Cuprins

Date generale Denumirea lucrarii Normative si standarde Necesitatea si oportunitatea investitiei

Alimentarea cu apa Studiile existente Surse de apa Surse subterane Surse de apa de suprafata

Criteria de alegere a surselor de apa Criterii de alegere a captarilor din surse de suprafata Statia de tratare a apei Calculul debitelor de apa Determinarea debitelor caracteristice Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului de apa Calculul debitului zilnic mediu al necesarului de apa Calculul debitului zilnic maxim al necesarului de apa Calculul debitului orar al necesarului de apa Calculul cerintei de apa Calculul debitului zilnic mediu al cerintei de apa Calculul debitului zilnic maxim al cerintei de apa Calculul debitului orar maxim al cerintei de apa

MEMORIU TEHNIC
Date generale
1. DENUMIREA LUCRARII: ALIMENTAREA CU APA A UNEI LOCALITATI CU 23.000 DE LOCUITORI 2. NORMATIVE SI STANDARDE: STAS 1343/1-2006 STAS 1478 -90

3. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI Se va elabora documentatia de proiectare pentu lucrariile de alimentare cu apa in sistem centralizat pentru o localitate cu un numar de 14.200 de locuitori, la care sunt date urmatoarele elemente: Localitatea este situata intr-o zona de deal cu clima temperatcontinentala, cu o populatie in prezent de 14.200 de locuitori. Localitatea se sistematizeaza in integime cu o singura zona cu un singur regim de constructive si grad de dotare. Pentru zona prezenta cu caladiri cu parter avand instalatii interioare cu apa rece si canalizare cu preparare locala a apei calde.

ALIMENTAREA CU APA Inainte de a incepe executia, se vor confrunta planurile de istalatii cu apa, planurile celorlalte tipuri de instalatii in vederea rezolvarii cat mai rationale ale intersectiilor. Dupa confruntarea tehnica se vor preciza daca este nevoie si dimensiuniile goluriilor pentru trecerea conductelor. Se vor utiliza doar material conform standardelor. Traseele si dimensiuniile conductelor sunt conform prevederiilor prescrise din piesele desemnate. Fixarea si montarea conductelor se va face ingropat in pat de nisip cu acoperire de pamant. Distantele punctelor se vor determina in functie de materialul conductei, diametrul si modul de protejare al acestora.

Conductele din otel zincate se vor imbina prin fitinguri zincate. Imbinarea prin filet poate sa fie fixa sau demontabila. Nu se admit imbinari prin sudura. Imbinarea armaturiilor prevazute in documentatie la conductele din metal se va face prin intermediul flanselor. Executarea instalatiilor din conducte din P.V.C. se va face in conformitate cu prescriptiile si tehnologiile indicate in normative. Conductele montate in apa sau in medii agresive se vor izola contra coroziunii cu 3 starturi de bitum si 2 randuri de hartie tip sulfat si citomare in interior si izolatie intarita cu protectie exterioara din banda de P.V.C. Probele la care vor fi supuse instalatiile vor fi: proba de entanseitate la presiune si proba de functionare. La conductele functionand sub presiune verificarea se face hidraulic pe portiuni minime de 100 m la care vor fi montate toate armaturiile . Umlerea tronsoanelor de proba cu apa se va face astfel incat sa se asigure umplerea complete respective evacuarea aerului din conducta. Presiunea de incercare va fi 2*P regim: pentru tronsoanele in care presiunea de regim este mai mare de 5 kgf/cm patrat. Incercarea se va considera reusita dupa intervalului de o ora de la realizarea presiunii de incercare , scaderea de presiune nu poate fi mai mare de 10% din presiunea de incercare sis a nu apara scurgeri vizibile de apa. Dupa terminarea complete a retelei si a aductiunii inainte de dezinfectarea acesteaia se efectueaza o incercare hidraulica generala pe intreaga lungime a acestuia , in conditiile de functionare la parametrii proiectati. Dupa proba de presiune se va spala conducta cu apa a carei viteza de spalare va fi minim 1,5 m/s. Dezinfectarea se va face cu apa care contine 2025 mg CL activ. Instalatiile se vor clati dupa cum urmeaza: la 1 m liniar conductele, la bucata armaturile, izolatii si sprijiniri (metru patrat), terasamente, etc (metru cub). STUDIILE EXISTENTE Planul de situatie a localitatii cu imprejurimile la scara 1:5000 In varianta de sursa subterana, zona de amplasare a frontului de captare si date hidrologice sunt indicate pe planul de situatie. Din punct de vedere chimic apa captata corespunde cerintelor din STAS 1342-89. Din datele studiului hidrologic au rezultat urmatoarele:

 Coeficientul mediu de permeabilitate k=(100+n) [m/zi], adica k=100+20=120 m/zi Inaltimea precipitatiilor este de 650 mm/an si inaltimea maxima este de 820mm/an. Pozitia nivelului hidrografic este la 3m sub nivelul terenului Statul de apa subterana este cu nivel liber Grosimea stratului de apa este de 20.00 m Panta piezometrica a stratului acvifer este I=0.008 Marimea caracteristica a particulelor stratului natural este La un foraj de studiu de diametru D =275 mm, la masuratoriile de teren, care aproximeaza pompa de pompare s-au obtinut urmatoarele date: 3 10 16 q[ /s] S [m] 0.4 3.0 6.0 Unde: q-debitul putului s-denivelarea stratului acvifer p-porozitatea stratului acvifer (p=0.25) SURSE DE APA 1. SURSE DE APA SUBTERANE: Panzele sau cursuriile de apa subterana, alimentate din apele provenite din precipitatii, din apele care se scurg la suprafata (rauri, parauri), din lacuri, din apele de condensare provenite de la mari adancimi (condensarea facandu-se in partiile superioare ale scoartei terestre) sau din ape infiltrate artificial, dupa modul lor de cantonare si scurgere in subteran pot constitui: Straturi acvifere freatice Straturi de mare adancime Straturi alimentate prininfiltratii artificiale Izvoare.

2. SURSE DE APA DE SUPRAFATA: Sursele de apa de suprafata sunt formate, mai ales, din apele curgatoare (parauri, rauri si fluvii) si din lacuriile naturale si artificiale. In cazuri extreme, se poate recurge si direct la apele meteorice, care pot constitui surse de apa pentru consumatorii mai putin importanti. Apa marilor si oceanelor poate constitui sursa de apa, si este tot mai frecvent folosita. CRITERII DE ALEGERE A SURSELOR DE APA Pentru alegerea surselor de apa este necesar sa se intocmeasca schema generala de gospodarire a apelor, in zona care intereseaza pentru alimentarea cu apa potabila si industriala. In cadrul studiului de ansamblu al problemei, stabilirea schemei de alimetare cu apa se face pe baza planului de amenajare cu toate sursele de suprafata si subterane, care trebuie luate in considerare, pentru a fi studiate. Studierea surselor de apa posibile, urmareste sa se determine caracteristiciile tehnice (cantitati de apa disponibile si calitatiile apei), pe baza carora, facandu-se comparatiile economice intre solutiile de ansamblu ale sistemelor alimentate din diferite surse, sa se poata alege sursa care satisface: -debitul de apa necesar consumatorilor; -calitatiile apei, pe cat posibil fara imbunatatiri artificiale, sau cu un minim de tratari, pentru a le aduce la nivelul calitatiilor solicitate de consummator; -siguranta in exploatare, asigurarea in timp a debitelor minime si a constantei calitatii apei solicitate; -eficienta economica maxima, tinand seama de costul minim pe metru cub de apa furnizata si de efectul economic general, in cazul gospodaririi apei pe utilizari complexe; In repartizarea surselor de apa intre consumatorii industriali si consumul centrelor populate, se vor rezerva, de regula, sursele de apa subterana, pentru a fi utilizate la alimentarea cu apa potabila.

Corespunzator studiului tehnico-economic general al alimentarii cu apa, se intocmeste un studiu preliminar hidrologic si hidrogeologic, in care se stabilesc sursele care trebuie studiate in detaliu, prin studii definitive, care stau apoi la baza proiectului de alimentare cu apa. Zonele de protective sanitara au rolul de a stabili perimetrele in care se impun conditii special, in vederea prevenirii impurificarii apei de catre diversi factori exterior. Pentru sursele de apa se instiutie trei perimetre: Perimetru de regim sever, in interiorul caruia se interzice construirea de locuinte sau alte constructii, nelegate de necesitatiile tehnologice ale captarii, precum si accesul persoanelor straine de exploatarea alimentarii cu apa; marimea perimetrului de regim sever se stabileste, pentru fiecare caz, dupa conditiile hidrogeologice; zona de regim sever se imprejmuieste si se supravegheaza prin paza permanenta; se interzic trasee de canale in aceasta zona, care se protejeaza si de scurgeriile de suprafata, prin santuri de garda, iar in zonele inundabile, prin indiguiri. Perimetrul de restrictive, care este situat in jurul zonei de regim sever; in acest perimetru trebuie mentinuta o stare de salubritate permanent controlata, interzicandu-se utilizarea terenului in scopuri care ar putea inrautati calitatea apei si reduce debitul; terenul se marcheaza prin borne cu inscriptie. Perimetrul de observatie, care cuprinde o zona larga in jurul perimetrului de restrictie, zona in care organele sanitare fac observatii sistematice asupra starii sanitare a oameniilor (in special, in cazul aparitiei unor boli contagioase, transmisibile prin apa). Primele doua perimetre ale zonelor de protectie sanitara se fixeaza prin proiectele de alimentare cu apa, pe baza studiilor de teren si in colaborare cu organele sanitare si administrativ locale.

CRITERII DE ALEGERE A CAPTARIILOR DIN SURSE DE SUPRAFATA Alegerea tipului de captare este o problema complexa, legata de urmatoarele aspecte: conditiile de functionare ale SAA; gradul de asigurare impus caracteristicile cursului de apa: debite, nivele, etc. conditiile terenului din zona probleme economice

Nu exista reguli generale, care sa recomande un tip sau altul de captare. Se pot da indicatii cu caracter orientativ, care ofera posibilitatea cel putin a eliminarii solutiilor corespunzatoare.

Principalele tipuri constructive ale captarii din rauri sunt: a. de mal b. prin conducte gravitationale c. cu baraj de derivatie d. sub forma de cupa e. prin infiltratie de mal f. de sub albie

Captarea straturiilor subterane

Aceste ape au un regim cantitaiv mult mai dificil de controlat decat al surselor de suprafata necesitand in aceste sens studii de teren mai atente. Clasificare: Constructiile de captare se pot clasifica , dupa directia dispozitivului de captare in: -captari verticale-puturi a. sapate: -au forma rotunda in plan si pot fi cu diametrul interior mare (peste 1,5m) sau mijlociu (intre 0,8-0,5m), folosite la alimentari cu apa centralizate, sau mic (sub 0,8 m), folosite la

consumatori izolati b. forate: -din coloane tubulare, cu diametrul de 0,1-0,5m c.infipte:- pentru debit mici si cu diametre intre 0,02-0,06m -capatari orizontale dremuri sau galerii a. interceptoare; -daca sunt perpendicular sau oblice pe directia curentului subteran; se aplica la starturi de grosime mica si situate la adancimi nu prea mari b.radiale: daca converg din mai multe directii spre camera colectoare central; se aplica la straturi acvifere de mare adancime. Alegerea tipului de captare se face in functie de: - Debitul care trebuie captat - Caracteristicile stratului acvifer - Considerente tehnico-economice.

Statia de tratare a apei

Cladirea statiei este amplasata in imediata vecinatate a rezervoarelor de inmagazinare in amonte. Pentru asigurarea potabilitatii apei se vor realiza trepte de filtrare, tratare chimica pentru reducerea CBO5 si CCO, deferizare, denitrifiere, dezinfectarea cu ultraviolet si o usoara clorinare cu hipoclorit de sodiu in rezervoarele de inmagazinare a apei cu t=30 min. Statia de tratare se va compune din treapta de prefiltrare (are in componenta un filtru mecanic cu autocuratire de 50 ), tratare cu KMnO4, aerare cu duze de amestec , filtrare cu nisip curators si dezinfectarea cu reactoare cu UV. Pentru reducerea numarului de bacterii si limita admisibila din apa stocata, s-a ales solutia unei postclorari cu hipoclorit de sodiu in rezervorul de inmagazinare a apei cu t=30 min, prin intermediul unei pompe dozatoare. De asemenea , statia de tratare va mai avea in component instalatiile hidraulice aferente, pompe de spalare a filtrelor , turbosuflanta pentru treapta de aerare, pompa dozatoare pentru precum si instalatiei de ventilatie realizata cu ventilatoare axiale.

Se va avea in vedere ca elementele componente ale statiei de tratare sa fie livrate preuzinate. Pe timp friguros, pentru prevenirea inghetului si pentru buna functionare a pompelor dozatoare s-au prevazut doua aeroterme electrice de perete.

Principalele echipamente ale statiei de tratare a apei: Filtru mecanic 50 cu autocuratire Unitate aerare-oxidare Pompa dozatoare Filtru nisip Unitate dezinfectie UV Pompa dozatoare NaOCl Debitmetru cu impuls Pompa spalare filter Turbosuflanta

CALCULUL DEBITELOR DE APA

Localitatea are un numar de 23.000 de locuitori. In urmatoarele se va calcula debitul characteristic necesarului de apa pentru alimentarea localitatii. DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE Apa pentru consumul gospodaresc: ( = Apa pentru consumul public: ( = ). ).

Apa pentru spalat strazi si stropit spatii verzi: se poate aprecia global ca fiind 5% din consumul realizat de locuitorii ( ). =5%

Coeficientul de variatie zilnica

, rezultat din STAS 1343/1-95 este:

Pentru uzul gospodaresc k=1.20 Pentru spalat strazi si stropit spatii verzi k=1.20 Coeficientul de variatie orara , se adopta pentru fiecare tip de necesar de apa. Cand nu sunt alte valori justificate pot fi adoptate valori din STAS 1343/1-2006. Pentru zona gospodareasca =1.3 Pentru spalat strazi si stropit spatii verzi

=2.0

Necesarul de apa, pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apa se poate calcula analitic, sau se poate exprima ca un spor al necesarului global pentru celelalte consumuri, conform STAS 1343/1-2006. Pentru sistemul de alimentare cu apa, la care sursa nu este apa potabila, ca in cazul de fata, este necesar un coefficient de spor de =1.08. Pentru sistemul de alimentare cu apa din prezentul proiect, apreciaza conform STAS 1343/1-2006, ca fiind de 1.10. se

DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE ALE NECESARULUI DE APA

A.) CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MEDIU AL NECESARULUI DE APA

Apa pentru gospodarii.

Apa pentru spalat strazi si stropit spatii verzi.

B.) CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MAXIM AL NECESARULUI DE APA

Apa pentru gospodarii. Apa pentru spalat strazi si stropit spatii verzi.

C.) CALCULUL DEBITULUI ORAR MAXIM AL NECESARULUI DE APA

Apa pentru gospodarii. Apa pentru spalat strazi si stropit spatii verzi.

CALCULUL CERINTEI DE APA

Calculul debitului mediu al cerintei de apa: Calculul debitului zilnic maxim al cerintei de apa:

Calculul debitului orar al cerintei de apa:

Unde: - reprezinta coeficientul de majorare al necesarului de apa, care tine seama de pierderile tehnice admisibile din sistemul de alimentare cu apa. - reprezinta coeficientul de servitude, pentru acoperirea necesitatii proprii ale sistemului de alimentare cu apa (sau coeficient de spor). Conform stasului romanesc, STAS 1343/1-2006 rezulta ca kp=1.15, pentru retele de distributie mai noi de 5 ani si =1.35 pentru retele de distributie existente la care se efectueaza retehnologizari. Conform STAS =1,02, pentru sursa subterana fara statie de tratare si =1,05-1,08, pentru sursa subterana sau de suprafata cu statii de tratare.

CALCULAREA DEBITELOR DE DIMENSIONARE SI VERIFICARE A SCHEMEI DE ALIMENTARE CU APA Toate elementele schemei de alimentare cu ap, de la captare pn la rezervor, vor fi dimensionate la debitul de calcul; pentru tronsonul captare - rezervor va fi adoptat valoarea cea mai mare dintre cele 2 expresii.

- reprezint debitul zilnic maxim al cerinei de ap n regim de restricii (reprezint debitul zilnic mediu al cerinei de ap, din care se scade apa, pentru stropit strzi i splat piee).

- reprezinta debitul de refacere al rezervei de incediu

TIPURI CONSTRUCTIVE DE CAPTRI I CRITERII DE ALEGERE A ACESTORA Alegerea tipului de captare este o problem complex, legat de urmtoarele aspecte: condiiile de funcionare ale sistemului de alimentare cu ap; gradul de asigurare impus; caracteristicile cursului de ap: debite, nivele, etc.;

 condiiile terenului din zon; problemele economice. Principalele tipuri constructive ale captrilor din ruri sunt prezentate n schema de mai jos: de mal; prin conducte gravitaionale; cu baraj de derivaie; sub form de cup (cu bazin); prin infiltraie de mal; de sub albie. Un alt factor, care poate stabili tipul de captare l constituie adncimea apei n faa prizei. Aceasta trebuie s asigure: captarea debitului prelevat, conform asigurrii de calcul; oprirea intrrii n priz a aluviunilor grosiere, respectiv debitul solid de fund; prevenirea efectelor negative ale gheii i zaiului, adic evitarea captrii straturilor superficiale; mpiedicarea intrrii plutitorilor n priza, respectiv o gard corespunztoare deasupra prizei; splarea hidraulic a zonei de acces la priz. Pentru ara noastr, n funcie de condiiile climatice, sunt avute n vedere urmtoarele adncimi minime de ap, care trebuie asigurate n faa prizei: 0.5m peste fundul rului, pentru evitarea ptrunderii aluviunilor de fund; poate scdea la 0.2m, la rurile de munte; Pentru evitarea efectului gheii se recomand o acoperire deasupra prizei cu 0.1m mai mare decat grosimea maxim a podului de gheaa Pentru evitarea captrii zaiului se consider c este necesar o nlime de ap de 1m deasupra prizei; se poate reduce, de la caz la caz, dac se iau msuri speciale; Pentru evitarea ptrunderii plutitorilor i blocrii prizei cu frunze se recomand nlimi ntre 0.20 0.50m, funcie de zona pe care o strbate rul n amonte i de frecvena plutitorilor; Astfel, adncimea rului constituie un criteriu de alegere a tipului de captare. Turbiditatea apei captate poate fi i ea determinate pentru alegerea tipului de captare. n cazul nostru captarea apei pentru localitile i platforma industrial se va face din surs de suprafa iar tipul captrii este captare de mal cu grtar.

CAPTARE DE MAL Construcia de captare a apei const, de fapt, din dou lucrri diferite: camera de captare propriu-zis; staia de pompare Camera de captare const dintr-o culee de pod, goal nuntru; n interiorul ei se gsete un perete transversal separator, care formeaz dou compartimente: de captare i de aspiraie. n aceasta din urm sunt coborte conductele aspiratoare ale staiei de pompare. n lungime, camera de captare se mparte n dou compartimente,care pot lucra independent unul de cellalt. n despritura pentru captare, apa rului ajunge prin ferestrele de intrare, dispuse n nlime n dou rnduri: ferestrele de jos lucreaz la nivelurile joase ale rului, cele de sus de nivelurile nalte, cnd straturile inferioare ale apei din ru pot fi relativ foarte impurificate cu aluviuni de fund. Toate ferestrele sunt nzestrate, n interiorul camerei de captare, cu vane laminare sau n form de ubere, iar la partea exterioar cu grtare cu spaii mari (pe ct posibil, demontabile), construite din bare verticale, cu spaii de 50-150 mm i uneori, chiar mai mari. n peretele separator se monteaz plase fixe, pentru reinerea suspensiilor mari din apa brut. Manipularea plaselor, a vanelor i a altor utilaje se face de pe un planeu de serviciu, executat la nivelul pmntului. Pe acest planeu se construiete o cabin, foarte comod, pentru exploatarea camerei de captare. Planeul de serviciu are un balcon care permite executarea operaiilor de curare a grtarelor, a ferestrelor de intrare, n locuirea lor, etc. Staia de pompare se amplaseaz n afara zonei alunecrilor posibile ale terenului, n timpul executrii lucrrii. Condiiile topografice pot impune, de asemenea instalarea staiei de pompare la o distan relativ mare. n general ns, din punctul de vedere al asigurrii unei bune funcionri a construciei de captare, este necesar ca, tinznd la o scurtare a conductelor aspiratoare, s se scurteze distana dintre construcia de captare i stai a de pompare. Captrile de mal trebuie dotate cu dispozitive de curare a depunerilor din interior (hidroelevatoare sau pompe de nmol). Platforma circulabil a captrii de ap trebuie realizat la nivelurile maxime cu o asigurare de 1 %, avnd o gard de cel puin 0,70 m. Conductele de aspiraie care pleac spre staia de pompare trebuie s fie duble; ele se dimensioneaz la viteze maxime de 1,00 m/s n cazul conductelor comune la mai multe pompe i de maxim 1,50 m/s la conducte separate pentru fiecare pomp.

n cazul conductelor de aspiraie sau de refulare la captrile la care sunt de ateptat tasri n perioada de exploatare, se prevd compensatoare unghiulare, care permit deplasrile relative ale construciei fa de mal, fr a deranja funcionarea conductelor.

Schema captrii de mal cu grtar

Schema alimentrii cu ap