + sume dedectibile in viitor = 120.000-120.000+ 100.000 = 100.000 mii lei Diferenta temporara impozabila = 120.000 - 100.000 = 20.000 mii lei Provizionul de dezafectare este o datorie care nu genereaza sume impozabile in viitor . Baza fiscala a datoriei = Valoarea contabila + sume impozabile - sume dedectibile = 20.000 + 0 - 20.000 = 0 Diferenta temporara deductibile de = 20.000 mii lei Cele doua diferente temporare nu se recunosc deoarece: ele sunt constatate cu ocazia recunoasterii initiale a unui activ respectiv a unei datorii; recunoasterea initiala a unui active sau datorie nu are incidenta asupra rezultatului contabil si nici asupra rezultatului fiscal. Diferentele temporare sunt diferentele dintre valoarea contabila a unui activ sau datorie din bilant si baza fiscala a acestora. Diferentele temporare pot imbraca urmatoarele forme: - diferente temporare impozabile, care sunt acele diferente temporare care vor avea ca rezultat valori impozabile in determinarea profitului impozabil (pierderii fiscale) al perioadei viitoare, atunci cand valoarea contabila a activului sau a datoriei este recuprata sau decontata; - diferente temporare deductibile, care sunt acele diferente temporare ce vor avea ca rezultat valori ce sunt deductibile pentru determinarea profitului impozabil (pierderii fiscale) al perioadei viitoare, atunci cand valoarea contabila a activului sau datoriei este recuperata sau decontata. 8. Societatea M a achiziionat 100% aciunile societii F, la 1 ianuarie 2004. n 2003, societatea F a realizat vnzri pentru care a oferit dreptul de returnare pe perioada de garanie. Dei, potrivit IAS 37, societatea F ar fi trebuit s recunoasc un provizion pentru garanii de 30.000.000 u.m., acesta nu a fost recunoscut. La 1 ianuarie 2005 (data trecerii la IFRS), suma necesar pentru decontarea datoriei este estimat la 26.000.000 u.m. Ce nregistrri efectueaz M la data trecerii la IFRS, dac se aplic excepia facultativ? Dar dac se aplic prevederile IFRS 3 retrospectiv? Intreprinderile ar trebui sa aplice retrospectiv prevederile IFRS3 - Grupari de intreprinderi. Prin aplicarea exceptiei, informatiile referitoare la gruparile de intreprinderi care au fost recunoscute inainte de data trecerii la IFRS nu trebuie retratate. M efectueaza urmatoarele inregistrari: - daca aplica exceptia facultativa: 1172 = 1512 26.000.000 Rezultat reportat din Provizioane pt garantii adoptarea pt prma data a IFRS acordate clientilor - daca aplica IFRS 3 retrospectiv: La data gruparii:
3

2071 Fond comercial La data trecerii la IFRS: 1512 Provizioane pt garantii acordate clientilor

1512 Provizioane pt garantii Acordate clientilor

30.000.000

1172 4.000.000 Rezultatul reportat din adoptarea pt prima data a IFRS

9. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): cheltuieli cu amortizarea imobilizrilor 32.000; stocuri la 01.01.N 50.000; furnizori de stocuri la 31.12.N 90.000; venituri din subvenii pentru investiii 6.000; cheltuieli cu dobnzile 12.000; rezultat nainte de impozitare 170.000; venituri n avans la 31.12.N 40.000 (din care 24.000 sunt subveniile pentru investiii); venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7.500; clieni la 01.01.N 30.000; venituri din cesiunea imobilizrilor corporale (ncasate) 2.000; venituri (ctiguri) din cedarea investiiilor financiare pe termen scurt 17.500; furnizori de stocuri la 01.01.N 58.000; stocuri la 31.12.N 45.000; venituri n avans la 01.01.N 60.000 (din care 18.000 sunt subveniile pentru investiii); cheltuieli din cedarea imobilizrilor corporale 10.000; clieni la 31.12.N 60.000; impozit pe profit pltit 70.000; cheltuiala cu impozitul pe profit 50.000; rambursri de credite primite de la bnci 30.000; ncasri din cedarea investiiilor financiare pe termen scurt 40.000; pli ctre furnizorii de imobilizri 15.000; aporturi de capital n natur 50.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare conform IAS 7 Tabloul fluxurilor de trezorerie, tiind c se utilizeaz metoda indirect? (a) 87.000 lei; (b) 152.000 lei; (c) 122.000 lei; (d) 102.000 lei; (e) 95.000 lei. Rezultatul inaintea impozitarii 170.000 + Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor 32.000 - Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7.500 - Venituri din cesiunea imobilizarilor corporale 2.000 + Cheltuieli din cedarea imobilizarilor corporale 10.000 - Venituri din subventii pentru investitii 6.000 - Venituri din cedarea investitiilor financiare pe termen scurt 17.500 + Cheltuieli cu dobanzile 12.000 - Variatia stocurilor (45.000 50.000) - Variatia creantelor din exploatare (60.000 30.000) + Variatia datoriilor din exploatare (90.000 58.000) + Variatia veniturilor in avans (16.000 42.000) - Impozit pe profit 70.000 Cashflow din exploatare = 102.000 lei

10. n viziunea Cadrului general de ntocmire i prezentare a situaiilor financiare elaborat de IASB, conceptul de capital financiar este sinonim cu: (a) capitalul social al ntreprinderii; (b) capitalurile proprii ale ntreprinderii; (c) capacitatea de producie a ntreprinderii; (d) capacitatea de plat a ntreprinderii; (e) activele imobilizate ale ntreprinderii. 11. n absena unui standard sau a unei interpretri aplicabil(e), managementul trebuie s utilizeze raionamentul professional n alegerea unei politici contabile care s conduc la informaii relevate pentru utilizatori i fiabile astfel nct situaiile financiare: (i) s reprezinte poziia financiar, performana i fluxurile de trezorerie; (ii) s reflecte substana economic a tranzaciilor sau evenimentelor i nu doar forma lor juridic; (iii) s fie neprtinitoare; (iv) s fie prudente; (v) s fie complete n toate aspectele semnificative; (vi) s se conformeze reglementrilor fiscale. (a) i + ii; (b) i + ii + iii; (c) i + ii + iii + iv; (d) i + ii + iii + iv + v; (e) i + ii + iii + iv + v + vi.

III. Expertize contabile (5 intrebari) 1. Ce nelegei prin competena expertului contabil? Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina n permanenta un nivel de cunostinte si de competenta profesionala care sa justifice asteptarile unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practiuca profesionala, din legislatie si tehnicile de lucru. Dobndirea cere: - nalt standard de pregatire generala, rumata de una specifica; - practica si examinare n subiecte profesionale semnificative; - perioda de practica n domeniu. Mentinerea cere: - cunoasterea continua a evolutiilor n profesia contabila (la nivel national si international n contabilitate, audit si alte reglementari statuare si cerinte relevante); - adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate n ndeplinirea sarcinilor profesionale, n conformitate cu normele nationale si internationale. Un profesionist contabil salariat care lucreaza n industrie, comert, sectorul public sau n sistemul educational poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atributii importante pentru care nu are formatia sau experinet necesara. n asemenea situatii nu trebuie sa-si induca n eroare angajatorului cu privire la nivelul real al competentelor sale, cernd consultanta sau asistenta unui specialist. 2. Ce conine un Raport de expertiz calificat? Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii.n situatia n care expertul contabil, pentru demonstrarea rationamentului sau profesional, si exprima parerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile, asupra suficientei lor sau cu privire la alte aspecte asupra carora doreste sa retina atentia beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie n finalul Capitolului III, CONCLUZII, fie ntr-un capitol distinct, Capitolul IV, CONSIDERAII PERSONALE ALE EXPERTULUI CONTABIL, dar cu respectarea normelor de etica si deontologie ale profesiei contabile exercitata liber (profesiei liberale). Acest Raport este calificat drept Raport de expertiza contabila cu observatii (limitate la strictul necesar sau impuse de lege, n cazul expertizelor judiciare si mai cuprinzatoare n situatia expertizelor contabile extrajudiciare). 3. Care sunt principiile deontologice dup care se ghideaz expertul contabil n efectuarea expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare? Principiile deontologice fundamentale, carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil, inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite n Codul privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si a contabililor autorizati din Romnia (aprobat prin Hotarrea nr. 1/1995 a Conferintei Nationale a Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati).Ele sunt: - Integritate, - Obiectivitate,
6

- Independenta, - secretul profesional, - respectarea normelor tehnice si profesionale, - competenta profesionala, - comportare deontologica. Norma profesionala CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, retine si comenteaza explicit urmatoarele principii deontologice, dupa care expertul contabil trebuie sa se ghideze n efectuarea expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare: - independenta expertului contabil, - competenta expertului contabil, - calitatea expertizelor contabile - secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile - acceptarea expertizelor contabile - responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile. 4. Cum se menine calitatea de expert contabil i calitatea de contabil autorizat? Prin nscrierea n Tabloul Corpului. nscrierea se realizeaza n baza ndeplinirii conditiilor privind acordarea calitatii de expert contabil sau de contabil autorizat. nscrierea n Tabloul Corpului confera dreptul exercitarii profesiunii pe ntreg teritoriul tarii. Anual se obtine licenta de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licentei sau nelicentierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercitatii profesiei, a dreptului de a exercita. Acordarea vizei anuale se da daca sunt ndeplinite cumulativ conditiile: - achitarea n ntregime a obligatiilor fata de Corp; - plata la buget, la termen si n cunatumul prevazut, a impozitelor cuvenite statului; - asigurarea pentru riscul profesional; - dovada ca nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei n vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale (cazier judiciar); - nu a savrsit fapte care sa ncalce regulamentul privind conduita profesionala, pentru care a fost sanctionat de Comisia de Disciplina; - depunerea fisei individuale; Trebuie respectate si prevederile referitoare la libera practica: expertii contabili si contabili autorizati nu pot sa si exercite atributiunile conferite de aceasta calitate de durata n care desfasoara o activitate salarizata n afara Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati sau activitate comerciala, cu exceptia activitatilor didactice, literare, publicistice n domeniu si cea de parlamentar, consilier local sau judetean, pe durata mandatului. 5. Care sunt caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile? Caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile sunt: - detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si nvatamnt; - respectarea de catre membri a unui ansamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate. - recunoasterea unei datorii fata de public. Uneori, datoria membrilor, privind profesiunea lor si publicul, poate fi n contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt sau cu obligatiile lor de loialitate fata de angajator.
7

innd seama de remarcile precedente este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membri lor, nct sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze ncrederea publicului n profesie. Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta n profesie, pe competenta (SIM).

IX. Consultanta fiscala acordata contribuabililor (6 intrebari) 1. O societate pe aciuni pltitoare de impozit pe profit, ale crei aciuni sunt deinute de AA (persoan fizic) n proporie de 70% i de BB (persoan fizic) 30%, realizeaz n exerciiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei. Care este impozitul pe profit pltit de societate i dividendele ncasate de fiecare dintre cei doi acionari, innd cont c 60% din rezultat este repartizat acestora? Profit impozabil = (500.000 20.000) (400.000 30.000) = 480.000 370.000 = 110.000 lei Impozit pe profit = 110.000 * 16% = 17.600 lei Profit net = 100.000 17.600 = 82.400 lei Profit repartizat la dividende = 60% * 82.400 = 49.440 lei Impozit pe dividende = 16% * 49.440 = 7.910 lei Dividende nete = 49.440 7.910 = 41.530 lei Dividende distribuite persoanei AA = 70% * 41.530 = 29.071 lei Dividende distribuite persoanei BB = 30% * 41.530 = 12.459 lei 2. O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz ntr-un an venituri n suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoan juridic romn. Cheltuielile nregistrate sunt : - cheltuieli cu serviciile prestate de teri 11.000 lei (exist contracte ncheiate, se justific necesitatea lor i sunt documente care s ateste prestarea lor efectiv); - cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile 200.000 lei; - cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lips din gestiune, neimputabile 2500 lei; - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii i diferena contribuii aferente fondului de salarii; - cheltuieli de protocol 2400 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea n bani 1200 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit pltit n cursul anului 4.000 lei. S se calculeze impozitul pe profit datorat pentru ntregul an. Profit impozabil = Venituri totale Venituri neimpozabile Cheltuieli totale + Cheltuieli nedeductibile Venituri totale = 560.000 lei Venituri neimpozabile = 1.200 lei Cheltuieli totale = 284.600 lei Cheltuieli nedeductibile: - Cheltuieli cu impozitul pe profit platit 4.000 lei - Cheltuielile cu stocurile lipsa din gestiune neimputabile 2.500 lei + TVA aferent 600 lei Cheltuieli partial deductibile in limita a 2% x ((560.000 -1.200) (284.600 2.400 - 4000)) = 5.612 lei, deci cheltuielile de protocolin valoare de 2.400 lei sunt integral deductibile. Profit impozabil = 560.000 1.200 284.600 + 4.000 + 1.200 + 2.500 = 281.900 lei Impozit pe profit = 16% x 281.900 = 45.104 lei
9

Cheltuieli cu sponsorizarea 1.200 lei - 3/1000 x 558.800 = 1.676 lei - 20% x 45.104 = 9.021 lei 1.200 lei < min [1.676, 9.021], deci se poate scadea intreaga valoare din impozitul pe profit. Impozit pe profit de plata = 45.104 1.200 = 43.904 lei 3. O persoan fizic obine n anul 200X urmtoarele venituri din cesiunea drepturilor de autor: - 22 mai 9.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere literare; - 15 august 12.000 lei din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere monumentale; - 13 septembrie 3.000 lei din valorificarea unor drepturi de autor aferente unei opere literare, drepturile fiind motenite. Societatea care gestioneaz aceste drepturi de autor percepe un comision de 500 lei. S se stabileasc impozitul datorat n cursul anului sub form de pli anticipate, scadenele de plat i diferena de impozit de plat sau de recuperat ca urmare a regularizrii din anul urmtor realizrii veniturilor. Total plati anticipate in 200X = 9.000 x 10% + 12.000 x 10% + 3.000 x 10% = 2.400 lei Regularizarea impozitului datorat in 200X+1: Venit din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere de arta = 9.000 lei Cheltuieli deductibile = 20% x 9.000 = 1.800 lei Venit supus impozitarii = 9.000 1.800 = 7.200 lei Venit din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere monumentale = 12.000 lei Cheltuieli deductibile = 25% x 12.000 = 3.000 lei Venit supus impozitarii = 12.000 3.000 = 9.000 lei Venit din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere literare = 3.000 lei Cheltuieli deductibile privind comisionul de gestionare a drepturilor de autor = 500 lei Venit supus impozitarii = 3.000 500 = 2.500 lei Venit total impozabil = 7.200 + 9.000 + 2.500 = 18.700 lei Impozit total = 16% x 18.700 = 2.992 lei Impozit de plata = 2.992 2.400 = 592 lei 4. S.C. Prestatorul, societate de leasing nregistrat n Bulgaria ncheie la 5 Aprilie 2009 un contract de leasing financiar, cu S.C. Transportatorul, societate stabilit i nregistrat n scopuri de TVA n Romnia (art 153). Contractul are ca obiect leasingul unui autocar n valoare de 30.000 euro, achiziionat de la Furnizorul, societate stabilit i nregistrat n scopuri de TVA n Bulgaria. La finalizarea contractului Transportatorul i exercit opiunea de cumprare, achitnd valoarea rezidual a autocarului, n sum de 1.000 euro. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei, iar rata lunar, inclusiv dobnda aferent este 1.000 euro. Analizai spea din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaiunilor, locul lor, precum i obligaiile ce revin pltitorilor de TVA.

10

Tipul operatiunii: prestare de servicii transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing. Locul prestarii de servicii este in Romania. Beneficiarul realizeaza o achizitie intracomunitara de servicii, fiind obligat sa o declare in decontul de TVA si Declaratia recapitulativa 390. Beneficiarul datoreaza si inregistreaza TVA prin taxarea inversa.
In momentul achizitiei autocarului la valoare reziduala , avem 0 achizitie intracomunitata de bunuri care se raporteaza in formularul "Declaratie recapitulativa privind livrarilejachizitiile intracomunitare de bunuri (390).

5. S se determine acciza pentru o cantitate de 20.000 sticle de alcool etilic a 0,5 litri fiecare ce are o concentraie alcoolic de 93%. Acciza unitar i cursul de schimb sunt cele prevzute de codul fiscal. Acciza specifica pentru alcool cu concentratie de 100% este de 750 lei. 20.000 sticle a 0.5l/sticla = 100hl Cursul de schimb = 4.2655 lei/euro Acciza = Concentratia alcoolica x Acciza specifica x Cursul de schimb x Cantitatea in hectolitri Acciza = 93% x 750 x 4.2655 x 100 = 297.518,62 lei 6. Un contribuabil persoan fizic deine n proprietate la nceputul anului: a) un apartament de 130 mp suprafa desfurat situat n mediul urban (coeficientul de corecie pozitiv a valorii impozabile este 2,2), valoarea impozabil unitar 669 lei/ mp suprafa desfurat, aflat ntr-un bloc de locuine cu trei etaje i 6 apartamente, construit n 1963. Acest apartament este locuin de domiciliu pn la data vnzrii -10 iulie anul curent. b) o cas n mediul rural cu o suprafa total desfurat de 120 mp, valoare impozabil unitar 669 lei/mp suprafa desfurat, din care o mansard locuibil de 30 mp suprafa desfurat. Casa a fost achiziionat n luna februarie, anul curent. Aceasta devine locuin de domiciliu dupa vnzarea apartamentului. Coeficientul de corecie pozitiv a valorii impozabile unitare este 1. S se calculeze impozitul datorat de ctre contribuabil, separat, pe cele dou proprieti imobiliare. a) Impozit pe cladire Impozit pe cladire = Valoarea impozabila a cladirii x 0.1% Valoarea impozabila a cladirii = Suprafata desfasurata x Valoarea impozabila pe mp x Coeficientul de corectie x (1 Coeficient de vechime) Coeficient de vechime = 10% deoarece cladirea corespunde vechimii intre 30 si 50 ani. Valoarea impozabila a cladirii = 130 x 669 x 2,2 x (1 10%) = 172.201 lei Impozitul pe cladiri = 0.1% x 172.201 = 172 lei Impozit datorat = 172 lei x 7 luni / an = 100,33 lei, prin rotunjire 100 lei. b) Impozit casa mediul rural Valoare impozabila = ((Suprafata desfasurata Suprafata mansarda) x Valoarea impozabila pe mp + Suprafata mansarda x Valoarea impozabila pe mp x Cota redusa 75%) * Coeficient de reductie x Procent de majorare prima cladire 15% Valoare impozabila = ((120 30) x 669 + 30 x 669 x 75%) x 1 x (1 + 15%) = 86.551,87 lei Impozit pe cladiri = 0,1% x 86.551,87 = 86,55 lei
11

Impozit datorat februarie iulie = 86,55 lei x 6 luni / an = 43 lei Din luna august se plateste impozit micsorat cu 15% deoarece imobilul devine locuinta de domiciliu, astfel avem: Valoare impozabila = ((120 30) x 669 + 30 x 669 x 75%) x 1 = 75.262,50 lei Impozit datorat august decembrie = 0,1% x 75.262,50 x 5/12 = 31,35 lei Impozit datorat total = 43 + 31 = 74 lei

12

XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (8 exercitii) 1. n urma procesului de producie se obin: 1.000 buc. produs principal P i 50 buc. produs secundar PS. Dup obinerea lui P, PS este supus unor prelucrri suplimentare care ocazioneaz cheltuieli de 1.500.000 lei. Preul de vnzare pe pia a lui PS n condiii normale este de 100.000 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vnzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune pentru obinerea lui P i PS sunt de 150.000.000 lei. Determinai costul de producie al produsului P. Valoarea realizabila neta a PS = 50 x 100.000 500.000 1.500.000 = 3.000.000 lei Cost productie P = Cheltuieli comune - Valoarea realizabila neta PS Cost productie P =150.000.000- 3.000.000= 147.000.000 lei Cost productie unitar P = 147.000.000/ 1.000 = 147.000 lei/buc 2. ntreprinderea ALFA dispune de un stoc de produse finite obinute la un cost de 150.000.000 lei. Valoarea realizabil net a stocului la sfritul exerciiilor N i N+1 este de 170.000.000 lei i respectiv 130.000.000 lei. Care sunt nregistrrile contabile efectuate la sfritul exerciiilor N i N+1? La ce valoare apare stocul n bilanul exerciiului N? In exercitiul N nu se realizeaza nici o inregistrare, stocurile prezentandu-se la valoarea de 150.000.000 lei. Nu se inregistreaza cresterea de valoare de 20.000.000 lei din motive de prudenta. In exercitiul N+1 se realizeaza urmatoarea inregistrare: 6814 = 3945 20.000.000 Produsele finite apar in bilant cu valoarea de 130.000.000 lei. 3. Despre un stoc de marf se cunosc urmtoarele informaii: stoc la 1.05.N, 1.000 buc x 1.000 u.m./buc.; achiziie la 7.05.N, 2.000 buc. x 1.500 u.m./buc., TVA 19%; vnzare la 15.05.N, 2.500 buc. x 2.000 u.m./buc., TVA 19%; achiziie la 23.05.N, 5.500 buc. x 1.800 u.m./buc., TVA 19%; vnzare la 29.05.N, 5.800 buc. x 2.200 u.m./buc., TVA 19%. Determinai valoarea ieirilor din stoc i a stocului final, tiind c ntreprinderea utilizeaz metoda FIFO. Stoc initial Achizitie Vanzare Achizitie Vanzare Stoc final Valoarea iesirilor Intrari 1.000 buc x 1.000 lei 2.000 buc x 1.500 lei 5.500 buc x 1.800 lei 500 buc x 1.500 lei 5.300 buc x 1.800 lei 200 buc x 1.800 lei 13.540.000 lei
13

Iesiri 1.000 buc x 1.000 lei 1.500 buc x 1.500 lei

4. Societatea ALFA.SA s-a angajat prin contract sa construiasca o c1adire. Lucrarile trebuie terminate pana la data de 10.02.N+2. Principalele etape ale realizarii contructiei sunt urmatoarele: la 10.02.N s-a semnat contractul; la 31.12.N costul lucrarilor in curs de executie a fost de 500.000 mii lei; la 31.12.N+1 costul lucrarilor in curs de executie este de 1.750.000 mii lei; la 10.02.N+2 livrarea si facturarea, pret de facturare 2.950.000 mii lei; costul efectiv de productie este de 2.500.000 mii lei; la 10.02.N s-a stabilit un pret de vanzare revizuibil de 2.500.000 mii lei si s-a estimat un cost total de productie de 2.000.000 mii lei; la 31.12.N+1 pretul de vanzare a fost revizuit la 2.600.000 mii lei iar costul de productie a fost reestimat la 2.200.000 mii lei. Dac preul de facturare ar fi de 2.750.000 mii lei, care ar fi efectul n contul de profit i pierdere al aplicrii metodei procentului de avansare? Cum apreciai aceast situaie? In exercitiul N: - inregistrarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lucrarilor dupa natura lor: 6XX = % 500.000 3XX 4XX 5XX - la 31.12.N se determina si se inregistreaza rezultatul exercitiu si lucrarile in curs de executie: Rezultatul total estimat = 2.500.000 - 2.000.000 = 500.000 mii lei Gradul de avansare al lucrarilor = (cheltuielile exercitiului N / costul estimat) * 100 = 500.000/2.000.000 x 100 = 25% Rezultatul exercitiului N = rezultatul total estimat x gradul de avansare = 500.000 x 25% = 125.000 mii lei . Acest rezultat va fi incorporat in costul lucrarilor = 500.000 + 125.000 = 625.000 mii lei

In exercitiul N+1: - inregistrarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lucrarilor dupa natura lor: 6XX = % 1.250.000 3XX 4XX 5XX - la 31.12.N+1: Rezultatul total estimat = 2.600.000-2.200.000= 400.000 mii lei Gradul de avansare al lucrarilor = (cheltuielile exercitiului N+ 1 /costul total estimat) x 100 = 1.750.000/2.200.000 x 100 = 79,50 % Rezultatul exercitiului N+1 = rezultatul total estimat x gradul de avansare - rezultatul exercitiului N = 400.000 x 79,50% - 125.000 = 193.000 mii lei. Acest rezultat va fi incorporat in costul lucrarilor = 193.000 + 1.250.000 = 1.443.000 mii lei.
14

332

711

1.443.000

In exercitiul N+2: - inregistrarea cheltuielilor 2.500.000-1.750.000=750.000 mii lei 6XX = % 750.000 3XX 4XX 5XX - 31.12.N+2: Rezultatul total estimat = 2.950.000 - 2.500.000 = 450.000 mii lei Rezultatul exercitiului N+2 = rezultatul efectiv - rezultatul exercitiului N - rezultatul exercitiului N+ 1 =.450.000 - 125.000 - 193.000= 132.000 mii lei Acest rezultat va fi incorporat in costul lucrarilor = 750.000 + 132.000 = 882.000 mii lei 332 = 711 882.000 Daca pretul de facturare este de 2.750.000 mii lei Rezultatul efectiv = 2.750.000- 2.500.000= 250.000 mii lei Rezultatul exercitiului N+2 = rezultatul efectiv- rezultatul exercitiului N - rezultatul exercitiului N+l = 250.000 - 125.000 - 193.000 = - 68.000 mii lei Rezultatul va ajusta costul lucrarilor 750.000-68.000= 682.000 mii lei In contul de profit si pierdere al N+2 avem urmatoarele influente: Venituri din vanzarea marfurilor = 2.750.000 mii lei Variatia stocurilor = 2.068.000 mii lei Cheltuieli = 750.000 mii lei Rezultat = 68.000 mii lei In anul N si N+ 1 a fost recunoscut un rezultat de 125.000+ 193.000= 318.000 cu mult mai mare decat rezultatul efectlv al contractului care este de 250.000. Aceasta face ca in N+2 sa se recunoasca pierderea de 68.000 mii lei, astfel se pune sub semnul intrebarii credibilitatea estimarilor realizate in exercitiile N si N+1. 5. ntreprinderea ALFA utilizeaz metoda terminrii lucrrilor. Ea a nregistrat variaii mari ale numrului de contracte terminate n ultimii 5 ani. Care ar putea fi incidena acestor variaii? In caz de variatii mari ale numarului de contracte terminate de la un an la altul, rezultatele diversilor ani pot cunoaste evolutii ce denota fluctuatii, fapt ce face dificila comparatia in timp. Metoda procentului de avansare evita aceste distorsiuni, prin stabilirea unei legaturi directe intre rezultatul unui exercitiu si lucrarile efectuate in cursul perioadei (asigura o imagine fidela). Conform par. 32 din IAS 11: Cand venitul unui contract de constructie nu poate fi evaluat in mod credibil, atunci: - venitul trebuie recunoscut doar in masura in care costurile contractuale suportate este probabil a fi recuperate; - costurile contractuale trebuie recunoscute drept cheltuieli in exercitiul financiar in care sunt generate. Recunoasterea cheltuielilor la nivelul veniturilor presupune respectarea principiului prudentei.

15

6. Dac procentul de avansare fizic este de 60%, care este diferena ntre rezultatul contabil i rezultatul real al stadiului de avansare a lucrrilor? Cum apreciai aceast diferen? Daca rezultatul contractului poate fi estimat in mod credibil, la un grad de avansare de 60%, societatea trebuie s recunoasca veniturile aferente si in contul de profit si pierdere. Gradul de avansare a lucrarilor = cheltuielile exercitiului/costul total estimat x 100 Rezultatul exercitiului N = rezultat total estimat x grad de avansare Rezultatul exercitiului va fi incorporat in costul lucrarilor. Variatia stocurilor = rezultatul exercitiului + cheltuielile exercitiului (in timpul derularii contractului exercitiului N) Rezultatul final = venituri din vanzari - venituri din productia stocata - cheltuieli dupa natura In timpul derularii contractului rezultatul real este mai mic decat rezultatul contabil. La sfarsitul contactului rezultatul contabil este inferior celui real. Consideram urmatoarea speta: Costul estimat al contractului 1.000 lei Veniturile contractului 1.500 lei Rezultatul estimat al contractului 500 lei Cost cumulat al lucrrilor executate 800 lei Procentul de avansare contabil 80 % Rezultatul contabil al stadiului 400 lei Rezultatul real al stadiului = 500 lei x 60 % = 300 lei ntreprinderea raporteaza un rezultat inferior celui real. 7. Pornind de la exemplul anterior i cunoscnd c preul de facturare al lucrrii este de 2.950.000 mii lei, cheltuielile angajate n N+2 de 750.000 mii lei iar costul efectiv de 2.850.000 mii lei, care va fi incidena asupra Contului de profit i pierdere al exerciiului N+2? Cum apreciai aceast situaie? Rezultatul efectiv al contractului = 2.950.000 - 2.850.000 = 100.000 mii lei Rezultatul aferent al exercitiului N+2 = rezultatul efectiv - rezultatul exercitiului N- rezultatl aferent exercitiului N+l = 100.000 - (125.000 - 325.000) = 100.000 Rezultatul efernt exercitiului curent va ajusta costullucrarilor: 750.000 + 100.000 = 850.000 In contul de profit si pierdere al exercitiului N+2 exista urmatoarele infulente: Venituri din vanzarea marfurilor + 2.950.000 Variatia stocurilor - 2.100.000 Venituri din provizioane pt riscuri si cheltuieli + 200.000 Cheltuieli dupa natura - 750.000 Rezultat + 300.000 In acest caz credibilitatea estimarilor este indoielnica. In cele din urma, contractul este profitabil (100.000 mii lei). In exercitiul N+l acesta a fost considerat deficitar, ceea ce a atras imputarea in rezultat a pierderii estimate si constituirea unui provizion. Provizionul este reluat la sfarsitul contractului deoarece nu mai are obiect.
16

Practic, rezultatul exercitiului N+2 este majorat cu rezultatul contractului si cu venitul din provizioane. O asemenea utilizare a metodei procentului de avansare este defectuoasa. Mai potrivita ar fi fost metoda la terminarea lucrarilor. 8. La 31.12.N, ntreprinderea ALFA are n stoc 200 kg produs P n curs de execuie cu un grad de avansare de 50%. Cheltuielile necesare finalizrii i vnzrii produsului n curs de execuie au fost estimate la 2.500.000 lei. Produsul finit obinut cu ajutorul lui ALFA se vinde pe pia cu 45.000 lei/buc. Concomitent au fost obinute i 300 kg produs finit. La nceputul perioadei nu exista producie n curs de execuie. Cheltuielile necesare obinerii produselor finite i n curs de execuie au fost de 20.000.000 lei. n bilanul contabil, stocul de producie n curs de execuie este evaluat la: a) 5.000.000 lei; b) 2.500.000 lei; c) 8.000.000 lei; d) 15.000.000 lei; e) 20.000.000 lei. Conform IAS 2, stocurile se evaluaeaza la minimul dintre valoarea realizabila neta si costul acestora. Valoarea realizabila neta a productiei in curs de executie = 200 kg x 45.000 lei/kg 2.500.000 lei = 9.000.000 2.500.000 = 6.500.000 lei 1) Cheltuieli comune stocurilor = 20.000.000 lei 2) 200 kg produs in curs de executie de 50% = 100 kg produs finit Din 1) si 2) rezulta: 300 kg produs finit + 100 kg produs finit = 20.000.000 lei 400 kg produs finit = 20.000.000 lei 100 kg produs finit = 20.000.000 lei / 4 100 kg produs finit = 5.000.000 lei 200 kg produs in curs de executie = 5.000.000 lei Costul productiei in curs de executie = 5.000.000 lei Productia in curs de executie se evalueaza la min [6.500.000, 5.000.000] = 5.000.000 lei.

17