Anda di halaman 1dari 3

ARHITECTURA ROMANA Civilizatia si cultura romana, cu asimilarile vechilor civilizatii mediteraneene, ale experientelor ingineriei etrusce n constructii, tehnici

si materiale, ca si ale Asiei Mici si ale traditiilor grecesti, au impus lumii antice reperele evoluate ale unei civilizatii unitare. Organiznd un vast imperiu, construind drumuri, viaducte si apeducte, romanii au cladit orase cu o urbanistica perfecta, att n Italia ct si n tarile cucerite. Arta lor este pusa n primul rnd n slujba preamaririi ideii de putere (imperium) , n slujba statului si capitalei sale. Aceste orase erau foarte civilizate. Aveau strazi pavate cu bolovani de ru sau cu lespezi, aveau si canale de scurgere pentru apa murdara si conducte de piatra pentru apa de baut si de spalat, adusa de la mari departari. APEDUCTELE Pentru a aduce din munti apa curata, necesara consumului, arhitectii au construit apeducte , un fel de jgheaburi mari de piatra, lungi de zeci de kilometri, sustinute de stlpi grosi de zid, legati ntre ei cu arcade, adesea n semicerc. Cunoscut este apeductul care aducea apa la Roma, construit n timpul mparatului Claudius sau cele construite n alte provincii romane, ca apeductul de la Pont du Gard din Franta. Fiindca acest apeduct trebuia sa treaca peste un ru, el a fost sustinut de trei rnduri de stlpi, legati prin trei rnduri de arcuri (n trei etaje). Este o constructie impunatoare care, desi este pura inginerie, fiind vorba doar de utilitate, are un aspect estetic. FORUMUL Forumul (forum romanum) era piata centrala care crea nucleul important al orasului, "inima" vietii administrativ, politice, religioase si comerciale. Mai nsemnate au fost forumurile lui Augustus si al lui Traian. Erau incinte de forma dreptunghiulara, nconjurate de ziduri. n interior aveau coloane, unite n partea superioara prin lespezi de marmura. Forumurile adaposteau constructii diverse arcuri de triumf, temple, altare, statui etc. ARCURILE DE TRIUMF Cu timpul s-a generalizat obiceiul ca pentru mparati, marii guvernatori sau generalii care se ntorceau victoriosi din razboaie, sa se construiasca arcuri de triumf care sa comemoreze victoriile lor. n diferitele parti ale imperiului se gaseau asemenea constructii. Cele mai nsemnate s-au ridicat la Roma, capitala imperiului. Ale lui Titus, Septimiu Sever si al lui Constantin cel Mare, sunt cele mai bine pastrate. Un arc de triumf avea piloni mari, legati n partea superioara prin arcuri de zidarie. Deasupra, zidaria constructiei era terminata n linie dreapta. Suprafetele pilonilor si a partilor superioare erau mpodobite cu reliefuri, cu inscriptii si ornamente. S-au construit arcuri de triumf, cu una sau cu trei deschideri. n

acest caz, pe lnga arcul principal, care era mai mare, la constructie se adaugau doua arcuri laterale mai joase. Asa este arcul zis al lui Constantin. COLUMNELE Tot n amintirea razboaielor victorioase purtate de mparatii romani, s-au construit columnele. Ele erau mari constructii cu aspect cilindric, depasind adesea, cu postament cu tot 20 de metri. n partea de sus a columnelor se gasea de obicei statuia mparatului n vesminte de razboinic. Pe partea cilindrica, de jos n sus, continuu, n spirala, se desfasurau frize cu basoreliefuri. Aceste sculpturi narative, cu subiect istoric, nfatisau scene din razboaiele celebrate prin aceste monumente. Cele mai nsemnate sun Columna lui Traian (40 de metri) si Columna lui Marc Aureliu, de la Roma. AMFITEATRELE n timpul imperiului, romanii au ridicat si amfiteatre. Cel mai mare monument al Romei, Amfiteatrul Flavian a fost construit de mparatul Vespasian si inaugurat, in anul 80 d.Hr., de fiul sai Titus. Amfiteatrul, desinat distractiei poporului, gazduia lupte sngeroase ntre gladiatori, ntre oameni si fiare si chiar, uneori, lupte navale. Acesta are un plan n forma de eclipsa, cu axa mare de 156 m si cu o circumferinta de 527m. Impozantul monument avea patru nivele, zidul exterior fiind nalt de 50 m. Primele trei nivele au arcade sprijinite pe coloane (parterul cu coloane dorice, etajul 1 coloane ionice, etajul 2 coloane de stil compozit);ultimul etaj este lipsit de arcade si era prevazut cu un sistem care permitea acoperirea amfiteatrului n caz de ploaie. Accesul n amfiteatru se facea prin patru intrari principale; catre etajele superioare se intra prin 80 de arcade. Amfiteatrul putea adaposti peste 50000 de persoane care se puteau aseza pe locuri de diverse categorii. Podeaua de piatra a arenei a disparut in decursul secolelor, lasnd astfel vederii sistemul complex de galerii care permitea accesul pe scena al combatantilor, fiare si oameni. n ciuda distrugerilor suferite de-a lungul timpului, si Coliseul impresioneaza astazi prin dimensiuni si prin armonia solutiior arhitecturale care au stat la baza constructiei. TERMELE Termele erau complexe ansambluri arhitectonice, ample ca suprafata, acoperind mai mult de 11 ha, cu bai publice, bai termale, piscine n aer liber, sali si spatii rezervate sportului - palestre, biblioteci, curti interioare, locuri de plimbare, sali de conferinte etc. Celebre ca frumusete, bogatie si eleganta, termele erau centrul existentei citadine n care societatea romana si consuma activitatea. Salile de baie aveau pardoseala din caramizi sau din placi de piatra, taiate n forme diferite. Din aceste placi se combinau motive decorative geometrice deosebit de frumoase. Uneori, pavajul era lucrat din mozaicuri ce reprezentau scene mitologice, pasari sau animale, scene contemporane sau ornamente. Unele ncaperi din terme aveau tavanele drepte, altele boltite n forma de leagan sau de cupola.

La Roma se gasesc ruinele Termelor lui Caracalla si ale lui Diocletian, primele adapostind astazi stagiunile de concerte de opera din timpul verii, cele din urma transformate n muzeu national de arheologie antica. BAZILICILE Romanii au mai construit si localuri de judecatorie, numite bazilici. Acestea erau edificii dreptunghiulare, mpartite deseori la interior, prin doua rnduri de coloane n trei parti, numite nave. Cele doua parti laterale (navele laterale) erau de mai multe ori etajate pe o naltime egala cu cea a navei centrale sau erau mai scunde dect etajul unic al acesteia. Bazilica era precedata adesea de o curte nconjurata de ziduri si cu coloane spre interior. n mijlocul curtii se gasea un bazin cu apa sau o fntna. Dupa planul bazilicii romane, mai trziu s-au construit bisericile crestine de tip apusean. Chiar si numele bisericii vine de la denumirea romana bazilica. Una dintre cele mai cunoscute bazilici din Roma este Bazilica lui Maxentiu. TEMPLELE n cinstea zeilor, romanii au construit si numeroase temple. Ele nu erau prea deosebite de templele grecesti. Pantheonul a fost un templu ridicat de Agripa n cinstea tuturor zeilor (anul 27 e.n.). El avea zidul de forma rotunda, cilindrica, acoperit de o cupola foarte bogat decorata n interiorul sau si nu avea ferestre. n Pantheon, lumina intra printr-o deschidere rotunda (de noua metri diametru) din centrul cupolei. La intrare, pantheonul avea un portic (un sir de coloane) care i dadea un aspect triumfal. CIRCURI Romanii au amenajat circuri (stadioane) vaste care erau ornate cu obeliscuri, statui etc. TEATRE Teatrele romane se deosebeau prin planul lor de teatrele grecesti. Renumit a fost Teatrul lui Marcelus din Roma. PALATE Palatele romane erau impunatoare. Dintre acestea mai renumit este Palatul lui Diocletian. Monumente numeroase, ramase din timpul civilizatiei roman, arata marea varietate de forme constructiilor romane. Scara si proportiile monumentale, impresionante conceptii ale bazilicilor, ale termelor si monumentelor funerare, noua tehnica constructiva a arcurilor si boltilor, constructiile rezervoarelor, a podurilor, a apeductelor si viaductelor, a soselelor, a arcurilor de triumf, fac din arhitectura romana "o enciclopedie morfologica a arhitecturii".