"
IV
,
Hotariri ale Sfantului Sinod f?i Deci;Ziuni Patil'iarhalle: ,
" a) Comp'lec.tard la Regulamentul d:e num1ri f?t tJrllJnsferari
(C. R. N. T.)
Pensionare,a pl'eotilor tl'ecuV de varst a de 60 ,ani
c) Unpreot nu p08Jte sava,rf?i, in acoeeaf?i ii, dec at 0 sin-
gut'a Liturgqie '
, '
d) NOrme privitoal1e 108. pictJur,a I
\
lndrumator Canonic
, I,
Alfabetic
,
, , .
---' --0.----
','
, 1' , .
\
PA7'BIABHUL BISERlCIl ORTODOXE ROMANE
CUPRINSUL
Pagina,
Predoslovie V
Extras (lin Republicii Rornwne-
art. 84 VII
statutu1 pentru organizarea lji functionarea BisericH Ortodoxe
Romane (St.) .
Regulamentu1 de procediUra a1 disciplinare lji de ju-
decata ale Biseriicii Ortodoxe Romane (R. P.) .
j Rcgu1amentul de o,rganiz3.re lji functionare
- mvatamant
recrutarea
(R.i.)
5
Regu1amentul pentru determinHea atribu\(:jiunilor PatrJarhului
pentru functJonarea organeJor centrale deldberative,
administrative si executive din Patriarhia Romana: Sfan-
tul Sinod, Sinodu1 Permanent, Adunarea Nationala Bise-
r!ceasca, Oonsiliul Bjsericesc, Administratia
Patri.arhala lji institutiiIe anexe (R. O. C.) . 177
Regu1amentul Interior p'2lltru Aduna1'ea NationaJa Bisericeas'::!a
a Bisericii Ortodoxe Romme (R. A. N. E.) . 241
Regulamentu1 pentru alegerea, functiona1'ea Iili dizolva1'ea 01'-
ganelo1' deEbe1'ative lji in pal'ohiile, proto po pia-
te1e Iili Epa1'hiHe din Pat1'iarhia Romana (R. O. D.). 255
Regulamentu1 pentru numil"a lji t1'ansfel'area cle1'u1ui din
pa1'ohii, examene1e de capacimw, definitivare, p1'omo-
yare selectionare pent1'U Oapita1a, ale diaconilor
p1'eotilo1' din Biserica Ortodoxa Romana (R. N. T.). 313
''f Regulamentul pent1'u administrarea averHo1' I biserj1cel;ltj
. (ilL! fl.) 345
Riegu1amentul pentru organizarea functiona!'ea Caselor de
Ajutor Reciproc ale Cl'eru1ui, de pe langa Eparhii
(R. C. A. R.) . 365
Regulamentul pentru organ:zarea functionarea Fondului de
Asigurare a BunuriIor Bis1erk'eljti (R. F. A.) . 377
Regulamentul pentru organitZarea vietH monahaJe lji functiona-
1'e'a administrativa lji disciplinara a Manastirilor
m, M.} 385
c: ttl at
r:
I
.
PREDOSLOVIE
In mersal vremii, anal 1952 este sorocal plinirii a trei
veacari de cand Mitropolitul Stefan "al Exarhul
plaiurilor $i a toata Ungro- Vl.ahia" impreana ca Voevodul-
clitot de caltura romaneasca, Matei Basarab, scoteaa fn
cetatea de scaan a din teascarile tiparnitei
"Pravila eea Mare" saa "Indireptarea Legii".
Codal acesta bogat de legiuiri biserice$ti de Stat
ale poporului roman a vazut lumina tiparalai tocmai pe
vremea cand la Moscova se tiparea marea colec(ie slava
"Kormciaia Kniga" (1649-1653). Intocmite ca multa grija, ca
dragoste de patrie $i de credinta orlodoxa, pavaza statornica
impotriva semanatorilor de ratacid papale capdnzand
amandoaa un indreptar canonic asemiinator - prin colec(ia
Nomo/ilaxalai Alexie Aristen (1130) - aceste pravile aa
avat 0 mare inraarire in viata celor doaa Biserici Orlodoxe
surori.
Din lamilloasele invataturi ale Pravilei Targovi#ene,
dam la iveala doaa rostiri clasice - ramase actuale pana
azi $i tot atat de mult graitoare, ca $i atund - despre
Dreptate $i despre Patrie:
lata cuvintele de povatuire ale inteleptilor atcataitori
ai Pravilei, prin care se statornice$te illteleslll Iletrecator al
dreptatii, at dragostei de patrie:
a) "Dreptatea iaste un lueru mai adevarat de toate, earea
da dreptate" (Olava a doaa).
b) "Cela va hicleni de unde a
naseut, pre aeela mai eumplit sa-l eerte decat pre un uciga-
2
VI
toriu de parinti, de ce se cade mai bine fereasca
socoteasca decat parintii ce I-au nascut"
Urmand, Zn ostenelile arhipiistoriei Noastre, acestor
doua fnvataturi de temelie ale Pravilei, am inmiinunchiat
in culegerea de fata toate oranduirile care au odraslit in
aria vremii de acum, din dragostea adevarata fata de Bi-
serica si de Patrie, din dorinta de a Ie sluji dupa cuviinta
pe amiindpuii, cu devotamentul nestriimutat al parintilor
Punandu-le, azi, la indemana tuturor slujitorilor Bisericii
noastre dreptsla vito are, a monahale, a studenti/or
dela Institutele Teologice a elevilor dela Seminaliile Mo-
nahale dela $colile de Cantare/i, care mereu ni Ie-au
cerut, nu avem alta dorinta mai fierbinte, decat ca
- prin cugetele faptele lor - sa sporeasca
dreptatea adeviirata dragoste de Biserica de Patrie.
fJUSTINIAN
Patriarhul Bisericii Ortodo:x:e Roma.ne
')
1
,
I
i
ExTRAS
din
CONSTITU,},IA REPURLICn POPULARE ROMANE
ART 81;.
))Libertatea de contiinta este garantata ht-
turor cetatenilor Republicii Populare Romane.
Cultele religioase sunt libere sa se orgarnize-
ze i pot functiona liber. Libertatea exercitarH
Cultelor este garant,atd tuturor cetiitenilor Rc-
publicii Populare Romane. '
$coala este desparfita de Biserica. ,N icio
Confesiune) congregatie sau comunitate religioa-
sa nu poate deschide sau intretine institutii de
invii,famant general) ci numai coli speciale
pentru pregatirea personalului Cultului.
M odul de organizare i funcfionare a Culte-
lor religioase se reglementeaza prin lege((.
I ,
.'--,
l
I \
(-,
0('
)
/,
, I
'\
, ~ '
'I
\,.'
I
\.
,-
"
\ '
"
,LEGIUTRI(E
SENlell ORTO'DOXE
ROMANE
,f
,
' . ~ ....
- ,
./
Ii
I
I'"
iii
I
:'1
STATUTUL
PENTRU
ORGANIZAREA ~ I FUNCTIONAREA
RISERICII ORTODOXE ROMANE
':-, '
I.,
, ,','''';'' .
. ', ".1',
, '
~ .
'. ~ v
I,
\
, "<
..' " .
.. . . .. ,:.i//" .> '"
;. .. "./' .
:
/ . faP9.rt.?1Z d-I'!Jti cu
. N r. 5'.128 dim, Fef).ri!Jarw 194
9
f - , ' , '
.;."A1?41t
ll
. . r4cii Y)rtodbxff' R,cim,anebU:"N r. Q()!",
.
. . "* " .
. .. ': d,Vril't1J!e.b'tU4::, .
\ "';" ..... .' , .. ,'
, I ." tl7Jn"v
deQretuJ ,N r , .
'. , '. ','. /'i}'\' .
. . .'q'nderootul:art. $iarl.45'dm:(;O'Mtftf
... : .. .,. :. '.'
. " .' c.' .'.>' - - ", '.:
.. -krt: 1. -- .. ' ....
functiQrnarea .... .'
}/
t, .:,">., ..
'. " Un ..
za
t
4
e
iJitnistc,!,ur.(Juttetot
tinul' OficiiJl,aZ' > '., ...... ". . . . .
' .. III. '.
a ..
Decret. .' .,,'. ." ,"'. "i, ..... " .' .. "';;" .
/.' Dat .....
. ./.' ..... ( ..
, "
..
','J
.- . j:
\
I
I
tt
6
. Legiuirile BiseriaL!. Orlodoxe Romane
I. Mitropolia Ungl'lo-Vlahiei, eu Eparhiile:
. 1. Arhiepiseopia Bueures;tilor, eu res;edinta in or,as;ul
Bueuresti.
2. Episeopia Buzauhrl, eu in Buzaa.
3. Episeopia Dunarii de Jo's, ell res;edinta In oras;ul
Galati
II. Mitropolia Moldov.ei !ji Sucevei, eu. Eparhiile:
4. Arhiepiseopia Ias;ilor, eu res;edinta in oras;ul Ias;i;
5. Episc:opia Romanului l?i eu res;edinta In
Roman.
III. Mitropolia ArdeaIului, eu Eparhiile:
6. Arhiepiseopia Alha-Iuliei Sibiului, eu
in orasuI Sibiu.
7.' Episeopia Vadului, Feleaeului S;i Clujului, eu
dinta inorasul Oluj.
, 8. Oradiei, eu. in Oradea.
IV. Mitropolia Olteniei, cu Eparhiile:
9. ArhiepisC'opia Craiovei, eli res;edinta in oras;ul Cra-
iova.
10. Episeopia Ramnieului Iili eu res;edinta
in oras;ul Ramnieul-Valeea.
V. Mitropolia Ballatului, cu Eparhiile:
11. Arhiepiscopia Timis;oorei CaransebeS;ului, cu.
sedinta in orasul
, 12. Aradului, Ienopolei HaJmagiului, eu
resedinta in orasul Arad.
, Art. 6. - Asiostent,a reli'gioasa, organizarea biserieea-
sea. cum si trimiterea 'de eonduea.tom pentru Romanii or-
peste hotare, se de Patriarhia
Romana, cu aprobarela .' . . .
Art. 7. - Titlul Mitropol1tilor, ArhleplScopilor EplS-
copilor este eel al Eparhie,i peeare 0 p.astores.e... "
Sehimbarea titu,laturii Mitropoliilor, Arhleplscoplilor
si Episeopiilor, iniinderilor teritoriale, infiint,area
de noui Eparhii, ea desfiintarea de Eparh;l, se ,:a
prin hota,rirea Adunarii eonfmnata
prin dec ret al Prezidiulm Marn Aduna.Tl aRe:
publicii PopuLare Romane, dat la pmpunerea MmlsterulUl
Cultelor.
i
f
1
StatutuI de organizare a Biserioii Ortodoxe Remane
CAPITOLUL I
Organiza,rea Centrala
7
Art. 8. - Biseriea Ortodoxa Romana are ca organe
centrale deliberative:
a) Sfantul Sinod,
b) Adunarea Bisericeasea;
iar ea organe centrale executive :
a) ConsiliuJ National Biserieese'
, ,
b) AdministraUa PatriarhaIa.
Hotaririle organelor centrale sunt 'obligatorii pentru
intreag,a Bis'eriea Ortodoxa Romana.
SEC'J'IA I
..
A. Bjantul Binoel
. .. - Sfantul Sinod este cea mai inalta autoritate
a. Romane pentru toate ehestiunile spi-
ntuale canolhlce, precum l?i eele hisericesti de ori-
ce natura date ineompetenta sa. '
- Atribupunile Sfantului Sillod sunt:
. a):A unitatea dogmatica, ca:nonica si a cultu-
l:rl. eu B1senea Ecumeniea a Raisaritului si eu celeialte B' e-
rICl Ortodoxe; , IS
.b) A palstna unitatea dogmatica, canonica si ;:t cultului
In Blserica Ortodoxa Romana' '
c) A trata oriee s.
It 1 . . . ,. 1 a
.. n Ul a ? rezolva In eonformitate eu invatatura Bis.
c
-
rICll Ecumeruce a Rasaritului' ,-
d) . da avizul asupra'proiectek>!l' de legi referitoa_
re },a Blsenea Ortodoxa. Romana'
.e). A examina daea; alegerile'de Patriarh Mitropoliti
Arh1eplseopi Episcopi s'au eu respectarea
legale I'; vigoare da,ca. indeplinesc con-
dlpumle canomee; .
f) A gramata f)entru intronizarea Patriarhului'
_ g) alege, cand ar fi cazul, pe Episeopii R'Omanilo;
'OrtodoCli'l de peste hotare;
. A hotari asupra .c:ererilor de retragere a membri-
lor sal;
i) A acorda concedii mai mari de trei luni membrl-
lor sai;
I,
II
!I
8
Legiuirile Biseric1i Ortodoxe ROm8Jr0
j) A judecacu competenta exclusiva !]i in conformi-
tate .eu dispozitille sfintelor canoane, pe membrii sai pen-
tru abaterile bise:ricef?ti de orice natura;
k) A judeca clericilor in materie de ca-
teri'Sire;
I) A indruma !]i supraveghea ca activitatea organelor
executive din Eparhii, Mitropolli f?i dela Patriarhie sa se
potrivit normelor legale;
m) A initia, autoriza supraveghea Uparirea de carp
de ritual !]i de religioase pentru trebuintele cultulu1;
n) . A executa toate atributiunile legale cu privire la.
invatamantul pentru pregatirea personalului cultului de
toate gradele;
0) A stabili programele normele activitatH de ca-
tehizare;
p) A lua masuri pentru vietH reIigioase
Ii a ID'oraIitatii c1erului;
r) A initia, autoriza !]i supraveghea traducer-ea, edi-
tarea f?1 raspandirea Sfintei Scripturi, atat pentru uzul cle-
rului, .cat la}
s) A initia, autoriza supraveghea raspandirea a
tot felul de carp obiecte cu c.aracter religios, pentru in-
tiirillca moralita tii religiozitatii
t) Asupraveghea f?i eontrola, din punet de vedere dog-
matic, moral ,artistic, operele de literatura arta bise-
riceascii ortodoxa;
u) A hotari conform canoanelor asupra chestiunilor
de orice natura care intra in competenta sa, precum ;;i ,asu-
pra celor care nusunt date prin legi, statute Siau regula-
mente in competent a vreunui ,alt organ biseriee'S.c;
v) A interpreta cu caraeter obligatoriu pentru toate
organele diSIPozitiunile statutare sau
tare proprii.
Art. 11. - Sfantul se ,compune din Patriarh, ca
toti Mitropolitii, Episcopii ;;i Vicarii Patriar-
hiei in functiune, ca membri.
In lipsa i"atriarhului, al Sfantului Sinod:
este Mitropolitul Sucevei, iar in lipsa acestuia,.
MitropolitulArde.alului, urmand apoi al Olteniei, al Bana-
tului, sau cel mai veehiu Episeop in hirotonie.
1
I
j
r
t
Statutul de organizare a BiseriCii Ortodoxe Romane
. 12= ---: in sesiune or,.
dina!31 pe an, lar III seSlUne orideca_ .
teon va fl nevoie.
a!atarea ordinei zi, se Va face de
SfantulUl Sinod, CJ 14 21ile inainte siva fl
adusa la eUllOiltinta Ministerului Cultelor. ,.
13. - Deschiderea inehiderea sesiunilor Sfan-
tulUl SIlled se va face prin decizi'e data d M' . t _.1
Cultelor. elms e.Lltl
Art. 14. - Sfantul Sinod este valabil constituit cu pre-
zenta ,a eel putin 12 membri. ,
El.ia hotarlri valabile cu votul majoritatii membrilor
prezentl. '
Ministrul Cult:,lor poate alSista Iua parte la desbateri.
Art. 15. " .. Sfantul poatechema loa consfatuire
pie reprezentantlI derulUl, ai manastirilor si ai .
tului teolegic. ' . a,a an-
B. 8inodiul Permanent
f
16-.: ---: In timpul dintre sesiunile Sfantului Sinod
unctlOneaza Smodul P<9rmanent. '
Sinodul. exereita atributiunile Sfantului Si-'
eellor prevazute in art. 10, punetele a III f.
'"
Ince' atributiunile de sub punctele b c
!, e!e decat in probleme care nu
m
t
lar hotamnle luoate vor fi supus1e ratificarii S"'aAn_
ulm Smod. 1I.
Aproba concedii pana; la trel' lunr .
till
. S' d membrllor Sfan-
Ul mo.
'. Sinodul .exercita orice alte atributiUllli ce
1 se vOJ da de Smod sau prin legi regu1;miente.
A 17. - Slnodul Bennanent se compune din p' t ..
arh, in funetiune, ca
In Sinodului vor f" . '.
date de catre unul din Mitropolriti In ordinea
art. 11, aI. 2. ' , a In
Art. 18. -:- Permanent se mtruneste la con.
PresedinteIUl sau oridecateor f' ' .
EI' h' C .' 1 va 1 nevOle.
lor SaL 0 ann V'alabile, eu votul majoritatii membri-,
Dispozitiunile art. 15 Ii Y
dul Pennanent. se ap ea cu privire la. SinO;.
. I
.r
. !
10
Legiu1rile Biseric]. Ortodoxe Roman.'e
SEC1'IA II
A. Adullarea Na!ionalii Bisericeasca
A t 19 _ Adunarea NationaHil Bisericeasdi este A or-
r.. . tall Bisericii Ortodoxe Romane,
ganul r - a . dministrative, precum
pentru toate Sfantului Smod.
si pentru cele care. nu III ra. III C '. ..
, Art. 20. __ Atributiunile Adunarii NatlOnale Blsen-
sunt: . . te 1 . drppturile Bisericii Ortodo-
a) A sustllle ill rel:>e e
xe Romane; . _ duce treburile
b) A ale intregii
cultuflal
e
, '. tPl- Pltura},> filantropice SI eeJ-
c) A e e cu ' -'"'. '
nomice ale '1 I de ajutorare a organel6r t?i
d) A de cultura religioasa, precum
asezamintelcr '
sf Institutul BlblLC; h' '. tltulaturii Mitropolii-
- , , h t A supra BC 1m arn ,- .
e) 0, a E' ,illor ... ,e_r'l;;;I...;;I;...o_r:!_e_E!\)-
lor rhiepi'scopulor lil
1
pISCO .' . _
.'. In am or e nO! Eparhu, . . .
na I 1 , ' .' c runiTui National Blsencesc,
- 1) A alege pe membrn ons 1 ' al intocmit de
. raportul genera anu ,
g) A examma.. . hotam maisurile ce tre-
Consiliul National a treburilor bise-
buesc luate pentru 0 unac
A dministrarii bunurilor blSBrice:;;ti,
h) A hOtaI'! a. - _ tral ale Bisericii, in con-
fundatiilor si institutmlllior cen A e.
a , , . 't' 'le legale m vlgoare.
forroitate eu dlSPOZl ,mlll 0 '1 1 Patriarhiei, a verifica :;;i
i) A vota bugetul a cu bug,etul si con ....
ti dlmpreuna '
aproba de un_e
j
titutului Biblic lili de Misiune
tul de gesbune anexa ale A
ns
. -
al Bisericii Ortodoxe '. control a administratia lili
j) A .lca onente ale Bisericii; .
gestiunea care ii sunt date prIn
k) A exerclta orlce a rl ,
legi si regulamente.
;, Ad' , rea Nationala 5e com-
Art. 21. -- . una '_ {. ai fi,ecarei Eparhu, un de-
pune din cate tre! Eparhial-e re'Spec-
ric si doi mireni, delegatI I?
tive: pe termen de patru anI.
-I
!
I
l
sta.tutul de organi2!are a Bi.sericii Ortodoxe Romane
11
Memb,rii Sfantului Sinod fac parte de drept din Adu-
narea Nationala Bisericeasca.
Pves.edintele Adunarii Nationale Bisericesti este Pa-
triarhul: iar in lipsa unul Mitropolitii Episcopii
in functiune, in ordinea de art. 11 al. 2 din pre-
zentul Statuto
Art. 22. - Adunarea Nationala Bisericeasca se intru-
la convocarea in sesiune ordinara, oda-
t8, pe an, iar in sesiuni 'extraordinare oridecateori va fi
nevoie.
Art. 23. - Deschider,ea :;;i inchiderea sesiunilor Adu-
naJrii Nationale Biserice:;;ti se falce prin de/cretul Prezidiu-
lui Marii Adunari Nationale a R.P.R.
Ar,t.24. - Adunarea Nationala Bisericeaseaeste va-
la-bil eonstituita cu prBzenta majoritatii membriIor sm
ia hotariri valabHe clJ votul majoritatii membrilor prezenti.
Dispozitimiile .al. 3 al art. 14 se aplica cu privire
la Adunarea Nationala Bi'Sericeaseai.
B. Consiliul National Bisel'iceso
Art. 25. - ConsiliU'1 National Bisericesceste organul
sup rem administrativ pentru afa;cerile intregii Biseriei :;;i
totdeodata organul executiv al'Sfantului Sinod :;;i al Aduna-
rii Nationale Biserice:;;ti. EI se compune din noua membri,
trei clerici lili lilase mireni, de Adunarea Naponala Bise-
riceasciii pe termen de 4 ,ani <tin consilierii adminisira-
tivi, ea membri permanenti :;;i care nu ,pot ocupa alta func-
tiune.
Art. 26. -- Consiliul National BiserLcese exercita atri-
butiunile Adunarii Nationale Biserieellti, cu exceptia celor
prevazute in aJ't. 20, lit. e, f, g, darea de seama;
anuala asupra mersului treburilor biserlce:;;ti exercita
oriee alte atributiuni ce i se vor da de Adunarea Nationala
Bisericeasca regulamente, cum de cele dela art. 34.
Preledintele Consiliului National Bisericesc este Pa-
triarhul, Lar in lipsa loctiitorul sau. Membrii Sfantului Si-
nod pot parUcipa eu vot deliberativ iJa Oonsiliu-
lui National Bisericesc.
Art. 27. - Consiliul National Bisericesc se intrune:;;te
la convocarea Pre:;;edintelui, oridecateori vafi nelvoie.
12
Legiuirile Biserioid. Ortodoxe Romane
StatutuI de organizare a Biserioii Ortodoxe Romane
13. f, .\ ,,;
El este valabil constituit cu majoritatea ;membrilor
alesi si ia hotariri valabile Cli votul majorritatii membrilor
SECTIA III
Organe executive centrale
A, Patriarhuj
Art. 28. - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane
si ArhieprsClopul Bueure17tilor 17i Mitropolitul
. Patriarhul este Intaiul statator intre Ierarhn BlserlCl1
OrtOdOX9 Romane. ,
Art 29. - Patriarhul se bucura de toate dreptunle
stabiIite'in sfintele eano.ane, in statutul de fata 17i in regula-
mentele '., .
i) Prezideazacolegiul leleetoml pentru alegerea
tropolip.Ior; .
j) impr:euna eu alP. Ierarhi, potrivit sfin-
telor canoane, pe MitropoHti;
k) instalarea MitropoIitiJor;
I) Acorda concedli Mitropolitilor pana la 30 zHe'
m) loctiitori de Mitropoliti in cazul
lor mitropolitane; . .
. n) aduse impotriva ChirilarhHvT
eu autorlza!ia Smodului Permanent dispune cercetarea
lor, iar rezultatul celorconstatate il aduce la eunostinta
Sfantului Sinod; . .
, 0) In conformitate eu diSpozitiunile Clanonului 11 al
Smodului VII ecumenic, exercita; dreptuJ de devolutiune'
p) Executa orice alte atributiuni date lui prin
ne, Iegi 17i regulamente, .
Titulatura sa este: lnalt Prea Sfmtltul -Arhleplscop'
al BUicurestilotI', Mitropolit :al Ungro-V1ahiei 17i Prea Feri-
citul Patriarh al Bisericii Romane: B. Admilnist'I1(JJia Patri;al'ha7JJ,
Pomenirea numelui sau la serviciile. reiligloase s,e Art, 31. - In exercitarea atr1butilll1ilor sale iKecU-
in conformitate eu osfintele eanoane 17i eu praetica BlSenell titve, Patriarhul este ajutat de: .
noastre. w " 1 ,-- Doi Vie,ari ArhiBrei, asimiLati in drepturiJe de sa-
El poarta ca semn distinctiv dioua engolplOane 17
1
0 1, RrIZare, pomemre 17i cinstire cu Episcopiieparhioti.
cruce, culion 17i camilafea albaeu '" , 1 - administrativi, care fae pa'rte de
Art. 30. - Patriarhul ,are urmatoarele drept din Conslhul National BisTicesc'
a) O:mvoaca 17i prezideaza deliberatIve cen- - Cancelaria ,
trale ,ale Bisericii Ortodoxe Romane; , -. Corpu I de inspecp.e 17i control.
b) Aduee La hotaririle o:ganelor dehbera- , Art., 32. - se aleg Sfantul Sinod la propune-
tive centrale ale Bisericli Ortodoxe '. A rea d?ctorlI Hcenpatii in teologie;_
c) Reprezinta Patriarhia Romana In In care mdeplmets.c condItIurule de 'Sfinte:le eal1JQane,
autoritatil:nr 17i fata de terti, personal sau prIll lmputerm- pentru treapta de Arhiereu.
't' 1 Ii' Ei indeplinese atributiunile deJegate, prin deciZil'e' , d,e
C1 I eg,a , , " ti . .
' d) Intretine raporturi eu celelalte BIserlclere17 ne or- P.atriarh,
todoxe in chestiunile biserice17ti; " w Art. 33. - Consilierii administrativi se aleg de Adu-
e) Da. pastorale pentru BIsenca Ortodox:'l narea Nationala Bisericeasca, eu aprobarea Patriarhului
Ramana, eu incuviintarea SinodulUl Permanent 'Sau a SI-- dintre preotii definitivi de 'categoria I"a doctori sau
1
tiati in TeoloP'ie, ' . nodului P enar; , , w' A
f) Trimite ,sfaturi frate!7ti Ierarhllo: dIll tara 17
1
lm- ... 34. -: exerdta, prin
paca neintelegerile personale dintre aC!7ba; conslheru ,admlIDstratlvl, ca membri pennanenti
. g) Se de indeplinirea 1a timp a formelor pen- , rele atributiuni: , .
tru completa:rea Eparhiilor A vacante .. .. i .a) Studierea 17i intoemir:ea referatelor a'Supraproble ..
b) Viziteaza colegiaI, cand va gasl de bme, pe Ierarhn , tneloroo urmeaza a fi desbatute .de organele deliberative
Bisericii; \' i ale Bisericii sau a fi rezolvate de Patriarb;
____ L_
.
. t
i, :
14
Legiulrile Biseric':i Ortodoxe Roman.'e
b) Editarea Buletinului Oficia;l al Patriarhiei;
c) Editarea rev.istei Institutelor de
d) EX"eeutarea orieliror alte atributiuni date de clitre
organele deliberative ale Bisericii sau de Patriarh; w
Fieclirui consilier administrativ i se va fixa de catre
Patriarh, prin decizie, sfera de activitate in problemele de'
ordin: '
a) Bisericesc;
b) Cultural, mi'Sionar alleglitmilor eu strrunlitatea;
c) Invlitlimant teologic;
d) Economic;
e) Manlistires'c.
In problemele mai insemnate, se intocmesc
de 'cons,ilierii administrativi in comunli.
Consiilierii administmtivi participli 1a orga-
nelor centrale eu vot consultativ, in afarli de
cazul cand sunt membri.
Art. 35. - Canc<elaria patriarhali'i! executli to3ote
rile ,administrative ,ale organelor deliberative I?i, executIVe
centra:le ale Bisericii.
Ea este condusli de un director, ajutat de doi sub-
direetori.
Art. 36. - Cancelaria patriarhalli are urmlitoarele
servieii:
a) Secretiariatul, registratura arhiva;
b) p.ersonalul;
c) Invlitamantul pentru preglitirea personalului bise-
ricesc;
d) Administrarea bunurUor
e) Contabilitatea easieria;
f) Tehnie;
g) Contencios;
h) Cabinetul P,atriarhului;
i) Comul de inspectie control.
Art. 37. - Corpul de inspectie control elSie inca-
drat cu:
a) Un inspector general bisericesc, numit dintre preo- !
iii definitivi din ,categoria I-a, lirentiaii saUl doctori in teo- i
logie, eu atributiuni g'enerale de control acuzator la ,
Consistoriul Central Bisericese; I
'1:'1 b) Un inspector pBntru de cantlireti Semi- l'
fLu! .!
58
LegiudriJe Bisericli ortodoxe RomAne
gulament, ar refuza executarea ordmelor pPtuite, sau ar
refum supuuere autoritatilu'l' superioare bitSe-
sau prin cuvinue Iji scrieri, sali m ,alt mod ar batjo-
cori pe Chiriarh sau aete1e de autoritate cele indeplinite
de autoritatile
Art. I6/:- Neasc:ultarea de autoritati, dupa gravita-
tea faptului conduita pfma 1a darea a vinovatu-
lui, se eu pedeapsa dojanei pana 1a pedeapsa
depunerii cateriSirii. .
Art. 17 .. - Savaqlirea cu dela sine puteil'e a lucrarHor
sfint, de un cleric oprit de. cfutre Chiriarhul respediv, se
va pedepsi eu transfer,are, pana 1a caterisire.
Art. 18. - Niciun preot sau diacon, nu poate savilr:;;i
oele srnte, intr'o alta parohie, decat in aceea in caire
e.ste fara incuviintarea eanonica 1egala a
celor in drept. .
Daca un preot sau diacon a cele slfinte intr'o
parohie straina,fara invoirea parohului respectiv, se va
pedepsi eu minimum pedeapsa dojal11ei maximum pedcap-
sa transfedirii.
Art. 19. - Niciun Episcop nu poate primi un cleric
dintr'o Eparhie straina fara carte canonici, eliberata de
Eparhiei din care a plecat.
In cartea canonica se va arata precis purtarea de pana
atunci a solicitatorului. Upsa a;c:estei precizari facie fara
clect cartea canonica,
Liberarea cartli canonice produce vacantarea postu-
lui avut.
Daca un proot sau d1acon ar cele 'Sfinte in
alta Eparhie, fara invoirea ChiriarhUlui, se va considera
ca neascultare de autoritati seva pedepsi ca atare.
Art. 20. - Nu Be via putea elibera carte canonidi unui
cleric. trimis in judecata iillstantelor pana
ce '{'zuza .pentru care a fost trimis nu s'a stins printr'o he-
ta.r1re ramasa definitiva.
Nerespectarea ,acestei dispozitiuni atrage dU'J)a sine
nulitatea ciirtii clanonice si a tuturor actelor ce vor decurge
din aceastii Carte eanonica.
Aft. 21. - Monahilor nu se elibereaza carte canonica.
Trecerea lor dintr'o manastire in alta. in.euprinsul acele-
ias; Eparhii, sau intre douii Eparhii deooebite, se face pe
cale de corespondentii oficiaIa intre Chiriarhii respectivL
59
. Art. 22 . - Sfintelor Taine (a Marta-
Sf. in caz de boaIa, iilltr'o pa_
rohle strama, ThU 58 poate lmputa elericUlui ce a s3.Varsit-o.
. 23. - car:e sau ar impwi.e cu
sila plata .o:?-ce va fi pedepsit cu
canOlllslrll la manastrre sau la Episcopie, parra
la 0 luna.
!,-rt. 24 . .:-:. Adivin intr'un paTaclis
particul:u-. fara collSlmtamantul Episcopului,
va consldera ca neascultare de autoritati se va pedepsi
tea atare.
. - Art. 25. - Dacavreun el'eric ar primi vreo insarcma-
:re bi'.sericeasca deor'ice natm-a, fara stlrea
tUl autoritapi competente: se si pe_
-depsi ca neascUltare de autoritati. '
, '7 . .::;- vreunul din c.ei supu;n jurisdietiei bi-
ar. parasl parohia, ar sedea mal multa 'vreme
.. a.
fara
fara Episcopului respec-
tlV, dupa 30 de zlle de lipsa, paroh1a sau postul va fi de-
vacant se va compJ.eta, eu formele legale dup3. ce
mai intllJ eel in cauza va fi ohemat La post, cu '9CIi-
:sa, sub luare de dovada, sau in caz ea nu se /?tie unde este
eel p1ecat, dup3. ce va fi expirat un termen dB 30 de zile
,dela pubEcarea postului vacant.
: :n decizia de destituire se da direct ditre
fara a se maitrimite In judecata OQillSistoriului.
Art:. 27. -- Neglijarea ritualului plescris, in
celor sfinte, cum neglijarea datoriei de
a in precum neglijarea tuturor. in-
datonrilor ofl'Clale randuite de autoritatiJIe cOll).pten-
te, se vor consldera l?i pedepsi eu pedeapsa pana la'trans- "
ferare.
Art. 28. - Violarea secretului marturisirii se pedep-
cu depunera.
. 29. -- Daca vreunul dintre eei judecatii
va Ii condamnat definitiv de instantele nenale
pentru vreo crima, Stau pentru vreunul din delictele
furt. 3Jbuz de incredere, marturie
adulter, delapidare de bani pubHei, luare de
wta, spargere de sigiFu, cei in cauza vor fi tradusi din
oficiu, in judecata pentru aplicarea sa:n'ctiu-
nilor discipJinare, dupa gravitate a sanctiunH penale. apli-
. ,
60
Legiuirile Rsericii. Ortodoxe Roroi'l.noe
cate eu observarea sfintelor canoane I)li a urmatoarelor nOI-
me, intrucat hotar.rea de condamnare nu . dispune suspen-
darea sau pierderea drepturilor civile.
Dacii eel in eauza a foot condamnat la amenda sau in-
chisoa.e corecponala pe un anumit termen, i se va apliea
oprirea dela Sifinte, pe un termen echiv.alent eu eel al
sanepunii civile s'au penale.
Daca cel in cauza a fost condamnat pentru crima, la
inchisoare grea sau munca s:Inica,
pe un termen mai mare de un an, i se va 'a.pliea una din pe.-
depse1e prevazute la art. 4, par. B., dupa gravitatea ca-
zului.
Art. 30. - Fara a atinge indatorirea de a
conluera la promovarea stiirii' materia1e a poporului,
munca einst_ta la organizarea viepi lui economice.
'-,,' "'t
la acest articol se pedepsesc cu pedeap..
sa vinei neascultarii de a.utoritiip, dupa gmvitatea fap-
tului.
Art. 31. - Preotii diaconii sunt datori a se imbra-
ca In tot timpul, atatIn servicill cat In afara de servi-
c'u, in -COSltumul prevazut de Sf:nte1e Canoane l}i
Regulamentul'Sf. Sinod.
In oazuri determ'nate, cum ar fi de exemplu, ciilatoria
in stramatate sau 0 illsarcinare .oarecare, orl In alte im-
prejurari de forta majora, Episoopul poate da dispensa.
Art. 32. Daca un preot sau diacon leapada eostu-
mul preotesc, pentru prima data i se vor ap!ica pedepsele
prevazute la art. 4, par .. A, lit. a l}ib. In caz de recidiva.
va fi oprit dela 'slujirea ceIor sfinte pe timp de 0 luna, l}i '
tot astfe.} va fi pedepsit pana la Indreptare sau se va
depune. '
/
de procedure
61
'. - Clelieul care prin cuvinte necuviincioase
sau aratat lipsa de respect de easa lui Dum-
v sfinte, prima data se pedep_
eu dOJana severa, care sa-l ammteasca frica lui Dum-
neze,u sf.ntenia locului importanta chemarii sale sau
-Qprirea dela savarl}irea lucrarilor sfinte pe 1-15 zlle si
,'U<l ... de pocainta, dupa natura '
De va cadea pentru a doua oara In aceeasi greseala
-sa fiepedepsit cu suspendarea pe termen de 1-3 limi
canon de pocainta la Episcopie sau manastire pentru in-
struire mdreptare. Daca Se va vadi /ili a oara, sa
. - Inalta trMlare, eonjuratiacontra autorita-
1il0l' canonice sperjuflU, se pedepsesc potrivit Sfintelor
In Iegatul'a: eu pedeapsa data de
-c,Vlle. '
35. - Furtul, e:mata, biitaia omorul Be VOl' pe_
dep3l eu pedepsele prevazute de Sf. Carroane. Omorul sa-
de lID cleric, ehiar din sau in legitima apa-
nare, atrage dupa sine oprirea pentru totdeauna de1a sIu-
jirea Sf. Liturghii, raman8.nd numai cu 'drepturile ,
stea demn'tatii de cleric putand IDdetplini celelalte ierur-
gil, afara de Sfintele Taine.
In afara de cazurile prevazute de acest articol, omorul
de un o:eric Be c:u ca.terisirea.
i -- ,Art. 36. - Clericul care a batut pe cineva eu mana
Icu batul sau altceva, se eu pedeapsa dela dOjani
'"pana la eateri'Sire.
'-- Art. 37. - Clericii dovediti ea au erucat castita'\:.P.,a sau
sfintenia cazand In adultelI', nu mai pot ramane
in der, ci se depun,.
'()'LArt. @ - Preotii diaoonH vaduvi, earl se recasa-
toresc, se pedepsesc, potrivit Sf. Cano:me. ' ,
tar cei carl divorteaza. de sopile Jor, jn afara de mQ.ti::..
vul doverut la," aneheta randuita de Chiriarh sa
de catre' Chiriarhui dela
seryIciifo: relitoase, )1ana. cand ll}i refac
cazul -:and stall"Ue In despartire, Bunt deferitLOon,s4:!toriului "'
a cu'depunerea din treaptii,
Sotia, care s'a doved-t vinovata, 1a df1.part.irea de
preot 'Sau diacon, de rnvil1uirl de Sf.
,;. :
". \ "\
62
LegiuiriIe Bisericil Ortodoxe ROmli.n
se vapedepsi de Chiriarh, la pIXlpunerea Consistoriului.
Eparhial, eu pedeapsa dela dojana pana la .afurisenie.
Ar.t. 39. - Clericli dovediti in patima betiei, se
sese prIma data cu canonul 1a manastire, pe limp de 3 luni,
cu oprirea sau fara oprirea dela SaVRrlirea relor sfinte,
pe timp determinat; iar a doua oaTa se suspenda din post
pana la pocamta indreptare. .
In cazul prevazut de acest articol, pedeapsa se aplica
direct de catre Episcorpul respeetiv, in urma constatarii
faptului pe baza de ancheta. In eaz de nemdreptare, se
Via depune.
Art. 40. - Clericul care in biserica sau in afara de
biserica a indraznit sa beat, vreo slujba reli-
gioaEa, pentru prima oara se suspenda din post, eu opri-
rea de a cele sfinte, pana la pocainta sineera
cuxatirea constiintei in fata duhovnicului
Art.. 41;' sau diaeoncl beat, !Sau dupa
ce a Jtiooca'C:;;i MIlt ceva, sau a r.iniat, aindraznit sa sa-
Sfanta Liturghi'e, se cu caterisirea
se trece 111 randul mirenilor.
pedea,psa se aplica I?i celui care a indraznit
sa savarleasca Sfanta Liturghie, fara sa faca Proscomi-
dia, cum si celui care, savarsind Proscomidia si Sf. Litur-
ghie, intentionat sau din neglijenta Sf{nte1e Taine
nepotrivite.
Clericii impreuna-liturghisitori, cari nu Sie
la Sf. Liturghie, se pedepsesc eu oprirea dela lucralI'ea eelor
sfinte, pe timp de 1-3 1uni. eu canonvsire la Sf. Ma-
nastire.
Art. 42. - 8unt cu interzise clericilor jo-
curile de il1OfOC.
Qlerieului care __ jocuri __de._ naroc,
pentru prima. data i se VIa' aplica pedoo.ps,a obse.rvat1ei.
Daea va fi jucat in localuri publice, cluburi, cafenele,
etc:; pentru pnma data 00' va pedepsi CIU pedeapsa degreda-
rii din rang, de va avea un rang, sau en ,pierderea oficiu-
lui de paroh.
In caz ca eel vinovat n'ar avea niciun rang, nici nu
este paroh. se cu sanctiune.a ,previizuta 1a art.
4, par. A.lit. c.
rn caz de recidiwa, se va exclude din serviciu, pentru
totde:ttma, cu depimerea sau carerisirea.
ReguJamentul de procedura 63
Art. 43. - PJiSte Ooprit c1ericilor a Yizi1&Localurile pu-
bIice de petrecere earacter n:epotrivit CUi oahtatea d<.>
.. ----,------, ... -"." ............. _.,,----
.
. ________ ---Ciericul care va contraveni acestei dispozitiuni, se va
pederpsi pentru prima data cu dojana arhiereasca.
Art. 44. - Preotulcare fiind de
pentru indeplinirea datoriilorr sale a Ja.!Eat sa moara un copit.
fara a fi botezat sauun bolnav se
din lucrarea eelor sfinte pe timp determinat, eu canon de
poca'nta la sau in manastire.
, Art. 45. - care va taina cunumel,
fara a fi observat daca cei ee 0 eer au indeplinit prescrip-
tiunile Jegii civile de se va dovedi ca a facut
aceasta din 'sau neglijenta, se va p'edepsi CUi pe-
deapsa dojanei, iacl' daca s'ar dovedi ca a faeut-'O in depli..."1a
de cauza, se va pedepsi eu suspendarea din ser-
viciu pe timp determinat.
Art. 46. - Niciun cle.rie nn va oficia taina casatoriei.
a doua oara, persoanelor divortate numai de ci-
vile, daca nu va Lace proba ea acele persoane au obt
Inut
desfacerea primei ea'.3atorii r(:ligioase dinpartea autorita-
tilor biericlti. .
Clericul care va fi I{).fielat 0 astfel de cas atori e, se
cu p'edeapsa transferarii, iar casatona biseri-
ceasca se va dedara nula. .
De vor oficia mai multi preoti, de orice treapta, la 0
asemenea ca.'satorie, t\lturor Ii se va apliea P'!-
deapsa. .
AI'.t. 47. - Clericii sunt obligati sa: nu oficieze taina
cununirei, decat intre asistati de i!luni ortodoCl?i.
Cei de alt cult sunt oblig.ati, inaintea casat?'riei, sa inde-
plineasca formalitatile de tre.cere La Ortodmae.
Preotii care se: vor abate dela aceste norme, se vor
pedepsi canonisire la Sf. Manastire, pan3: l.a
afara de cazul cand a ,avut deslegarea Chmarhulul.
Art. 48 ..:.-. In toa.te cazurile de pedepsire eu transfem-
rea sa se aiba in vedere ca ,transferare'a fiind dat.a ca. .
parohia care i se va da celui pedepsit, va fi de l
categorie inferioara ee1ei dela care a fost transferat.
Dacii eel rpedepsit este intr'o parohie urbana, va fi
tramerat intr'o parohie ruralli, de categorie infe:rioara.
J .'
64
I..egiuir.tle Rsertcti Ortodoxe RomAnoe
Organeie indreptatite a aplica pedepsele
Art, 49. - Organele indreptatit.e a
sunt: Chiriarhul
Art. 50. - Chin. ,,' ..
mentare, sau a
m-e-ptae recurs, din .ce:uiRl!-Jtctionail ______ ..... .
pooepse in art. 4 din Regularnent:
-afAvertisroentul si
b) llierderea oficiului
c) ()prireaae' sfinte, pana
La 90 z]eintr'un-,an----------'------------
, __ "__ " __" _ ___ J __ _
totala dela lucrarllor sfinte,
pana la .30_ zileintr'un.an; ---
e) . la. () sau la
pana)a30zile intr'uriah. - ......---, ,
---Art. 51. - Toate eelel.alte pedepse se aplica de Con-
sistorii, in eonditiunile rprevazute in prezentul Regulament.
Cand pedepsele ce sunt aratate in art. 4, sunt apli-
care direct de Chiriarh, a(')38tea raman definitive indatii.
dupa pronuntarea lor, fara ntciun drept de recurs.
Art. 52. - Oricare pedeasa ramasa definitiva, va fi
trecuta in fooia ca1ificativa, statuI personal al celui pre-
depsit.
CAPITOLUL III
Instante1e disepCnare de judecata bisericmscii
Art. 53. - Organele disciplinalle die judecata pentm
c
1
ericii de mil', preoti, diaconi cantareti, in chestiunile
adm'n:strative sunt:
a) Consistoriul Discip;inar Protopopase;
b) Consistoriul Eparhial;
c) Consistoriul Central Bisericese.
Art. 54. - Pe langa fiecara Protopopiat regional,
fUllcticneaza Consistoriul Disciplinar Protopopesc.
Con:sistoriul Disciplinar Protopopescare un
trei membri, dintre eari doi membri clerici, numiti pe
termen de patru ani, de ciitre Chiriarh, dintre preotii eu
de procedura 65
de promovare, din categoria I-a, din Regiune, eu
art. 62, 63 64 din prez.en-
,'tuT Rle,gulament, un cantaret
.',: Ln cazuri1e cand se judecachestiuni privitoare numai
':Ja preop, membrul cantaret nu p'articipa.
.' Art. 55. - In eompetent.a Consistoriului Disciplinar
intra:
a) eventual judecarea dif'erendelor ivite
intre bisericesc, eu privire la impartirea of ran-
'. delor veniturilolr epitrahilului, etc.
b) Aplanarea .eventual judeoarea, ne[ntelegerilor
personalul clerical, in l'egatrura eu plata
pentru sTviciile. religioase, sau refuzul 'seI'viciul]li retligios,
cum si a confhctelor de ordin personal, in legatura eu
. -funct{unea bisericeasca personalul
clerica;l. .
In caz de judecare, se VOl' da hotarriri de impacaJ:Ie,
"$au se voraplica pedepsele prevazut-e la art. 50, lit. a,
b, c, iar pedepsele prevazute de lit. d e VOl' fi del a
:10--90 zile.
Daca, in cazurile de pedepsire, prevazut,e la lit. d e,
de mai sus, partile nu se declara multumite, au drept sa
fad recurs la Oonsistoriul Eparbial, in termen de 15 zile
dela primirea hotaririi de eel in eauza, iar hotarirea Con-
sistorill'lui Eparhial este definitiva ex.elcutmie, dupa
aprobarea ei de catre Chiriarh. Pedepsele prevazute la art.
50, lit. a, b, c, d e de mai sus raman definitive dupa apro-
,barea, hotaririi de catre Chiriarh.
c) Judecarea in prima l}i ultima instanta la personalu-
lui bisericesc inferior, -cantaretii paracliserii - pentru
abaterile de[Cltele disciplinare in art. 2 3
din Regu'.amentul de procedura, cand aCiestora li se aplica
vreuna din pedelpsele prevazute laa,rt. 4, par. A, lit. a-f,
din Regulame.nt. In acest" caz, hotariri,le Consistoriului
Disciplinar Protopopesc sunt definitive eX1e,cutorii, dupa
a,prabarea lor de Chiriarh.
d) Judecarea In prima imstant3" eu de recurs,
la Consistoriul Eparhial, a personalului. bisericesc inferior
- cantareti paracliseri - pentru abaterile delictele
d'slciplinare prevazute in, art. 2 3 din Regulamentul de
proc,edura, pentru cazul eand acestora Ii se aplica pedeapsa
prev8.iulta art. 4, par. B, lit e: destituirea (ant. 147 din
5
Legiuirile Bisericii Ortodoxe
66
Statut). In acest caz partile au dreptul sa faca recurs
Consistoriul Eparhial, in termen de 15 dela
hotarirll de catre eel in cauza.
Art. 56. - Toate hotaririle date de Consistoriul
clpl.inJar Profopopesc regional se VOi' trimite
respectiv, spre aprobare.
Art. 57. - Cine reclamffi la Protopopiat, treibue sa
dovada celor reclamate. Nicio reclamatie fara dovezi
va fi primita. "
Art. 58. - Judecarea priicinilor trebue facuta de,
for in timpul cel mai scurt, iar hotffirirea se va pronunta
eel mai tarziu in wei zile judecata. .
introducerii actiunii, a cWirii partilor,
instruirii procesului, a pronuntariI 00mun1carii
lor,ca i ,a mtroducerii recursului, in cazurr-ile '
mai sus, va fi aceeas;i ca lJa ConsistoriUil Eparhial. d:
Art. 59. - Daea vr.eunul dID. membrii judecatori se
V'adi de partinire, sau de rea credinta, va: fi revocat
Chiriarh in locul sau va fi oomit altul, iar se
judeca din nou.
o Dupa imprejurari, ChiriarhuJ va putea trimite pe vi-
novat in judecata ConSistoriului Eparhial.
Consistoriul Eparhial
A. Compunel'ea Conmstoriului Eplarhial
Art. 60. - Consistoriul Eparhial functioniaza la
calle Eparhie, I?i este format din: trei membri titulari
doi membri supleanti. M.embrii sunt toti preoti eu exame-
nul de promovare, din categoria I-a, doctori sau licentiati
in Teologie, eu canonice juridice.
Ei se aJeg de Adunarea EparhiaIa, pe termen de patru
ani, l}i 5e aproba de Chiriarh, putand fi
. Presedintele Consistoriului se numeste de catre Chi-
darh, dintre membrii titularl ai .
Consistoriul va .avea un grefier, numit de Chiriarh, la .
propunerea .
i Art. 61. - HotanriJe date de un Coosilst:O'riu, ai carui
tnl;3mbrl. nu intrunesc conditiunile prevazute in art. 60 din
Regulament, aunt nule dre,pt.
Art. 62. - Niciun. preot car.e a suferit vreocondam-
nare judecatoreasca, bisericea.sca sau civila, pentru delic-
;rul,arn.envw de
67
revlizAlte la 8l't. 29 din acest Regulament, nu va putea
membru in Consistoriul Eparhial.
1)e asemenea, daca un .in care
ales, aufera vreocondamnare
. de a ma.i ramane oa membru m COIlSJstorm, daca
a ramas definitiva. '.
Art. 63. Afaradie incompatibilitatile stabllite l!l
. 187 din statut, nu mai pot fi alel}i in
indeplin.esc vreo lnsarcinare admirustratIv,a blserl-
Art. 64. - re'Vocatconfo:m .art.
'f' paua la 0 noua alegere, de unul dIll memorn
va I . tel C . t 'ul' AI
. desemnat de prel}iooJn' e onsI,s on Ul. ege-
rea noUJlui membruse va face numll;ipentru restu}. ti:u
pu
-
. lui paua la indeipliniria termenUJlm de p.atru am, ram as
ceilalti memhri. .
," Art. 65. - . Membrii Consistoriului Eparhial re-
t "buiti Iconform ee se vor stabili de Sf. Smod ..
11 Membrii supleanti ,se bucura intru totul de d:r,:epturlle
membr'lo'l' titulari, pentru timpul ce supline'.Sc m Con-
sistoriu. . A
, pentru toti membrii Consistoriului, carl nu loculesc m
resedinta, g,e acord:a cheJtueli de transport, caud vor
fi sa judece. A.
Art. 66. - Insarcinarea de membru III C<;>nslstorml
Eparhial nu intra in prevederile Legii cumuluIUl.
B. prooedura in materie de judecata bisericeasca la
Consistoriul Eparhial
Reclamatiwni, i;nvinuiTi din oficiu, amchetarea l}i actio-rutTea lor
Art. 67. - Oonsi'st,oriile Eparhiale judeca:
. a) In prima ultima delictele
preot
ilor
i diaconilor, prevazute III art. 2 l}l 3
mentul de procedura., [n cazul cand acestom II aplica
",reuna din pedeps.ele previizute Ia art. 4, par. A, ht a-
e
,
cu observarea c.a pedepoole prevazute la lit. c, d e sa nu
tennenul de luni. .
. b) In prima instanta, cu drept de recurs lao
riul Central Bis:erricesc, abaterHe i delictele preot110l" l dla-
con'.Ior, prevazute in art. 2 3 din Regulamentul de pro-
68
Legiuirile Bisericii Romane
cedura, in cazul cand ,acestora li se. aplica din
prevazute la art .. 4,. par .. A, lit. c, d e, pe un
timp mai mare de lum la ht .. f sau dm pe-
prevazute 1a art. 4, par. B., a, b, c d.
c) In ultima instanta, ca de A
rile per,sonalului inferlor - para-
cli'seri - in contra hotanTllor date. de, Proto-
regionale, cand acestora 11 s:a .pedea:psa
preva!zuta la art. 4, par. B, lit. e, a:dica desbtUlrea (art.
147 din Statut). . A . ., 1.
Art. 68. - se
va introduce in Consisioriu, pe cal: .
a) Priri plangeri timbrate, sub pe{leapsa de
care pot adr'Im ct:
&r dreptul f?i a
ma un cleric f?i a petit'ona, cum prIll cazunlor
de catre autodtatme StatuJui, de .del:gatul
Chirtarhiei, mai inainte de a se tnmate
b) Prin rapDarbe de inspectiuni
verbale, constatatoare ,a1e
cesti cari prin natura lo.r fac dovada certa pana 1a In_'CTle-
fals. . tT d
c) Prin inculpatul, care cere sa 'S,2; ! we
culpa de care este invinuit, eu ,aprDbarea ChlTlarhulUl
respeefv. . . '1:
d) Din DHeiu, pe baza referatu1Ul DncarUl eDnSlder
administrativ eparhhil. ' . . :
Art. 69. -- Reclamatiunile tr:ebue sa -
tatea de unde vine cer,crea. (para),
. domiciliul reclamantului sau daea
. ultl' al'" reclamatului (paratu:lm) ,ale ma.rtorllor
mal m , . A '"
'cu indicarea felului virrei, a 81
a cDnd.'tdor in care s'a petre cut, toate. plesele care
s'ar pute1a de catre redamant ..
; Art. 70. -- ReclamatiunHecare nu vor ,Indeplllll con-
ditiunile art. 68 69,00 inap.oiaza syre
, Art. 71. _ Cazurile prevazute mart .. 6.8, a1. b d :e
t
't" . deeata din 'oficiudecatre Chmarul respecbv,
nml In JU. t t e Ie va
iar pres!edintele ConsistoriuJlfi, fam a a nffil '. A.
trec'e iIi. registrul de judecata, [n mult lar m
eazuri treceI1ea pe regIstrul de Judecata se va
face imediat.
Reguiamentul de proceduril.
69
Art. 72. - Pentru cazurile p.revazurte in art. 68, al
c, CDnsistDriuLui primind C'erer.ea, fixeaza ter-
menul trimite citatii partilDr martorHDr.
Art .. 73. - P.entru oolel,alte redamatiuni previizute in
Art. 68, ht. a, Chlriarhul primind reclamatiunile Ie trimite
organului in dr.ept, spre anchetare. '
(;-......
'SOtcDtite grav,e de Chiriarh, atrag
dupa sme cliIar dm mome.ntul ordonarii anchetei sau al ac-
t'0narii in judecata, suspendarea din rviciu a tnculpatu- .
lUi, .pana la darea sentintei definitive, eu acceleraI1ea Insa
a judecarii procesului pentru t'oate eazurile d.e aceasta
natura.
,asemenea, c1eriCii care BlUnt sanetiDnati de prima
instanta,cu una din pedep'sele pre'Vazute 1.a ,art. 4, par.
E., lit. b, C, d e, ad'di: pierdeI1ea pentru totde.auna a
dreptului de a fi ridioolt la un grad ierarhic superiDr sau
administrativ, depunerea din treaptii, ca:terisirea sau desti-
tuirea, raman sruspendap din serviciu, pa.na la darea unei
sentint
e
deil'initive, eu aeeeal;li Dhligatie pentru instantele
respective, de a!VcceJera judecata.
Art. 75. - Intarzierile in amplinirea pr(lcedurii in
darea hotarrrilor cad 'Suih contrDJul consHierului adminis-
trativ bisericese, care propune Chi.rjarhului pedepsir1ea ee-
IDr vinovati, de atiel de intarzieri nemotivate.
Art. 76. Inainte de anchetarea vreuneia din plange-
rile prevazute in art. 68, a1. a, Chiriarhul pDate eere infDr-
matuni pr
e
a!ab'le deja organele saJe subalterne adminis-
trative .
Art. 77. - Anchetele se fae in localitate.a unde dDmi-
ciliaza partEe, intr'una din bis.ericile parDhiei mai dina-
bite indicabii" de delegatui Insarcinat cu anchetarea. Daea
delegatul de cuviinta, pDate face aneheta: eu aprD-
barea Chiriarhului, la >oficiul protDpopes.c, afara de eazurile
cari .atmg caterisirea.
Art. 78. - Inainte de a merge in localitate, 'spre a
fac lancheta,delegatul insarcinat cu aceasta Va vesti par-
tile des pre ziua, ora locaJul unde Sa va face ancheta,
eerandu-Ie sa se prezinte ca toate dovezile ce Ie VDr avea.
InmanareaeitaPilDr g,e va face eu tr'2i zile' libere
i.nainte de data anchetei.
70
Legiuirile Bisericii OrtodoX!e Romane
Piirtii invinuite i 5e vor trimite intotdeauna in rezumat
punctele'de acuzare, cuprinse 111- reclamayunea indreptl3,ta
impotriva sa.
Nerespectar.ea acestor d:'spozitiuni, atrage dupa sine
nulitatea anchetei.
Art. 79. - Citarea partilor a martorilor, daca in
cauza este preotul diaconul sau unul din per-
sonalul inferior, se va face prin parohul local.
Dadi, insa, reclamatul este parohul, citarea
lui, a martorilor a reclamantu1ui se va face pr:n parohul
celei mai apropiate parohii din localitate.
, Ad. 80. -- Citarea paytilor se va face prin luar.e de
dovada, deb partile l}i martorii in cauza.
In c.az oa vreuna din piirti ar refuza sa dea dovada
'sau ar fi absenta din localitate, sau n'ar l}ti sa sernneze,
vestirea se va preda facandu-se un proces verbal d.espre
-aceasta.
Prelzenta partilor a martorilor 1a ancheta, face do-
vada indeplinirii procedurii de V'stire.
Art. 81. - In ziua fixata pentru cercetare, se va urma
de catre delegatul Chiriarhiei, astfel:
a) Se vor introduce inlauntrul bisericii, unde se face
ancheta, numai paxtile. Afar'a de anchetatori" eventual
secretarii saj,l'eclamantul reclamatul, n'are voie nimeni
a 'sta de fata laancheta.
b) Se da citire reclamatiunii, in auzul celor de fata.
c) Se va intreba ,reclamantul daca-si recunoaste recla- .
matia In caz afirmativ, daca l}i-o mai sl\llstine. '
d) Daca ohiectul reclamatiei nu eate de natura grava,
se vor ,sfi'itui paytile sa s.e impaee.
e) In caz de se va incepe ancheta, intreban-
. du-se paratul ,Ce are de spus in desdircare. Depozitia pro-
prle este 'suficienta. .
f) Se va cere reclamantu1ui sa produca dovezile ce Ie
are intru sustinerea aClJzatiei.
Art. 82. Redamantul est'e sa faca proha
afirmate de e1.
Aceasta rproba se face cu martori, informatori sau eu
Rcte scris'e si. autentice.
InvinuIrile nedov.edite eu martori si iruformatori san
cu acte scri'Se l}i autentice, fie la ancheia, fie
riu, cad asupra reclamantului, care se pedepsel}te cu inla-
, ReguIamentul de procedura 71
turarea d:n Biserical}i din insiircinarile ce ar
avea, un anumit timp, sau eu alte pedeps.e, ce se vor gasi
eu caJ.e de Consistoriu de' Chiriarh. Pentru clericii de mir,
ealugiirii, cantaretii l}i paracli'Serii recLamanti, se VOT da
pedepsele prevaztUte de acest Regulament, chiar prin hota-
rirea de achitar.e .a paratului.
Art. 83. - Partea reclamata se va preZJenta in per-
soana, nu va avea nimic de probat cu rnartori sau alte
dovezi. '
Prop,ria sa miirturisire e consideratal ca ailevarata,
pana la pI"Oba contrarie, nu este nevoie sa fie sprijinita
pEl dorvezi marturii straine.
La ancheta se vor audia numai martorll reclamantu-
lui, pentru a se constata daca se f.ace dovada celor recla-
mate, iar paratul va propun.e in apiirare, numai
in fata instantei de judecata, daca pricina va fi deferita
spre judeClata. .
Martorii reclamantului dela ancheta vor fi chemati in
fata de judecata, numai cand ar fi cazul de a se
stabili juramantul mincinos sau sperjurul, ce 'Se pedeps'2sc
conf.orm art. 82 din Regulament.
Art. 84. - Au.dierea martorilor se face introducandu-
. se unul rate unul, pe rand, in1auntrul bisericii ,s.au 1a Pro-
topop,at.
lrida;!a dupru ce un martor facut depozitia, va fi
tinut inlauntrullocaluluide ancheta, paM ce toti martorii
...au depozitiile.
Art. 85. - Depozitiile martorilor se fae sub prestare
de juriimant, pe Sf. Sf. Evanghelie; in cazuri spe-
po,ate dispune altfel.
Ina'nte de a face depozitia, fiecarrn Il1-artor i Sie va
atrage 1uarea amjnte sa spuna adevarul sa nu .ascunda
nimic, pentruca marturisirea va avea s'o intare.asca eu
juramant; iar in eazul cand se va dovedi ca eate mincmoasa,
va fi pedepsit conform art. 82.
Cand un martor, din motive de credinta, refuza sa de-
puna j1ll'amantul pe Sf. Cruce Sf. Evanghelie, acC'st lucru
se va mention a in procesul verbal a1 de ancheta
S8JU judeeata, iar el va fi audiat ca informator.
Art. 86. - Fiecare martor va fi intrebat mai intai sa
declare:.
72
Legiuirile Bisericii Ortodoxe Romane
a) Care Ii este numele pronumele;
b) De cati ani est-e, cunoscand ca Sle va primi la depo-
zitie numai martorul care a dobandit majoratul, dupa 12-
- gile tarii; _. _ ..
c) De ce este, cunoscand ca cel de alta rehgle
sau aconfesionali nu potfi ca martori;
d) Ce ocupatiune are;
e) Daca este ruda 'Sau incuscrit eu vrenna din pa,rti
in ce grad;
f) Daca este in saJli in proces cu una din
parti;
g) Daca SI8 afla in s'erviciul uneia din parti sau sub-
a:tJ2'rn;
h) Daca i-a promis sau i-a dat ceva, ca sa nu spuna
adevarul si <laca da, cine sau prin cine;
i) I-a invatat cineva cum 'sa marturiseasca.
Art. 87. - Martornl va depune numai IOral. 0 derpune-
re scrisa, trimisa, prin altcineva nu este admisibila.
Art. 88. - Lnainte ca martorul fi depus martu>ria,'
delegatul Chiriarhului va atrage ate,ntLa martorului asupra
juramantului ce va avea de depus asurpra consecintelor
lui, prin urmatoarele cuvinte:
1a aminte ca Dumn:2zeu care sUe toate - martor de
ce vei face, - daca vei 'spune neadevarat, te va
pedepsi. 'A'Semenea cal E,li legea omeneasca pedep-
seE,lte pe cel 02 este martor mincinos.
Art. 89. - Martorul, dupa ce"E,li-a facut 9i semnat de-
pozit;a, e oibligat Sa depuna juramantul. .
Va pune mana pe Sf. Cruce, del'egatul va g:;,sti E,li mar-
torul va spune dupa dallSul urmatoare]e:
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.
En ... , jur inaintea' AtotpUiternicului Dumnezeu, cltr.e
st'e to ate, si rna leg i,n cuget curat, cal am marturisit ade-
fara: ura, nici partinire, pentru vreuna din parti ,
numai ceea ce am 9i E,ltiu. sa-mi ajute
Dumnezeu. .
Art. 90. - Fiecare martor, dupa jur'aman-
tului, e obligat sa semnezefoaia de juramant ce a prestat.
Daca nu l?tiecarte, juriimantu1 va fi semnat de martnr
prin lJunere de dGget; E,li certificatde delegatul' chiriarhal.
Art. 91. - Nu pot fi admii, nici ,audiati Ca martori,"
deeat ortodocsiicare intrunesc conditiunile de moralitate,
, , ,.
Reg'ulamentul de prccedura
cerute de Sf. Canoar.e legile tarii in conformitate cu
art. 147 din acest Regu1amEnrt.
Aprecie1rea calitatii martorilor este lasata Consistoriu-
lui, care va aSlCult.a, in caz de indoiaJa, pe reprezentantii
a0ulZa,rii lJi ai apal'arii.
Respinge.rea unui martor va fi motivata lJi motivele
se VCT triBc'e in prccesul verbal al anchetei Sau in minuta
instantei.
Art. 92. - Lipsa juramantului din dosarul anchetei
anuleaza d'epozitia martorului respectiv.
Art. 93. - Dupa aseultarea partilor a martorilor, '
Ele v.a dresa un proces verbal, in care se VOiI' trece depo-
z tiile partitor ale martorilor. .
In depIQ'zitHle rriartorilor se vor trece toate intrebarile
indicate de art. 86, cum i amintirea farptului Cia: a jurat
potrivit art. 89.
Art. 94. - Marterii VOl' putea fi din nou inbrebati, ori
de cate ori va fi nevoie, in urma ascultarii altor martori.
Art. 95. - Partile, ca E,li delegatii, pot pUllie martorului
or;'ce intI1eibari, numai in legatura eu acuzatiune,a adusa.
Partile-pot pune intrebari numai prin delegat.
, Intrebarile pUlse martorilor SiB administreaza mai intai
din pante.a reclamantului ,care i-a propus E,lti numai dupa.
aceea din parte.a paratului.
Art. 96. - In cursul depunerit nimeni
n'are voie sa-l intrerupa.
Art. 97. -- Daca reclamantul ar VlJt sa mai propuna
lJi a1ti martori, decat eei indicati de e1 in reClamati'e,
sta nu i se va ingadui, di2!ca,t cu conditia de a-I fi anu!lltaL
Chiriarhu1ui, eu eel putin 8 zile inainte de data cerc'2ta,rii.
Martori noui pentru data anchetei. dupa ter-
me!llul de 8 zile, nu se tin In seama, ins,li pot fi citati in
fata Cons'storiului, daca caulZa se va deifieri judecatii.
Art. 98. - Depunerile partilor in litigiu, cumE,li ob!ec-
tiuni1e ce s'ar ridica privitor la martori 1a miirturiile lor,
\"181 pot face E,li in scrLs, daca partile depun
1a doslarul anchetei.
Art. - Pentru stabilirea unui adevar, in careopi-
nia :expert:L0r este necesara, anchetatoru1 va chema la ex-
pertiza lJi pecialil?ti.
"
74
Legiuirile Bisericii Ortodmre Roma.ne
Art. 100. - Ex:pertul va trebui s,lli indeplineasca aee-
conditiuni ea si martorii si sa derpuna pre-
vaiut la art. 89. ' .'
Art. 101. - Daca vreo persoana din eele ce depun La
eeroetal'te nu va sti sa scrie, va semna prin punere deget,
, ,
iar persoana care facie ancheta, ate'sta aceasta.
Art. 102. _ Dupa trecerea in procesw. verbal a depo-
.zitiunilor partilor a martorilor, persoana insarcinata eu
va eiti in auzul tuturor eele scrise va intreba
daca vreuna d'n parti mai are ceva de adaugat sau de
obiectat.
Art. 103. _ Despre raspunsul dat se va face ment
iune
in procesul verbal. Lipsa indeplinirii art. 102
atrage dupa sine nulitaitea eercetarii.
Art. 104. - Procesul verbal de va cuprinde
pe langa cele aratate mali sus mentiunea incidentelor
produs'e eventual in timpul cercetarii.
Art. 105. _ Daca vreuna din pa,rti sali vre'un martor
ar 'rosti vorbe necuviincioase, sau ar ameninta pe ancheta-
tori, faptul se va considera ca ultraj in exercit
iul
fune-
tiunii. .
Art. 106. - Purtarea necuviincioa!sa din partea'1'e-
damantului, a paratului sau din partea martorului proprus
de I, sau lipsa de respect, pe langa sanctiunile prevazute de
acest Regulament, atrage d'.1pa sine imediat suspendarea
cercetarji.
oIri acest caz, se incheie un proces verbal, aratand cauza
'SUJspendarii impreuna cu toate celelalte acte se trimit
ChiriarhuJui, cu dreptul pentru cel jignit de a reclama pe
cei v;novati justitiei civile.
Art. 107. - Dupa terminarea cercetarii, procesul ver-
bal ineheiat incauza, sehmat de delegat, recLamant lili
parat, cu. toate piesele anexe, se va trimite indata, eu
raport, Chiriarhiei care a ordonat anchieta.
Art. 108. - In raport, persoana delegata cu anchl:)ta
va da opinia sa, potrivit impresiei ce facut la eer-
cetare lili din derpozitiile partilor, asupra vinoviWei sau ne-
vinovatiei celui reclamat.
Art. 109. - Atat procedura de informatie prealabiHi,
-cat ce,a de ancheta, - unde' va fi eazul - se vor inde-
Regulamentul de procedura
75
plini amhele in termen y'el muJt 30 de zile deIa data
ca;td cu ancheta a rprimit sau i s'a
reillnOlt delegat1a din partea Chir1arhului.
Intarzierea peste acest termen atrage dupa sine pedep-
sirea delegatului pe cale disctplinara.
Art. 110. - Opinia sa e considerata ca ,act de auto-
rita.te confidential, ce nu angajeaza fata de partite im-
prIcinate, eu nimic, persoana sa. " ,
Art. 111. - Indata ce persoana imstituita cu ancheta-
rea a depus la cancelaria Chiriarhiei rezultatul cercetarii
eparhial studilaza actele, daca
fost confor:n fOFmeIor ,regu1elor stabilite, dae'a
.lill lamuresc III totul chestiulliea, face referat Chi-
narhulUl a,supra rezultatului anchetei, dapa cum va fi
ca.zuI, pentru sau pentru tri-
mlterea III Judecata a vIllovatului. Toataaceasta lucr.are
5e va face in rastimp decel mult 8 zile. ' ,
. 112. -:- se vor d,?vedi oareCM'i neajuIlJSuri,
Clllr.arhul poate sa porunceasca fostHor anchetatori sau
altor persoane, ca sa compIeteze ancheta. .
GJ Art. 113. - Daca din cercetariIe fa cute Chir1arhul
1:: propunerea consilierului administrativ erparhial,
ca nu este cazul de trimit8ire in judecata, aiacerea sau"se
clasa, sau daca sunt necesare unele din masurile dls>Ci-
. pl1nare in art. 50, Chiriarhul Ie va aplica, facand-
despre aceasta in statuI personal (foaia
cahfIcatIval), al persoanei disciplinate.
. Art. 114. - Fiecare Chiriarhie e datoare sa tina un
r.eglstru personal (foaia calificativa), al fiecarui
a] clerului mire an al celu.ilalt personal bisericesc din
Eparhie, in care, pe langa ceIelalte date stastistice, lfeIativ
la starea. se vor insemna pedep'sele, re:com-
p.ensele rDot ce activitatea si moralitatea persoa-
nelor din cler lili ceIalalt personal bisericesc.
. registru consutue un act confidential in mana
lili nimic nu Se poate trece in el, de datele
de mana Chiriarhului sau a delegatului
_sau. lill In urma unei delegatii 'scrise date de Chiriarh.
. neadevarate divulgarile din partea delega-
tulU! 5e pedepsesc eu trimiterea acestuia in jude-
cata COllSlstormIui.
., ,.' "\' >" ......."..:.
76
Legiuirile Bisericli OrtodoX'e Romane
Orice insemnari facute alta persoana in acest re-
gistru, raman f,iilra nicio valoare.
Art. 115. - In c,az de tdmitere in judecata a unel
persoane din ofieiu:
a) Pe baz,a foU calificative, 'Ee va anexa 0 copie
certif.caJta de Chiriarh, dupa fnaia calificativa a perso,anei
in chestiune;
b) Fe baza referatului consilierului administrativ
eparhl,al EB va trimite in original I'1e
1
ol.amatiull'ea sau ra-
portul cu refemtul respectiv.
Art. 116. - Daca din actele de cercetare, Chiriarhul
socoteste ca persoana reclamata este vinovata, va inainta,
Consistoriului dosarul re'spectiv, judecata; in decursul
procesului, nu se mai poate opri, ci riimane sa se pronunte
judecata.
Art. 117. - Oonsistoriului indata ce pri-
dosarul r;espectiv, cu ordi.n de chemare in judeclata,
lnsc.rie pe rol, dispune citarea partilor a celorlalti mar-
tori, pe care judecata ar mai gasi neeesar sa-i mai asculte
(art. 97).
Procedur:a chemarii in judecata
Art. 118. -- Pentru toate c.azurile, termenul de infati-
a partHor in fata Consistoriului, nu va fi mai lung
de 0 luna deja ,data inscrierii pe mlul de judecata.
Art. 119. -- Citatiunile vor fi astfel redactate:
D. . . din parohta . .comuna .
Raionul . . este citat a ,",' prezenta in fata Con-
.sistoriu:ui Disciplinar (Protcpopesc al Regiunii .
san Eparhial al Episcopiei . .) in ziua d8
. la orele . . din zi, in . . .
str. . '. Nr .... , cu orice act dovedi-
wr va fi avand In Isusfnerea reclainatiei sale, pentru
care . . (aci Se cuprinde
ob'ectul citatiunii).
Art. 120. - Martorii se citeaza fiiTa obiec-
tului, pentru care sunt chemati sa se in fata
Consistoriului Eparhial.
Art. 121. - Pentru ca-zurile trirnise in judecata pe
bal'la art. 68, lit. a, b d, se va trimite acuzatului odata cu
ci.tatia de arata:rea punctelor de invinuire.
. Regulamentul de prccedura
77
Art. 122. - In toate cazurile de lipsuri de forma ne-
prevazute de acest 'Rlegulament, Oonsistoriul, in
urma ,a,scultarii partilor a organului de actizare, prin
analog:e cu dispozipunile prev,iizute in codul de procedura
penala sau alt8 dispozitiuni legale arplicate la eazuri in sp'eta.
Judecarea proceselor
A. $edinfe
Art. 123. - Consistoriul pentru judecarea proceselor,
in oras.ul de al Regiunii sau al fie-
carei Erparhii, in camerel'e 'ce se destineaza in ziJele
Drele hotarite,anume. l)edinte1e vor fi p!rezidatede pl2T
'
soana
anume desemnata, conform art. 54 60, al. 3 din acest
Regulament. Cancelaria Consistoriului Va avea un grefier
.din personalul cancelariei eparhiale, ou ajutoarele trebu-
itoar,2. .
Art. 124. - Oreleohligatorii pentru tinerea .
sunt cele aratate in citatii.
Nu vor fi zile de judecata durninicile
nici prima zi dupa sarbatori duminici.
Art. 125. - La fledintele Consistoriului nu vor putea
asista decat partile cu martorii aparatorii
lor, cum de acuzare.
Art. 126.- Conducerea desbaterilor 0 are
care tine si buna ifanduiala. Totce va ordona el in a,cea'Sta
priv:iita va executa intocmai.
Art. 127. - Dacii! vre<> persoanadin acel'ea careasista
la jUdecata va va fi chemata ta ordine de
catre
Incazul cand continua, va putea
'inlatura din sala pe tulbura:tori .
Art. 128. --'-- Daca partile impricinate, direct sau prin
aparatorii lor, tIlec marginile ounei cuviinte ljli rostescin-
suIte slau oriee cuvinte necuviincioase, Ie va
chema la lQ.rdine pentru prima oara, iar ,a doua oara Ie va
lua cuvantul.
Pentru cazuri mai grave, Consistoriului
va de'S chide acpune contra pe!1soane1or vinovate.
Art. 129. - In toate cazurilede ne,cuviinta sau agre-
siune din partea partilor, procesul va continua sa se ju-
dece, cu insa din a celor
; "
__ 0"_'
"" 1
78
Legiuirile Bisericii Ortodoxoe Romane
sauagresivi, contra carora Consistorul ramane in dreptul
san de a se folDsi de celelalt'ecai de raspundere bispJri-
civile. .
In cazul caud necuviinta sau agresiunea va veni din
partea ap:a:ratorilor, vor fi defetiti ChhiaI1hului,
conform art. 196 din acest Regulament.
Ar!t. 130. - Cand sunt turb1l)I'ari, Consis-
toriuJui va putea e'ere concursul fortei public,e, pentru. asi-
gurarea ordinei in judeearea proceselor.
B. lnstructia i judecarea pj'ocooelor
. Art. 131. - Procesele se vor judeca dupii ordinea in-
trarii lor, a.iara ere cazuri mai grave, eare eer a fi jude-
cate cat mai urgent.
Ad. 132. - La z:ua fixata pentru judecata, se V'()'Y
chema p8;rtile mpricinate, dupa ordinul de
catre unul din ingrij1:toni Consistoriului.
Art. 133. - Daca dwpaconstatarea indeplinirii
procedurii - una din partillle impricinate
se va __in lips8,!, in cazur cand partea prezenta
sau ,acuzarea nu cere-amanar:ea sau judeearea mai la urma.
Prezenta partilor indeplinirea procedurli.
Art. 134. - D.aea lambele pa.rti ffilpricinate lipsoesc, ju-
diecarea se va ,amana pentru alta zi, afara_ ..de cazul cand
exista deja 0 condamnare judeeatoreasca civila definitiva,
in care caz, se v1aiputea judeca dupa din
dosar.
. La a doua chemare, procesul se va putea judeca tot-
deamia, se oo'llstata ea s'a ind'=lplinit procedura, chiar
doaea plirt:le lipsesc. Jlldecata SIZ va face in caz dupa.
adele aBate 1a dosar, eu aratarea in citatiunile adr-sate
partilor a a.cestei dispozitiuni. ' .
Art. 135. - In toate cazurlle de amanare s,e va cere
. opiniunea persoanei insarcinate eu aeuzarea.
Art,. 136. - Partile S'e vor in p'eirSOana. Ele
pot fi ,asIstate deaparatori, . care vor fi luati dintre persoa-
ne-Ie specificate in acest Regulament, Ia ti:tlul . Aeuzare si
apa:rare. . '
Art. 137. -La proces, va da euvantul
mai intai :rlee1amantului, dupa va urma acuzarea ..
Fiecare parte va avea dreptul a vorhi de doua ori' in
caz de trebuinta, poate aCiorda cuvantul de
.Regulamentul de procedura 79
mai mUilte orL Cand prefiledintele necesar, va putea
in'sare na pe unci dintre membrii Consistoriului, sa f,aca
. 0 dare de seama, fara a-fili arab parerea sa.
Aceasta dare de seama se va citi in publica,
inainte de ineerperea deshaterilor.
Art. 138. - Partile imprjcinate, diJred sau prin apara-
tori, nu aduc in desbateri decat chesti:uni ce se di-
. rect la eauza ee este in desbatere.
este oblig1at a opri partHe
de a introducle alte ehestiuni. .
Art. 139. - Apfuraroo. faeuta personal sau prin apa,-
ratori, va putea fi verb-ala sau in seris.
140. - verbal, func-
t'onarul ins,aTcinat de Chiriarh cu functiunea de grefier,
'va lua nota deSpre desbateri, care se vor C'onsemna in pro-
cesul verbal-minuta a:l seruntei.
. Art. 141. - Daea si apararea se fac in scris
vor fisemnate de persoanele ill drept, vor fi citite de e:le:
iar a poi se vor anexa la dosarul cauzeL
Art. 142. - Partile pot fi indatorate, dupa impreju-
rari dupa inehiderea desbateriIor, sa derpuna concluzii
in seris.
Art. 143. - Daca! partile n'au fost oblig.ate la conclu-
ziile de care vorb2filte art. 142 v:or putea fi indatiQ'rate a
da grefierului .0 prescurtare din eonduziile lor motivate
Clare se va semna de ele de grefierul Conslistoriului. '
Art. 144. - Cand Consistoriul, dupa indeplinirea for-
asupra va dedara, prin
dntele sau, lnchlderea desbaterilOir.
Art. 145. - Toate piesele de orice natura, introduse
in proces, in cursul desbaterHor proeesului, se Isemneaza
d3
c. PrObe i martuj'ii
Art. 146. - Dovada intr'o clauza adusa in judecata
se poa te face:
a) Prin ma,rtori, eu respect area dispozitiunilor art.
91, suh prestare de juramant, care [n eazurile' cand atrag
dupa: sine caterisirea, se va fac,e in biserica'
b) PrIn informatori; ,
c) Prin acte .ale autoritatilor b!serieesti,intrueat nu
sunt atacate de nulitate; ,
80
Legiuirile Bisericii' Ortodoxe Romane
d) Prin oriee ad imprejurari de natura a face con-
ving.erea Consistor:ului. .
Art. 147. -...-Nu pot fi nici
a) Rudele in linie dreapta al,e une:a dm parti;
b) Fratii si SUirmiille;
c) Unchii,' nepotii V'erJi primari, in linie colaterala,
decl pana la gradul IV inclusiiv;
';', d) Afinii (cuscrili) in grad;
e) Sotul, chiar divortat ;
f) Per'soanele de.clalcate de canoane de legi, inca-
\. pahile de a marturisi.
. Art. 148. - S.e vor as-culta ca martori:
a) PersOlanele invocate de paTti, direct sau prin apa-
rliiDri in instanta;
b) Orice aita persoana de ca,re' are nevoie acuzarea,
dupa aprecierea Consistoriului. . .
Toaie aceste persoane trebue sa sabsfaca msa C'uUdl-
tiuni1e pre.vazute de acest ReguLament.
Art. 149. - In cazurHe dela lit. a b, art. 148, par-
tile care invcadi martori, vor comunica Cons[storiului
inartorilor Cli eel putin 15 zile inaiilie de data fixata pentru
judecata,. ;
In aceasta lista, se vorarata dar: numele' pronu-
me1e martorilor, conf'esiunea, profeosiunea domiciliul }::;,1'.
Art. 150. - Martorii conform lit. a b, ale
art. 148; Soe vor cita in regula. Citatia vacuprinde
ora cum si localiiate.a. unde au. a 5e prezenta. In mcnm
caz' nu Ii se VOir comunica chestiunile asupra carora vor
avea sa depuna marturie.
. Art. 151. - Ascultarea martodlor sie va face separat.
In caz de conirazicerle, vor putea fi confruntati.
Art. 152. - Martorii citati, care nu 'S'au pre.zeniat ina-
intea Consistoriului, ]a primacitare, se vor cita din nou
. pentru termenul u.rmatOiT. ... '.
Martorul care refuza sla! execute cltatla dm rea vomt
a
,
sau rea credinta, constatata de Consistoriu, se
conform ,art. 82. Acest lucru 'se va mentiona in citape.
Art. 153. -- :Martorii cari au dr2!pus marturia 'Sub pres-
tare de juramant conform art. 84-89 la facerea.
in localitate, nu vor mai fi citati in f.ata ConslStorjU1Ul,
afara de caml cand va capata
:l:tegulamentul de pro::edura
81
.ell marturia a f.ost mincinoasa. In toate celelalte cazuri,
!1lartUJrla va fi c.onsid.erata ca perfect valida.
Art. 154. - In ziua fixata pentru martoril
vor fi pe rand in sala retinuti pi.';
.loc, dupa ascultare. Ascultarea martorilor inoope cu cei
de acuzare, l?i cu martorll de
apiirare.
Art. 155. - Fieoare martor va fi mai intai Intrebat
,de intocmai cum prevede art. 86.
Art. 156. -:- Martorul, dupa va f.ace marturia, va
.depune juramantul in Consistoriu, sau in biserica, dupa
formula cu procedura prevazuta la art. 89.
Art. 157. - Martorul va miirturisi fara sa aiba
a depune marturia scrisa mainte de audieI1e.
Art. 158. - Dupa ascultarea martorilor, se va face un
proces verbal, care cuprinde, sub pedeapsa de nulitate:
. a) Numele pronumele, profesia domiciliul mar-
-torului;
b) Aratarea ca martorul a jurat intocmai dupa dis-
pozipunea art. 84-89;
c) Zisele martornhrl;
d) Aratarea ca i s'au citit din cuvant in cuvant rele
depuse de el deciarapa ea in ele, sem.natura lui,
: a pre.5ledintelui .5li a grefierului.
Art. 159. - Daca martorul nu va voi sa iscrueasca,
aceasta se va consem.na in procesul verbal al iar
el va fi inlaturat.
Art. 160. - Fiecare martor, dupa ascultarea sa, va
ramane in sala pan'a la afara
numai daca Consistoriul via hotan altfel.
Art. 161. - MartOirii V'or putea fi din nou intrebap ori
de cate ori aceasta va fi nevoie, inurma ascultarii altor
'martori.
Art. 162. - Parple imprieinate, direct sau prin apa-
',ratori, judecatorii sau persoanainsarcinata eu acuzarea.
'vor putea pune martorului mice intrebare in legatura cu
procesul, prin mijlocirea este in drept
,de a autoriza partea a pune intrebari martorului.
Intrebarile pUlSe mariorului se adrninistreaza mai intai
din partea celui care I-a propus, apoi de catre partea .a.d-
"versa <Ie organul de acuzare.
82
Legiuir!le Biserici.i Ortodox'll RomArie
Ar.t.I6S. - In cursu! depoziplei, nimem nu va putea
intrerupe pe martol'.
Ax-t. 164. - paca din instruc1i:e ies dovezi grave de
marturie minc.:noaEa sau de mituire de martor, COIlSistoriu!
va pe:lepsi pte martorul r-espeocbv, e<mform art. 82.
Art. 165. - Daca top martorii citap nu pot fi .ascul-
tap in aceea:}i cerceta:flEla se va urma in altru e-
dint8., fara alta eita1ie, cu 11.lare de' anouiui
termn de ju.decata.
Art. 166. -'- par1i va cere sa se
. .
cercetari:i. Nu
prezentare-:-tll fat.!). Con!3is1x>riulu1, decat prelU::fi-
girepentIJ,l fiecarepal'te. ,. .' .
.' Art: 167. - Daca martorul nu fara:un motiv
jm:t, sa marturiseasca sau sa jure, va fi 'exclU's sau pedep-
sit ClGnform ,art. 82.
Art. 168. - Dac'81 un martor din cauza de boala, sau
a'.ta impiedecare de forta majora, nu v,a pUitea veni 1a
din18., va. oreona ca el sa fie asellitat in loea-.
l'tate, tot sub prestare de juramant inaintea unui cleric
desemnat de Oon'3istoriu.
Art. 169. -' Clind Consistoriulva avea sa judece per-
soane deja osindite de justipa' civHa, el Be va putea servi
fie numaide sentin1a civi'a, de depunerile'martoruor,
fie de alte dovezi produse in judecata ciVila.
In acest caz, Consi'Btoriul va cere dela justl,tia civUa
trimiterea dosarului in cauza; in cazul c8.nd justitia ci'1la.
nu poate sat:sfa.c.e eererea, eel eauza va fi ppligat sa
, prCduca oopiilegaliZate de' de COriSiSitoriu.
D. Desrpre lwtdrire
Art. 170. -'- dUpa ce va fi iamurit a5UJpI'1a
instruirii cauzei trimi'Be judecii1ll sale, va da hota.rirea m-
pe actele din dosar dupa oonvingerea cefjli-a
format din desbaterile urmate. . ,
Art. 171. -' Hotarirea' va fimotivata pe Qaza Sf. Ca-
noane, cum ,Illi pe bam normelor regu1amentel.or biseri-
1a cauza judecata. .
Art. 172. '7"" Hotarirea. se va da ell de vo-
turi a oolor tr.eimembrl. . '. . ,
Minoritatea va justifica. totdeauna parerea
de pro:ed.urli.
83
.. dispoz'tiunile . .'
-_.-...... ISca.ufr pronun1ata in pubEc
are tlJata puterea . Iili niciun judeditor mal
retrage isclilitura.
Art. 177. - Peder:sete, cu excep!.ia celor prevazute in
art. 4, par. A, lit . .a, h, c, d e specificate in art. 50 din
prezentul Regulament. adiea ceJe prevazute la art. 67, lit.
b, se' dau cu dr<:pt de recurs, in termen de 15 zile dela
data primirii decatre c'l in cauza.
Recursul 5e va putea face in cazurile modude !pIre-
vazute in aCCEt Regu!ament.
Art. 178 . .,- Grefierul Consistoriului va ingriji, ca ho-
redactate i'S.ciilite, sa se treaca intr'un registru
special, unde f:Je VOl' is,cali de
. Art. 179. - Nim.:c poe margini, printre Unii, prjn a.da-
,cgiri, prin scurtari sau e:fre, nu se poate sorie in hotarire,
sub antilani iIi I}i celui vinovat. .
,.' Art. 180. - Fiecare hotarir1e va cuprindc, sub pedeap-
, sa pentru.cel ce va fi abatut:
a) Numele I]i pronumele membr:lor Consjstor:iului;
b) Numele domiciliul partilor,. calitate.a
, in care se judeca, numele aparatorului;
, ,- c) Obiectu! eererii apararii pe scurt;
d) Guprinsul pe scUTt .al actelor ce p8.rt;ile au wati-
tpre a-l]i sus:pne fh::oorecererea;
e) Ara!tar;ea cape'l'SOana lnsafcinata ell acuzarea -:a
dat conc1uziHe IS,au nu;
f) Punctele de {apt /]i de drept, stabilite de Oonsis-
toriu;
, j
.,. ... ................
84 I LegiUJirile Bisericii OrtodOX!6 RomAne
g) Motirvarea hotarirli;
h) Dispozitivul, adiea aceea ce judecata in
virtutea Sf. Canoane, a Statutului de organizare a regu-
l,amentelor ,
j) Data pronuntarii;, ' .
k) Semnaturile membrilor Consistoriul'lli grefierulut
Art. 181. - In cazul cRnd hotarrnle Consistoriului
Eparhial se dau cu drept de recurs, reeursul se face ,in
1lermen de, 15 ziJedela data primirii hotfuIiirii, de eel in
cauza. Recursul se adreseaza Consiswriului
Eparhial, care il inainteaza eu intreg, dosarul
Central Bisericesc. In caz de caterisLre, recursul
se indreapta direct ciitre Sf. Sinod.
Art 182. - Toate hotarlrile Consistoriilor trebue sa
arate precis pedeJpsele ee se dau vinov,a,tului, nici nu tre-
bue Jasata la intelegerea ea ar fi consecint8, ,a alteia; ast-
fel eondamnarile relativ 1a veniturile din parohil,
trebuesc deosebit aratate in hotarlre.
Art. 183. - Nu dau de
caLe
in art. 67, lit. a din poozentu]
cand ConsdSOOriul' EparhkI
aplic:ru VTeuna din pedepsele previizute 180 art.' 4, par. A,
lit. eu mentiurnea ca cele dela Itt. c, d e sa nu depa-
termenul' de luni, nu $, mai' poate
ci hotarire;a data ramane definitiva executorie, dupa
aprobarea ei de catre Chiriarh.
Art. 184. - Orice hotarlre data de Consistori\ll, Epar-
hial, care v:a fi ramas definitiva,' din cauza' ca eel pe-
depsitn'a uzat de dr.eptul de recurs, fie cal a foot data
acest drept, pentrn 'executare va fi in:totdeaun'asupilsii
Chiriarhului, de erutre co.nsilierul administrativ epa.rhial,
spre :a dispune aplicarea ei.
185. - T.oate hotarlrile se executa:prin autorita ..
'tile eparhiale.
acuzare :apirare
Art. 186. -. CAnd una din persoanetle ,
puse judecatii e data in judec.ata inaintea fustantelorbise-
acuzarea se sus-pne la qonsistoriul Disciplinar Pro- .',
85
P
R
O
N
U
M
E
L
E
;
Z
;
P
r
e
o
t
M
e
d
i
i
l
e
p
e
c
i
c
l
u
I
>
o
u
u
I
.
-
-
-
:
:
:
:
-
-
P
r
o
t
o
p
o
p
i
a
t
u
i
.
.
_
_
.
.
_
.
R
e
g
i
u
n
e
a
.
.
.
.
.
_
_
_
_
_
_
_
_
.
.
P
r
e
o
t
-
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1
I
J
,
>
o
u
'
I
I
I
I
.
-
-
-
-
.
.
.
.
.
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
.
.
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
.
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
.
.
.
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
.
.
I
I
I
I
P
a
r
o
h
l
a
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
_
_
-
-
_
_
_
1
-
1
p
r
o
t
o
p
o
P
i
a
t
u
l
_
_
_
_
_
_
_
I
_
_
_
I
':
'.
o
"
I
.
.
1
0
.
"
1
'
)
I
1
0
7
Q
N
r
.
c
u
r
e
n
t
'
1
N
U
M
E
L
E
!
;
l
I
P
R
O
N
U
M
E
L
E
P
r
e
o
t
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
.
.
P
a
r
o
h
i
a
.
.
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
P
r
o
t
o
p
o
p
i
a
i
u
l
.
.
.
.
.
R
e
g
i
u
n
e
a
_
_
_
.
_
_
.
.
.
.
_
_
_
.
N
a
s
c
u
t
l
a
C
o
-
I
R
e
g
i
-
m
u
n
a
:
u
n
e
a
H
i
r
o
t
o
n
i
t
"
,
"
'
"
N
>
<
"
"
.
.
.
o
.
,
!
'
!
.
!
'
"
.
.
.
ti>
c
.
;
:
c
>
<
v
'
"
=
'.
.
-
!
=
=
Q
)
"
.
-
'
"
"
'
I
'
0
1
=
d
"
0
l
e
a
_
M
e
d
i
a
g
e
n
e
-
I
C
a
t
i
f
i
-
r
a
l
a
c
a
t
i
v
u
l
_
_
_
_
.
3
)
(
e
.
_
_
_
_
_
4
)
.
.
,
E
o
S
.
.
.
0
.
.
=
,
t
I
j
"
C
:
9
Z
'U
J
.
t
1
:
:
"
<
lJ
'
"
.
0
o
E
P
:
h
i
a
n
m
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
,
I
I
I
I
I
I
I
I
[
I
-
-
I
-
-
-
.
-
-
-
.
-
.
-
,
-
.
-
-
.
-
.
i
-
-
-
-
-
2
P
r
e
o
t
.
.
.
.
.
P
a
r
o
h
i
a
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
_
_
_
:
:
-
:
:
:
I
I
E
p
a
r
h
i
a
.
.
.
.
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
.
.
-
-
-
1
-
'
-
'
-
'
-
,
-
,
-
,
'
-
3
1
P
r
e
o
t
.
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1
I
I
.
.
I
P
a
r
o
h
l
a
.
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
.
.
.
.
.
P
r
o
t
o
p
o
P
i
a
t
u
l
.
_
_
_
_
_
.
R
e
g
i
u
n
e
a
.
_
_
_
_
.
.
n
_
.
.
.
.
;
E
p
a
r
h
i
a
_
.
.
.
.
_
_
_
_
_
_
_
.
.
1
)
D
e
f
i
n
i
t
i
v
a
r
e
s
a
u
p
r
o
m
o
v
a
r
e
.
2
)
D
e
f
i
n
i
t
i
v
a
r
e
s
a
u
p
r
o
m
o
v
a
r
e
.
S
)
D
e
f
i
n
i
t
i
v
a
r
e
s
a
u
p
r
o
m
o
v
a
r
e
.
4
)
D
e
f
i
n
i
t
i
v
a
r
e
s
a
u
p
r
o
m
o
v
a
r
e
.
t
f
l
.
.
.
.
.
;
.
- 2
r
J
J
:
!
.
.
.
,
c
.
.
.
,
'
"
C
g
I
"
'"
;
jJ
.
.
.
,
:
;
r
-
n
:
=
0
I
"
'"
0
.
0
:
.
C
l
'
"
-
2
"
-
'
0
<
'
"
r
-
n
;
:
t
:
:
g
2
r
J
J
'
"
:
:
j
;
.
-
:
=
[
0
-
;
;
2
:
s
:
0
0
.
!
!
.
'
0
,
.
g
-
"
.
.
.
'
"
"
i
3
!
:
!
.
.
.
.
n
'
"
"
'
0
.
.
.
S
N
.
"
'
"
0
.
"
s
.
:
=
:
'
"
"
[
G
-
,
,
;
;
,
,
-
:
:
'
'
0
0
'
"
"
"
"
o
:
:
t
"
,
=
c
:
:
:
.
.
.
:
;
;
;
'0
0
'
,
.
-
.
.
.
.
.
.
"
,
=
.
.
.
'
"
n
'
o
:
:
-
'
"
=
'
0
;
:
1
.
"
N
"
"
'
"
0
.
'
"
S
.
s
o
=
:!
.
"
"
"
:
=
:
=
o
:
'
O
o
i
l
'
"
:
:
:
:
"
'
t
a
.
'
"
.
t
A
,
;
.
.
0
a
.
s
.
s
:
:
[
(
p
b
:
1
$
'
:
:
t
(
"
)
r
:
:
:
0
'
1
.
.
.
.
.
0
P
o
0
X
(
p
.
.
.
.
c
:
:
s
S
1
:
1
'
(
!
)
p
o
"
f
!
l
.
[
r
;
,
(
"
)
(
b
.
.
.
s
:
:
"
"
"
.
.
.
.
.
.
.
I
!
:!
I ',1
;.j
'I
342
Legiuirile Bisericii Ortodoxe
Anexa Nr.
Model de diploma pentru absolvirea examenelor
de definitivare
REPUBLICA POPULARX ROMANX
PA'I'RIARHIA BISERICn ORTODOXE ROMANE
INSTITUTUL TEOLOGIC UNIVERSITAR DIN
DIPLOMA Nr.
Pe temeiul art. 123 !iJi 124 din Statutul pentru orga-
nizarea !iJi functionarea Bisericii Ortodoxe Romane;
In conformitate cu dispozitiunile cuprinse in Regula-
mentul pentru numirea !iJi transferaria clerului din pa-
fiOhii, examenele de capacitate, definitivare, promovare !iJi
ale diaconilor !iJi preotilor din Biseric,a Ortodoxa
Romana.
Avand in vedere notarile administrative anuale, cum
si rezultatul examenului de . obtinut in fata
COnllEiunii instituite pe langa Institutul Unive'r--'
sitar din. . . eonferim P. C.
nascut in com una . . regiunea .
ziua . . luna . anul .
hirotonit in ziua de . . . luna . . anul.
pe seama parohiei .
parohiei .
regiunea .
mentului de . .
calif'cativul .
. regiunea .
. din comuna
. din comuna
., deservent ,al
., titlul de absolvent al
. eu media
Pentru a se bucura de toate drepturile acordate de'
StatutuJ pentru organizarea functionarea Bisedcii Or--
todoxe Romane !iJi de Regulamentul pentru numirea
transfer area clerului.
Dat in anul . . luna
ziua. .
EPISCOP,. RECTOR,
Semnatura. titula.rului,
'.'
REGULAMENTUL
PENTRU
ADMINISTRAREA A VERILOR
BISERICEeTI
i i
Decizia Nr. 32-234
privind aprobarea R egulamentul ui-
pentru administrarea averiIor
din Patriarhia Romana
MINISTRUL CULTELOR)
Avand in vedere adresele Administrat
iei
Pa-
triarhaZecu 20.678 din 1950 i 21.41111950) in-
registr-atela Ministerul Cultelor sub Nr. 31.010'
din 1950 i 31.91011950)'
Avand in vedere referatul Directiunii Evi-
dentei i Coordoniirii cu Nr. 32.230 din 29 Sep-
1950)'
V iizand prevederile art. 206 din StatutuZ de --
organizare i junctionare ,a Bisericii Ortodoxe
Romane)'
In temeiul 2 din DecretuZ N r. 37 din
1948 pentru, organizarea Ministerului CulteZor):
DEC IDE:
Art. 1. - Regulamentul pentru administra-
rea averilor biserice{Jti) votat de Adunarea Na-
tionala Bisericeascii in sedinta dela 26 Februa-
1950) se aprobii. ' ,
Art. 2. - Un exemplar din acest Regula-
rnent) vizat spreaprobare de Minist,erul Culte-
lor) se va publica in Buletinul Ofidal al Patriar-
hiei Romane.
Art. 3. - Directorul Evidentei si Coordonii-
rii din Minister este insiircinat Za in":
deplinire a prezentei Decizii.
Data azi, 29 Septembrie 1950.
MINISTRUL CULTELOR.
Stanciu St.oian
REGULAMENT
pentru administrarea averilor *)
I. ClasificaJl'ea averii bisericelti.
Art. 1. - BUillurile cari apartin Patriarhiei, Eparhii-
lor (Episcopii Arihi,episcopii), Protopopiatelor, parohii-
lor, manastirilor :;;i celorlalte institutiuni persoane juridice
a:e B sericii Ortodoxe Romane, constitue avere bise-
riceasdi.
Art. 2. - Din punct de vooere al de'stinatiei sale,.
ave rea bisericeasca cuprinde: bunuri sacre bunuri co-
mune.
Sunt bunuri sacre cele care prin sfintire 'sau binecu-
vantafe sunt destinate cultului divin, cum sunt: lacasurile:
de c,ult (catedrale, bis,=rici, paraclise, capele, etc.),
rele cartile de ritual, cimit
i
-
rele, etc.
Sunt asimilate cu bunurile sacre si se bucura de ace-
regim juridic bunurlie pretio-ase, adica .aoelea care
au 0 valoare, fie artistica, fie iscorica, fie prin materialuI
din care sunt confectionate, cum sunt: picturile, sculptu-
r'le, tesaturile artiE.tice, miniaturile, cartile rare, docu-
mentele, lucrarile din materiale scumpe, etc.
Sunt bunuri comune cffie afectate intretinerii biseri-
lor, a slujitorilor ei, vlperelor culturale si de caritate si
indeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii, cum sunt:
sele parohiale, re:;;edinte1e ChirLarhilor, chiliile manastiri-
lor, edificiile edificiile administratiilor
biserice:;;ti, muzeele religioase, a:;;,ezaminteie institutiile
culturale, filantropice economice, terenurile
viile, livezile, gTadinile, drpturile patrimoniale,
*) Intocmit CI8 I.P.S. Patl'ial'h Justinian, aprobat si votat
dQ Adunarea in :;;ed'nta din 26
1950.
--- ,-
'.-"
346
Legiuirile Bisericii Ortodoxe
fondurile, hartiile de valoare, averea in
rar, etc.
Apartenenta unui bun ],a 0 eategorie 's,au alta din
de mai sus, va fi stabilita, in caz de indoiala, de catre
nodul Permanent.
II. Organele de admiruistrare ale averilor biserioesti
lli atribupunile lor. '
Art. 3. -- Fiecare din partUe eomponente ale Bisericii
Ortodoxe Romane administreaza averela prin organe"
proprii, sub. controlul tutela organellor superioare, in
conformitate eu legile t8,rll, eu dispozitiuniIe Statutului
de organizare funetiona.re a Bisericii Ortodoxe Romane
.Ii .ale prezentl!lui Regulament.
de
sunt .
Art. 4. - Bunurit;parohIale' se administreaza de"
Consiliul Parohial prin epitropi, sub indrumarea E,li con-
trolul parohului.
Art. 5. - Indatoririle Consiliului Parohial sunt:
a) V erifica
taru1 averii
. . b) proiectele de buget /ili cO'llturile de ges-
tmne, pe care Ie supune Adunarii Parohiale;
c) Se de pastrarea in buna, stare a imoibi-
lelor parohiale mijiooacele necesare in acest .
GCOp, supunandu-Ie Adunarii Paroh1ale spre aprobare;
d) Inze'streaza. loca.lurile de cult cu odoare, vesminte
i mobilierru necesar;. . '
@ StabileE,l,te conditiunile in care urme,aza a se valo-
yificabunurile comune
f) Face propuneri Adunarii ParohiaJe pentru doban-'
direa, grevarea sau instrainaria bunurilo'r bisericesti
imobile; ,
g) pentru salarizarea persona-'
lului bisericesc, facand Adunani ParohTaTe-cliViniteIe
propuneri;
h>. orice alte indatoriri ce-i sunt atribu-
pentru adl!llinistrareaaverilor
347
prin legi, statute, regulamente, de'Cizii sau rinstructiuni
autoritaplor superioare.
Art. 6 .. - Epitropul are urmlitoarele indatoriri:
a) conform ll'o,rmelor 'Invlgoare tine la
inventarul averil parohiale;
b) 'fine registrul de venituri cheltueli;
c) Incaseaza sumele cuvenite parohiei face pIa tile
cu aprobarea parphului;
d) Pastreaza intr'o lada sau casa de fier banil si har-
de valoare, conform normelor legale; ,
e) ca bunurile sa fie in buna
f) Prezintii la anului bugetar un raport do-
tat .asupra veniturilor
g) arice alte indatori,ri ce i s'e dau de
ganele superioare sau de Consiliul Parohial.
Art. 7. Parohul are urmatoarele indatoriri:
a) ca toate-actele epitropilor sa se indepli-
o . woa."",u, la timp potrivit legilor, Statutului bi,sericesc, re-
/ili privitoare Ia administra-
averilor bisericesti;
b) Aprorbru acte'le' de plata incheiate de epitropi
uce la indeplinire hotarirUe Adunarii Parohiale ale
superioare;
c) ControIeaza, impr.euna cu Consiliul Parohial, ave-
parohiale E,li verifica in ,acela.li mod cassa, oridecat!Jri
fi nevoie. dar cel putin de 4 ori pe an.
R La Protoierie.
Art. 8. - Averea Protoieriei se admin'streaza de
:Protopop.
Obligatiile ProtopO'pului, modul de administrare, bu-
:getul gestiunea averilior pr'otopope/ilti se stahHesc /ili se
de COll'siliul Eparhial, la propunerea Protoop.opului.
Controlul administrarii averilor al cassei
al gestiunH, se face de delegatii ConsiIiului Eparhial,
oridecateori este neV'oie, dar eel putin de 2 ori pe an.
C. La mdtndstiri.
Art. 9. - Administrarea averilor manasUreE,lti se face
. .(Ie staret sau de 'stareta, cu ajutorul Consiliului Economic
, al Soborului in conforrnitate cu dispozitiu-
1
348
Legiuirile Bisericii Ortodoxe Romane
nile RBigulamentului pentru organiz,area viepi monahale
functionarE'a adrninistrativa disciplinara a manasti_
rilor.
D. L.a Eparhii.
Art. 10. -- Averea eparhiala (EpisC'o'pie S;i Arhiepis_
copie) se administreaza de Comsiliul Eparhial, ajutat de
Serviciul administrar.i bWlUJ"iIor biserices;ti, de Serviciul
tehnic S;i de Serviciul contabilitatii al cassei, sub indru-
marea S;i conhelul Chiriarhului.
Art. 11. - Indatoririle Consiliului Eparhial sunt:
a) Se de inventarul averii eparhiale,_
verifica s;i aproba acest inventar, precum S;i inventarele
averilor bisericel?'ti dela protoieriile, parohiile 81 manlisti-
rile din Eparhie; ,
b) Intocme9te bugetul c'ontul de gestiune amral, pe
care Ie supul1e Adunarii Eparhiale spre a,probare:
c) Se de pastrarrea, intretine,rea, repamrea
construetia fructificarea bunurilor eparhiale;
d} Stabile7te norrnele deadministrare aJe bUl1urilol'
eparhiale, in materme care nu sunt stabilit-e'
prin legi, Statutul de mganiZlare, regulamente sau
hotanre a organelor superioare;
e) Inzestreaza catedrala eparhiala Cli odoare,
minte mobilierul necesar;
. . f) ,.Face propuneri pentru achi-'
zltl'Cmar>!a, grev2.,rea sarr instramarea bunurilor imobile'
eparhiale;
g) Acorda suhventii, ,ajutoare pentru bisericile sara-
ce S;i perrtru teologke l?'i elevilor din de,
cantaretibiserice8ti, Seminarii Monahale sa studentilor'
. h) 'Asigura buna sta.re a res;,edintei chlriarhale 'l}i chel-
tuelile necesar-e casei eparhiale, pentru buna si
prestigiul Chiriarhului; , ,
i) Aproba bugetele S;i conturile de gestiune
hiilor, protoi,eriilor manrustirilor din Eparhie; .
j) 1a masuri S;i controlB:aza prin delegiati, ca paxtiJe:
componente biserices;ti in subardine sa administreze ln'
mod legal averile bisericel}ti;
k) Apmba dobandiIlea, grevarea, schimbare.a
stdUnarea bunurilor imobile de catr":)
componente bisericl}ti in subordine;
. .1t<egulament pentru ad,ministrarea averilor bi:3erice!jti
349
J) 1ndeplines;te oriee alte indatoriri ce-i sunt atribu-
ite prin legi, statute, decizii sau instruetiuni
ale organelor superioare. '
Art. 12. - Consiliul Eparhial exereita atributiunile
sale prin Permanenta sa, alcatuita din Consilierii Admi-
nistrativi Eparhiali.
Hotfurlrile Bermanentei privind che'stiunile dela art.
11, lit. b, d, f, k de sus, vor fi surpuse ratificarii Con-
.siliului Eparhial in prima ia acestuia.
. Art. 13. - Bunurile easei eparhiale l}i arhiepiscopale
VOl' fi administrate de un intendent ajutat de un .i?conom
pentru administrarea alimentelor de a caror intI'2huintare
economul Va fi ra,spunzator numai fata de Chiriarh: Ei
se nume:::c de Chiriarh, ca S;i bucatarul celalalt personal
.al easei eparhiale.
Art. 14. - ServiciUil administraril bunurilor biseri-
cel}ti are urmatoarele indatoriri:
.a) Aduc,e la indeplinire toate hotalririlB Consiliului
Eparhial, ale P,ermanentei S;i ale Chiriarhului;
conform n:ormelor In vigoare, inventa-
rul bunurilor eparhia!e supune spre verificare 8i apro-
bare Consiliului Eparhial; '
- c) Refera asupra tuturor problemelor in legatura cu
administrarea b.tmurilor eparhiale l}i ale partilor compo-
nente .ale Eparh1ei;
Art. 15. - Serviciul Tehnic are urmatoarele inda-
toriri:
a) Intocmel}te, p'0trivit normelor legale, planurile 8i
pentru S;i eonstruirea edificiilor
hIa!e, parohiale S;i
b) Controleaza toate edificiile eparhia!e l}i ale par-
ti'or componente inferioa,re din Eparhie S;i face propuneri
pentru aducerea lor in bunastare;
c) Supravegheaza lucr,a.'rile de constructie l}i reparatie
ale edificiHo'r eparhiale ale unitatilor in subordine din
Eparhie;
d) Refera ,asupra tuturor problemelor cu caracter
tehnic pentru averile eparhiaJe si ale unitatilor in sub-
ordine. "
Art. 16. - de Contabilitate S;i Casierie are
urmatoarele atribupuni:
350
Legiuirile Bisericii Orlodoxe
a) Executa toate operatiile de oontabilitate !ili
rie, dupa normele ,srtabilite. pentru celelalte institutiuni
publice;
b) Reera asupr.a tuturor problemelor financiare, pri-
vit'oare la administraI1ea veniturilor cheltuelilor I3par-
hiale !}i' ale unita!ilor biseric'!ilti in subordine din
c) Contro1eaza, prin organele de control financial'.
operatlile bugetal'e !ili gestionare unitatilor bisericf!ilti
in subordine din Eparhie;
Art. 17. - Chiriarhul are uTIIlatoarele indatoriri:
a) Indrumeaza!ili controleaza direct, prin
Eparhial, prin delegati, sau prin Corpul de inspectie, mo-
dul cum se face averilm' eparhiale !ili ale
partilor componente inferioare din Eparhie;
b) Aproba direct sau prin Vicarul Eparhial actele de
g2stiune intocmite de Com;;iliul Eparhial, Permanent a Con-
siliului Eparhial sau de Serviciile din Administratia Epar- .
hiala, privind bunurile eparhiale sau a unitatilor in suh-
crdine.
E. La Patriarhie.
Art. 18. - Averea Patriarhiei, care apartine Biseri- .
cii Ortodoxe Romane, E,e 'administreaza de Consiliul Na-
tional Bisericesc, ajutat de Se:rviciui Administrarii Bunu-
rilor de Serv1ciul Tehnic !ili de Serviciul de Con-'
ta.bilitate !ili Casierie, subindrumarea !ili 00ntr01u1 Patri-
arhului.
Art. 19. - Consiliul National Bisericesc are urmatioa- .
rele indatoriri:
a) Verifica !ili aproba inventarul b'llnurilor
ce apartin Patri.arhiei, precum !ili inventarele institutHlor
centrale al,e Bisericii Ortodox'e Romane;
b) hugetul contul de gestiune al Admi-
r..istratiei Patriarhale !ili .a1 Institupunilor anexe, pe care
Ie supune Adunarii Napona1e Bis.eriee!ilti spre aprobare;
c) normele de aCiministI'lare a bunurilor' bi-
serice:;;ti centrale, in materiile care nu sunt stabilite prin-
tr'o alta norma legala sau regu1amentara;
d) Se de pastrarea" intretinerea !ili fructi-
ficarea av,erii Patriarhiei Ortodoxe Rom8.ne;
e) Acorda subventii, ajutoare !ili burse institutiilor
pentru administrarea averilor b:'sericeljlti
351
'sarace !ili !ilcolilor pentru pregaitireapersonalu]ui
f) Aproba, potrivit dispozitiunilor din prezentul Re-
gulament, achizitionarea, schimbarea, grevarea sau instra-
inarea bunurilor imobile ale
.g) Aproba bugetele !ili C'Onturile de gestiune ale f?co-
lilor pentru pregatirea personalului care depind
direct de Administratta Patriarhala;
h) verifica si controleaza administratia
ge,stiunea bunurilor ce aplM'ti:u partilor coin-
ponente locale ale Bisericii Orlodoxe Romane;
i) Exercitii, arice alte atributiuni ce-i sunt acordate
prin legi, statute !ili regulamente, sau prin hotarlrea Adu-
narii Nationale
Art. 20. - O::Jn,siliul National Biserieesc exercita atri-
butiunile sale prin sa, alcatuita din Consilierii
Administrativi Patriarhali. .
Hotaririle Permanentei privind chestiunile dela art.
19, lit. b, c, !ili f de mai su's, vor fi supuse ratificarii Consi-
liu1ui National Bisericesc in prima !iledinta a acestuia.
A11t. 21. - Atributiunile Serviciului Mministrarii Bu-
nurilor a Tehnic !ili .a Serviciului de
Contabilitate !ili sunt cele prevazute in art. 14, 15
16 de mai sus, pentru serviciile similaI'e dela Eparhii,
privind insru numai administrarea bunurilor Patriarhiei si
in conformitate cu di'spozipunile prevazute la art 158-172
din Regulamentul pentru determinare.a atributiunilor Pa-
triarhului !ili de funoponare a organelor deliberatiV'e !ili exe-
cutive din Patrjarhia Romana.
Ele pot indeplini atributiuni similare !ili, pentru cele-
lalte parti 00mpone.nte ale Bisericii Ortodoxe Romane, la
cererea sau hotaI"irea organelor centrale in drept.
Art. 22. - Patriarhul, in ceeace prive!ilte administra-
rea bunurilor biEerice!ilti centrale, are urmatoarele atribu-
puni:
.' a) Indrumeaza !ili controleaza direct, prin Vicarii Pa-
triarhali, prjn delegati, sau prin corpul de inspectie !ili oon-
trol, madul in care se face administrar,ea averilor Patri-
arhiei; , .. .
.352
Legiuirile Bisericii Ortodoxe
b) Aproba direct sau prin Vicarii patriarhali
,de gestiune intocmite de Oonsiliul National
Permanentaacestuia sau de Se,rviciile' Administratiei '
triarha1e.
F. Supra',;6gherea a a',)erilor bisBriceti.
AI't. 23. --- Patriarhul, pe temeiul dreptului de
lutiune, prevazut de canonul 11 al Sinodului VII
.are indatorirea de a supraveghea modul in care se
aciministrarea intregii averi fiind in drept
lua toate malsurLe legale de indreptare acol0 unde
giul Bi:::ericii buna chivermsire a ac,e.stor averi 0 Cef.
Masmi2.e luate de Patrial'h sunt obliwatorii. Cei
nu Ie aduc la indeplinire se fac vinovati de delictul
cultarii de autoritatH superioare VOl' fi
siti ca atare.
indatoriri drepturi Ie aU Mitropolitii
tru Eparhiile sufragane, iar Sf. Sinod Aduna,rea N
nala pentru averea bisericl2asca a
Ortodoxe Romane.
Art. 24. - Ministerul Cultelor are dreptul de
E.'supra administrarii averilor potrivit
tiunilor legilor sale de organizare.
r--...- III. Dobandiooa averilor
Art. 25. - Patriarhia, partile componente locale
tcate perEoanele juridice ale Bisericii Ortodoxe
pot dcbandi bunuri, in conformitate eu dispozitiunile
c1ului Civil, ale celorlalte legi, ale Statutului pentru
nizare.a Ijli functionarea Bisericii Or,todoxe Romane
Rgulamentului de fata.
Art. 26. - DOillirutiile de orice natura se acceptii
mai daca sunt de un real folos institutiilor
Acceptarea se va face dupa urmat'o'area procedura: la
parohii, parohul aduce la Consiliului
a:::tul de dOliatie . Parohi1al, in cazul cand
primirea donatiei, face cuvenitele propuneri =".u.u.>-
Tii Parohiale. Daca Adunarea Paroihiala accepta
tia, a:c.tul impreuna cu incheierile Consiliului Parohial
ale Aduni};rH Barohiale se inainteaza Oonsiliului
spre aprobare.
i .. .2'1L11aJmellt pentru ad.ministrarea averilor bi8ericeljlti
353
La manastiri, staretul sau stareta aduce la
Economic actul de donatie, care, in caz de accep-
se SUipUlle deliberarii Soborului Manastiresc. Daca
Man8Jstiresc accept81 donatia, actul impreuna cu
Consiliului ECQIlomic si Soborului Manasti-
se inainteaza OO!Il:Siliului Eparhial spre aprobare.
La Protoierii Eparhii, actele de donat:e se supun 1
. Consiliului Eparhial de
respectiv de Consilierul Administrativ Economic.
La Patri.arhie, ,actul de donatie l'3e supune -deliberarii
aprobarii Oonsiliului N aponal Bisericesc, de Consilierul
tiv Eaonomic.
In cazulcand Consiliul Eparhial, respectiv Conslliul
National Bisericesc se de
riarhul respectiv sau de Patriarih, l'3e intervlne prin Mi-
nisterul Cultelor pentru ndeplinire.a formelor de procedura
.civil31 privitoare la persoanele juridice.
Art. 27. - Donatiile manuale se primesc de organele
de administratie ale bunurilor pentru
inStitutie bisericeasca in parte.
In'toate cazurile Be va respecta prevederile legilor
in vigoare.
- ::::::j\I'lt. 28. - Cumpararile de bunUri imoibile se fac nu-
mai in caz de necesitate, constatata de organele statutare
'Rstfel:
a) La parohii, necesitatea se constata de ,Consiliul
.Parohial prin proces-verbal special se trimite Consiliu-
lui Eparhial spre aprob3.I'e imputernicire de a tr,ata cum-
parare.a.
b) La Protoierii, propunerea se face de Protopop
aproba de OO'IlsiliuJ. Epar hial;
c) La maniistiri, necesitatea se constata de Consiliul
Economic, eUi avizul SoborulUi Manastiresc. Procesele nr-
bale ale Consiliului Economic ale Soborului Manastiresc
6e supun spre aprobare imputernicire Consiliului Epar-
. hial;
d) La Eparhii, necesitatea se constala de Consiliul
Eparhial, iar apI,obarea se da de Ohiriarh;
e) La Patriarhie, necesitatea se constatii de Consi-
liul National Bisericesc, la propunerea Pennanentei sale.
Aprobarea hotaririi Consiliului National Bisericesc se
da de Patriarh. "
354
Legiuirile Bisericii Ortodoxe
IV. Schimbarea, ,grevarea, 'l'i instrainarea averii
biserice'l'ti.
Art. 29. - Bunurile saere pretioase, oriearor
tutti ar apartine, sunt inalienabile
tibile ca atare nu pot fi schimbate, grevate,
te, urma'I'ite sau
Bunurile sacre, dela bisericile desfiintate, in oazul
nu sunt de 0 valoare pretioasa, se vor folosi conform
pozitiunilor Chiriarhulul. Altfel ele vor fi pastrate in
zeul eparhial.
Bunurile pretioase trebuese pastrate in incaperi
dale sau sali de muzeu.
In earuri eu totul exceptiornale numai pentru
!'ese superioare Ia propunerea Chir:i;arhului
peetiv, Sinodul Permanent poate aproba ca uncle
pretioase sa fie darnite.
Art.-SO.,. SchiLmbarea, grev;area sau
averii imobile, cu earacter comun, sunt
ite numai cand interesele vitale ale Bisericii Ie justifica
daca astfel de operatiuni aduc avantagii reale
A. La parohii.
Cand 0 parohie vrea sa vanda un u
( Via fi convocat anume in acest scop
a de!.ibera asupm chestiunii cu eel putin 2/3
numarul membI'llor care formeaza Consiliul
Aceasta hotarire va fi supusa aprobarii AdunaJrii <U,,'U11J,CI,"/
le,car,e va ficonvocata in acest sCIOp. La Adunave vor tre-
bui Sa fie prezenti numarul de membri cerut de art. 57
din Statutul pentru functionarea .D1:;:;,tl:1':11',
Ortodoxe Romane.
Art. 32. - Procesle verbale, continand toate
tele de mai sus, se vor lnicheia in douaexemplare, din
unul se va paSitra in .arhiva parohiei, iar altul se va ina""
inta Protoieri:ei respective cu raport deosebit din parfea
parohului, in care se va cere trimiterea IucrariIor la "
siliul Eparhial pentru aprobare.
Consiliul' Eparhial, primind lucrrurile, Ie va. examimi.
via hotan asupra lnstramani eu majoritatea ,
de voturi 'a membrilor care compun Consiliul
pentru ,administrarea averilor btsericefilti
355
trebue sa aiba avizul Oontenciosului aproba-
, Chirial"hului. '
'Art@) - Vanzarea unui imobil biserieesc nu se J
te face decat prin licitatie publica, dupa aprobar ea
de Consiliul Eparhial, conform art. 32 de mai sus .
si potrivit condipunilor fixate de Consiliul Parohial prin
proces
, Art. 34. - LicitatLa, se va pne de caitre epitropii pa-
rohiei, 'Sub parohului.
La condipuni egale, sunt preferati prootii parohiei in
primul rand, iar in al doilea rand ceiLalti slujitori ai bi-
serici.
Art. 35. - Termenul de licitatte va fi adus la cunos-
tint a celor interesati, cu cel putin '15 zile inainte de tille-
rea licitatiei, prin la ofieiile publice din Ioealitate
prin publicarea datei fili a conditiilor licitatiei intr'o ga-
.zeta cotidiana raspandita.
Licitatia se va tine In c.ancelaria parohiala.
36. - Procesul verbal de tinerea licitatiei va cu-
prinde toate elementele datele ri'ecesare une{ expuneri
complecte a moduJui cum a decurs Iicitatia Va fi semnat
de paroh, de epitrlOpi de doi martori aSistenti, de
preferinta dintre membrii Adunarii Poarohiale.
La procelsul verbal se vor to ate acte1e in eauza.
Art. 37. - Lucrarile astfel Incheiate se VOl" inainta
Protopopului, spre a fi trimise Consiliului Eparhial.
. Acesta Ie va examina in plenara pe baza re-
zultatului ohtinut la licitatie, va decide cum va gasi cu
cale.
Hotal"irea Consiliului Eparhial se va supune aprobaru
Chiriarhului.
. Art. 38. - In cazul cand Co'l1siliul Eparhial nu apro-
, bli licitatia, el va putea hotari 'Sa se tina 0 noua licitatie,
iar daca dupa doua licitatii consecutive rezultatul nu este
fav.orabil, Consiliul Eparhlal va putea decide, cu aproba-
Chiriarhului, fie vanzarea prin buna invoiala, He ama-
narea vanzarii imobilului in cauza.
Tratarea vanzarii prin buria lnvoiala facedupa
procedura stabilitaJ de art. 31 32.
Daca Chiriarhul nu aproba rezultatul vanzarii prin
buna invoiala, tnate formele indeplinite mai inainte raman
fara efect. #
356
Legiuirile Bisericii Ortodoxe n-u.maJ, ..
Art. 39. - In cazul cand .rezultatullicitatiei este
bat Consiliul Eparhial dispune incheierea contractului,
se autentifica, fiind semnat de paI'loh ca
de epitropi
A .40. Dupa incheierea contractului se va
o copie Consiliului National Biserioesc, spre a se
imobilul respeotiv din inventarul general de imobile
prevruzut de acest ReguLament.
Art. 41. - Schlmbarea vreunui imobil parohial eu alt
imobil, sau grevarea lui in vreo forma oarecare, se va face.
prin buna invoi.ala, cu respectarea dis.pozitiuni1or cuprinse .
in art. 31 32 de mai sus.
B. La Protoieriri.
Art. 42. - Bunurile Protoierlilor se pot instraina,
schimba sau greva, la propunerea Protopopului, de catre
Consiliul Eparhial, eu respectarea dispozitiunilor referi-
to are la schimbarea, instrainarea sau grevarea imobilelor
eparhiale.
c. La manastiri.
Art. 43. - Instrainarea bunuri10r se face
de catre Consiliul Economic al mana:,Stirii, cu incuviinta-
rea Soborului Manastiresc cu aprobarea Consiliului
Eparhial ,a Chiriarhului respective
Vanzarea se face prin licitatie pubHca, respectandu-se
dispozitiunile prevazute de art. 35 !?i 36.
Contractu! se semneaza de catre staret, dupa ee s'a,'
obpnut mai intai aprobarea viza Chiriarhului.
Daca acesta nu ,a:pr'Oba, toate formalitatile indeplinite
raman fara: efect.
Art. 44. -LiCitatia se tine de caire un delegat al
Consiliului Eparhial numit de Chitiarh. Rezultatul licita-
tif'i se aproba de Ohiriarh, dupaavizulConsiliului Epar-
hial, potrivit normelor prevazute de art. 38 din prezentul
Regulament, sau se respinge daca licitatia nua dat rezul-
tat favorabil.
Art. 45. - Schimoorile saill grevarile de orice fel se .'
fac prinbuna invoiala de catre Consiliul Economic al
nrustirii, cu aprobarea prealabila a Consiliului Eparhial.
Oontractele nu valabile decat dupa aprobarea pret;u .
pentru administrarea averilor 357
condatiunilor de cUre Consiliul Eparhial !?i dupa in-
Chiriarhului.
Manastirea care cere instriiinarea, schimbarea sau
grevarea unui imobil, trebue sa arate motivele care indri-
tuesc aceasta !?i sa dea in prealabil toate ne-
cesare.
Dispozitiunile art. 40 de mai sus sunt obligatorii
.pentru manastiri.
D. La Eparhii.
Art. 46. - La Eparhli, bunurile imobile
sa instra,ineaza, se schimba sau se greveaza dupa normele
prevazute pellitru parohii. Hotarirea se ia, la propuner'=a
.. Consilierului Administrativ Economic, de catre Oonsiliul
Eparhial, cu majoritatea ab.soluta a voturilor membrilor
care forme.aza Consiliul Eparhial.
Consilierul Administrativ Economic va homri tinerea
licitatiei, stabilind conditiunile de vanzare precum !?i per-
soana delegata cu conducerea licitatiei. Aceasta hotarire
se va lua cu aproibarea Chiriarhului. Rezultrutul licitatiei
se va aproba de Chiriarh, dupa avizul Permanentei !?i al
In caz de neaprobare se va tine 0 noua H-
citatie, iar daca nici dupa a doua licitatie nu se obtine un
r.ezultat satisfacator, Corusiliul Eparhial, cu incuviintarea
Chiriarhului, poate hotar1 i.e vanzarea prin buna invoiaUi,
fie amanarea instrl'iinarii billnului bisericesc propus spre
vanzare.
, Licitatia se va tine cu indeplinire,a Dormalitatilor pre-
v3lzute de art. 35 !?i 36 din acest Regulament, iar contrac-
tul se va inchei.a, autentifica !?i semna de catre un delegat
al Consiliului Eparhial, care va lucra in numele Chirtar-
hului, in urma cuvenitei aprobari !?i pe temeiul unei impu-
ternidri speciale din partea acestuia.
Modalitatea incheierii semnarii contractului, preva-
zuta in articolul de fatfu. se aplica atM la contractele In-
chei'ate prin buna invoiala, cat la acelea facute pe baza
de licitatie publica.
Art. 47. - 0 copie dupa contractul autentiflcat de .
catre judecatode sau tribunalse va trimite de c8;tre Epar-
hie Consiliului National Bisericesc, in termen de 30 zile
#
.358
Legiuirile Bisericli Ortodoxe
dela autentificare, spre a se face euvenitele modific8Jri .
inventarul general al imobilelor
Art. 48. - Sehimbarile sau grevarile de imobile
Eparhii se fac prin buna invoiala, dupa
labila a Consiliului Eparhial, eu aprobarea
E. La
Ar:t. 49. - Bunurile imobile comune ale Bisericii
todoxe Romane, administrate de Patriarhie, nu se pot
straina decat cu incuV'iintarea Consiliului National
r;cesc, la prlOiplmerea Permanentei sale. '
Hotliririle Consiliului National Bisericesc se
aprobarii Patriarhului.
Instramareaacestor bunuri se face prin licitatie
bHea:, observandu-se art. 35 36 din pre- .
zentul Regulament. Conditli1e licitatiei se fJxeaza'de catre
Permanenta.
Rezultatul liciJtatiei se supune aprobarii
Consiliului National Bisericesc,care oricand poate orandui
onoua licitajie, daca rezultatul eelei dintai nu e favorabil.
De asemeni, da.c8J nici dupa a dOTha licitatie nu se obtine
un rezultat favorabil, Consiliului National Bi-.
sericesc, pe baza referatului poate hobiri van,,:
zarea prin buna inVIOiala sau amanarea instraina.rii imobi-
lului in cauza.
Art. 50. - In caz de vanzare prin buna invoiaUi a
imobilului propri:etate a inJtregii Biserici, contractul este
valabil numai du.plia;probarea pretului !;1i a conditiunilor
de vanzare de catre Consiliul National Bisericesc, cu majo-
ritatela '3Jbsoluta de voturi cu aprobarea Chiriarhului.
Art. 51. - Cand licitatia este aprobata,
Consiliului National Bisericesc autorizli persoanacare sa
ineheie sa semneze contractul.
Contractul nu devine d!finitiv !;1i nu poate fi semnat
autentificFtt dec at dupa vizarea lui de Contencios dupa ...
aprobarea lui de Patriarh.
Art. 52. - Schimblirile sau grevarile imobilelor pro-
prietatea Patr:arhiei se fac prin buna invoialii., dupa incu-
. viinrarea Consiliului National Bisericesc, eu aprobarea
Patriarhului. ..
Arl. 53. - In eazuri de schimbari de imobile, Consi- .'
liul Eparhial pentru parohii, protoierii, manastiri rP
pentru administrarea averilor bisericesti
359
Consiliul Najional Biserieesc pentru averea Pa-
pot desemna comisiuni speciale de' experti.za,
VOl' merge la fata locului vor stabili daca in ce
se pot face asemenea schimburi de imobile bi-
Administra1l'lea averilor funda1illor, asoeiapilor eu
caracter religio<.i 8.il pentru pregatirea
rpersonalului bisericesc.
Art. 56. - Averile provenite din donatli de
<orice natura, oa,re nu au personaIitate juridiea, se admi-
:niRtreazli de organele de administratie gestiune lale par-
.. tilor componente ale Bisericii carora Ie sunt afectate,
dupa normele prevlizute in aeest Regulament pentru ad-
ministraiI'ea averilOT in vederea reaIizarii soo-
stabilit de donator.
Art. 57. - Averea fundatiilor cu c.araeter religios,
care au personalitate juridical, se administreaza sub con-
. trolul autoritatii eparhiale in raza careia are sediul le-
gal, de prevlizute in adele de fundatie sau in tes-
tamente. Numai in lipsa unor asemenea dispozitiuni, ad-
mitiistrarea se face de Serviciul Admi.nistrarii Bunurilor:
Eparhiale.
Veniturile acestor. fundatii se intrebuinteaza in scopul
:prevlizut in actelede fundatie sau . . .
...
Legiuirile Bisericii Ortodoxe
Art. 58. - Av.erea a80Ciatiilor eu caracter t:>iS:eri,l'coft
ee administreaza de organele prevazute in actele
tive ljIi in statute, in conformitate cu dispozitiunile
tora.
AdministI1a.rea averilor aces tor asociatiuni se va
sub controlul organelor biseriOOljlti din Eparhia in care
i7i au sediul legal.
Art. 59. - Averea fundapilor cu nPr!'lf'.n,,_
Mate juridici poate fi schhnibata sau
dupa normele prevazute pentru bunuril.e parohiale.
acest eaz, atributiunile epitropilor, ale Oonsiliului
hial ljIi ale Adunarii Parohiale sunt indeplinite de
spedali ljIi ctitorii instituiti pe baza aCtelor de ... ..
Modificarea mentionata in averea acestor fundatiuni
poate face cu ra.probarea Consiliului Eparhial;
are dreptul de a decide, in eaz de divergenta intre
I}i epitropii speciali, asupra utilitll;tli instrainari
i
, 0'''':>''0'';'''
sau schimbarii imobilului in caum.
Art. 60. - A verea institutiilor seolare
de eantareti bise:riceljlti, Seminari{ Monahale
stitute Teologice), se administreaza de Serv1eiul 0;',' .. ,.;1
Biserieeljlti ljIi prin organele prevazute in regulamentele
ol'ganizare ale aeestor IjIcoli.
VI. Respollsabilitap,
Art. 61. - Membrii organelor de administrare a
rilor bisericeljlti sunt raspunzatori penMu pagubeJe
nuite acestm averi prin rea er,edinta, neglijenta sau
pricepere.
Raspunderea civila nu exclude raspunderea
iar aprobareagestiunii nu constitue 0 deseareare
pundere pentru neregulele constat ate ulterior.
Art. 62. - Organele,insareinate en eontrolul .,,,'Ton""'"
de administratie IjIi gestiune sunt solidar
cu organele de administraTe pentru toate
zate averii bisericeljlti, prin neexercitarea controlului la e
erau obligate, sau prin exercitarea unui control
cient.
Al"t. 63. - Legea patiimoniului public se aplica ljIi
soanelor prevazute de art. 61ljli 62 de mai sus.
Art. 64. -tlrganele conform
pentru adaniDistrareaaverilor b:sericelllti 361,
,,' 62 din prezentul Regulament depuniL
sUJllele cu care au ,p3;gubit averea blsenceasca, m termen.
'de 15 zile dela data incunOljltiintax
ii
. In caz de neurmare,
se vor sesiza organe1e judiciare compet:e
nte
... .
In ori,oo caz, administrate-rii ljIi gesti0.narn, precllJ!l IjIl
organele de control, care ,;or vm?v,ati de
birea in oriee mod a avern fl
trimiljli in fata de Judecata blsenceasca,
fac parte din rpersonalul bisericesc; iar Clvile-,
vor fi destituite din functiunile pe ca;re Ie mdeplinesc.
Consiliile 'Parohiale, Consiliile Eparhiale ljIi Consiliul
, , National Biser cesc, in eand a: pricir:u}-t ave:-
rilor vor fi dlzolvate prm declZla ChmarhulUl-
respectiv, sau a Patriarhului. .
Deciziile de dizolvare ale Chiriarhului vor putea fl
apelate la Consiliul iar all3 Pa-
triarhului la Adunare3. Naponala Biseneeasca.
Termenul de apel este ode 15 zi1e dela eomunicarea
deciziei de dizolvare. . ..
Contra hotaririlor date in apel de Consiliul National
Bisericesc ljIi de Adunarea Nationala Bisericeasea, nu exis-
ta nicio eale de atac. ,
Art. 65. - In locul Oons:Wlor dizolvrate, se nun:
esc
'
de Chiriarh ljIi de Patriarh Comisiuni interimare, pana la_
noilor organe similare.
VII. Dispoziti't.mi finale.
Art. 66. - Toate edificEle biserioes;ti, ljIeolare ljIi fun--
dationale, preeum ljIi de valoar
e
, vor aSigurate
contra inc-endiului. AS1gurarea se f,a'ee numm la Fondul
de Asigurare a Bunurilor BisericljIti de pe langa Centrul
Eparhial respective
Art. 67. - Administratia Patriarhala, prin Serviciul
Administrarii Bunurilor Bisericef,lti, va tine un registru in-
ventar, in care se vor trece toate bunurile exis:_
tente la punerea inraplioore a_ IjIl
in care se V'Or adauga sau seadea bunurlle lmobile cum-
parate sau vandute ulterior. De asemeni, se vor in.
acest registru ljIi ipotecile sau alte sarcini vor apasa.
asupra imGbilelor biserice:;;ti. . A' v
Art. 68. Acest Regulament mtra m v1goare dupa.
:;62
Legiuirile Bisericii .. Ortodoxe
publicarea lui inrevisia Biserica Ortoooxa Romana,
letinul Oficial al Patriarhiei Ortodoxe Romane.
Pe aceeru}i data se abroga:
a) Regulamentul pentru administrarea afacerilor
in parohii Eparhii, pUiblicat in Monitorul
cial Nr. 28 din 8 Februarie 1926;
b) Regulamentul pen-tru org.anizarea
Eforiei Bisericii OrtOdoxe Romane, public at in Mo.rut()rul
Oficial Nr. 28 din 8 Februar;f.l 1927,
c) Regulamentul pentru instrainarea bunurilor biseri-
publicat in Monitorul Oficial Nr. 15, din 20 Ianua ..
rie 1930.
Votat de Adunarea Nationala Bisericeasca, la 26
. bruarie 1950.
REGULAMENTUL
C.A.SELOR DE AJUTOR RECIPROC
ALE CLERULUI
Decizia Nr. 3528
privind a pro barea
pentru organizarea
caselor de ajutor reciproc ale
clerului de pe langa Eparhii.
Ministrul Cultelor,
Avand invedere prevederile art.
din Bt,atutul pentru organizarea i
Bisericii Ortodoxe Rornane;
Vazand referatul Oficiului Juridic
trat la Nr. 3507/953;
In terneiul ,art. 2 din Decretul Nr. 3711949'
pentru organizarea Ministerului Cultelor,
DECIDE:
Art. 1. - Be aprobii Regularnentul pen
organizarea i functionarea Caselor de Ajutor,
Reciprocale CZerului de pe zanga Eparhii, votat"
de Adunarea N ationala Bisericeasca in sedinta
" " ".
din 15 Iunie 1952.
Art. 2. - Doua exernpZare din Regularnent, "
viz ate de Ministerul Cultelor, unul in pastrarea
1I1inisterului,iar al doilea m piistrarea Adrninis,; ,
tratiei PatriarhaZe) constitue exernpZarrele auten-
ticeale ReguZarnentului laprobat.
Data astazi, 27 Februarie 1953.
MINISTRU,
P.
..
REGULAMENT
pentru organizarea functionarea Caselor de
Ajutor Reciproc ale Clerului, de pe langa Eparhii. *)
Arlt. 1. - In conformitate eu. art. 159, 165 si 166 din
statutul pentru organizarea functilonarea Bisericii Or-
todoxe Romane, pe langa fiecare Eparhie functioneaza,
eu patrimoniu distinct, Casa de Ajutor ReciJproc a Cle-
rului.
Art. 2. - Sediul fiecarei Case de Ajutor Reciproe
/-este 1a Centrul Eparhial respectiv.
Art. 3. - Stopul Casei este:
8.) .sa dea imprumuturi m.embriior, Eparhiei, paro-
hlilor manasltirilor;
b) Sa acorde ajutoare de inmormantare membrilor
'sotiilor lor;
c) sru dea ,ajutoare in cazuri grave de boaIa, membri-
lor sotiilor lor.
lMembri, drepturi, datoriil, restituiri.
Art. 4. - Sunt membri ai crusei, d3lCa primese salariu
pe statele de plata lunare, din bugetul Statului sau din
,fonduri proprii: Ohiriarhul, Arhiereii, preoti
i
, diaconii,
monahii, cantaretii, membrii corpului profesoral admi-
nistrativ dela pentru pregatire,a personalului bise-
ricese l1li salarilatii Centrului Eparhial.
Pot ramane membri ai Casei l1li dUipa pensionare, fara
nicio alta formaU1;ate, totJ oei mentionati m aliniatul pre-
cedent, d3lCa continuaSia. depuna lunar cotiza9,a
'. butia fixata de conducerea Casei.
*) Intoot!it de I.P.S. Patriarh JUIStinian, aprobat E}i votat de
..AJdunarea Bisericeasca, in E}'OOinta din 15 Iunie 1952.
3E6
Legiuirile Bisericii Ortodoxe
Art. 5. -Orice membru are dreptul sa faca
muturi la CRsa de Ajutor numai in oontul salariului
daca achita lunar cotizatia stabilita catre
Casei, eu aprobarea Chiriarhului.
, Art. 6. - Cotizatiile lunare ale membrilor
imprumuturilor se varsa: la Gasa de Ajutor, prin
oficiile de ordonantare sau casieriile Centrului
si rue 'Sicolioor biserioesti.
, Membrii depun aceste cotizatii precum
ratele de limprumUit la Casa de Ajutor numai prin
toierii.
Art. 7. - Cotizatiile pot fi ridicate numai in caz
pierderea calitatii de membru.
In 'caz de deees, ridic,area 5e va face de
In toate cazurile, se vor retine in prealabil
catre Casa.
Art. 8. - Calitatea de membru. 5e pierde:
a) Prin din randulsalariatilor Bisericii
b) Prin nedepunere, sau refuz scris, timp de trei
consecUitiv a eotizatiilor si contributiunUor fixate;
e) Prin moarte. > > -
Imprumuturi.
Art. 9. - Pentru orice imprumut se face cerere
conducerea Casei.
, CereriIe sunt tip se pot ridica dela oficiile
dela institutiunile sau dela administra
Casei de Ajutor.
Art. 10. - Cuantumul sumei pe care 0 poa,.te
muta un membru al Casei este egal cu de opt ori "'" ,:.I fTlII'CC
pc care-l lunar.
PensitOnarii, membri ai Casel au I}i ei dreptul sa
imprumute, dar numai eu 0 suma egalii cu de patru
pensia numai dacru au depus cotizatiile la zi.
Plafonul imprumuturilor poate fi ridioot sau
laprOpuuerea Consiliului Casei cu aprobarea
hului.
Imprumutul va fi restituit in cel mult 24 rate
consecutive, prjn repnere la plata salariului sau prin
punere, ineaz canu s'a facut repnerea.
Gaseior de ajutor recipl'oc ale clerului
367
Art. 11. - Pentru acmdarea imprumutulUi in contu!
se cer doi giranti.
solicitate de membrii Casei in limita
cotizatiilor personale ce au la Casa de
scuti:te de giro
'rotJaiul girurilor nu trebue sa 0 suma
cu de opt ori salariul girantu.lui, fara a pIa.,.
stabilit pentru imprumuturi, el neputal1du-se impru-
decat pentru r,est. '
Cererile de imprumut ale functionarilor necIerici din
Administr.atia Eparhi alii1 trebue sa poarte,pe langa girul
a doi pre-ati membri, girul ConsiIierului Administrativ
deIa sectorul unde face serviciu solicitantul; iar ale celor
dela pentru pregatirea personalului bisericesc gi-
"rul directorului sau Rectorului institutiei la care functio-
neaza.
Membrli pensionari nu pot da gir .....
"""Pentni aooroarea imprumutuluimembru.lui eantaret.
se cere eel putin girol unui proot,,,..
Art. 12. -.:... "'Cere rile tip de imprumut ,adresate condu- -'t
cerii Casei nupot fi 3.iprobate, daca semnaturile nu sunt
certificate de Proooiereul sau de institutiei
, solicitatorul girantii preSil:eaza serviciul.
Semnaturile de pe cererea de imprumut trebue sa
poarte sigiliile institutiilor La ca;re PI1esteaza serviciul cei
in cauza.
Art. 13. - Casa acorda imprumuturi pentru construc-
tiuni de biserici,c::tpele de cimitir, case parohiale sau alte
constructiuni Ele vor fi acordate pe garantia
personalii soli<iara a membriIor Oonsiliului Barohial.
Orice cerere de acest fel a parohiei Va fi Iuata in sea-
rna numai daca este insotita de procesul verbal in original
al Adunarii Parohiale, prin car,e autorizeazru .consiliul Ba-
rohial sa contracteze imprumutul, de procesul verbal in
original al Consiliului Parohial respectiv, prln care hota-
CIOintractarea imprumutului si garanteaza in mod
solidar nemarginit restituirea lui: putand fi urmaxiti in
caz de neplata la termen in orice venit sau avere proprie,
, precum de procesul verbal in original, prin careConsi-
,liul Eparhial aproba hotiirlriIe organelor parohiale ga-
ranteazat soliQar cu Consiliul Parohial restituirea impru ..
Legiuirile Bisericli Ortodoxe
In aceleasi conditiuni se pot acorda imprumuturi
:manastirilio'r din Eparhie, cu girul staretului liJi al '
lui Consiliu Economic liJi cu avizul liJi garantia 'VVUDJ,UlLm
Eparhial. ,., .
Deasemenea, Casa da Imprumutun Eparhiel
tive, pentru nevoile urgente !n
rerea de imprumut a Eparhiel trebue sa fie msopta
procesul verbal in original al Consilill1:ui
cat anume in acest scop, sa poarte g.rul membrilor
:siliului Eparhial. . . .
Eparhia, parohiile ljli manas.t.1rile vor restItUl
nmturile l,or in cel mult 24 rate lUllare consecutive.
Niciun imprumut nou nu va putea fi ac?rdat
hiei, parohiilor ljli manastirilor, inainte de restituirea
vechi.
Art. 14. - Pentru orice imprumut, Casa
procent, fara a depaliJi procentul maxim al Bancii de
care serveslte J.a acoperirea cheltuielilor administrative
de intretinere a imobilelor unde functioneaza Oaslr, etc.
Ber{eficii sau risturne nu se
Art. 15. - Restituirea imprumuturilor se face
Tate lunare, fiecare r.ata fiind compusa dintr'o fractie
la ' ca;" 1 ljli pr.o.centuJ ('alculat pro rata temporis.
Art. 16. - Membrii Ca;sei, chiar daca nu au
vec u Imprumut, pot ohtine al doilea imprumut
cazuri bine justificatf, cu lichidarea u ....'.nll1.
lui imprumut ljli fara ca cele douru imprpmuturi sa
'ljleasca plafonul fix at.
Art. 17. - Protoiereii ljli cei insarcinati cu plata
lariilor cuvooite personalului clerical, didactic ljli a;CilmiIUS':j
trrutiv, membri ai. Casei, vor retine sumele datorate '
de Ajutor prevazute borderourile trimise,
a doua zi dupa incasare la Banca de Stat ljli co:mtmiCRIl<l;
imediat indeplinirea acestJo:r operatiuni.
Bisericile eu averi proprii vor proceda in ace1alili
eu privire la cotizatiile ratele datorate de personalul lor ' ..
Art. 18. - Data-ria din cotizatii ljli imprumuturi
inaintea tutUTor creantelor greveaza s31ariul, afara
impozitele catre fisc. .
Art. 19. - Daca membrul eaSel care are datorii
teaza sa plate8isca ratele, pierde din orice cauza dreptul
salariu sau la pensie, sau girantii intra "3.UlGOllJao'l!
Caselor de ajutor reciproc ale clerului
3c9
ohligatia de a restitui imprumutul garantat de ei. In
caz li' se aplica in tlOtul dispozitiunile articolului pre-
Daca parohia debitoare nu restituie trei rate lunare
gir,antii imprumutului acordat parohiei intra
in obligatia de a rB>stitui imprumutul.
Art. 20. - Litigiile dintre ,oasa ljli membri sau debi-
sai sunt de eompetenta instantelor judiciare dela
Casei.
Oonducere, control.
21. - Casa dB Ajutor Reciproc se conduce, in-
supravegiaza de Consilierul Administrativ
ca membru al ConsiliuJui Eparhial, delegat de /
Consilieru1 Administrativ Economic 'este ajutat de
membri clerici de Consiliul Eparhial, pe termen
patru ani aprobat de Chiriarh, formand imprB>una
special al Casei de Ajutor Reciproc. .
Art. 22. - Atributiunr.e acestui Consiliu sunt:,
a) mace propuneri CU, privire la proectul de plan fi-
b) Face propuneri cu privire 1a cuantumul procentu-
de pErceput la imprumuturi;
c) Avizeaza cu privire 1a ridicarea sau coborirea pla-
,fonului imprumuturiklrliJi ajutoarelor de boala inmor-
mantare, in urma propunerii facwta de Consilierul Admi-
.11istvativ Economic;
d) Face propuneri eu privire la orice chestiune de in-
al Casei;
e) Intocmeljlte darea de seama ,anuala catre Adunarea
, Eparhialaasupra operatiunilor Oas'ei, care, dupa aproba-
re, se va publica in revista oficiala a Eparhiei.
Toate lucrarile Consiliului vor fi Bupuse .aprobalrii Chi-
ului, sau delegatului sau, Vicarul Eparhial.
Art. 23. - Consiliul se intruneste 1a conV'ocarea Con-
silierului1\dministrativ Economic, 'care preljledinte1e
. ljli care fixeaza ljli ordinea de zi. Spre a lucra valabil.
se cere prezenta a cel putin doi membri. Unul din functio-
'nadi Casei, desemnat de' COllsilierul Administrativ Econo-
. 24
370
Legiuirile Bisericii Ortodoxe
mic, face oficiul de s,ecretar al Consiliului. El
procesul verbal de r;;i il inscrie intr'un
anu;me.
Clrestiunile ridicate in scris de cel putin 50 ","-ULlllI'
ai Casei, vor fi inscrise obligatoriu pe ordinea de
Consiliului.
Art. 24. - Membrii Consiliului vor fi remunerati
form cu dispozitiunile financiare in vigoare, cu
Chiriarhului.
Art. 25. - Operatiunile Casel sunt supuse
lui financiar intern al Administratiei Eparhiale, iar
de gestiune al fiecarui an se verifica f;li se descarca
catre Adunarea EparhLala.
Aceasta desoalrc.are nu impiedica actiunea in r
dere, daca in urmase descopera nereguli evidente, dar
tiunea nu poate fi pusa in fara aprobarea
a Chiriarhului.
Art. 26. - Casa de Ajutor Reciproc este .. .. .1
tata in justitie, in fata autoriUitilor fata de
catre Chiriarh sau imputernicitii Sian leg ali.
Art. 27. -' Atrtbutiunile Oonsilierului
Economic ale in conducerea f;li
rea Oasei, se fixeaza de catre Chiriarh, prin Decizie.
Art. 28. - Bugert:ul Ca's,ei se inglobe9.za, cu
separata, in bugetul Administratiei Eparhiale.
Veniturile bugetare se compun procentele
pute la imprumuturi, contributiunile debitorHor
tuielile de ,administratie, taxa de 10 lei pe care
membru ,este obligat sa 0 pUi,teasca la inscriere, f;li
contributia lunara depusa de fiecare membru al CaseL
Cheltuielile cuprioo: indemnizatiile Oonsiliului,
riile personalului, materialele de cancelarie.
telefonice, taxe p'o'f;lto3le, iluminatul, incalzitul :;;i ..
tia la cheltuieIHe generale ale Admini'Stratiei
Art. 29. - .consilierul administrativ este ajutat
administrarea Gasei de un de serviciu, de sect
ie
de birou al Administratiei Casei, cu
fJi de functionarii neoosari; drepturile f;li
tora fUnd acelea ale functionarilor bisericesti in
Art. 30. Contabilitatea,casieria registratura '
sei sunt comune cucele ,aI-e Administratiei Eparhiale,
cadrul careia functioneaza.
Oaselor de ajutor reciproc ale clerului
371
Ajutoare.
Art.'31. - Odata cu cotizatia amintWi la art. 28, toti
Casel sunt obligati sa contribuie lunar pentru
de boala de inmormantare, cu 0 suma ce se
fixa de Chiri.arh, la propunerea .consiliului.
Din aceasta contributie, Casa de Ajutor Reciproc da
r;;i copiilor membrilor decedati un ajutor de inmor-
In Jipsa ace-stora, rudele sau persoanele care au
cheltuielile de inmormant;are, au dreptul 103 res-
lor, in limita plafonului fixat.
Din a.celar;;i Dond se acorda un ajutor membrilo'r, in
de deces al sotiilor lor.
Deasemenea, 'Casa da membrilor ajutoare pentru ca-
gr,ave de boalii: pentru ei sau sotiile lor, daca sunt
in spitale sau 'sanatorii, numai in timpul in-
Art. 32. - .cuantumul acelstor ajutoare se fixeaza prin
financiar al fiecarui an, in raport cu disponibili-
exercitiului financiar expirat, cu cazurile de deces
. pe acelaf;li interval de timp f;li cu pre'Vederile la
de contributii, cat f;li la eventualele decese pe
noul an bugetar.
Nu beneificiaza de aceste ajutoare membrii cari nu
au achitat contributia 1a zi.
In caz ca survln evenimente exceptilonale de natura
Sa sporea's,ca peste pre'VederiJ.e normale numarul dec ese-
lor, in af;la masura incat chestiunea ajutoarelor de moail'-
te 'sa nu poata fi acoperita, cuantumul ajutorului fix3.t prin
buget va putea fi r.edus, cu apmbarea Cihiria:rhului, la
propunerea Consiliului special
Art. 33. - Pentru obtinerea ajutorului de inmorman-
, tare, urmaf;lii l,egaIi - sot, -sotie f;li Clopii - vor inainta
prin Protoierie, cerere insotita de copia cer:tificatului de
moarte, atestata p'entru conformitate de Protoiereu, pe
proprie, care Ie va inainta Casei, cu raport spe-
. c1al, III care se va arata ca eei in co3uza sunt mostenitori
,Iegali, ca sunt majori, pentru soti ca paua la data'decesu-
lui casatoria n'a fost desfa,cuta f;li ca au suportat cheliu-
ielile de inmormantare.
In Jipsa sotului , sotiei sau copiil.or, ajutoarele de in-
mormantare '\e vor o3chita rudelor sau persoanelor care
372
Legiuirile Bisericii Ortodoxe
au suportat cheltuielile de inmormantare, do'Vedindu-le
acte justificative legale - facturi, chitante
nuri de plata, etc. -, numai in limita .
pana la plafooul fixat. Cheltuielile V'or fi
catre Protopop limitate 1a strictul necesar unel
mantari.
Alt. 34. - Ajutoarele de moarte vor fi achitate
mafilil'Or legali sau indreptatite, prin
reul respectiv, care va inainta, cu raport, Casei, ..
semnata de cei in cauza.
Din ,aceste ajutoare, Casa va retine mai intai
riile membrului decedat, far a nicio alta frormalitate.
Dispozitiuni tranzitorii.
Alii. 35. -Oficiile din cuprinsul
hiei respective, prin operatiunile lor cu
Eparhial3i, vor fi socotite Case de Ajutor Reciproc,
analogie cu cele ale celorlalti salartati
Art. 36 . .:..- Co.nducatorii Oficiilor -
toiereii si seoretarii -, rretorii Institutelor Teologice,
rectorii Scoillor de cantareti bisericesti si ai """'.lHJJL1Q,1
sunt gestionari ai Casei,' sunt
ro'r obligatiunilor de raspundere ca gerstionari.
Art. 37. - Top cei prevazuti la .articolul
vor pastm tine la curent membrilor Casei
Protopoplat sau din institupa respectiva, precum
derourile cu sumele incasate, etc., fili Ie vor prezenta
carui conkol.
Refuzul Protopopului sau al organelo-r mentionate la
art 37 de a aduce 1a indeplinire dispozitiunile St.atutului
pentru organizarea functionarea Bisericii Ortodoxe Ro-
mane, ale Sfantului Sinod ale Patriarhiei, privitoa;re Ia
retinerile pentru Casa de Ajutor Reciproc,
1a timp ,a sumelor illca'sate, va fi socotit ca np"11'n,,"n"'.l'P.
la disprJ,zitiunile Sfan:tu.lui Sinod, Statutului
chiriarhale sanctionati conform Regulamentului de dis-
daJina Bisericeasca, prin trimiterea la CrOnsistoriul
hiei respective, acuzar-ea facand-o inspectorul eparhial,
care va introduce recur'S in c,az de nemultumire fata de
ho:alI'irea Consistoriului Eparhial.
Art. 38. - Pensionarii cleriCi care au fost membri
Oaselor de ajutor reciproc rue clerului
373
fl1Sl_WIH Fond de Credit si Ajutor al Clerului OrtodlOiX, azi
de Ajutor Reciproc a Clerului, vor putel8. beneficia
cuantumul ajutorului mutual de deces ce se acorda
brilor ,activi, daca in termen de 45 'z]e dela publicarea
Regulament vor cere reinscrLeriea ca membri
Casei, d::wa VIOr depune cotizatiile contributiile res-
te la zi.
Art. 39. - Clericii pensionari, care nu ,au fost mem-
ai Fondului d.e Credit Ajutor, dar care VOl' sa devina,
trebui ca in termen de 45 zile publicM'ea prezen-
Regulament sa ceara inscrierea ca membri ai Casei
Ajutor Reciproc, depunand cotizatiile contributiile
inc.epere dela 1 Ianuarie 1950.
Art. 40. - Activul p.asivul Fondului de Credit
al Clerului Ortodox Roman, desfiintat, trece prin
la Casele de Ajutor Reciproc de pe langa fi,e-
. care Eparhie, conform Deciziunilor Patria;rhului.
Arlt. 41. - Toate dispozitiunile cuprinse in articoJel.e
221--261 din Regulamentul pentru determinarea atribu-
Pa;triarhului de functionare .a organelorcen-
deliberative si executive din Patriarhia Romana, vo-
de Adunarea NationaHi Big.eTiceasca in dela 26
bruarie 1950 pUblicat in revista Biserica Ortodoxa
IVJ'I11<UHL Nr. 7-9/1950, sunt raman arbrogate.
Prezentul Regu1ament, votat de. Adunarea Natiornala
Bisericeasca in sesiunea dela 15 Iunie 1952, intra in vi-
. goare pe data publicarii in r.evista Biserica Or:todoxa Tho-
mana, Buletinul Ofici.al al Patriarhiei Romane.
----0'----
..
REGULAMENTUL
PENTRU
RGANIZAREA ~ I j1UNCTIIONAREA
FONDULUI DE ASIGURARE A
BUNURILOR BISERICESTI
. ,
..
Decizia Nr. 3527
privind aprobarea Regulamentului
pentru organizarea functionar
Fondului de asigurare a bun .
M inistrul Cu,ltelor,
Avand in vedere preveder-ile art.
din Btatutul pentru organizarea i
Bisericii Ortodoxe ROrYHine;
Vazand referatul Oficiului Juridic
trat la Nr. 3507/953;
In temeiulart. 2 din Decretul Nr.
pentru organizarea' M inisterului Culte1or,
DECIDE:
Art. 1. -. Be aproba ReguZamentul
organizarea i functionarea Fondului de
rare a Bunurilor Bisericeti, votat de r-t
N ationala Bisericeasca, in din 15
1952.
Art. 2. - Doua e:emplare din Regulamernt '.
vizate de Ministerul Cultelor, unu1 in
Ministeru1ui, iar ,a1 doi1ea in plistrare.a
iratiei Patriarhale constitue exemplarele autern-.
tice ale Regu1amentu1ui aprobat.
Data astazi, 27 Februarie 1953.
MINISTRU,
P.
REGULAMENT
pentru organizarea functionarea Fondului de
Asigurare a Bunurilor
Art. 1. - In conformitate cn art. 159, 163 f:ili 164 din
statutul pentru organizarea f:ili functionarea Bis.edcii Or-
todoxe Romane, pe langa fiecare Eparhie functioneaza
Fondul de ASigurare a BunurUor
SediuJ. Fondului este la sediul fiecatrui Centru Epar-
hial.
Art. 2. - ScopUI Fondului este sa asigure 00nitra pe-
ricoluluj de incendiu, atat imobilele bisedcef:ilti ca: bise-
riei, manastiri, sehituri, ref:iledinte chiriarhale,
parohiale, institute, f:ileoli teologice f:ili atelie-
re, case produeatoare cat f:ili continutul aees-
tor imobile.
Asigurarea este obliga:t.orie pentru toateunitatile bi-
sericesti.
Art. 3. - Fondul de' Asigurare se alimenteaza din ra-
tele anuale, depuse de partile COill:Stitutive ale Bis.ericii f:ili
care vor fi calcu!.ate in rapor.t eu valoareaaverilor asigu-
rate.
Aceste rate vor fi trecute in planurile financiare anua.-
Ie ale partilor constitutive asigurate.
Consiliul Eparhial va respinge bugetele supuse 8Apro-
biirii rule, daca unitatile in subordine n'alll inscris in ele
prevederi pentru plata ratei de asi,gurare.
Daca asigurarea .a !ost contractata dupa. in
aplioare a pla;nului financiar (bugetului), se va recurge
la fondul de rezerva sau se va proc{da la modificarea bu-
getului.
"') de I.P .S. Patriarh Justinian, aprobat fjli votat de
Aduoorea NatiOnaIa Biseriooasca, in fjledinta din 15 Iunie 1952.
.378
LegiUirile Bisericii Ortodoxe
Pentru acoperire,a ratelor in caz de
hUe, in baza unei hohiruri a Adunarii Parohiale, pot
:recurga la contribupa
Art. 4. - Fondul de Asigurare se conduce, indrumea.
_za supraveghiaza de Consilierul Administrativ Econo-.--
mic, ca membru al Consiliului Eparhial, delegat de
riarh.
Fendul este reprezentat in justitie, in Lata autorita ..
t lor in rapolrturLe cu tertii, de catreChiriarh sau im
puternicitii legali.
Art. 5; - BUg'Elbul Fondului de Asigurare se inglo-
beaza w gestiune separata, in bugetul Administratiei Epar.
hiale. -
Veniturile bugetare se compun dintr'o oota de cel
mult 25% perceputa drept cheltueli de regie asupra pri.
m-elor de asiglirare incasate deOa asigurati din primele
,de asigurare.
Cele dintai alimenteaza cheltuelile de administratie,
in care intra: salariile personalului, materialele de canceta-
rie, plata telefoanelor, taxele etc., contribupa.
1a cheltuielile ale Administratiei Eparhiale.
Primele de asigurare servesc pemtru acoperirea dau- -
nelor.
Pe masura stabilirii de bugetare, se va
putea ereia un fond destin at pentru ajutor,area parohiilor -
manastirilor sarace, Ja terminarea bisericilor in con
strucpe !;Ii la restaur area lor.
Alit. 6. Operatiunile Fondului sunt de
.organele de control financiar intern ale Eparhiei.
Contul de gestiune ,al fiecarui an se verifica !;Ii se
descaICI8J de catre Adunarea EparhiaJa. Aceasta des.car
'care nu opre!;lte actiunea in raspundere, daca, in urma, se
descopera nereguli Vidente, actiunea neputand fi pusa in - -
mi!;lcare fara apr10barea scrisa a Chi'riarhului.
Art. 7. - Consilierul Admi.nistrativ Economic este
ajutat in administrarea Fondului de un !;Ief de de
sectie sau de birou al Administratiei Fondului, cll. funcp
narii necesari.
Alt/;. 8. - Constabilitatea, casieria registratura
Fondului sunt comune cu cele ale Administratiei Epar-
11ia1e in cadrul careia functioneaza laoostFoild. >
pentru aSigurarea bunurilor biserice/ilti
379
Asigurare, reasigurare, dalllle.
Art. 9. - aloarea la care partile constitutive ale Bi-
sunt obligate aSigure bunurile este intreaga
yeaH).! a acestora, adica valoarea cuprinsa in in
PrivitoT la bisericilemonumente istQrice, se va pro
1a stabilirea reale prin aplicarea normelor de
-'Valuare ale Statului.
Fondul de Asigurare i!;li rezerva dreptul sa proced<)ze
o verificare, acolo unde va avea indoeli asupra reali-
tatii valorii din inventar sau a evaluarii bisericilor monu-
istorice.
Art. 10. - Primele de asigurare se vor fixa sau mo-
.difica prin Dedzia data de Chiriarh, la propunerea Consi-
. Administrativ Economic.
Ele se stahilesc precum urmlaza:
-- Tare - tare = 1 leu La mia de lei asigurata;
-- Mixt - tare = 2 lei la mia de lei aSigurata;
- Tare - slab sau = 3 lei la mia de lei
asigurata;
- Slab - slab = 4 lei 1a mta de lei asigurata.
Partea intaia a cuvintelorde mai sus se refera la pe-
-retii imobilului, iar partea a "doua 1a
Peretele e tare: cande :M-Icut din piatra, beton sau ca-
rami:da; mixt: cand e facut din paianta, chirpici
-da nearsa), v1ilatuci, gard de nuiele lipite eu pamant sau
<lin p1imant batut; !;Ii slab: cand e facut din lemn.
Acoperi!;lul e tare: cand e invelit cu eternit, tigla, 'Olane
sau tabla; f,'li slab: cand e invelit cu dranita, !;Iinqr'1a, !;Iita,
stuf si alte material'e usor inflamabile.
PBntru cOlltinuJtul iinobilelor (mobiHer sau orice alta
avere mobila), > se adauga la f:ecare prima de mai sus
--50 '/fo din valoarea ei.
In caz ca bll.nul asigurat se afla in conditiuni deosebit
de expuse h iricendiu, adica e situat la 0 distanta mai mica
de 15 metri de un imobH inflamabil, primele pentru
vor putea fi majorate pana la indoitul lor. Asigu-
raW sunt datori sa semnaleze in ofertele l'Dr asemenea
. circumstante. Nearatarea lor atrage de1caderea din bene
ficiul p,olitei. ..
Art. 11. - Dura:ta alsigurarii este de 10 ani.
380
Legiuirile Bisericii Ortodoxe
Art. 12. - Oontractul devine perfect intre parti
mai dwpa: incasarea de ca.tre Fondul de Asigurare a
mei rate, paM atunci asiguratorul neavand nieio
de desdaunare.
Plata asigurarii se face in 10 rate egale,
inceputul fiecarui an de asigurare, La sediul Fondului,
Protoieria resrpectiva.
Scadenta ratelor, dela a doua pana la a zcea, este
ziua corespunzatoare datei la care s'a achitat prima
Asiguratul v,a fi prevoenit, in scris, cu 0 luna
de scadenta, de c8itre Pl'Iotoieria res:pectiva.
Neachitarea ratei la scadenta !?i nici in eel mult 30 de
zile dcla scadenta, da drept Fondului sa refuze orice
daunare incendiu, sau sa 0 reduca la jumatate,
rata intarziatii ,a fast achitaw: inainte de producerea
cendiului. .
In caz ea incendiul s'a produs inainte de achitarea
ratei int8irziate, asiguratul decade din benefieiul politei,
far a a putea invoca eventual a neprevenire cu 0 luna ina-
iute de scadenta.
Art. 13. - Daunele cauzate de incendiu se vor dlS-'
pagubi in masura in care bunurile au fost asigurate 5li in .'
raportcu intinderea daunei.
Incendiul va fi anunt,at Fondului de Asigurare in pri-
mele 24 ore imediat urmatoare producerii lui.
Constatarea si evalwarea daunelor se va face de un
delegat al Fondului, in pl:ezenta r,eprezentatilor legarai
asiguratului, dupa indeplinirea formalitatilor puse de Le-
gea asigurarilor contra incendiilor. Daca obiectul a fost
reasigurat, la lucrare poate sa ia parte !?i expertul rc-: '
a\SiguratoruIui. .
Despagubirea va fi stabilita de Consilierul Adminis-
trativ Economic, in raport cuconstatiirile despre care vlor-
aliniatul precedent, in comormitate cu dispozitiu-
nile legale in vigoare, eu cele ale prezentului Regulament
!?i in baza proceselor verbale ale Milipei,pompierilor
ale delegatilor previizup in allniatul precedent. . .
Ea v.a fi achitata in eel mult 30 de zile dela depuue.t'&
pentru aSigurarea bunurilor bisericelilti
de constatare si evaluare a daunelor.
Art. 14. - Aceasta despagubire va putea sa fi,e re-
ta daca incendiul a provenit din culpa sau neglijenta
r asiguratului; sau daca prin culpa ori evidenta
enta, asiguratul oricare ar fi eI, ,n'a procedat de in-
Ia ma:surile cele mai eficaoe penthl stingerea sau 10-
incendiului.
Art. 15. - Fondul de Asigurare poate sa reasigure
tot sau parte din por:tofoliul sau de polite.
Art. 16. - La finele anului, Fondul de Asigurare va
, incheia bilantul !?i contul de profit !?i pierdere.
Nu apartin anului respectivportiunile de prime bine
intrate, dar af'erente anului urmator, nici primele neda-
torate !?l achitate cu anticipatie. .
Pentru formarea rezervei tehnice numm III prmlll
cinci ani urmatori punerii in vigoare a prezentului Regu-
lament, Fondul va preleva 60% din primele apartinand
'anului respectiv. Dupa trecerea aoestor cinci ani, rezerva
tehnica va fi alimentata numai cu 40% din aeele prime.
Dlspozipunil TrMzitorii.
Art. 17. - Unitatile asigurate in prezent
in alta parte, vor pute.a sa continue sa execute. fata eu
asiguratorii lor contractele de asigurare.
La expirare, contractele nu vor mai fi reinnoite, Ullt-
til,tile suszise flind obligate sa se asigure la Fon-
<luI de Asigurare .a Bunurilor
Art. 18. - Fondul poate sa majoreze din oHeiu Vci-
lorHe asigu.r,ate inainte de punerea in vigoare a jJrezentLi.-
lui Regulament, pallia la jumatate din valoarea reaIa a .1.)U-
nurilor, dar va flJplica in acest caz primele prevazute in
art. 10.
Art. 19. - Dispozitiunile prezentului Regulament se
considera inscrise de drept !?i in contractele de asigurare
incheiate inainte de punerea in vigoare a acestni Regu-
lament.
Art. 20. - Toate dispozipunile cuprinse in articolele
262-281 din Regulamentul pentru determinarea atribu-
tjunilor !?i de functionare a !(}rg.anelor centrale,
deliberativ,e !?i executive din Patriarhia Romana, votat de
382
Legiuirile Bisericii Ortodoxe
Adunarea Nationala Bis.ericeasc8. in dela 26
bruarie 1950 public at in revista Biserica Ortodoxa
mana Nr. 7-9/1950, sunt raman abrogate.
Prezentul Regulament, votat de Adunarea
Bisericeasca in dlla 15 Iunie 1952, intra in
re pe data publieal'ii in revista Biserica Ortodoxa
nh, Buletinul Oficial al Patriarhiei RomaIie.
---0-----
REGULAMENTUL
PENTRO
ORGANIZAREA VIETII llIONAHALE
..
..
Decizia N r. 4928
privind aprobarea Regulamentului
manastirilor.
Ministrul Cultelor}
Avand in vedere adresa Sf. Sinod al
cCii Ortodoxe Romune Nr. 16161953} inre
la Ministerul Cultelor sub Nr. 3816 din 5
1953}'
Avund in vedere lart. 206} al. 2 i art. 86 din
Statutulde organizare i functionare a
Ortodoxe Romune}'
In temeiul art. 2 -din Decretul Nr. 37/949
:pentru organizarea Ministerului Cultelor}
DEC IDE:
1. - Se aproba Regulamentul pentru orga-,
nizarea vietii monahale i functionarea '
irati'va i disciplinara a munastirilor) votat
Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romune} in ,
dinta din 25 Februarie 1950 i inregistrat la Mi-
nisterul Cultelor sub Nr. 3816 din 5 Martie 1953:
2. - Doua exemplare din Regulament} vi--
.zate de Ministerul Cultelor} ufJ,ul in piistrarea'
Ministerului} iar al doilea in past1"area Sfuntului"
Binod} constitue exemplarele autentice 'ale
gulamentnluiaprobat.
3. - Directoru,l Secretariatului este autori- "
;zat a aduce la indeplinire Decizia de fata.
Data azi, 26 Martie 1953.
MINISTRU,
P. Constantinescu-Iruji
REGULAMENTUL
organizarea vietii mona hale functionarea
administrativa ,i disciplinara a Manastirilor.
CAPlTOLUL 1.
Manastirea.
Art. 1. -- Manastirea sau schitu1 este un a';lezamant
duhov,nicesc de rugaciune l}i de munca, in care '0
comunitate de calugari sau de caJugarite care s'au faga-
duit solemn sa-l}i petreaca viata in infranare, in neagon:-
seala l}i in ascu1tare neconditionata, sub povatuirea unui
, condueator (eonducatoare) imputernicit de Chiriarhul ca
nonie (art. 74 din Statut).
, Art. 2. - Manastirile sunt de doua feluri: eparhia.1e,
-care tin, adica, de Chiriarhul locului, l}i stavropighii, care
:stau direct sub ju.risdictie patriarhala. Chiriarhul este con-.
ducatorul suprem aJ l}i schiturilor ce tin ca-
de jurisdictia sa (art. 75 din Statut).
Art. 3. - Din punct de vedere spiritual, administra-
tiv l}i economic, schiturile pot tine de manastirile cele mai
'a..propiate din Eparhie, formand impreuna un singur tot
duhovnicesc, daea C'hiriarhul eu cale aceaS:ta.
Art. 4. - Manastirea sau schituleste persoana jllri-
'<lica de drept public (,art. 186 din Statut).
Art. 5. - Manastiri sau schituri noi nu se ,pot inte-
meia decat numai eu aprobarea Sfantului Sinod, la pro-
-punerea Chiriarhului respectiv.
DesfiintaI'ca unei manaEtiri 'Sau schit, sau transfor-
marea unui'schit in manastire, precum schimbal'ea unor
a.sHel de al}ezaminte din manastire de caIugari in mfma.s-
tire de ciUugarite sau invers, se pot face numai eu incuvi-
'in!-an:a SfantijJui Sinod (art. 76 din Statut).
25
31:6
Legiuirile Bisericii Ortodoxe
Art. 6. - Potrivit menirii sale, fiecare manastire '
schit, prin organele de raspundere, este datoare:
a) A-Jili intocmi astfel viata in interiorul sau, incat
f13 un loc de aleasa 8i desavarsita viata
de inalte virtuti creljltu;.eljlti, de eviavioase' slujbe religioase,
de bogata mangaiere sufleteasca Jili pHda viata creti_
neasca, atat pentru convi.etuitorii ei cat Jili pentru cei ce ()
vor vizita;
b) Sa practice ocupatiuni Ijli indeletniciri potrivite .cQ
}ocului, atat spre folosul sau cat Ijli al poporului.
dovedind 0 dragoste impreunata cu fapte bune f.ata de ob-
stea tarii (art. 77 din Statut).
, Art. 7. - In acest scop, in manastiriIe de calugiiri,.
cu aprobarea autoritatii bisericeljlti, se vor infiinta :
a) Cursuri de alfabetizare pentru toate varstele;
b) Cursuri pentru complectarea ciclului I Ijli II
mentar in manastiri mai marl, unde se vor trimite Jili fraW
(surorEe) din manastirile cu vietuitori mai putini, obliga-
torti pentru cei ce se tund in monahism cat Ijli pentru mOo
nahii (m'Onahiile) care n'au implinit varsta de 40 ani, dand
xamene promovare in Ijlcolile de Stat. Numai
til (absolventele) ciclului II elementar pot fi fll.cuti raso.:-
fori;
c) Cursurl misionare pentru intarirea credintei Jili vie-
tii religioase ce se tin in fie care imediat dupa
Vecernie, cu toti vietuitorii, dupa norme sau prograrne
date de Sfantul Sinod;
d) $coli monahale cu absolventii ciclului II al Snva-
tamantuJui elementar, cu. durata de 3 ani, dupa programa
speciala intocmita Sfantul Sinod, cu doua ore zilnic
pentruobiectele religioase Ijli eel putin 6 ore zilnic in ate-
liere. Numai absolventii acestor Ijlcoli pot fi tunljli in mo-
nahism.
. e) Ateliere in cadrul Ijlcolilor monahaJe, fie ale rna,..,
nastirii, fie ale cooperativei, pentru: pictura, sculptura.
strungarie, argintarie bisericeasca, ceramica,
croitorie, impletituri (nuiele, papura,trestie, etc.), covoare,
cusaturi nationale, broderie artistica, cismarie, tricotaj,
jucarii, etc. Nu poate cineva sa Jilcoala monahaia
fara certificatul de c.alificare meljlteljlugareasca intr'un
meljlteljlug invatat in atelierele 9colii sau ale cooperativei
manastireJilti fii ded nn poate fi tuns in monahism.
organizarea vietH monahaloe
387
Comisiile de calificare si cele de abs10lvirea scolilor
Illonahale s'e alcatuiesc de Chiriarhul 10 cului , mem-
brE COI1pului didactic al Ijlcolilor monahale 9i sunt
de delegatii Sfantului Sinod, recrutati dela Seminarnle
Monahale (art. 78 din Statut).
f) Seminarii Monahale pentru caJugari calugarite
_ sc.oli de invatamant teologic -, lacare sunt admiljli nu-
Illal absolventii '(absolventele) monahale desemnati
de ccmisiile de aohsolvirea monahale, dintre cei mai
bine preogatiti Ijli care au absolvit ciclul II elementar ..
Numarul Seminariilor Monahale Ijli conditiunile de
functionare vor fi stabilite in R'egulamentul de organizarea
J?i ft{nctionarea institutiUorde invatihnant
rea per'sonalului biserieesc Ijli recrutarea corpulm dIdactIc
din Patriarhia Romana.
Art. 8. - In limita posibHitaplor, Eparhiile vin in
ajutorul manastiri!or Ijli institutiilor lor de invatamant mo-
nahal.
Numai dintre absolventii Seminariilor Monahale
Institutelor Teologice s'e aleg organele de conducere in ma-
nastiri, slujitorii Ijli corpul didactic monahal. . .
Art. 9. - Manastirea (schitul) po ate sa ingrIJeasca
Ijli de trebuintele sufleteJilti credincioljlilor din apropie-
rea ei, eu aprobare.a Chiriarhului.
CAPITOLUL II.
Primirea in via,ta monahaHi.
A. Actele.
Art. 10. - Nimeni nu. poate intra in monahi!sm far a
incuviintaI"ea Ghiriarhului eparhiot Ijli tara ispitirea cano-
niea intr'o manastire sau schit.
Art. 11. - Cel ce V'Oieljlte a se f.ace mcnah este
a adresa staretului unei manastiri (sau s.chit) 0 petitiune
in acest scap, ;riitand motivele ee I-au determinat la acea-
'3ta. La coerere sa alature toate actele rprivitoare la
studii si sanatateiar din partea comunei un certificat din
. care se varsta, ocupatia sau meseria, de este
casatorit sau nu, de ,are copii san nu. Daca este 'sau a fost
easatorit, Sa constate ca s'a despartit de sotia sa prin
forme.le legaler.{)ri prin vaduvie, sau ca ',sotul care a ramas
388
Legiuirile Bisericii Ortodoxe ttomilJna
'in lume, de buna V'cie, consirote la hotarirea luata de
lalt de a primi schima monahiceasca. Daca are copii,
se constate daca nu are catre ,ei datorii de
deplinit; sa prezinte testamentul de oranduirea ce s'a fa-
cut cu averea sa, daci:i 0 are, intrucat cel intrat in cinul
mon,ahal nu mai poate poseda avere pensonala. Deaseme_
nea sa se constate daca nu are datorii neplatite. Mi"
norii vor avea consimtamantu1 parintilor sau tutoril'or,
Staretul(stareta) daca cererea in randuiala, "
'incredinteaza pe noul venit in grija unui C!onsiHer (a) din,
Consiliul Duhovnicesc si-l aseaza in ascultarile manastirii
pentru 'incepatori, fHndea -' dupa spusa Apostolului - se
cade sa incercam duhurJle daca sunt dela Dumnezeu (I loan
IV, 1).
In cazul cand candidatul 0 purtare buna
fste un element folos'l:or dupa 0 pro-,
bare de trei luni, staretul il recomanda Chiriarhului pentru
admitelle legala in randul fratilor, inaintandu-i
toate adele.
B. Ispitirea camonica.
Art. 12. - Ispitirea eanonica sau noviciatul dureaza
deia admiterea in manastire pana la tunderea in mona-
hism a eelui admis. Timpul ispitirii canoniee cuprinde tref
f]ta.dii:
Primul 'stadiu es,te dela primirea in manastire parra
la admiterea legala a noului venit in randul fratilor (adidi ..
trei luni, art. 11).
In acest timp fratele (sora) este povatuit dB Consi-
lierul (a) duhovnieul sau spore toata fapta buna
fer-irea de tot raul cerceta pururea sa:
toa.te gandurile,cuvintele faptoele sale descoperindu-le,
nefa'tarnie, parintelui (maieii) sau duhovnieesc, in fieeare
seara, si nimic sa nu faca dupa voia 'oila, chiar daea i s'ar
parea este binii, ci in tORte sa ascu1te de povatu'torul
sau Consilierul (a), ca voia sa este taiata.
Acum el ('ea) va fi trecut (a) prin diferite ascultar-i
pentru a i se vadi rahdarea inclinarile
practice.
Totodata va aSi'sta cat mai regulat la sfintele sluj-
be, pentru a se deprinde cu mersul randuielilor
pentru organizarea vietH monahal'e
389
Fratii (surorile) in stadiul 8Jcesta vbr aV'ea lio'cuinta
camuna? cei min?ri aparte de cei majori, pe cat poSibil
in preaJma Consilierului (eI) povatuitor (oare).
Pe baza referintelor Consilierului (ei), staretul (sta-
reta) va respinge pe novi,ce sau il va propune Chiriarhu-
lui pentru admiterea in randul frablor
Art. 13. - Al doilea stadiu dela admiterea in
randul fratHor pana la imbracarea in haina monahala (r.a-
, sofor). Pana la inceperea cur,surilor de alfabetizare sau
, ale ciclului I II e1ementar, fratele (sora) sta sub ace-
face ascultari deia art. 12.
derea eel ce au ahsolvit ciclul II 'elementar, pana la in-
ceperea cursurHor monahale, staruind sa se deprin-
, da mai temeinic in in ra-bdare., in infranare
si in taierea voiei.
, Consilierul (a) este dator (e) a supraveghia cu toata
grija pe incepator, daca intr'adevar cauta pe Dumnezeu,
" claca are ravna 'pentru luerul Domnului (rugaciune), daea
este grabnic la ascuHare, daea rabda dojana; sa'
i se spuna toate greutatile durerile care se intalnesc
in ealea spre
Cei gasiti nepottriviti vor fi acasa. Cei fara
lnvatamantul elementar (I II) vor unna cursurile res-
pective.
In timpul cursurHor de alfahetizare, ale pregatirii ci-
clului I si II, Ii se vor lamuri randui,elile Sfintilor Parinti
deEpre v'iat.a ealugareasca in deosebi reguleie Sf.
vor invata di,ntarea omofona a Sf. Liturghii dlferite
rugaciulIli cititul Psaltirlei.
In acest timp Ii se VOl' incredinta siascultari eu oa-
recare ra:spundere personala. "
Art. 14. - Cei care au ahsolventa ciclului II elemen-
tal' sau abOlvent,a unei scali medii a unei Facultiiti
daea V'or fi S:tatornicl neahatuti, trecand un an
primirea lor in randul fratilor, cu apmharea Consiliului '
spiritual, vor fi in monaha,la.
promov,area primului an, cu apro-barea
Con: illului Duhovnicesc (spiritual), vor putea primi haina
manahaIa, treeand in randul fratil')r (surorilor) rasofori
fara,schimbarea ... umelor. cei ce absolva in
na, tire cic1ul II elementar Ia de invatamant public,
dupa absolvire,cu aprobarea Consiliului Duhovniees,c vor
390
Legiillrile BiseriClii Orlodoxe
fi trecuti in randul rasoforiIor, primind haina
fara sehimbar"a numelui \li vor trece la \l(loa1a
Art. 15. - Nu pot fi facuti rasofori nici nu
putea imbraca haina monahala fra1;ii surorile care
abso1vit ciclulII elementar, decat in urmatoal'eIe
tiuni:
, L Absolventii (tele) cidului I demeniar la
de 30 de ani, daca au cel putin 5 ani de .aseultare in
na:stire-sau in schit.
2_ Absolv"ntii (tele) cursurilor de alfabetizare la
sta de 40 ani, au cel putin 10 ani de
dcvedesc ca au freeventat regulat cursurile mi.si(m'Lre
intarirea credintei tinute in manastire sau in sehit.
Art. 16. -' Absolventii Scolilor medii de cantareti
studen1;i licentiatii in Teologie dela
tele Facultati Academii Teologire Institute
gice de grad Universitar pot primi haina monahala
fi rasofori intr'un timp mai seurt, cu aprobarea
hului.
Art. 17. - Al treilea stadiu este dela imbTacarea
nei monah.ale pana la tunderea in monahism.
Acumrasoforul (rasofora) avand absolven!a celor
clase elEmentare va fi trimis Ia \lcoala monahala
alelier manastiresc, pentru calificare.a intr'un
care func1;ioneaza dupaprograma stabilita de Sf.
AcoIo el (ea) trebuie sa aiba 0 Siporitii indrumare
supraveghere in viata monahaUi, anume:
Sa pazeasca pravila Bisericii cele 7 Laude, viap
smerenia, taeerea, portuI modest cuviincios,
mai ales sa aiba in tot timpul rugaCil1llea lui Iisus in
in minte in inima, nevoindu-se impreuna lucrul
ruga'Ciunea.
Fratelui (sorei) imbracat (a) in rasa i se pot
dinta, daca este destoinic, aseultiiri in biserica. d" "ULE" ,
sa cante, sa cite3JSca, sa dea ajutor paracliseruluL
c. Tunderea in monahism.
Art. 18. - Daca in timpul ispitirii canonice, candida-
tul da ?ovezi de suficienta de aplicatie pentru
si daca a absolvh scoala mooahala si are cali-
fic-area inti'un odata cu examenul de absolvi.
re a monahale va fi "upus ex,amenului de monah, in
if,)?;Ula,m,mt pentru viet:ii monahalre
391
Consiliului DuhovniClesc a1 manastirii, de co-
prevazuta la art_ 7, lit.e.
La examen, candidatul va trebui Sa dovedeasca
se.ama de :tostul calugariei, di cu-
pra"Celor mai ales regulele Sf.
si ca are despre etitor!-
si despre trecutul manastirii in care se afla.
Dupa examen, Chiriarhul aproba tunderea. in mona-
daca fratele (,sora) a implinit varsta de 21 ani.
19. - Fratii surorile absolventi ai ciclului I
'eJ"rnen'car sau ai cursurilor de alfabetizaTe echivalente. ci-
I elementar, primiti in manastiredar giisiti de sec-
invatamant raional inapti pentru invatii.mantul.
II <elementar, vor putea' urma monahala
incazul cand vor obtine certificatul de califieare
scolli monahale, se pot pre-
exarrlenLUI prevazut de art. 13, in caz de reu\l'ta,
fi tunsi in monahism daca au 10 ani de ascultare
"e'tntrelCUlltii in' mana:stire si eel putin 30 ani varsta_ Nu
dreptul sa se inserie in Seminariiie Monahale. .
Art. 20. _ Absolventii teologice, medii uni-
,v,eri;nlH"', nu sunt obligati a urma \lCoMa monahala, ci ilU-
programul din ",teliore. Dupa obtinerea calificiirii. in
fi in monahism, potrivit dispozitiunilor
Absolventii oricaror scoli medii si universl-
de invatamant publlc, nu pot fi in'monahism
absolventa scolii monahale.
Art. 21. :..... 'Daca in timpul ispitirii canonice, frateie
C'(S(lr.acj ar fi in primejdi" de moarte "i ar cere calugaria ca
mai de pe urma dorinta ce poate arata confra?loT sai
'uent:ru. mantuirea sufletului, atunci, cu invoirea Chiriar-
eparhiot, sa fie tuns in monahism, daca a fost raso-
conform hotaririi canoanelor pentru asemenea caz
5, I-II local, 26 al Sf_ Nichifor Miirturisitorul),
, eontrariu numai rasofcr.
. Art. 22. Tunderea in monahism llU este ingaduit a s"
facedecat numai in manastire, de catre.Chiriarh sau exar-
eparMal, adica in manastiri de caJugari, daca e frate,
si in manastiri de calugarite, daca e SlOra, dupa re-
gule!e lOtabilite mai sus.
Art. 23. - Prin sfintele fagadulnte, chlugarul s'a
pesine dar lui Dumnezeu, pentru toata viata lui.
392
Legiuirile Bisericii Ortodox-e
Art. 24. - Gradel<l monahale sunt: monah,
macon, arhidiacon, ierom,onah, sincel, pr1otosincel,
mandTit.
La maici se disting: star<lte flira cruce star<lte
:-:uce.
Gr.adele monahale se dau de Chiriarh pe baza
recGlnandari a Consiliului Duhovnieesc al manastirii
pective, numaioolor eu medte deosebite eu pregatire ..
Grarlul de protosincel se va conferi de ChirIarhul
pediv,eu aprobare.a Sinodului Mitropolitan, iar eel
arhimandrit se va conferi eu aprobarea Sfantului
(ad. 82 din Statut).
Art. 25. - Conform hotaririlor Sfintelor Sinoade
menice (canon 4, Sin. IV, can. 2:)., Sin. VII), ehlugarii
datori a ramane in ascuIJtare pana Ia vietii
unde au fost sau unde-, ell invoirea
eopului s'au 'a"ezst, paz1nd intm totul disdplina ..
lor randuielilor monastice ascu1tarii neoondiponate,
nemaifiind stapani pe vola lor.
Fr.atii, m{mahH eler;,cii rontre monahi nu P0t ..
mutap dintr'o manrus'tirs inir'alta, fara motive binecu-
vantate.
CAPITOLUL III
Condueerea maniiJstiI'l1i.
A. staretul.
Art. 26. - Conducatorul suprem al oricarei manas
tiriesie Chiriarhul, iar in lipsa lui sta la fata locului
retul, ,care este conducatorul direetal lntregii manalS1CIr!
sau schit. Staretul c,')uduce mana,stirea sauschitul
bornl manastiresc, Consiliul Dnhevnicesc, Consiliul w.'()..J;.:,
nomicsi Oonsiliul de JUdec.ata (art. 79 din Statui).
Art. 27. - Staretul sau stareta ori imputernicitii lor'
legali, aprobati de Chiriarhul lecului, l1eprezinta manasti-
rea inaintea instantelor judecatore.,ti, a tUMor au'toritati
c
hi' administrative fata de terp' (art. 81 din Statut).
In c.az de moariea staretului, Episcopul nume.,.te, pana
la alegerea unni alt staret, un 10cj:iHor dintre ieromonahif
manastirii.
Al't. 28. - manastirilor schiturilor ee
pentru organizarea vietii monahal>e
393.
de cabre monahi dintre parintii manastirii sau ai s-chi-
care au mai multe merite, prin servkiile facute de.
\ltiinta SLintelor Scripturi prin viata lor
.avand eel putin absolventa Semlnarului
29 .. - Caud este a se Lace 0 noua a:,egere, totL
care Intrunesc ac-este calitati se inscriu pe 0 lista.
delegatul Chiriarhului la prcpunerea soborului in-
in acest scop ..
Art. 30. - Alegerea sraretului se faee in prezenta de-
cl:tiriar'hal, care preziideaza soborul vegheaza.
alegerea a Be faea dupa regulile stab>lite in buna.
Art. 31. .- La alegere se pro"edeaza in urmatorul
med:
a) Spre z'ua alegerii, se face in biserica priveghere;.
b) A dona zi, dupa Sfanta Liturghie, dandu-se veste
clopet se aduna tot,i parintii in trapeza manastiri!,.
., de t'mpuriu este o. masa pe care Bunt puse: ..
Sf. Cruce, Sfanta Evanghelie,urnele \Ii cele trebuitoare.
pentru scris. .
Mai lntai Be face Te-Deum de multumire lui Dum-
eu polihroniu. ..
Delegatul Cbiriarhului ordinul de alegere
de nou staret; apoi Usta de candidati pregiitita dupacum.
s'a. aratat la art. 21.
d) Se face apelul nominal "I membri10r votanp. Sunt:
membrii votanti: monahii, !'asoferii fratii (,urorile)
abBolvenp ai monahale;
e) Alegerea se face prin vot secret numai dintr"
cmdidaj:.iI
f) Pentru buna ordine la ale.gere, se formeaza biraul:"
din delegatul Chiriarului eparhioot ca pre.,eoilinte doi se-
cretlari d-esemnat1 prin aclamatie -de E/Jbor.
Biroul, dupa aceasta, lmpar'te bilete tuturor vo-
tantilor spre a scri pe ele numele pe.rsoane:i ce cOD!jltiinta.
le-ar sptme cii merit;;" a fi povatuitorul chinoviei. Cine nu'
poate scrie, voteaza prin viu grai;
h) BUetele imparpte sa fie toate djn hartie'
de marime unifnrma Dupa ce toti au scriS'
biletele, biroul eltiama pe rffind pe toti votantii de-
puna biletul in urna; la votaI'ii, nu-
<
I
I
L
, ,
,
h ,
j
I ,
i
I
I
I
i
),,'
I
t,
;
,
I
!
I
I
I.'
394
Legiuirile Bisericii Orto,doxe "v''''''''.
mara voturile, trecandu-le in a doua urna, 8ipoi unul
secretari citeste biletel", iar ceHilalt scrie voturile sub
mele dintre candidati. '
Biroul se pronunj:ii asupra biletelor nedescifrabile
se pot admHe sau nu;
i) Primii tret candida?! care intruul?;s,c c-ele m'ai
'Ioturi, sunt dechrati ,aleJ)i de sobol'.
Lucrarea alEgerii se Va corrsiata prin
subscris de hircu se va inainta
care din cei trei va numi pe viitcTul staret.
--".",;'
Art. 32. - Daca s'ar dovedi ca vreunul dintr" ml)n',hi[
intrebuinteaza mire-ace neiertate spre a deveni I
alte cai decat cele aratate aci, ya pierde pentru cu'.u"auna.-
dr,eptul de a fi numit staret dupa gravitatea
se va canoIlisi la alta manastire, ca un turburator
buna ordirre. ./
Art. 33. - Daca in vreo manasiJrG s'ar afla .. ';
arhiereu r"tras sau pensionat, el poate fi ales staret
norm?!e de ma.i sus. In cazul ca nu este staret, soborul
sa-ifaca, dupa pos.ibilitati, ,nlesnirile traiului sa-i
toatil cinstea cuvenita demnitav;
Art. 34. - Episcopul "parhioi se va duce
manastire sau va alege pe aIt arhiereu spre a hiroiesi
instala, dupa rilnduiala bisericea'lca, pe noul staret
stareta si a-i citi decizia de numire.
Art: 35. - Staretul (stareta) odata ales (a.) de
borul manastirii, intiirit (a) de Episcopul eparhiot
stalat (a), devine parintele (mama) comun (a) al mona-
hilor (morrabiilor) si autoritatii lui (ei) treb"", sa se su-
puna fara cartire toti vietUitOrii in manastire.
ATit. 36. - IndatorirHe staretului (staretii) sunt:
a) A orandUi fiecaruia ascuitarea
'cu trcbulntele manastirii cu puteriIe fiecaruia.
'asculta nu Ee supune povatuirilor lui cade sub
canoanelor -monastice;
b) A priveghea Ca sfintele slujbe Sa se
urmeze intrutotul dupa tipicul manastiresc, fara adaugire
"sau scad-ere. Deasemenea Jtlipravila monahiceas.ca dela
chilii;
c) Ada., prin modelul vieiuirii prin 'toata conduita
sa, cel dintai, pilda de viata ,duhovnieeasca,coniorm
regulale disciplinei momihale, statornicita de Sfintii Cu-
1-- .
L ______________________
pentru organizare.a vietii monahale
395
ParintA ni monahismului, sa tina ob51tei cuvant de
';>{",;ituiJ"e cal ugareaEd cel putin odata pe luna, aparte de
;;",-surile mtsionare din sarbatori.
d) Sa nu s'" deosebeasca de ceilalti prin imbracamin-
prin m.a.sa de)Qsebita, sali alte distinctiuni exter:oare,
poarte hnina de fel ca ceilalti monahi, dupa
'VE)CD,<'" traditiuni monasitice si 'Sa seada la ace:easi m'asa
totH, de caz de s,au de oarecare oc':'patiuni
e) Pentru orice abatere a vreunui nional> dela ca-
staretul, mai intai, dupa invatatura .
e 11. va sfatui parinteJ),te va povatUi 1a in-
Daca vino"a.tul nu va asculta va continua neoran-
sa, staretul supune cazul Consitiului Duhovnicesc.
vinovatul nITs'ar indrepta nici prin sfaiturHe po-
vietuirl.le duhovnicilor, atunci staretul convoaca Consiliul
judecata "pentru a Se pronunta conform art. 245-248
Regulamentul iustantelor de judecata ale Biserieii Or-
to,uo>[e Romane cum conform art. 101 urmatorii din
Regulament.
f) Va obliga pe cantarl'ltii carturarii din manastire
Dred,ea scrierea, citirea, cantarea, randui,eliLe- vietii
cursurile de alfabetizare, ciclul I II elementar,
" monahale ,?collie mOinal>al", etc., tuturor mo-
fratilor capabili sa Ie invete;
g) E dator a vizita schiturile care tin de manastirea
pentru cuvant de zidire duhovniceasca aredreptul
fie primit cu clns,te consultat de acestea in chestiu-
lor mai fie fie disdplinare chiar
Ca al soborului manasUrese, staretul
este dator ,a consulta in afaceri importante sc,boru:l a-i
",duce la dispozitiunile autoritaVL
Regulanientul pentru disciplina monahala, ete.
". . Art. '37. - In caz cand staretul nu indeplini pe
, cat se poatecu sfinte.ilie strictete indatoririle sale fata
" ,. de manastire, ci ar unelti 0 viata straina de ran-
... ' st.abiJite, atunei cel mai in varstii dintre duhovnicii
::' L1ana3tirii va convoca Cousiliul Duhovnicesc, care, c<JTIsta-
I
L
r
I
m
[
I
!
r
t
!
I'
I
E:,:
r' .
.. "'. !,
i. :,.i.
,j:
Ii:
I
r
!
! !
I
i
I
...
396
Legiudrile Bisericii
tiind acestea, va sratui pe staret a se indrepta,' iar
neascultand, Consiliul Duhovnicese va eonvoca
care', ell doua treimi de voturi, va hotari va
ChiTiarhului.
B. Soborul.
Art. 38. - Top monahii sau monahiiJe dill!tr'o
tire ,sau dintr'un schit, impreuna eu rarsoforii
!'Drile) absolventi ai monahal", formeaza
manastiI'elSe, care lucreazii sub st.aretulUi
ret-ei).
Art. 39. - Soborul mauastiresc se ingrjjel)te de
mera al Vie"tii religiaase, culturale econlJmiee din
na.sti.re.
In deosebi este de c3.dellea sIlborului:
a) sta:futu!ui, a membrilor Consiliilor:
hovni:cesc, economde de judecata;
b) Ingrijirea de bunul mer'S al vie,tii
"c) Tinerea in 'evidenta ,a averilor
aces.t seop face un inventar de toata averea manasti-v'i,
"entar revizuitcel putin odata pe an;
d) Votarea bUg'2tului manrustirii, care va fi trimis
aprDbare Chidarhului inaillte de lncepeIleaa-nului;
e) Stabilirea eventualelor cheltueli extraordinare
inaintarea lor spre apt'obare Chiriarhului; .
f) Examinarea gestiunii financial'S' prezentate in
care an de Consiliul Economic trimiterea ei La \;Illr'ii<rJU,"
eu Eau fara observari;
g) Ingrijirea de buna stare religioasa, morala
dactka a monahale;
h) Alegerea celor .app a fi hirotonip
iefo:>mo.nahi, la propunerea ConEiliului Duhovnicesc,
rna; dintre absolventii Seminaru.lui Monahal.
Candtdatii vor fi unui -examen in fata
comisiuni instituita de Chiriarh la Centrul Eparhial, ;'"n" '<.'
raudmala, pentru candidap; la preope.
Hotaririle l!e iau C'U majoritate de voturi.
In contra lor se poate ape}a la Chiriarh, in termen de
8 zile.
gutamem pentru organizarea vietH monahale
397
C. Consiliul Duhovnic6SC.
40. - Consiliul DuholVnicese este compus din
llh>OV10lcii manastiri; si din 3-{) ieromonahi sau monahi
ontOlritR.t.o, care au marturie buna si traiesc Jntru sfin-
de sobor aprobap de .Ghiriarh. Ei lucre:aza
Staretului (ei).
Duhovnicii in manastirile de maici trebue sa fie
numiyi de Chiriarh.
Art. 41. - Atribupunile Consiliului Duhovnicesc sunt:
a) Sa examineze pe candida til la admitere in manas-
ca frap, pe frati (surori) pentru a fi rasofori, pe
pentru tunderea in ciilugiiri", recomandandu-i
Controleazii viata duhovniceasca din manastire si
in fata' soborului pentru bunul ei
rec,omlanlua.na pe eei vrednici la grade monahaJe superioare;
c) Trateaza ohestiunile de disdplinii ce i s'ar pune de
sau de ,autoritatea eparhiala.
Opinia emisa de Consiliul Duhovnicesc eu unanimi-
sau "in majoritalte, devine hotar1ra. Ea Ee treee in-
proce'3-verbal, eu laratarea motivelor a tem,e;iurilor
pe care :ea s'a b.azat;
Tine 0 condica de cali tap pentru conduita tuturor
Jra.itclrillorin mauastire, dupa un anumit formular ee se
da de ciitrB ,autoritatea eparhiala. In acea condiea se
la fine!e anuiui, calitatile morale ale monahilor, Cll
"RLR.l'ER de toate cazurile in bine 'Sau in rau ce s'au pe-
in viata fiecarui monah, in curgerea ,anului.
Pentru slllpravegheTea tuturo'r vie-
uit:or'ilo,r di.n mauastire sau schit, m2mbrii Consiliului Du,-
(duhovnicii cei de sobor) impart ras-
[JUlod'ore!a luand fieeare Un nmnar de viet-nitori sub indru-
sUipraveghere timp de un an. In anul urmator
;'m',mbrii schimba "E-ectoarele intre in fie".
an, pentru ca fiecare sa poata pe top vietu-
Sa poata ajuta pe staret (staret'a) in conducerea
a manastirii, .aducand la cunostinta stare-
(staretei) ababerile saU virtu\ile celor stipraveghiati,
;,p',nt:ru a fi notate in condica de conduita sau pentru ma-
disciplinare.
/'
/
I
I
,
!
,
,:;,1
!
39S
Leg1illrile Bisericdi Ortodoxe
Art. 42. - Gonsiliul Economic este campus din:
ret ca economul, ca'sierul,. eclesiarhul
darul manrustirii taU al""i de sobor dmtre monahll
tjrii, oameni eu de carte, capabili d'e
ministra bunurile manastirii a tine CJontabilitatea
lata dupa normele stabilite de legile tarii. Ei se intii.r'ese
de catre Chiriarh. La manastirile care au pesta 20
gari, soborul va alege in Consiliul p.e. egulIlenul\
manastirii (ajutorul de staret), care are m gIlJa
nea si disciplina intre vietuitorii maniistirii pe tr"pl'za,.3;
ml care are in grija sa bunul mers al mesei
ratenia in curle, etc.
. Art. 43. - St.aretul incl'edinteaza membrilor
Iiului dupa anume inventare, parte din cbiectele din
generala a manastirii cu. atributia
di.ruia dintreei: economuIUl,- obl,ectele dm g;osp"odiiri:{
manastirii; 'ca:sierului, '- cassa ell toate cele ce . in
eclesiarhului, biserica, cu tot ce tine de
be; arhondarului, arhondaricul ell toate eele ce tm
primirea oaspetilor ; trapezarului, ce tine
traneza iar egumenului, atributiuni de ordm
disciplinar pentru in.legatu;a cu ,
repartizarile la ascultar,j ale Vletultorllor. '
Art. 44. _ Oonsiliul Economic decide in toate cele
priv'sc buna intretinere materiaHi a manastirii, in. """", ,
preverlerilor bugetului, pe care l! anual.
In sarcina lui cade:
a) A Se lngriji d" necesara cu nu,trl
o
",",
ment 1mbracaminte si ,combustibl!;
b) A cumpara toate la ump, de calitate buna
preturi cat se vor putea mai moderate;
, c) A purta grija de masa comuna, ca sa
curata, sanatoasa, indestuHitoare, 'd-easemenea de
tinr,ea bolnavilor 9i batranilor;
, d) ,A hotiir! executarea micilor reparatiuni neeesare
manastirii ;
Pentm reparatiuni mai mari sau eonstmcti
uni
preeum pentru ,eumparari, v3.nzari sau imprumuturi
lnsemnate, Consiliul va trebui sa, ceara
Eob0Tului aprobarea 'Chiriarhului;
pentrn ol'gan.:.zarsa vietH monahale
399
e). A pr!."'i 9i imparti, dupa dorinta donatorilor, of ran-
facute m folosul ob
9
tesc sau p,>ntru saraci. Numele
,"or fi trecute lntr'o condica; aceasta va fi
edesiarhului spre pomenirea binefacatorilor'
administreze fondul creat din munca obsteasc&
pentru. .ajutorarea saracilor' '
Niciun membru al Cbnsiliului, nlci lnsusi star",-
poabe, face cumpariituri fara consimtamantul Con-
Economic. .
.Art. 45 .. - Fiecare din membrii Oonsiliului Economic
mdatorlrI legate deslujba sa, anume:
a) Economu\ poarta grija de indestularea manasti-
astfel: aprovizionarea, 1mbraciirointea masa de obste
)1amtlarul,_ pivnite1e, etc. CumpKraturile Ie
,:U ConsHiului Economic 9i sumele
ehbereaza In baza aprobarilor date de Con-
Pentru otoate ia facturi tine 'So"oteli cu regis<trll
.Tot el faoo vanzari prin licitape. Este ras-
pTILU2:al:Or de executarea la vreme a ascultarilor manasti-
unde nu este egumen.
v!' obligajiile sale pe cat sHi
pe frati; sa caute al sau
mantUlasca, pururea aducandu-si aminte de cu-
Apostolului ca: Cei ee slujese 'bine pregates-c
spre 10 treapta mai lnalta (I Tim. III,' 13). Sa se
;iIlgl'ij"aEK .. ,a mai ales cu toatii IOsardia de blOlnavi si de ba-
9
tilnd
ca in ziua judecapi va da seam a Claca s'a
"TIlurtat CU 9i fara mila fa\a de .aee
9
tia. Toate
9' tot ,:vutul ei sa-I socoteasca drept
cu nebiigare de seama; sa nu
mCl me.l neintelept cu avutul. ma-
CI .tos.;te Sa Ie faea eu m\elepciune, dand fieciiru'a
trebumta.
Daca ... e ma.re, sa i se dea ajutato:tl ea,
eu ell sp?r ... ell sa indeplineasca
ce 1 IS a dat m sarcma.
b) Casiel1'ill face incasari plati in numele manastirii,
normele legale.Nu elibereaza nieio suma decat
Consiliului Economic trece toate sumele
';" sub :artlColele pentru care s'au destinat. Eleste raspunza-
,tor 111 fa\a OonsiliulUi 9i a autoritatilor de oriee nereguli
400
Legiuirile Bi:seri<:ii Ortodoxe
in manuirea 'sumelor ce i s'auincredintat. Else alege
tre ab.::olventii Seminarului Monahal. .
c) 'Eclesiarhul aIle in gTija sa slujbele
,ce- se in mana;stire veghiaza ca ele sa
zilnic; ingrijeljte de cele necesare cultului, de
bisericilor manastirii de zestrea lor, primind dela
de bani necesare. Este dator sa v,egheZieca
slujbe sa se savarl]easca dupa Tipicul
toata ,evlavia lji buna cuviinta, Iili raspunde de felul
personalul bisericii indeplinel]te dwtoria .. El tine
.gistru desuinele incasate pentru pomeniri lji Ie varsa _
ia .ca;3ieria manastirii, slujitorii neavand ingaduinta de ...
<opri ce'Va. EI se alege dintIle absolventii Seminarului
nahal.
d) Arhonda;l'ul ingrijll]'te de casa de oaspet
i
primirea inchinato-rilor. El tine registre_de .v ..
raE.punde de conduita per:s-onalului ajutatO-t" si de .
:dine in arhondar:e, cum de resrpectarea d' .iSllOZ;itillIDl
-art. 79-86 run acest Regulamenlt ljide
riarhului privitoate Ia prilrirea lji gaiC!-v.irea .
Art. 46. - La fiecarei luni, econornul,
ruJ, eclesialrhul arhondarul sunt daiori a prezenta
retul
ui
contul de. intrebuintare a sumelor ce au primit
afara i din cassa manastirii. Staretul c'onvoaca
eonstata Jelul de a .,U.ll1"1'-'
primite. Constatarea se COmlemneaza Intr'un pffoces
bal adeverit de toti cei pre2Jenti. Ac-este constatarivor
de piese justificative la incheierea eontabilitatll
Art. 47. - Cand s'ar constata cavreuna din
persoane ar fi. intrebuintat rau banii c-e i stau
atunci respectivul este invitat sa despagubeasca
rea, altfelcazul se va aduce la cunoljtinta ,,-, .
C3.re va dispune conform leg'lor in vigo,are.
Art. 48. - LucrarHe de cancelarie Ie indeplinel]te
secretar, care conduce toate scriptele a:tat ale """.
Duhovnicesc ale eelu,i de judecata, ale celui
mic. El se alege de sob or dintre monahii
Seminarului Monahal mai priceputi, ljis:e aproba de
riarh, Secretarru este a fine in regula arhiva
tirii, ingrijind 'Ea 'treaca la timp schimbarile provenite
regi.strul inventar gener.al de persenal, precum f;1i sa
la zi corespondenta oficiala.
CAPITOLUL IV
_ cii.lugarilor. ,.'
A: Rugaciwnea,
Art.49 . intemei'e:tori ai vietli
" ca mdeletn:?lrlde Aalemonahilor:
munca, mcercate ajutoare; cele-
cele mal sanatoase 'pentru buna ,as'ezare.
l;i:LIUl:!i:LJlUJUl in ra:nduiala ascuItarii. . , .'. '. "
ace3;.sta, prici1la,in - alat '
. . . cat muneasuntleglu.ite ca orandueli temi-'
bme chibzuite, lie care monahul e sa Ie res-
.eu cea maimare sfintenie. .. . . ..
-::- Ga l.lillulce :s'a hotarit eu toata sarguiIita. .
vletUlascaspr: 1m Durnnezeu ljia FiuluiSau'
.u fIe mai presusde toate un om eu
....... nu haina eirugaciUIiea. face
monah. .' ..' .-.. .
.. In .. lmpreuna ell rugaciuheapp1sona:.. ..
toatavI'emea dechilie,el este"
. :a ,:a parte eu tot s:ITIe:!ulsiLu,}n primul rand, la
. Laudea1erugacmnll cantarii deobste . :, '
mai fericitor, spune Sf. Vasile, decat'sa imiti
,. pamant co-rurile Ingerilor din eerurisi sa canFA '- '<, ..
. ... . eu ,ei irimuri Atotfacatoruluh. .. . ..... .,1 llIl .....
.. 51. --;.Pre.cuin ,a Jegiuit ljapte
mZl T?-am laud:at,Doamne, cele sapte Laude d:iJ:i zi
lUi DllIriile:?lu,
.. A. A' cantarlle .I{)r de obl]le, dela carenu pot
de:cat sunt bolnaVl. .... ..' .. . - ." ..,. ..
1 .. CeasulalI){Aea, ailica ceasul in. .' ..
Gr!lc:, Jl1gTaiulproifetic. al psalrnilOr"s5.
'm Stapanul, ,pentru zidirea cea'din nOll a lu-
. ...1ll;llrea bmefac(mea lertfei si ., :.. .. -
., _ 2. La Yecerniei (oreIei81h i,ca, odata cu
.. sa lui Dunmezeu, prinridi-
pentru c?a'te primiLdela,El,. in
.... "1""'0.".,,,... zikl Ca!,eSB . cumzice dumne-
nostruParinte Vasile. - .... ., .'. ..' .....
La.Pavecernit8., casarnilostiVlm cu
26
402
Legiulrile Bisericii Ortodoxe
ruga,ciune pentru toate Icate aJ? cu.
treaza sa ne daruiasca, impotrlva tuturor l:Spltelor
tirilor di.avolului. _ A .' ..
4. La Miezonoptica, vegherea noas
1
tr8;
fa curata intru intampina,rea Mirelui, m. rmez .
noapte poate veni sa fa;ca lumn
5 La Utr,enie si Oeasul I, adlca la rugaclUnea
intampinarea dimin'etii, ca A .
aCBasului invierii, inainte de lucAru, dmt.al
'cari ale sufletului . ale mintii I.e lUl
nezeu, ca 0 din de flecare Zl ;a 0
Se incheie servloCiul de seara (orele 18%-21 Yz)
6. La Ceasul III, ca sa luam noi dela D:?hul
indrumare si povatuire spre cele de folos, , luand
rea cea in limbi de 'foc .a Duhului care a vemt .
toli, intru al zi, semCle'P
e
serVlclUl
dimineata (or,ele 6-8). . _ .
7. La Ceasul al VI-lea, pentru d:u
pa
pilda
. lor sa ne aparam cu psalmul al de.
si de draeul celde amiazazi, ne
rana dragostei, cugetand la a
nului fata de in ceasul acelsta, al
8. Se cade a ca este
A
0 .Sfanta. a
lor 0 cantare a cantarilor, este In lco:nomla
8i b laudaa Aceasta tutu:-or
Biseric:i este Sfanta Dumnezelasca
La tainica ei lucrare de prefacere a fIrn de
nezeire, caIugarii sunt cu deos1ebire datod sa ia
toti la cantarea in comun, j1ertfind pe omul cel
portele lui odatacu injunghierea, ce,a fara de a
lillui si intarind omul eel nou cu
despre care Domnul a De:r;u Yeti
pul Fiului Omului de nu Yeti bea Sangele LUI,
ave.a viata mtru voh (loan VI, 53}. _'.
Cand nu s-e savarS,eS,te Sfanta .'
Obednita si du:pa randuiala TIPlculUl zllmc,
Art. 52. - Scopul acestei intregi randueli ?e .
este sa tina aprins inmanastire unduh evlavle
in ce mai fierbinte si sa traga pe monahl spre 0 umre
Dumnezeu din ce in' ce mai stransa, rodiboare in fapte
dragoste. .'
Pentru a:-Jngerea aces.tui s.cop se cere:
organizarea vietH monahaloe
.'. 403
Atat psalmodierea, cantarea cat rostirea ruga-
sa se facacu 'mielegere. . "
Ceeaceeste simtul gustului in manca-
ace1as.i lucru este price.perea cand e yorba de cu-
Sfintei Scripturi,, zice. Sf. Vasile. Dea:ce,ea, de
cineva ufietul tot de simptO'r la. puterea :flleciirui
precmn are gustul simtitor 1a feluI mancarilor,
atunci . cuvantul care zice: cantati cu
(Pravila Mica, 279).
b) Sa lmplinim randuiala de rugadune pana la sfar-
eu toata mgaduinta !li l'abdal'ea, fara a intindecanta-
Ca sa riu fie' obositoare fara a :()' grabi, ca sa :nu se
focul rugaciunii, .
c) Sa se pastreze pe cat se poate taoorea i luarea
aminte nelmpra!;'tiata, tn tot timpul ruga,clunilor.
Unor frati care puteau stapani mintea Intre-
, bau: CUm sa avem mintea 1a rugaciune ?,
tul Va'sil.e Ie raspunde:, Numal daca va veti iIicre-
ca DlJ.iIDnezeu sta,cu adevaI'lat inaintea' voastra.
<<Lar daca la rugaciune eu mintea impras.tiata,
ati putea sa stati 'cu toata luarea aminte, atunci sa
.nu cutezati a sta inaintea lUi Dumnezeu, ca sa nu 5e schlm-
. . rugaciunea voastra in pacat. Iar daca fiind de
pacate, nu yeti putea sa va rugati cu mintea
. aUt, atunci i,ndemnati-va pe voi ins.iva p,e cat va v.or ajunge
.' puterile,ramanand locului stati inaintea lui Dumne'zeu,
catre Dansul s.i strangand-o inlauntrul vo-
stru, Dumnezeu va va ierta, fiindca nu dllnlenevire ci
dinsliibiciune n'ati a;vut plUlt,eri sa stati i:naintea Lui
precum se cade.. . .
. d) Sa insotim citiril.e intr'un duh de rugaciune, in
taina, cautandpe ca:t se poate cu necontenita indemnare
a inimii si ascutita trezire a mintii sa intrahl in duhul de
. rugaciune al Bisericii, adica"in lucrarea duhcwniceasca a
.. slujbelor ei in made lor simtamjnte vii wanci:. de
tie de rsmerenie, de muitumire de cerere, de dor
. .. dupa Dumnezeu de frica, de cainta de de
de' incredere, de lupta de jertfa, daruire
de dragoste in a1a fel incat sa putem faee din rugaciu-
Bisericii propria noastra rugadune.
e) Cu dragostea de rugaciune pentru ajutorul, milll-
.. tuirea . imbunatatirea vietti sale proprii, monahul sa
404
Legiuirile . Biserioid Ortodoxe
impl'vc.une, pe cat 11 vor ajuta puterile totdeauna,
pilda Sfintilqr, jndemn dragoste de rugaciune ... ""'n ...__c'
fol{)SU1 sil IDalltuirea tuturor oamenHor. .
Trebue sa Se stie ca mouahul 'Sta tot timpul
de Dumnez'eu ca sa poata Implini datoria
ciunii si pentru camenii care nu au atata limpca el
acea:sta, precum: pentru cei ce nu nu vor sau nu
sa se roage mai ales pentru cei care nu s'au rugat
ciodata. ABa cum chemarca luie sa fie un om de .
. ciune- si apostolatul lui e in primul rand un aipostolat
Monahul e ca 0 candela de rugadune "t>." .... i . .;
aprinsa; in mijlocul po.porului, iar r.ujgaciunea e cea
fupta buna pe care el e dator 'Sa 0 implineasdi di,n
g'ost,e pentru fr.atii sai: oamenii din lume.
Art. 53. -' Odata eu venirea statornica la
cantarii rugaciunii de monahul e sa fie
eea mai mare grija fata de tot 'ce poate sa dea 0 ",,,<0<,,,,,,,
temeinica vietii lui duhovnicesti. .
Cti 'deosebi:ne trei lucrun' hotaras!c ca:lugarilor
randueli in aceasta privinta: ..
a) Da.:toria de a securapde patlmi prin lupta de
careclipa C'll sine pentru_ omo-rirea omului v-echi
pacatele, gandurile poftele lui pentru biruinta
nou, zLdit dupachipullui Hristos, spre curatir:e patiml,'
spre Duhului Sfant spretoata roadacea de
bucurie a de oameni. . ' ..
b) DatorJa de hTani sufletul in fiec.are
ta.nd cuvantullui Dumnezeu din Scripturi
cat mai des gandul in tainelei marile adevaruri ale cre-'
dintei, intreca,re mai ales: moartea, taina
v'etii in haml lui Rristos, acestea fiindtemeiuri de h6ta-
rirl puternice imbold pentru simtul raspunderti in viata
caluganea;s.ca. . '.
Cu .scOoP de hrana a sufletului de lndem.n la
viata sfanta, pe langa cat mai deasa cu dlim-
nezeeasca hrana a 'Dainelo.r lui Hristos, se va tine in fie-
care manastire cuvant duho'Vnicesc, eel putin in fiecar0
Duminica, la toata cbtea, se va. orandui cuvantde fDlos
totdeauna atat la trapeza eat la biserica.
c) In datoria de controla de pri-
meni viata lui 'de dupa mtelepciunea din scrisul
Sfintilor Parinti sau luand povata din' cu,vantul viu al bar- .....
Ul<l.Ul"Jll\; pentru organizarea vietH monahaloe
405
inoeTcati, dar mai eu se,ama trezindu-se nelncet.at
chemartea lui Hsus dschizandU.-se cat." mai des la.
. . sau, ca nu cumva neispitindu-si in niciun fel
.' . increzandu-se peste masura in 'SoCiotinta lui, sa
,eada din sa se impietrea'sca sa'se usuce
netrebnic'e ca smochinul cel blestemat.
. . In pri,vinta spo'Veda.mei, trebue Sa stie ea manastirHe
cli viata imbunatatita urmeaza aJceasta randuiaIa: parintii
. care au hirotcnie slujesc la Sfal1tul Altar eat si cei
au luat parte activala toate serviciile religioase'din to'at3.
saptamana; fara nicio lirpsa fara sa reifuze vreo' ascllitare
S;i dO'resc sa s'e Duminica, sunt datori sa se
spovedeascaodata in fie care saptamana; cei1.altipannti si
frati din mamastirii tr.ebue sa. se spovedeasca' eel
putin odata pe luna sa se impartaseas,ca daca sunt vred-
n1ci, iar pr,avila odata pe luna,
randuiaIa. sfinte:or sluje ascultarile, este canollisit. -
. Art. 54; -Porunca Sfmplor Farinti a Tiptcului
este ca fiecare dela pavecernita sau noantea dela
Utrenie, dela Sfanta: Liturghie sau' dela alt'e ;lujbe de
sa intre in' chilie, eu tacere si cu adanca. liniste fara
a se aduna cu chl!eva la yorba, deca.t numai cu
prin rugaciune, iar celce va calca a,ceasta poI'l111!ca se va
canonisi. .-
Art. 55 .. - CaIugarii sunt datori, dupaporunc.a Sfin-
tilor Parint
i
, mnoiasca in fiecare zi dragostea 8i
raVlla lor spre mantuire, citind cu lUare aminte din dUrri.-
Scripturi din Pateric.
Art .. 1;6. -- Aduna..rile pe la chilii, yorba desarta si
toat,e feiurih de purtari nefolo.sitoare sau vatamatoare de
suflet," sunt eu. totul oprite. Petrecerea eea' mai plaeuta
.a, calugarului trebue sa fie rugaciunea, slujba dumneze-
iasca ascu1tarea. Cine afla multumire
lntru 8!ceas.t::t, ci-si cauta de:sfatari lum2sti acela nu
este mooah. ' , ,
B. Munca.
Art. 57. - Asa cum manastirea este un aseza.mant
organizat de evlavie, tot ea este un de
munca orgaIrizata in duhul MantuitfJrului, fHndca viata de .
evlavie nu fnga.duie sa. fie prilej de lenevire. '
a) Mai este oare nevoie sa. aratam ce mare rau e
406
Legiuirile Bi.serioii Ortodoxe .....
nelucrarea - spune Sf. Vasile cel Mare -, cand .
tolul ne ]nvata lamurit: Vel ce nu lucreaza, sa nu
nance? .
b) In a,ceea.ljli masura, in care avem trebuinta
hrana zilnica. in aceeasi maSura suntem datori sa si m
cim, dupa puterile noa:stre. E vadit - spune
Vasile -ca oricare ar fi lucrulintru ca.re ne ostenim,
tem da;tcri sa iroplinim eu toata ravna munca noastra
trebue sa muncim nu numai pentru infranarea trupului
pentru indestularea noastra, ci pentru aproapele,
tori facandu-ne prin aceasta care porunc
ne ostenim lucrand eu mainile noastre ceva defo
sa avem 'dince da ljli celor lipsiti (Efeseni IV, 28).
c) Lucrul in manastire - dupa intelegerea
Vasile cel Mare - trebue insa sa fie organizat in as;a
h'1.Cat ,Sa nu turbure pacea f}i vietii de .,
sa nu ceara alergaiuza prea mare pentru llU,,P .... ,U"'.va,
9i sa nu 'prilejuiasca 2,ntalniri necuviincioase f}i ua,UU.G."',;,u
intre barhati si femei; fiindca tinta anUiffie pe care
sa 0 aVe111 in 'toateeste simplitatea, curatia f}i smereni
Art. 58. - Potrivitcri porunca Sf. Parinti, care
tornicoesteca in nicio vreme nu se cuvine calugarilDr sa
stea de lucru , precum dupa toata traditia de or-'
ganizare a nevointei calugarii .sunt datori' .'.
luc.reze in tot timpul atat in cuprinsul vietti de 'Ob.f}te
si in viata lor de chilie.
, In munca de obf}te se curprind toate -ascultarile,
raspund la. tI'ebuintele indatoririle de ohs;te .'
tirii, precum: povatuirea sufletelor, administratia manas-
tirii, invatamantul, primirea strainilor, ingrijirea
lor, munci in atelierele manastirii sau ale cooperativei rolF
nast"rii (tampUiria, croitoria, tesatoria;, covoare, ceramica,
cismaria, sculptura, ,cusaturi pictura, broderia,
tipografia, etc.), grwdinarit, pomicuItura, stuparit, viti-'
cultura, cre!terea viermilor de matase, cultura plantelor
medicinale, curatenia, pregatirea hr.anei,
De munca in chilie sele.aga: citirea, stu-
diu!.
staretul f}i duhovnicii sunt datori sa privegheze ca fie-
care mona:h in timpul lasat liber de slujba dumnezeiaSoca f}i
de ascultarea de obste, 'sa. nu-si iroseasca zadarnic
d sa 5e indeletnicea'sca cn lucful, facandu-f}i din to ate ace-
U'''-J'''''''" pen!xu 0,._ vi<>\li mOnahal.. 1Ii,(!'"
o adevaratapavaza duhovniceasca, dupa cU;vantUlFe-
Ieronim,care zi.'ce: Diavolul sa ire a:rt:e\pur.Urea
\;\,,'",f '. "
Art. 59. - Cand, dupa porunca .
1,;11':UJ:a,J.t:;.a. pentru vreo lucrare de oiblite, toti monahii afara'
boln.avi c:ei ce vor fi randuiti la alte ascultari, sunt
a merge 1a 10'cul la lucrul aratat a petrece
timpul hotadt de staret. Cine ,ar voi, tara cuvant de
, .... tir,e, a 5e 'Sustrage dela asemenea ascultare, va
s'Ulbcanonisire.
A:rt. 60. - In manastire sa 5e mentina - si acolo
nu se afla, sa se infiinteze - atelie;e pentru fajbri-
diferitelor obiecte neoosare vietii pre-
: croitor:e pt:ntru hainele trebuitoare monahilor, t.esa-
pentru fabricarea stofe1or, ateliere pentru fabricarea
n(}tca,ne:{}r, Ii mc3.ltamintei; stuparie, insta-
viermilor de matase, ateliere de lem-
fi.erarie, etc. .
La toate 'aceste :ascultari, staretu1v.a randui un
dintre monahii. cunos,catori ai me!telugului
S;i per30nalul trebuitor pentrn fiecare indeletnicire.
Art. 61. COIl,siliul Economic vaorandui ca venitul
a's,emeneaindeletniciri sa se pentru imbu-
vietii de pentru desvoltarea diferitelor.
din manastire, precUIDs;i pentru' fapte de mi-
va tine contabilit.atea in ordine de toate aces-
venit uri S;i va da seama in fata la incheierea
. an.
AlIt. 62. - Staretul si duhovnicii manastirii vor: avea
ca a;tat muncade cat cea de chiliesa sIu-
""':><1,0"":' la desavarf}irea duhovniceasca. a monahilor, organi-
munca In as;a fel, incat lucrul sa poata fi impreunat
rugaciunea. Trebue sa se f}tie ca toata osteneala .. c.ea
afara, nepatrunsa de rugaciune, ajunge '0 adevarata.
primejc1ie f}ichiar 0 cadere dela mantuire. Se va
nar, ca munca 'sa. nu ajunga 'cuniciun chip 0 piedica In
. lucrarii de capetenie, care estesfintirea calugarului.
munca trebue sfintita prin duhul rugaciunii, dupa
Sf. Teodor Studitul: Sfintiti-va mainile voastre
slujba ce vi s'a dat, ca sa aduceti'lui Dumnezeu jertfa
, primita. Caci cu adevarat jertfa este. Un
Impliueljlte, dar, Cli adevarat muncaceruta lui de
408
Legiuirile Ortodoxe
vatul ascultiirii, deca..t atund cand 0
Dumn(711BU. Once alte motiv.e sunt strame
afara de adevar,a;ta ascultare. De aici numir<ea de
ascultaredata muncii in Vlorbirea calu:garilor.
. Nu trebue sa se creada ca din aceasta alcatuire
hovniceasca a muncii in manastire, se numai
lug3.rul; dimpotriva, din ea i
despre Sf. Vasile. <?el Mare
zice: GanduJ. ca avem pe Dumnezeu. prlV1nd 1a ... , .....
noastra, trebue sa ne insufle 0 infliicarare
nespus de mare grija ca .sa lucram bme tot ceeace J.(l,'vC;!.U)}.
Art. 63.- In ceea oe imbinarea muncii
rugaciunea, trad tia 'rwsantean ne deiS'COfPe,
:ra urmatoarele randueli:
a) uneJl pravile de it..:IJgaciune in
de incepel"ea lucrului zilnic, a'a cum ne HJJ\.4!Cc:w.UiW.
81 Sf. Vasile: Sa ne tlCezim in revarsa:tul zilei la
iIe casa cantam imnuri Ziditorului,. plecand apoi,
. la lucrul nostru, meretl in tovara,a
gaciunii (6--8 dim'neata CeasurHe Sf. Liturghie).,
b) duhovnicesc. die a treaz duihul
ruglidune in muncii, prin
timpul lucrulm - faeute de preot1, duho'VDlCl, etc., fIe
get and la cu.prinsu! n:vat.::te pe
rost cum faceau Pa;rintu din Egipt, fIe executand In
di.ferlte cantari, imile, tropaIle, etc., fie innoind mereu
launtrul nostru gandul ea 'Os:t.eneala .0 fa'cem pentru
nezeu, - cum statornice!?te Sf. Vasile - fie,in
avand tot timpul in minte, in gura in inima
Doamne IisU'se Hristoas,e., Fiul lui Dumnezeu,
ma pe mine pacatosuil. Orele de lu:eru, fi'e in ateliere,.
in aUe ascultari, VOl' fi zilnic opt, adka 9-,-13 .L':I:-LO ..
Munca se illcheie Cll ruga:ciunile de seara, orele - '" .--..... --
21,30. .
CAPlTOLULV
Viiafa de ob!?'te.
Art. 64. - .cee:aeeest.e insa ehipul vietti
pamant, eeea ee este socotit de Sfin!ii dr.ept .. . ..
eel mai ales al Fiului lui Dumnezeu al Prea Curatel.,
Sale Maici, ceea ce. ne-a invatat pUda viet
uirii
Dom--
LuaUl""",L pentru organizarea vietH monahaloe
409
cu Apostolii ceea ee da un temei de buna rodnicie,
rugaciunii cat muncii in manastire, este viata de
(chinovie). lata dece,mai presus de toate, calugarii
datori a pazi in lor .0 desavaq:;ita viata
:oh5lte, adica: unirea in.Guh f;li lgatura dragostei dintre
pe.ntru numele Domnului nostru Iisus Hristos, fiind-
dupa cum s'pune Sf. VasjJe, acesta este lucrul eel mai
seama din toata iconomia Intruparii Mantuitorului : ca.
faca pacea intre oameni sa-i lnvete a se iubi unul
altul.
Art. 65. - Monahii traitori in manastire sunt datori -
arate dragostea l'Or fata de nu numaicu cu-
cu limba , cum spune Apostolul 'dragostei, ci
cu fapta eu adeiVarul,. aratand adica 0 iubire fratea-
sincera egala fata de toti, Indreptandli-se
pe altul, pentru ingrijin--
s.a nu aduca sminteala intre frat i impreuna-vietu-
,precum f.erindu-se de ne1ntelegeri, infruntari f;li jig--
necautand cinstea, stapanire,a, d in-
tot cuvantul cu folos spre zidire; in scurt,.
fara albatere, smerenia, fratiaduhorvn',ceasca sf
cea blIna, care inde.parteaza dela patimi r'dica.
la Dumne,zeu. . .
Be aceasta rav:na mai ales,eu e-ea mai mare dragosrte'
curata unulaltuia, fri<:a de Dumnez.eu, pe staretul
lor iubindu-l nefatarnic si eurat si riimic socotind a fi mar
scump decat Hristos, caX,e pe n'Oi toti neva ducehi viata
de veci. ...
Art. 66. - Pe 6 al I-II
dill OonstantinopoI, care zi,e-e: Monahii nu trebue sa aiba
. all lor propri:u, ci toateale lor se inchina ma.nastirii
care PIIl,caIugarii 'sunt daton 8a ailba toate lucrurile
....,. masa de iar acolo unde'O astfel de randuiala lip--
...... oo:nducatorii manastirilor rtrebue sa '0 introduca,
. intrucat fara ea, calugarii P'Ot trai votul neagoniselii.
Art. 67. - In m'Onahism, viata de pe ea-
sa drept bun al (chinoviei) din
fae parte fructul mundi lor sa prim.easca in schimh
1a sanatat'e la boala - lJoicuinta, hrana, imbraca-
tot ee este de trebuinta vietii lor de c3,lugari.
Din plCicina aceasta,l-enea pierderea de timp din:
410
Legiuirlle Bisericdi OrtodoX!e
partea ca car.eaduc pagube
sunt un pacat contra vIetn de ,"
Art. 68. -' Bunurile materiale ale trebue sa
intrebuintate dupa regula vietii .adidi Sa se
fiecarui dupa .. Vasile
Mare zice In regula sa: Masurn mtreburotarn
este insasi trebuinta, si cel ce nu tine seama de
rata se face fie de lacomie, fie de
fia de trufie. .,' ,
.eu toate acestea, ililatur:ata zgarcenia
chibzuita; ca nu cumva c.alugarii mai pupn
"'3. caute ajutor In afara de
Alt 69. - Din tot venitul Sf. Manastiri, atat eel
venit afara, cat cel din
muncii calugarilor - se va 0 P'.lr:ga,. .,
totj/banii se V'Gr varsa 1acas:rerla Manastln. Dm'
casierul-vaelibera sumele de trebmnta pentru
oridecateori va fi nevoie, cu incuviintare dela
manastirii. ' ' , ,
- Art. 70. - Monahii nu pot nici sa imprumute pe,
neva cu nici sa imprumute dela '
fara invoirea staretului. Nici milostenie nu' pot face
hii, fara ,aprobarea directa Sau sU?lnyeleasa a
fiindca bunurile date lor spre foll()smt-a sunt ale cOlffiumi1ta'":
tii si ei nu se pot folosi de ele decat in hotare:le
personale. ' w ..
Art. 71. - Cheltuelile pentru caIatonlle
'sau de folos trebuesc facute din bunurile de
potrivit votului neagoniselii, monah:i
retului nu pot intrebuinta, pentru nevoile lor, bunurr,
dela rude sau dela prieteni, caci atunci
tra vietii de obste. ' ,
, Art. 72. CaIugarli care, din nepurtare de grija, ,
lenevire din iubire de trai bun sau din alta pricina
nica de 'osanda fie ca folosese in chip neingaduit
chinoviei fie 1asa sa 5e strice lucrurile date lor spre
-folosinta'de catre staret, ,se fac vinovati fata de ob-5ltea
manastirii. '
, Art. 73. - Masa sa fie de obJil'te, pentru top.,
-deosebire, si nimeni nu are voie sa faca mancare in
,de bucatarta obstei.
Exceptie delg, ,aceasta facbolnavii, carora 1: se
tuI,:tmlent pentru organizarea vietH monahaZ,e
411
cei, in ascu:Itari departe care
81ceasta nu pot fi de fata la timpul obIs.nuit
este a lua bueate delamas13.
"UU:SL.'" a Ie duce m chilia sa. _
" Art. 74. --: d.e Biserica si oran-
de se cu mare scunipatate.
hrana sa fIe sa:r:rut.oas::, curata pregatifa dupa re-
de Sfmpi Parinti li Tipiculbisericesc. (Di-
la orde 8; la p:anz
w
ora 13 seara la ora 18).
7,5 .. Masa calugarilor Sa fie tOotdeauna insoti-
de puse wd: Parinti, atat in privinta
caL a rugaclUllilor, cantariIor si citirilor
de Tipicul manastiresc. '
eel randuit de saptamana Ia cuvantul ce se eiteste in
' ova grija din timp, dupa indr1.una-
a duhoVlllCulUl, cuvantul pentru
. AcestUla Ii este ingaduit Sa manance inainte de masa
sa Ia un pahar de vin pentru intarire;
", Ax:.t .. 76: ---:- Nu este ingaduit niciunui monah sau mo,.
sa Iasa dm }TIana,stire fara bilet de voie, eliber:at de
stat'eta, eu stampila manastirii si in care Sa se '
: invoi-?i sau msarcinarea dfl.'ta, lo'cuI unde
bmpul pe cat este invoit. Cine calca aceasta dis-
va fi. socotit vag:Eltbond. '
Starepili staretele manastirilor vor observa eu toata
amin!e sa nu eliber'eZB invoiri mon.ahilor Snu ffi'O-
a caror purtare este Supusa indoielii. In caz' de
a aces:bei dispozitiuni, direct raspunzator este
car.e ,.a semnat invoirea.
77 .. :- sau monahiile ielind. din manas-
cu mcuvllntarea mal-marelui lor, dupa cum s'a aratat
sus, sa se poarte cu toata buna-cuviinta
.mAonahala.' atat.i:n vorbire, la mancare '
1& bautura, cat In folOiSlrea tunpului in iIDbraca-
Ei surrt datori:
Sa se. cu biletele voie spre vizare Ia
.... lo,cale, aratand scopul venirii ler
".<O'''LLlH locul unde gazduesc. '
b) Sa nu gazeluiasca decat in case de crestini evla-
ferindu-'s.e de a poposi in carciumi sau po; la gazde
ar da loc Ia sminteala.
412
Legiuirile BiseriCljd Ortodoxe
c) este oprita monahilor, sub oriee
Cel'Or ce fara s'ar afla petrecand prin or
sate, sa lise aca cunoseut sa se intoar:ca in eel mai
timp la IDeania lor de nu s.e VOl' indr,epta,
tot se' vor izgoni din mana'stire.
d) Nimeni"nu are voie sa poarte CiOlstumul
daea nu e indreptatit la aceasta. eei din
care rfuza a desbraca haina monahala, cei care
ilegal 3!eest costum, vor fi identificati d.e dit.r:e-
semnalati autoritatilor' Statului, en
dea Ii ,se apIiea aispozitiunile legi'lor pe.nale in
Art.7S. - Oride:cateori un monah sau frate s,e'
toamedintr'o dHat'Qorie, din concediu sau dintr'o
in care a fast trimis afara' din euprinsul
Sa se marturiseasca 1a duhovnic.
CAPITOLUL VI
Osplitalitatea s.an Itrimirea straini!or.
Art. 79. - Oriee vizitator soau oaspete ar veni la
na%iire, va fi prinri:t in once timp al anului cu toata ..
cuviinta arhondarul H va gazdui eel mUlt trei zile
chiliile anume ral1.duite pentru oaspeti, cu aprobar-=a'
retului. Se va avea grija ca ,arhondaricul sa fie intr'o
dire sau aripa aparte, deosebita de locuint.ele
Vizitaoorii gazduiti in arhondaric sau in chiIiUe
du:te d'e staretie p-=ntru ga.:zduire, vor fi ins.criE.li
regi:stlu in care s.e va trece numarul data actulul
iC!:entitate, pre cum i autoritatea localitateacare
elioorat, anunt3;ndu.,se totdeauna autoritatilor in drept
sir-=a vizitatorilor.
Art. 80. - Fieeare manastire este datoare sa
duiasca eu toata grija case toate cele de trebuinta
tru 'odihna $ mangaierea striiinilor, pe care se
primi e.a poe IDsUild. Hristos, fi'ndeaEl va ziee
strain am o'st M'ati primit ... . .,
La casa d.e oaspeti sa se num'8.aSca arhondar un
nah pIi:h de friea lui Dumnezeu, care sa supravegheze .
toate,eautand ca totuJ sa fie curat in buna
toataeasa, ca 0 casa a lui Dumnezeu sa fie tinuta.
Ar:t. 81.- Arho!?,darul ceiimpIleuna-slujitori
dansul la casa de oaspeti, vor purta grij'a ea strainii .
iulament pentru organizarea vietii monahal'e
413
'.' toti cu sarguinta faradeo-
aminte de Avraam eel ee 'a primit pe
Treime in loe de straini.
.' .'. Deindata ee un strain a sosit in manastire,fratii ran-
Ia a:eeasta se eade sa-l intampine eu toata bueuria
cat e eu putinta, strainii sa fi'e mai intai in
pentru rugaeiune, apoi sa Ii se poarte de grija eu
cele de trebuinta. .
MatSa taata Sa se dea in asa chip lneat
sa nu iasa mahnit sau nefolosit intru e.eva: nefa-
:i"J.UI"'V.-.. niei -economie peste masura, nicirisipa fara de
",U'ClLl.lLG">'. ei eu dreapta socoteala pe top multumindu-i.
Art. 82. - Cei randuiti la aceasta slujba sunt datod
mai aleS fata de femei, in manaSltirile de barbati, si
de barbap In manastirile de remei, - sa se poarte
toata paza chibzuint,a 'cu toata frica de DumnezBU
. sa nu fie de sminteala, iar vietuitorii din manas-
n'au v,oie sa 5e intalnea5ca sa' stea de yOrba ell
Ja.,;;...,,,w.'. fara blagoslovenia staretului .
83. - In caz ea nu 'ar i inca-peri in arhondaric,
nu Ie este ingaduit alege singuri alta gazda
manastire decat aeeea care'Ii se va ho!tari de staret sau
stareta. ' ,
Deasemenea, nlei calugarilor nici caIugaritelor nu Ie
ingadult in nieiun chip sa' inchirieze chilii oa:spetilor,
ar fi deeat cu aprobarea Chiriarhului, la
staretului.
Art. 84. - Oaspetii care ardori sa viziteze manasti-
sau chiliile calugariior, VOT fi intotdeauna insotiti fie
arhondar, fi.e de un alt monah cu nume bun in
oranduit de 'staret. Cu .aeeeasi randuiala vor vizita
sau monahiile pe oaspep la locurile lor de'
Alt. 85. - Intrarea femellor in chiliile calugarilor
fratiI'oT din manastire' este cu oprita. Nu
ingaduit niciunui duhovnic, ieromonah. sau fr;ate a
in chilii rudenii, frap sausurori, fara blagoslovenia
care vor avea de vorbit cu vietuitorii ain
se vor intalni cu numai la
in yor.bltorul manastirii.
Bolnavilor 5li eelor care ,au .nevoie deeitit sfintele ru-
/
414
Legiuirile Bisericii Ortodoxe
gikiuni, Sf. MasIn, etc., Ii se vor face aceste sfinte
in biseridi sau in numai eu bla,goslovenia
tului.
Art. 86. - Este oprit cu vizitatorilGr.
distra: in manastire eli instrumente muzicale, ori d;;
ar fi, sau a se deda la joeuri, precum l]i a turbura
manastirii prin conversatiuni zgomotoase, ei,
vizitatorii sunt datori ca in timpul lor in
s.a se poarte euviincios l]i Sa ia parte cu toata
mai ales la Sf. Liturghie.
Deasemenea, sub niciun euvant nu este iertat
rilor sau eaIugaritelor sa insoteasea pe vizitatori
cursiunile lor in impreju.rimile manastirii. .
In cazca vreun vizitator s'arahate dela
hondarul este sa-i atraga luarea .aminte. Daca
petele nu se indreapta, arhondarul va supune cazul
tu1ui, care la randul lui va chemape vizitator la
.cAPITOLUL VII.
muzeul manastirii.
Art. 87. - Fiecar.e manastire va avea
in care, poe langa eartile oficiului divin, se vor
alte carti de suflet folo-sitoare, pre cum : BibHa,
Sfinplor Parinti S;i alte' ca.rtireIigioas.e, morale
tifice.
Art. 88: - In fie care .manastire va fi un ...
care se vor pastra eartile veehi, manuscrisele, ob.iec:teJ.e
arta religioasa ee au apartinut manastirii (candele,
ne, odajdii,ete.), difarite documente, etc., Ill legatura
treeutul manastirii.
Art. 89. _. Unul din monahi se va insareina de
eufunetiunea de bibliotecar, earuia se va incredinta,
catagrafi;;, biblioteea l]i to.ate eele apartinatoare
muzeul.
Biblioteca va fi in una din incaperile
tirii, la un loc eu muzeul sau aparte. .
Art. 90.- Bibliotecarul va avea 0 condiea
de comitet, in care va sub-serie persoana ce a
biblioteea vreo carte, S;i va ingriji ca toate eartile
dela bi:bIioteea sase de primitor in starea
care au fost primite ... :
pentru organizarea vietii monahaloe
415
Art. 91. Din bibIiotecamanastiorii sau din muzeu
. ingaduit a se da vreo carte sau obieet in afara de
fara vrel.ln ordin special din partea
Art. 92. va avea 0 condiea legali-
de autorltatea eparhiala, sub numele de 8il1odie al
, sau Carte de aur a mana:atirii. In Sinodie se
trece numele etitorilor si ale tuturor binefaeatorilor
eu aratare de ancl eand s'a infiintat manasti-
de numele persoanelcr ee au eontribuit si eu ee anume
contribuit,precum de anul eand s'a facut vreo bine-
manastirii l].i de cine anum-e. Se va pastra la sta-
.... 93. - Sinodieul Car-tea de aur se va pastra
eea mai mare ingrijire, dupa ce s'a termina:t in biblio- .
manastryii, atat 'pe.ntry pomenire a binefaca-
. ,. la sffntele sluJbe, cat l]l pentru a servi de material
istoria manastirii in special a Bisericii nationale in
Art. 94. - Extract de numele ctitorilor l]i aM bine-
A se va la S,fantul J ertfelnic p.entru a se
ill toate dupa randuiala Biser'di Ortodoxe.
Art. 95. -FormaSinodieului se v.a da de eatreauto-
eparhiala. Superiorul va priveghea it se in
fara toate. cazurile de binefaeere; raportand
S;l EpIE'eopuJUl eparhi.ot peeele mal importante.
CAPITOLlJL VIII.
Ol'ganele de conltroI.
96 .. ---'- Pentru controlul manastirilor, fiecare
va avea unexarh, numit de .chiriarh dintre arhi-
A . gen;;rale de ins'P:eeties;icontrol
manastmlor l]i ae referent pentru problemele. mana'sti-
(art. 109 al. b din Statut). .
Art. 97 ... - manastirilor la dispozipa
. . pentru trebumtele monahale. EI se insarcinea-
de Chir;,arh eusupravegherea, controlul si indrumarea
din Eparhie; intoemeste' referatele ce-
de Chjriarh sau de Vicar in ehestiuiille de ordin ad-
1lli
niE
;tra.tiv, di,seiplinar S;i duhovnicesc eu privire la ma-
mspecteaza manastirile l]i schiturile din Eparhie,
/
416
'raportand Chiriarhului;. primeSlte .. ..' de
:anchete in legatura cu 3Jbaterile dela vlata
.sau cli nereguli de ordin gosp.odares,cdin manastire.
Art. 98.'-::" Exarhul mai ,e,ste oblig3Jt:. ','
'a) A tine '0 evident a a personalului din manastirf"
b) A manastirile cat mai de,s;' ",'
c) A se interesa de mersul vIetii de
1ile si atelierele lor;
'd) A controla, cu binecuvantarea Chiriarhului,
nistr.area av'erii si .a
. ,e)' A se coilvinge desrpre executarea oroinelor
-riar h ului .
. . f) A' face Chlriarhului propuneri motivate,
dreptarea re-lelor introducellea imbunatlitirilor in
pnvinte1e. ' '. ','
, . Chiriarhul poate delega alte organe
tru controlul necesar.
CAPITOLUL IX.
de jude-c.ata pentru monahi.
A. stareJuZ i ConsiZiwZ Duhovn-icesc.
, . Art. 99. - "Pentru micile abateri delaregulele
bicesti'si dela randuelile tipiculuietc., siaretul (.a)
:da;to'ria 'si dorinta de a indrepita pe cel abatut, '
teaza mijloace: . .
, a) La ;a doua abatere, sfatuiri duhovni..;
dojana in particular, daca abaterea n'a flost urmata
'Scandal public; .
. b) In caz de repetare, dojana publica in trapeza
nastirii (art. 245 din Regul.amentul de disdplina
'ceas-ca); .'.
,c) Daca n'a urmak indreptarea dorita, cazul 's,e
punede'staret (a) Oonsiliului Dti.hovnieesc, care pioate
ca urmatoarele canc'nisiri:
, d) Punerea la metanii in bis.erica. in timpul
aivin; ..,.
e) Oprirea portiei de mancare, afa'I'a de paine, pe
san mai multe zile; '.. . ...
f) Oprirea subventiei de bani pentru im.bracammte
las area ei in ec'Onomia:' case1;
pentru organizarea vietH monahale
417
g) Randuirea la ascultari inferioare;
h) Trimiterea pentru un timp la unul din schiturile
aparpn manastirii, daca sunt asemenea schitUI'i;
i) Luarea cuJionului ppntru 'dIngar.i purtand. numai
sau scufiei pentru calugarite, pe un timp limitat.
=,",v':>I_,", pedepse nu sunt .apelabile nu se comunica
Art. 100.- De cate orise aplidi vreuna din canoni-
de mai sus, se va incheia un pr'ocs-verbal - sem-
de staret(a) de Consiliul Duhovnicesc - prin care
arata V'inovatia canonisirea data celui vinovat.
se va trece si in condica-cazi,er - de conduita
a manastirfi.
B. Con.siliul de judeoata ,al ?na.nastirii.
Art. 101. :- Daca, dupa toate incerca:rile canonisi-
m.ai sus nu rezulta indreptaIle pentru eel vi-
, at'unci staretul (a) convoaca Consiliul Duhovni-
constata printr'un proees..,verbal to-ate abaterile vino-
'canonis-irile date fara putinta de indrerptare,
. ...;.. cum si nolle abateri etc. - invinuitul monah sau mo-
:,e, 'ercdiacon, ier.omonah, s1nceI,protosinceI, .I;l.rhiman-
,etc., fiind supus prevederilor regulamentului pro-
"'o.ti'1>... al instantelor disrciplinare de judecata ale Bi-
Ortodoxe Romane (art. 1), este trimis (11) in ju-
. __ .____ Consiliului de judecata al manastirii de . ,de-
(art. 245 din Reg. de Jud. Ortooo:xa Romana)
abaterile disciplinare de gradul I indicate de art.
din acest regulament, care pe Ianga canonisirile pre":
de art. 99 al. d, e, f, g, h i,poate apliea pe-
.'Uv,,,, ",,,,,,,,' oprirei totaledela celor sfinte, pe timp
UoU!," ""'''. sau dela primirea sfintei iropartaanii pe timp
mitat. cum si trimiterea la alta maIiastire sau schit din
hie. de judecata se trimit Chiriarhuluipen-
aprebare.
. Art. 102. - Vinovatiile se impart in3Jbateri de gra-
'dul I abateride gradul II. Suntconside.'rate abateri de
I :;;i pedepsiteca
a) Neluarea in nesupunerea l,a i;mplinirea da-
" __ ,,;,,, __
Nereguli in treburile' <Qficiale ale mana-
27
418
Legiuirile Bise:dcii Ortodoxe
c) Faptele a
viinte monahaIe ca: neparbClparea la sl1!Jb.ew dv Zl
noapte; adunari neingaduite pentru.
Eau yorba cartirea pentru defalmarea, .
dalma, povatuirea de rau a !uga _ . ..
napastuirea, ura, lovirea, nemgnJlrea lITlbracammt
ll
,
primirea mustrariiin duh de etc.; .
d) provocarea de neinje.le.gen, dece:rturI,
uneltirea impotr.i.v.a autoritatilor;. "
e) Implinirea f.ara blagos}oveme a fa.ptelor ce
buiau mai intaiu aprobate de staret
C. Gons!storiu,l Mornahal Eparhial ..
Art. 103. _ Bentru delictele (abateri de. gradul
si crimele ilisciplinr3J'e prevazute. la 3 :;;1
din Regula.mentul instantelor 1-<1e'''1"'1('
todoxe Romane, cat :;;i abaterlle protosmcehlor, lrll.i.l:a..J.l-.
dritilor, staretilor :;;i pe baza' "
al Consiliului Duhovnicesc :;;1 a
cercetarile facute, Consiliul de judecata _al
"heie un proces-verbal prin .ca,re se arata.
licte1e vinovatului (ei) :;;i tnmlte cazu1 prm
cului, in judecata . Consistoriului monah?-l eparhlal,
form art. 68 lit. b din Regulamentul mstantelor
pHnare .:;;i de judecata. Daca .chiria,z:.hul de
dispune facerea unei caire
10r sau alt delegat al sau, de a trl1mte cazul
decatii. (art. 245 aliniatul ultim dIU Regulamentul de
decata biseric"eaSlca). . ..
Arto 104. - Sunt considerate abaten degr3.dul II
.. pedepsite conform art. 4-52 Rgu!,amentul d,e
cata al Bisericii Ortodoxe _ _ .
celor sfinte lD afara de
invoirea staretu1ui :;;i fara consimtamant?l
cum s,l savarsirea botezurilor cunumilor rel1gwase
manastire, . rira scris al ,p're;ot
Hor
rohi ....
b) Parasirea manastirii :;;i mai multa .
afara din man5.stire, fara voie fa.ra :;;,tirea s.ta,ret
ulUl
..
. c) Oondamnarea de catre. penale pentru
licte prin sentinta l'amaSa ... _ ." .
d) a avern manashrll,
pentru organizarea vretii monahale
419
Furtul :;;i instriiinar.ea bunurilor de
Calomn"a :;;i acuzarea ncintemeia;ta de fapte ne-
a capeteniilor :;;i conducatorHor bi'serice:;;ti, pre-
:;;i participarea Ia adunari unde Bis,erica, autoritatile
sifetel.e bisericesti sunt atacate 5i vaza lor stirb6ta;
.' g)' Indeletnici;'ea cu treburi chemarii ca-
(negctul, partic1parea la intrunir.i nelng8iduite,
de functiuni straine de viata monahala :;;i dau-
) ;
h) Neglijarea, neindepHnirea sau impJinirea Clio rea
a indatorirHor impuse de lege.a :;;i statutul de 'or-
ganizare, de regulamente precum a tuturIJr ordinelor
9I dispozitiunilor
. i) Beya;
j)Bataia;_
k) Jocul de noroc;
I) cu dela sine putere .a lucralI'ilor sfinte de
ieromonah lS.au ierodia,con sUospendat sau depus din
pentru vr.eun delict;
m) Defaimarea ce}orsfinte;
n) Batjocorirea celor sfinte sau ierosilia;
0) .curvia; . . .
p) Neascultarea de ,autoritatea superio,ara bisericea-
r) Omorul;
s) Simonia;.
t) Schisma;
u) Erezia;
v) ApO'stazia;
x) Calcarea 'secr-etului marturisirii;
z) Nesocotirea ritualului prescris la savar:;;irea Iu-
sfinte.
Art. 105. - Pentru judecarea simplilor monahi :;;i mo'-
.. cum l?i a ierodiaconilor, ieromonahHo,r sincelilor,
ona in "fiecare manastire si schit. cu obsti dela 12
in sus, un Consiliul de. JUdecata din 2-4
. sau monahii }o'cali, aJe:;;i de sobor :;;i confirmati de
Chiriarhul respeoctiv, pe termen de patru ani,' prezidat,! de
lor, la care vor veni spre jude-cata monahii,
.' ieroodiaconii, ieromonahi si 'sincelii, din mana-
stiri:e cele mai apropiate, care nu-:;;i legala,
tru a se putea judeca la ".Tatra lor.
/
420
Legiuirile Bisericii. Ortodoxe .....VJ-UaIL&
Art. 106. - Pentru judecarea sta'retilor,.
. arhimandritilor,ca . pentru
disciplinare. prevazute de art. 104 din prezentul
ment, va .exista in fiecare Eparhie lin Cons:storiu -"-" ",-..c
hal Ep.arhiaI, compus din trei arhimandriti' '3,a?-, in
stareti, numiti de Chiriarh pe timp de patru am, sub
sedintia unuia dintre ei, desemnat de .chiriarhul, .
judeca dupa normeIe pr,e:vazute in acest
ment in Regulamentul disciplinar al Biserici,i .Ir.!'r.-ri' ....".n
Romanepentru Gonsistoriul Eparhial.
Pentru judeca'rea recursuri!-Qor, impotriva '. .
dake de .consistoriul Monahal Eparhial, va funct10na .
Ccnsistoriu Mionahal Central, compus din cinci
(,arhimandriti), cu studii teolog"cesuperioare, cate
din fiecare Mitropolie, sub unuia dintre ei,
semnatde Patriarh, care va judeca dupa norrnele
zute in Regulamentul de judecata al Bisericii
Romane pentru ConsistoriuI
In caz de condamnar;8 l3. sau excludere .
monahi'sm, recursul se indreaptacatre Santul Si:nod, .
va procedaca cu recursurile clerUlui mir,tri;nitand,
in caz de .aqmitere a recursuluj, spre Judecare m fond
hotar:re3. recurata, la Gons'storiulCentral Monahal.
Art. 107. - Chiri.arhul respectiv, pentru Consiliul
judecata Consistoriul Eparhial Monahal sau
pentru Consistoriul Monahal Central, aprob,a Sau
motivat sentintele, pronuntate de aceste instant,e. .
.e eazul Ie trlmite. sp.re jud'ecare, potrivit normelor
l.unentuluide judec:ata al Bi'sericii Ortodoxe Romane..
Instituirea, anchetele, procedura de judecata etc.
pentru insta.ntele de judeeata monahala, vor ficele.
vazute in R::gulamentul de procedura al insrtantelor
cipJinar::a de judecata ale Bisericii Ortodoxe
pentru instantele de judecata ale clerului de mir.
Alt. 108: - In Eparhiile 'care' nu au un numar .
monahi, care sa impuna irifiintar-ea. instanyelor de
ca1a pentru monahi,aceste instante vor fiinta pe Mi-:
trop-olii.
"'"d.'J.J.t:JLl:C pentru organizarea monahale
421
. CAPITOLUL' X.
Infirmeria sau bolnita
Art. 109. -:-:- Monahii bolnavi care
a _se_ ih:griji ei 'Be vor '
. dm mana.S:i;lrii vor fi ingrijiti cu cele
... <> . de ?onsl.l1ul a1 manastirii in modul .
.' cvl mal mal potnvit cu st.area suferintei lor.
..... '. 110: -:- 0 casu curata, bine aeriSi'ta, fncaIzita si
. curate,v rufe des schimhate, sbi-
nato.asa hne vase curate bine intretinute
me{hc.ame,nte ad:u:e l 1a timp de medicu!" lor" sunt
.. ........... UL".a. ...'. de ordme la 0 casa de neputinciQlsti si
bolnaVl dln manas-bre. ' ,
'. . Art; .. 111. c:randui un ingrijitor
pentru. l neputmc1Q.i, ,ceroe deja Con-
eGonOmlc tot ce ar fi de trebuintii pent'I'ubuna lor
cautare. . , .
. . .. Art.. - Consiliului Economic si duhov-
pe. rana, in fiecare zi caSa neputinciosiIor
pe ce: vcr raport.a staretuluj despre stirea
cum a gasIt cauta'rea lor.
. 113. - Hra.?a bolnavilor sa fiepreparata in-
de coruuna, conformcu prescript7unile mecli-
culm sau dupa CeTerea bolnavului. '
". -. Daca mijl-oa:cele mater-iale Vor ingadui
ar bme :a :n flecare mana.stke Sa fie cate 0 mica
maCle cupnnzatoare deobiectele eele mai neces,are ce le-:a.r
recomandamedicul mana,stirii. .
CAPITOLUL XI.
Dispozit.iumgenerale.
..' 115. :- Nicio auto:ritate nu va putea da vreo
p:'ln faTa 0 prealabila int-elegere
cu E.JlSCopul, ill a carUl Eparhie se afla manastirea.
A.rt. 116. care vin pentru cercetari fulto-
n,,':, paleogA,aflCe. on I:el!-tru a scoate COpii de pe pic-
tura; pe religlOa::e, vur fi primite numai cu
speClala autor:zare din partea Chiriarhului. .
. . 11 .. - l::-fiintate: no-
lar nOl urma31u lor avand datoI1,a
422
Legiuirile .Bisericii Ortodoxe nVllHl.n .. ,
sea de a Ie intretine ca p monumente .de pietate
stramos,easca, suntem datori eu toVi sa contr,lbuim, fie.
ca;re puterea sa, pentlru mentinerea lor in
stare.
De,aceea staretul sau 'stareta fieciirei manastiri va
infiinta un in care eredincios sa treaca
eu mana Ea proprie wma ee va binevoi sa of eire mana'.
stirH pentru diferitele ei imbunatatiri, iar la fiecare trime- '.
stru staretul impreuna cu consiliul economic Sa faea 0 in. , ,
cheiere de 'sumele adunate f}i sii, raporteize Chiriarhului
respeet:v. Acest registru sa nu fie confundat eu Sinodicul
de1a art. 92. Fiecarui registru cand se termina i se da un
numar de V'olum, se parafeaza eu proces-verbal f}:i se de
pune la gestiunea manastirii. .
Art. 118. - Aven'a monahilor f}i monahiilor adusa cu .
dansii in manastire ea si cea dobil,ndita in orice mod in
timpul monahismului, ra.inane intreaga manastirii, de care
a tinut in ultimul fmpal vietH lor (art. 196 din Statut).
, A11t. 119. - Nu este ingaduit niciunuJi fr:ate (sora)
sau monah (ie) sa iasa din tnanastire fara bilet de voie
tiparit model, eliberat de staret sau stareta, previizut ell
stampila mana'sUrii, in ear,e sa se arate: motivul invoid.
san misiunii date, locul unde merge timp'Ill pe cat este
invoit. Cine va calca aceste diSpozitiuni va fi soeotit va- .
gabond pedepsit dupa prevederile canoanelor regula.
mentului de disciplina bisericeasea al Bisericii Jr. 'i[O(:1m:e
Romane, semnalanduse cazul f}i aUJtoritatilor Statului cu
cererea de a se aplica dispozitiunile legilOor penaile in vi-
goare. .
Art. 120. - Staretul f}i staretele vor putea acorda in
voiri, pentru motive in!temedate, numai pe timp de 10 zile
lntr'un an. Inv'oirile mai mari se acordii; numai de Chiriarh
la propunerea staretului.
Art. 121. - Giilugarii (calugaritele) din mo-
nahism, care refuza a desbraea haina monahala f}i
tinf}ii caluga,ri zif}ii frati, ipodiaeoni f}i misionari etc.).,
care poarta ilegal unHorma ciericalii, vor fi identificatl
de cwtre organele semnalati autoritatiloI:
Statului, cu cererea de a Ii Be apIica d:spozitiunile legHor"
pen ale in vigoare.
Art. 122. - Cei ca-re seahate dela dispozitiunile
gulamentului de fata, daca vor fi clerici, vor fi raporta,ti
pentru org'anizarea vietH monahale
423
<Ie staret sau stareta, Chiriarhului respectiv pentru a lor
pedepsire, iar de VOr fi mireni, Ii se va cu desa-
varf}ire pe viitor vizitarea vreunei manastiri.
Art. 123. - Regulamentul acesta Be va ceti la trapeza
1a inceputul fiecarei luni, Cll necontenire tOotdeauna, ca
sa poa,ta fi cunoscut de toti in toate amanuntele lui.
Pentru toate eazurile neprevazute prin acest re'gula
ment, staretul (a) va cere desleg,are sau lamuriri Chiri
arhului eparhiot. .
Art. 124. - Toate dispozitiunile prezentului regula
went sunt aplicabile in cadrul f}i in conformitate eu Sta-
, tutul pentru orgai1izarea iili functionarea Bisericii Ortodoxe
Romane f}i cu Legea pentru regimul general al cultelor
preV3.zuta de Constitutia Republicii Populare Romane.
Art. 125. - Acest reguJlament ,a fost intocmit de
1. P. S. Patriarh Justinian si votat de Sfantul Sinod in
dela 25 Februarie U)50.
HOTARIRI ALE SFllTULUI SINOD
~ I
DECIZIUNI P ATRIARHALE
HOTARIRI
ALE SINOD
SI DECIZIUNI PATRIARHALE:
COMPLECTARI
La Regulamentul de numiri transfediri
hotarite de Sf. Sinod in din 12 Noembrie 1951
1. Consiliul Eparhial al Eparhii este obIigat .
pregateasca din timp un numar de l.ocuri de
:parohii, in raport cu numarul absolventlloT probabllI din
<cuprinsul acelei Eparhii. . _ A
2. GandidatH care ,au obtiuut diploma de l1centa m
Teologie, in E,esiunile fixate, vor fi indata exame.nu-
lui de capacitate preoteasca" conform RegulamentuJIUl.
3. Candidatli reuljliti vor fi incadrati , din oficiu, la
parohiile vacante !ili la categoriile la care ii
media obtinuta, potrivit . art. 12 din ReguJamentul pentru
JiUmirea transferarea clerului din parohi;.
4. a Ii se da vreme de a indepIini formele de<
{;asatorie, se un termen de trei luni del a data
lllcadrarii, in chipul urmator: .
a) Pentru cei din sesiunca lulie, pana la 1 Noembrle;
b) cei din sesiunea de toamna, pana la 1 Mar-
tie (anul urmator).
5. Cei care pana la data nu se
po'sturi, vor pierde de mcadrare f1
1a cerere, numai la parohlile vacante, nesohclbte de m-
meni.
Hotariri ale Sfantului Sinod Deciziuni Patriarhale
PENSIONAREA PREOTILOR
TRECUTI DE V ARSTA DE 60 DE ANI *)
427
1. Preotii ;i diaconii deserventi la parohii, dupa im-
plinirea varstei de 60 ani, raman in serviciu !ili beneficiu
numai atat timp cat surut apti pentru funcpunea ce inde-
plinesc.
2. Toti cei de mai sus pot cere pensionarea in condi-
yunile art. 18 din Legea Nr. 10/949, cu dreptul de 3. con-
tlnVJl sa serveasca la parohie, atata timp cat sunt app,
beneficiind, pe langa pensie, !ili de intregire din fonduri
proprii, precum !ili de v,eniturile epitrahilului.
3. Preotii !ili diaconii deserventi la parohii, care, dupa
lmplinirea varstei de 60 ani au devenit inapti pentru 'ser-
vor fi obIigati sa-i ceara aranj1area drepturilor la
pensie, iar cei pensionati vor pierde drepturile conferite
prin dispozitiun:Ie art. 2 de mai sus. .
4. lncapacitatea profesionaJa se constat a se hota-
ra!ilte de catre Consiliul Eparhial, pe baza rapoartelor or-
ganelor de inspectie !ili control ale Eparhiei.
5. In termen de cincisprezece zile d'3la comunicare,
eei ce se considera nedreptapti de hotarlrea Oonsiliului
Eparhial, au dreptul sa faca apel la Consiliul National Bi-
sericesc.
Dupa ce se va lua avizul inspectorului general biseri-
ce:sc, cazul se va supune desbaterii Consiliului National
.. Bh:ericesc, a eami hotarire este difinitiva, obligatorie
pentru cei in cauza.
6. PreotH diac.onii gasiti astfel inapti pentru servi-
ciu la parohie,raman numai cu la biserica
la care au slujit.
7. Preotii diaconii pensionati pana la data prezen"
lei Decizii care nu mai sunt in activit ate, daca nevoia
cere i sunt apti pentru serviciu la parohie, potfi utilizati
de Chiriarhi, in eonditiunile art. 2 ale prezentei Decizii ..
8. PrezEtlta Decizie intra in vigoare imediat dupa
aprobarea ei de catre membrii Santului Sinod.
*) Deciziune a Sf. Sinod adoptata In liln 17 Iunie 1952
428
Legiuirile Bisericii
UN PREOT NU POATE SA V IN Zl
DECAT 0 SINGURA LITURGHIE*)
Sf. Sinod fiind sesizat ca unii preoti mai practica inca.
obiceiul binarii - adica savar!?irea de caire acela!?i pre:':
ot, in aceeal]i zi, a doua Liturghii -, face cunoscut, spre
stiinta si conformare, urma;toarele:
, :<Binarea 0 inovatie necunoscuta in practica
BiJaericii Ecumenice inainte de evul mediu, cand a fost
inaugurata in A,pus. Ea face parte d.in !?irul inovatliloI'
liturgioe din Biserica Romano-Catolica !?i in deosebi este-
una din C'cmsecinte1e speculatii10r asupr.a caract<:orului ex-
piatoriu a1 jertfei euharistice, intemeiata pe socodr:ta gre-
!?ita ca valoarea aeestei Sf. T.aine cu numarul reo.
petarii ei.
La motive de pietate s'a mai adaugat la,comi,a
unora dintre clericii romano-eatolici, ca;re recurgeau la reo.
petarea Liturghiei pentru c,a sa primea'aca plaJa pe
ntru
Liturghie oficiata, fapte care aU dus - nu de pu-
tine ori _ la meca,nizari si abuzuri, ell Liturghii dubIe- I
_ care ating sacrilegiul. Aceste fapte au fost
infierate si condamnat.e de de seama din Apus. '
si ehiar de sinoade locale apusene.
, Deci, daca din punct de VedeI18 tstoric, binarea. apare:
ca 0 practica;, nu numai de pIlestigiu, dar !?l c?m:
promisa, apoi din PUJIlct de
o inovatie straina de duhul, tradlpa !?l practIca Bhsencn
de Rasarit, mo!?tenitoarea pastratoarea ne--
stirbita ,a traditiei Bisericii Ecumenic,e primare.
, . Pe temeiul'Sf. Canoane, a documentelor !?i ma.rturii-
lor vechi, care atesta unanim ca un preot poate sa savar-
seasca numai 0 singura Liturghie intr'o zi, Sf. Sinoo a1
Bisericii Ortodoxe Romane
1. Binarea e straina, '!?i nepotrivita cu duhul OrtO'-
doxiei care jertf.ei euhari'atice dintr'o zi, ...
de ziu'a liturgical\'li de persoana
si de urrieitatea Jertei Domnului de pe Golgota, cand Man-.
t,u,iIt:orul Hristos s'a jertfit nu de multe ori, ci 0 singura.
data.
*) Comunicatul Sf. Sinod al Biserlc!i Ortodoxe Romane.
Hotariri ale Sfilntului S:nod Deciziuni Patriarhale
429
. 2: E d: duhul Ortodoxiei, pentruca repetarea
Jertf.el m cursul zile tradeaza. lipsa de
m eflCacltatea absoluta a un:cei Jertfe MA_
twtolului. .a an
3. Pe deasupra, pl1actica binarii e potrivnica Sf
(69 Ap.,. 47 Sin. VIII Cartag., a.):
ne",ocotmd dm esentiale cerute preotului
care vrea sa hturghlseasea l}l anume obligativitatea aju-
narii.
. aceea, Sf. Sinod desavarsire, practiea
-bmaru Sf. Liturghi si eonsfintesto adevarui t
. . t A . A ' , .' v ea un preo
poa e m zi numai 0 singura Liturghie.
_ care se vor dovedi refraetari acestei
hotarm, vcr fl paslblli de pedeapsa.
--------10--------
NORME PRIVITOARE
LA
PICTURA B.ISE RICEASCA
Deciziunea Nr. 136
. Avand in vedere ca, potrivit art. 10, lit. I si t din
Statutul pen!ru organiza.rea functionarea Bisericii Or-
.Roma.ne, aprobat eu Decretul Prezidiului Marii
NatlOnale Nr. 233/1949, in .interesul mentinerii
11.nu pe intveaga Pa.;
t.l.arhle O.rtodoxa Romana, Biserica Ortodoxa Romana,
prm Sf. Smod, ca cea mal inalta autoritate bisericeasca.
dreptul de a initia, autoriza, supr.aveghea
d,:u punet de vedere dogmatic !?i artistic, atat tiparirea
eartilor de ritual !?i de icoane religioase pentru trebuintele
operele de literatura arta bisericeasca
. ()rtodoxa, mtre care intra !?i pictura biseriCilor .
A vand in vedere ca, prin art. 207 din' Statut
care p:e\o\de ca tode dispozitiurrile de orice fel,' contrarll
acestm Statut, sunt raman abrogate, dispozitiile din
Legea pentru clasificarea pictorilor bisericesti
a zugravilor autorizati, Nr. 2040/938, eu modifica,rlle
43C
. Legiuiri1e Bisericii Ortodoxe RomAne
aduse eu Decretul Nr. 1108/941 din Regulamentul ei.
Nr. 2312/938, sunt ",brogwte, ea unele ()are sunt eontranl
di5pozij:iunilor din art. 10, lit. I 5i t din Statut '
Avand in vedere art. 169 din pentru de--
termlnarea ",tributiunilor Patria,rhului de funeponare a.
organelor centrale deltberative, a.dministr,ative execu-
twe d'n Patriarhia Ortodoxa Romana, votat de Adunarea,
Nalionala Bisericeasca in dela 26 Februarie 1950
care lucraJ'le de pjctura, reparatie tau
noua nu se poate fa<le in biserlclle ortodoxe, de'
plCtor'l care au autorlzatla Plftnarfilei apr'oblffea Chi-
r1li:fIillTul
exa:men--crepus-lIIfata'UTI1l'r:wmirnuni -de :p(rlanga' '$CoaIa
jlictura bisericeasca'- diii- Admirushatia Pa-
triaThaLa, previlzut La art. 193 si 200-203 din acelasi Re-
ament;
Avand in vedere ca pe langa Institutul Biblic si de,
Misiune Ortodoxa din Administratia Patriarhala fUllet'o-,
ne:,za Atelierul de S<lulptura tamplarie biserieeasca, 'care
- potrivit art. 2\)5 din ReguJament - sub
mdruma,rea supravegherea delegatului din ComitetuI
tehnlc pentru ateIierul de pictura b>sericeasdL
P,3 temeiuIcelor de mai sus a art. 30, lit. b, din
Statutul pentru organizare,a funclionarea Bisericii Or-
todoxe Romane,
DECIDEM
A,.t. 1. - Decizia Patria'rhala Nr. 9761 din 10 Iulie
1943, referi,toa,re Ia pictura bisericeasca, data pe baza
Legii Nr. 2040
1
939, modificata prin Legea Nr. 1108
1
941
pentru. clasificarea pictorilor zugravilor au:
tonzall, a Regulamentului ei Nr. 2312/938, se abroga.
Art. 2. - Autorizapile de picltori zugravi b'seri-
("'Iti, 'oaia-'acesfef ei,
suntanuIate se consTdera'provlzt>til'pana 'li'e1Tl:ierar;ea
de noi ,autorizapi, P" baza prevederilor art. 169 din Re-
guIamentul pentru determinarea atributiunilor Patriarhu-
lui $i 'de functiQnare a organelor centrale deliberative, ad-
min' str,ative executive din Patriarhia OrtodDxa Romana.
Art. 3. - Toti pictori sculptori, pr,cum si
zugravii, vor depune pan a la data de 1 Iulie 1950, la Ad.-
Hotariri ale Sfantului Sinod I}i Deciziuni Patriarha.le
431
ministratia Patdarhala din str. Antim Nr. 29,
ceren pentru autorizatii de pictura bisericeasea insotite
de copii dupa vechile autorizatii de pictura, de eert'ifi-
cateIe de pr,egatire profesionala, pentru a putea fi
chemali la ex.amenul previlzut de art. 169, mentionat l:t
punctul 2 din prezenh Deeizie. '
In cereri se va aratat speciaJitatea pe care 0 ,au
(pictura murala, fresea, tempera, etc.), '
Art_ 4. - ExamenuJ se va tine dupa urmarea unor
cursuri speciale, in timpuI carora VOl' executa lucrari de
proM sub controlul profesorilor dela ScoaJa si AtelieruI
de pIctU,ra sculptura bise6ceasca de pe langi InstitutuI
Blblle doe Misiune Ortodoxa, din Administratia Patri-
arhala. '
Art. 5. - Dupa data de 31 Iulie 1950, nicio lvcrare
de pictura bisericeasca nu va mai fi data decat numai
pictorilor zugravilor cu autorizape, obtinut;; in confDr-
mitate cu prezenta Decizi-e.
Art. 6. - Toli PP. SS. Cbiriarhi sunt rugati sa d<ea 0
cat mai mare publicitate acestei Decizii, pentu' ca eei in-
teresati sa poata lua eunotinta.
Art. 7. - P. C. Consilier Administrativ Patriarhal
Artanasie Preda este insarcinat cu aducerea la indeplinire
a prezentei Decizii.
Data azi, 10 Mai 1950, in resed:nta Noastra patri
arhala din "
t JUSTINIAN
Patrlarhul BgerlcU Ortodoxe Romane
----0)----
Deciziunea Nr. 157
Avand in vedere dispozi\i1ll!i1e art. 10, lit, I t dIn
Rtatutul pentru o'rganizarea functionarea Bisericii Or-
todoxe Romane, care da dreptul Sfantului Sinod Sa ini-
tieze, a:,torizeze: supravegh"Ze Sa eontroleze, in scopuI
de a pastra umtatea dogmatJea artisitca pe intreaga
Patriarhie Romana, atat tiparirea dirtilor liturgi02 si a
, ieoane!O'r sfinte m'cesare Cultului, cat 'operele
,
432
Legiuirile B).sericti Ortodoxe Romane .
si de arta brsericeasca ortodoxa, in care intra ;;i pictura
:bL::ericeasca;
Avand in vedere dispozitiunile art. 53, lit. e, k f?i I din
ac:elaf?i Statut, dupa care Adunarea Parohiala ia hotanri
cu privire la zidirea, repararea f?i inzestrarea bisericii f?i
casei parohiale ;;i a altor edificii parohiale f?i se
de buna lor intretinere, iar toate acestB lucrari ale
organelor parohialB sunt supuse aprobarii organelor epar-
'hhle, adiica aprobarii Episeopului, care este organul 'su-
prem al conducerii Eparhiei, potrivit prevederilor canoa-
'nelor f?i dispozitiunilor statutare f?i ca atare, Episcopul
are dreptul sa aprobe l?i lucrarile privitoare la pictura bi-
'serice:asdi;
Avand in vedere adresa noastra Nr. 23/1950 catre Mi-
nisterul Cultelor, prin care s'a aratat ea dreptul de a apro-
'ba construirile repararile de biserici sau a altar edificii
biserieeif?ti apartine Bisericii, prin organele sale reprezen-
tative, potrivit canoallelor !}i prevederilor Statutului, Mi-
'nisterul Cultelor avand numai dreptul de supraveghere
control al patrimoniului religios f?i 3.rtistic care se exer-
-Cita prin primire::t dela Eparhii, lunar, de tablouri pentru
toate luerarile de reparatii, constructii f?i pictura, astfel
'llicat in calitatea sa, sa fie tinut in curent cu boate lucra- '
rile ee privesc patrimoniul artistic l?i religios f?i totodata
sa poatasupraveghia ljli controla in timp util folosint
a
f?i
llastrarea in buna stare ,a acestora;.
Avand in vedere ea prin art. 207 din Statutul pentru
"Organizaroo f?i functionarea Bisericii Ortodoxe Romane,
-care prevede catoate dispozitiunile de ariee fel eontrarii
'acestui Statut sunt ljli raman abrogate, urmeaza deci ca
diSipozitiunile din Legea pentru califica.rea pictorilor bise-
ricef?ti autorizati f?i a zugravilor autoI'lzati Nr. 2040/938,
eu modificarile aduse cu Nr. 1108
1
941, precum
Regulamentul ei Nr. 2312/939, sunt abrogate ca unele cari
sunt contrarii dispozitiunilor art. 10, lit. I t din Statut;
Avand in vedere Deeizia Noastra Nr. 136/1950, pdn
care s'a stabilit, pe temeiul iart. 169 din Regulamentul pen-
tru deterrninarea atribu?unllor Patriarhului de func1;io-
narea 'organelor 'centrale ale Patriarhiei Romane, ea nicio
1uCr.1re de pictura, reparatie sau opera noua nu se p01 te
executa in bisericile ortodoxe decat de pictorii cari au
-autorizatia Patriarhiei l?i primese aprobarea Chiriarhului
Hotariri ale Sfantului Sinod Deciziuni Patriarhale
pentru lucrarea respectiva, autorizatie care se ob-
tme pe baza unui examen depus in fata unei Oomisiuni CE'
functioneaza in eadrul Administratie{ partriarhale;
Avand in vedere ca prin Deciz1e Nr. 136
/
1950
s'a Pat'riarhala Nr. 9761/10 Iulie 1943,
la 'plCtur3. stabilindu-se ea dupa
(lata de 31 IulIe 1950 mClD lucrare dB pictura biserieeasca
Il:u v.a maio fi decat pid-orUor zugravilor cu auto-
rIzatloe obtmuta, m conformitate cu prezenta Decizie;
Avand in vedere art. 171 f?i 172, alin. a f?i b din Re-
determinarea atributiunilor Patriarhu-
lUI f?r de functlOnare a organelor centrale din Patriarhia
dupa care chestiunile de pictura biseri-
ceasca stau In competenta Serviciului Tehnic al Adminis-
tratiei Patriarhale:
In. eelor de mai SU'S f?i a dispozitiunilor art. 30,
al. a f?l b dm Statutul pentru org,anizarea si functionarea
Bisericii Ortcdoxe Romane, "
DEC IDE M:
, Art .. 1 .. --: verifica tehnica f?i putere,a de crea-
arhstica a l?i zugravilor de biserici, pentru
lor !oate chestiunile in lega,-
tura eu plCtura blsenceasca, prevazute in aceasta Decizie
pe data prezentei' Decizii, in cadrul
11el 0 comisiune care sa examineze practic si
pe p'ctorii zugravii de biserici, in vederea
rlzarll ler de picturi bi'Sericef?ti.
Art. 2. - Comisiunea va purta numirea de: ConNsiu-
. nea .va functiona pe Ianga
Admimstrat1el Patriarhale, sub p:re-
. Ep1scopulUl Vicar Patriarhal, delegat eu sectorul
al f?i 5e compune din
urmatorn membI1: dOl elerici eu notorie eultura artistic-
pieto:i, din unul calugar, specializat
In blse:lC.2,asca. (fres-ca, ulei, tempera, mozaic),
Admml'stratlV Patriarhal, del a Sectorul Ateliere,
, !?: un arhlteiCt, membru ,al Comisiunii Monumentelor Isto-
'. nce. Secretarul Comisiunii este f?eful Serviciului Technic al
28
434
Legiuirile Bisericii Ortodoxe
. I .' parte la sedinte:e
Adm1nistratiei e 1a "
siunii, eu vot deliberabv. .' . . 1
'. ' .' .. se nume:;:c prm Declz1e specia a,
Membrll comlSlUllll .
Patriarh. .... dreptul la
A t 3 - Membrii au ..,
r.. . .. Consl'liului de Mmlstn,
. f' t prin Declzla '.
r,at
Ia1Xa
a .. d.i tele Comisiunii' aSmenea
participarea lor 1a e . ,t;, t tiner
a
cand' vor fi delegati
cheltueli de de'Pl.asare. m Comisiunii
1
. . Juim provmcle.
interesu ser"VlClU '. d t 1 si la cheltue1i de
Bucurestl au rep u , .,.
uu locuesc m . :' I sedintele ComiSlUnll .
. lasare pentru partlclparea a, ,. ., a
P . t 4: _ Membrii Comisiunii cari d_la
Ar.. t' vor fi
sedinte consecu lVe, '. .
' 't 5 Sedintele Comisiunii sunt prezldate. de
, Ar.. .;-11 lui. de unul din cei
lar de al '-''''U'"'''''L ...
13. ' dele a cu aproibarea Pa ..
mi. 'din cai dOi
. i-; Com'slUml unma '-
. 1 . . , ioritatea vot1.!rilor nn.ez-enu
Hotarlnle se lau. cu mda ... t ri al 'presedintelm decIde.
. eaz de pantate e vo.u , ,
1flr m . d' t Comisiunii se
Art 6 - Pentru fieca.re fl< ill,a la. . t .te
. .' . .' b I . se vor mscne oa
. tocm' un pioces-ver a m care
m 1 . '1 luate
tiunile discutate hoanfl.e. . .. '. , ,
Procesele-v,erbale fl mscnse mtr un
cial de evident
a
. , . co:re,'E !T':)oTIluenl1f':
A t 7 - Lucrarile de secretanat '. ,
r. . tarul Comlsmml Sl se
1
0
Comisiunii se executa, e ",ecre .
a ': .. , .. prin serviciul de reglstratura C'<>'IJ"'.' .
prIml . .'
tie al Adrriimstrapel Patrlarhale. " 0
' Iuda.toi'irile secretarului, afara de la
dinte, sunt: t' rin Serviciuf
' a) Primeste corespondenta. repar lza a p '. . tiV'
. '. .' '. presedintelui cu referatul respec,
Techmc S1 0 prezill a. , . '.. '. . .
. f" u"a deliberani OomlSlUnll, .. ' ., ..
spre a 1 '" '" f' . edinte a;.
, b) ordinea de zi, a .. ' , "'. r()-
. . . din vreme membrlor CormslUnn, eu ap .
f1 comuruea a. .
barea presedinteluj; . t I .
c sub lil,
ale 1;\1 aVlzele
HoHiriri ale Sfantulu;, Sinod Deciziuni Patriarhale
435
d) Redacteaza, prin Serviciul Technic, eorespondenta
curenta hotafrlrHe Comisiunii, dupa ce au fost aprobate
de Patriarh;
e) refer ate asupra chestiunilor trimise de
sau de Oomisiune.
Arit. 8. - Lucrarile Comisiunii s-e incaclreaza in dis-
pozitiunile de functionalle ale Administratiei Patri.arhale;
referatele avize:e technice se semneaza de membrii care
au fost delegati de Comisiune sa Ie intocmeasca.
Avizele Oomisiunii procese}e-verbale de '.3e
semneaza de toti membrii prez2nti ]a ..
Art. 9. - C()misiunea se convoaca in de lucru
de catre oridecateori va fi nevoie de a eerceta
examin!l cer,erile de autorizape ale pictorilor, ori alte
chestiuni privito:are la pictura bisericea51ca, date in com-
petenta Comisiunii.
Alt. 10. - Atributiunile Comisiunii sunt:
a) Cerceteaza cereriIe, memoriile actele persoane-
lor care e,er calificarea autorizapa de pictor biserice'.3c;
b) Instituie examene cu probe practice de pictura in
fresca, ulei sau tempera, care se vor executa in fat a de!e-
gatului sau delegatHor C:omisiunii;
c) Cerceteaza la fata loculv,i, unde se va afla cu cale,
Iucrarib de pietura de biserici executate de piCtDri zu-
gravi autorizati, in vederea receptionarii, sau eventual
pentru calificarIa pictorului executant;
d) Galifiea pe candidatii concursului r,efera
PatriarhuIui, eu propvnere de aprobare, pentru cei reu-
la probe examene sari pentru re'spingere, eventual-
amanare, pentru cei
e) Verifica proectele, devizeJe, lucrarile pentru con-
eursuri, licitatiiIe adjudecii.rilede picturi de biseiici din
tara Ie propune Ohiriarhiei respective pentru definitiva
raprob?re executare, iar in C1Z cand t,oate ace,ste. lucrari
preIimjlarii . nu ar fi comPlete, sau fa cute Cll nerespecta-
<rea legale, spre compl'etare intraFe [n hgali-
tate. As-emenea, cand nu intrunesc conditiunile techniCe
artistice, vor fi fnapoiate spre a fi respinse;
f) Controleaza, oriclecatenri va fi 112cesar, sau dupa
I
'k,
I
I
I;
/
\
.' ..' .........
!'-'
[:
I
I.
I
\
\
I,
I
Legil1lirile B1s.ericii ortodo
xe
436 '1
ictorilor si zug
rav1
or
ea Chirlarhilo
r
sau a Pd.t'uni a'luerari,or d. e
ce.r.er " bune con lIt . face prolpu,,\,
ta
nti xecutarea In . . autoriza,l !9
1
.. ' d 'ctorI Sl .
ra, angajate e J?' \' constatate;
neri PatriarhuJUl de e. ro une spre
)
Re,ceptioneaza l? .P i1 f"cute de p,cton
"g .' '1 s' zugravlCUr, e
,aprobare, e 1 . . .
gravi autorlzati. oe face de Conus
lUllea
Luerarea de recer>tiona]re "tii sau delega1tul sau, .
. - pr'n de ega . t 'un
P
ictura bisencea',3ca, .. ,. az de nevoie, prln r
.. ne sau ,n c . 'i In
bri in Corol
snl
, J:I", fara CoroiSI
Ul11
.
autorizat calificat cleric delegat de ' .'
ti
<e face CU aS
l
" ,
recep a" .
respectiva; . d ,e,ntelegeri, cerceta::i. t la
h) In cazu
n
en. 'tura bi&ericeasca, vem .
'vinta lucrarilor.de J?'c m,.; hii cornisiunea tnmlte, .
pn, ." prm .. ar , I .
berarile . delegati la fata locu UI. . .
aprobarea t j" bioericesti, absolventi ,"1
Art. 11. - 'roti PLC _or 1 " A -ta' Decorativa dIn '
. '. p' ctura sau "'-' di
Academil, . Secti.a 1 erioare sau echivalente. n din
U a
un
el s.coli sup '" u-at 0," u plctat
oa ' - u I al
teeari fac dorud;a ca total sau
5i'in chip mult=tor, 1 ,,_ obtina califica,rea
iocas sfant, car; dor;sc c:rcir';'itate eu I
rea 'de functi
oore
,. '?- tratia patriarhal
a
depune 1a kdnu
UlS
.. tcNere de inscriere, c
.) 'n terIDenul sta-bili , ltfel de acte de
nle , 1 oj diplome sau a . al sau
insotitli de memo
n
, . editoare, in origln . .'
i a'cte de calificare turii Administratlel PaMi,ar,
de d
hal" din care sa se b u al Bisericii Orto axe
, 'a) Ca este mem r
sti
in
mane; _ t dii de arte pia ce,
b) Ca poseda s u ._
rta decorativa; -
pictura sau a .. lucrarile de pictura
c) Memorll despre .
executate pana acum; estrii pictori
d) 'certificate date de roa, .
lang
a
care 'a lucrat; . 0.0 E arhia in care a
e) Certificate ellberat- ca a dus la
. - . din care sa se . u susp'ici1lTI
J
,:
agemenea '" i,ate fara nelntelegerl sa
lucrarIle _ ' .
Ho,tariri ale Sfantu!ui Sinod becilZiuni Patr:iarhale 437
Art. 12. - Dup9..prezentarea actelor specificate mai
sus, vor fi examinaji de Comisiune in technica
sau technici',e in care eandidatul se simte specializat, dand
urmatoarele probe: .
. a) Un examen teoretic asupra eunQ<tinte,lor technice
iconografiee;
b) 0 proba praetidi penefu fiecare specialitate de
technica, aleasa de eandidat, constand din compozitii pe
teme date de Comisiune.
Oomisiune,a cere eandidatuJui si altfel de dovezi. in
privinta ind!llanar'i s,ale technics-. artistice in pictura
bisericeasdi, ,li, dr2lasemenea, poate face cercetari Ia fata
locului, spre a se ineredinta de reaJiza'rile artistic" a)e can-
didatului. .
Art. 13. ,- Pi<)lrii autoriz.ati vor trebui sa
se conformeze ob'igapunilor traditionale ieonografice, tech-
nice, artistice de erminie '3.1e Bis,er'cii Ortodoxe Romane.
Art. 14, -- Dupa ce PaLriarhul va apmb'l aviz2le Gorni-
c ".lULU!, se va int,ocmi un tablou de pictorii au-
torizati de Patriarhie, care tahlou va fi publicat in Bule-
Ofici'a] aI Patriirhiei, "Biseriea Ortodoxii, Romana,
fi comunioat tuturor Eparhiilor, pentru eVidenta, in
.. C:,zllr11.e de coneursuri ori licitatii pentru lucrar; d'e piC-
bisericeasca. .
Fiecarui pictor bisericese autorizat i se va elibera 0
zape oficiala, pe formular tiparit, cusemnatura Pa-
''l Comisiunii de' Pieiura Bise';
'lJIceasca. Aceate autioTizatii vor fi numerotate, iaT cotoa-
lor se VOT pastra in arhiva Administrapei Patriarhale:
Art. 15 .. - Lieentiatii in Tec/ogie san: litere,
piet(lri fara ahs{)lventa unei AcademU de Art" Plastice,
prin luerari de pictura biserkeasca monumentaJa I'i
dov;adil de Teale insUri technice arUstice
'oj biserieeasea, pot cere califiearea 'ii autorizarea
pictor biseriC'Bsc, conformandu-se artieolului 11 12
prezenta Deeizie, trecup pe tabloul pictori!!Or preva-
la art. 14.
Petitionarli licentia!i in Teologie S:lU litere trebue sa
['a"e>:e2:e'la cerere, in original Sau copii C<>J"tifi"ate, conform
11, actele de stud;; universitare in legaturii: cu Teo'
438
Legiuirlle Bisericii ortodoxe Romane
logia artele adiea studii de Teologie
'",au de arta
Art. 16. __ Absolventii Academiilor de Arte Plastice
Sectia pictura sau arta deeontiva, care pana aeum
exeeutat nicio lucrare de pietura b1sericeasca, precum
viitl'Jrii absolventi ai acestor Aeademii, doritori sa obtina
autorizatia de pictori vor fi sa
eel putin un semestru la Ateliere.l
e
de pictura de
pe langa 1nstitu:tul Biblic, spre .a fi indrumati in speciali-
tatea t'echnica artistica a picturii unde vor
fi repartizati pe langa pietorii Atelierului,care executa
picturi de biserici in cadrul 1nstitutu1ui Biblic.
Aceasta practica se poate face in timpu1 u1timu1ui
an de studii a1 studentJlor Academiilor de Arta Plastica.
Fa.ra certificarea $coalei de pictura de pe langa 1n-
stitutul BibEe, prin care sa se faca dovada ca petitionaru1
a racul, 'studiu1 de practica pB langa Reeasta $coala, nu
se 'va putea pc viibor, dreptu1 de a se putea pre-
zenta la examene1e pentru ea1ificarea de pic-
tor bisBricesc niciunul solicitant.
AlIt. 17. _ Patriarhia, pentrumotive bine larourite
!?i cu avizul Comisiu:nii de pictura Bisericeasca, va putea
anula retrage autorizatia data unui pictor biserice-sc.
Asemenea aviz n pot d.a Chiriarhiile, insa numai
pentru motive de credinta religioasa moralitate, pen- .
1ru lipsa de buna credinta in executarea stipulatiunilor'
prevazute in angajamentele de lucrari.
Art. 18. _ Pentru restaur:are.a pictrurilor mooumente"
lor jstorice, 5e Vlo'r daautorizatu special,e, numai ace:cr .
pictori cari au facut studii in' aceasta specialitate I]i vor
dovedi ca in chip astfel de lucrari.
Atribuirea unor astfel de lucrari se face cu
tut' Comisiunii Monumentclor istorice, potrivit 'Legii pen.
tru com:ervarea acestor monumente.
Art. 19. _ Vechii zugravi bisericesti, cari dore5C sa
obtina autJorizatia Patriarhiei, pentru zugravirea de
rici si cari nu: .au titluri academice in arta 8i nici titluri de
cultura superimira, dar cari vor ca au facut
lucl'3.,ri de pictuI'a bisericeas.ca, pentru a putea obtine au-
torizat
ia
, 's.e 'vOl' inscrie' I]i vor depune, l.a AdministratiJ.
ale Sfantului
Sinod Deciziunl
Patriarhale .
Pat j
h . 439 .
. r ar ala a t 1 . ..
,cizie . c e e prev3.zute la t .
, afara de actu1 de a b . ar. 11 dm prezenta De'
va fi fnlocuit cu a1 de specialitate-
!ill I-au calificat ' .. e cu care , '
fu:ncbonare ' pre cum 1;31 autoriza
t
;'l . a lucrat
, . . l"l e mal vechi de
EI VOl' fi e . . .
... j. .. xammab Sl auto . .
iI, ca 1]1 pletorii autorizatl p !
lza
t
1
dupa aceleasi crite
1 se Vlor elibera autori ':. revazute in aceasta
VOl' tr,ece 1ntr'un tabl zatll de zugravi bisericesti oo:e
cIa1 a1 Patria.rhiei. ou ce se va publiCl3. in
Aceste autorizatii vor f" .
Art. 20. _ Ta'b10ul 1 special. ..'