CARBUNII

Crbunele este o roc sedimentar caustobiolitic, ce provine din incarbonizarea resturilor vegetale. Procesul de transformare se desfsoar lent, n lipsa oxigenului atmosferic, la presiuni si temperaturi ridicate, ce depind de adncimea la care se afl acumulrile vegetale. Crbunii sunt clasificati n: - crbuni superiori (7000 9000 kcal/kg) Antracitul Huila - crbuni inferiori (2600 5000 kcal/kg) Crbunele brun Lignitul Turba Turba este cel mai tnr crbune, din Neogen, formndu-se i astzi. Conine 52 - 62 % carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj foarte multe materii volatile. n momentul extraciei ea conine 75 - 80 % umiditate, ca urmare trebuie uscat, stare n care are o putere calorific de 12 - 20 MJ/kg. Turba uscat i brichetat se folosete drept combustibil casnic. De asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau ca ngrmnt. Crbunele brun este un crbune mai vechi, din Paleogen. Conine 60 - 78 % carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj multe materii volatile. n momentul extraciei conine 30 - 45 % umiditate. Are o putere calorific de 6 - 18 MJ/kg (uzual 7 - 9 MJ/kg). Este mult folosit, n special lignitul, care se gsete n cantiti mari, de exemplu n Romnia n bazinul Olteniei, n scopuri energetice, fiind combustibilul clasic n termocentralele pe baz de crbune. Crbunele brun huilos este un crbune specific Romniei, are aspect de huil, ns putere calorific sub 20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huil. Este folosit n scopuri energetice. Huila este un crbune vechi, datnd din Cretacic i Jurasic. Conine 75 - 92 % carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj suficiente materii volatile pentru aprindere. n momentul extraciei conine 1 5 % umiditate. Are o putere calorific de 20 - 29 MJ/kg. Este cel mai preios crbune. Huilele cu flacr lung (numele vine de la durata degajrii volatilelor, care ard cu flacr vizibil) i de gaz (numele vine tot de la cantitatea volatilelor) nu cocsific, ca urmare se folosesc n scopuri energetice. Huila de cocs i parial cea gras (n amestec cu cea de cocs) cocsific, ca urmare este folosit la producerea cocsului, valorificare mult mai valoroas dect prin ardere. Huilele slab i antracitoas au puine volatile, sunt greu de ars. Antracitul este cel mai vechi crbune, datnd din Jurasic. Conine 92 - 98 % carbon n masa combustibil, dar aproape deloc materii volatile, ceea ce l face foarte dificil de aprins. Aprinderea trebuie fcut cu un combustibil de suport, care s-l aduc la temperatura de 800 C, temperatura de aprindere a carbonului. n momentul extraciei conine 3 - 12 % umiditate. Are o putere calorific de 20 - 25 MJ/kg. Datorit aprinderii dificile este puin folosit n energetic, fiind folosit n industria chimic la producerea electrozilor.

La sfrsitul secolului XIX crbunii au avut un rol important n dezvoltarea industriei (secolul crbunilor). A fost utilizat pe scar larg ca si combustibil pentru Motorul cu aburi (realizat de James Watt). Utilizarea pe scar larg a crbunilor: - Obtinerea cocsului rezultat n urma procesului de carbonizare la temperaturi nalte, prin distiilarea crbunelui n lipsa oxigenului. Cocsul este utilizat drept combustibil n siderurgie (pentru obtinerea unei tone de otel, sunt necesare 600kg cocs); ca materie prim sau produs auxiliar la fabricarea fontei, a carburii de calciu si a altor derivate industriale. - Combustibil pentru obtinerea energiei electrice si industria materialelor de constructii (combustibil n termocentrale si fabrici de ciment din cererea de crbune). - Industria chimic obtinerea vopselurilor, materialelor plastice, fibrelor sintetice, ngrsminte, etc.; industria farmaceutic - Combustibil pentru nclzirea locuintelor - Lichefierea crbunelui combustibil sintetic Evaluri ale resurselor de crbune n 1913 are loc Congresul International de Geologie de la Torino (7100 mld. tone crbuni): America de Nord 68% Asia 17% Europa 10% Africa 3% Australia 2% - Intensificarea lucrrilor de identificare de noi resurse 16 500 mld. tone - Rezervele economice exploatabile aproximativ 826 mld. tone; ar asigura un consum pentru aproape 200 ani. - Consumul mondial actual cca. 4,5 mld. tone - Repartitia geografic a rezervelor carbonifere arat c 90% din acestea sunt concentrate n Emisfera Nordic (ntre paralelele de 35 - 60 lat. N) Contibutia crbunilor n balanta energetic mondial n prezent contributia crbunilor pe plan mondial este de 33% la productia de energie electric, iar estimativ pentru anul 2025 se ajunge la o contributie de 31%. Au existat scderi ale ponderii crbunilor de la 26% n anul 1990, la 24% n 2003 (UE, Europa Central si de Est, fostele State sovietice). Pe de alt parte au existat si cresteri ale ponderii crbunilor n SUA, Australia, Japonia, Noua Zeeland, trile n curs de dezvoltare ale Asiei (China si India). Consumul mondial de carbune (19902030) Analizand consumul mondial de carbune din 1990 pana in 2030 observam o valoare constanta pentru SUA si pentru celelalte tari ale lumii, exceptie facand China si India (in

special cea dintai), care isi maresc valorile, determinand o crestere a utilizarii carbunelui de-a lungul anilor .

CRBUNII N ASIA R. P. Chinez Are loc o crestere deosebit a industriei carbonifere dup 1950 ceea ce determin n prezent o producere de 39,8% din totalul mondial, crnunii fiind principala surs energetic a trii. Zcmintele sunt de calitate superioar, grosimea stratelor este mic, iar adncimea de exploatare redus permite de multe ori exploatarea n carier. n Regiunea de Nord-Est exist cele mai mari zcminte: FUSHUN (exploatri n carier, huil), provinciile BENXI si SHANXI. n Regiunea de Nord apar zcminte n bazinele TAIYUAN si DATONG, iar n Regiunea Central si de Sud apar crbuni inferiori n provinciile YUNNAN si HUNAN. India Este a doua productoare asiatic si a treia pe plan mondial, cu o productie aproape n exclusivitate format din huil. A cunoscut o crestere rapid datorit cererii siderurgice nationale si a exportului spre Japonia. Exploatri de crbuni superiori au loc la vest de Calcutta n statele Bengalul de Vest, Madhya Prades si Bihar. n Partea Central Estic se gsesc zcminte de crbune pe Valea Godavari, n Regiunea Estic n apropiere de Madras (crbuni inferiori: 90% din rezervele de crbuni inferiori), n Statul Tamil Nadu. Kazahstan Are rezerve ce ar asigura productia pentru 100 de ani, desi aceasta a cunoscut o scdere de 50% n ultimii ani. Zcminte se gsesc n Karaganda, la nord de lacul Balhas (principalul bazin carbonifer, huil cocsificabil si crbune brun); n Ekibastuz. CRBUNII N AMERICA S.U.A. A detinut mult timp suprematia mondial n industria carbonifer. n prezent este pe locul 2 cu o pondere de aproximativ 22%. Exploatri au loc n Regiunea Muntilor Stncosi (75%, dar cu o participare la productie de doar 55%) n Dakota de Nord, Colorado si Wyoming. n Regiunea Muntii Appalachy, n statele Pennsylvania, Virgina de Vest si Alabama. n Bazinul Fluviului Mississippi Bazinul Central Estic n statele Illinois, Indiana, Kentucky si Ohio. n Bazinul Fluviului Mississippi Bazinul Central Vestic n statele Iowa, Missouri si Nebraska. n Bazinul Fluviului Mississippi Bazinul Sudic in Texas si Louisiana. Canada Are o productie echilibrata de carbuni, cu un usor avantj asupra carbnilor superiori. Cele 25 de mine de aici asigura 95% din productia totala. Din acestea, 13 produc exclusiv pentru export. Exploatari exista in Partea Estica in Noua Scotie, New Brunswick, Provincia Alberta si Provinia Saskatchewan.

CARBUNII IN EUROPA Federatia Rusa Are parte de mari bazine carbonifere in Partea Europeana. Detine primul loc in lume la rezervele si productia de turba, exploatate din E si V Siberiei. Productia carbonifera a cunoscut o scadere substantiala dupa 1990, datorita scaderii cererii interne si a reducerii exporturilor (doar 5% din productia mondiala). Bazinul Peciora dispune de rezerve mari de carbuni superiori; este considerat cel mai extins bazin carbonifer al Europei; este cunoscut si sub denumirea de Donbasul Polar, alimentand Regiunea Sankt Petersburg si Regiunea Industriala a Moscovei. Bazinul Moscovei poseda rezerve de carbuni energetici si este principala sursa de combustibili pentru industria energiei electrice din regiune. Regiunea Muntilor Ural prezinta cateva bazine carbonifere cu importanta deosebita pentru industria locala (Bazinul Ekaterinburg, Bazinul Kizel, Bazinul Celeabinsk). Bazinul Kuznetk, situat pe raul Tomi, afluent al fluviului Obi, detine cca. 200 straturi carbonifere; este cel mai important bazin pentru productia tarii (35%); se extrage carbune cocsificabil pentru siderurgia Siberiei de Vest. In Partea Asiatica carbunii se extrag din Bazinul Kansk-Acins (exploatari in suprafata), Bazinul Ceremhovo-Irkutsk (la nord de L. Baikal, cu exploatari de huila), Bazinul Tunguska in partea centrala a Serbiei, Bazinul Lena (vlorificaremai slaba). In Partea de Nord a Siberiei in Bazinul Taimir si Bazinul Kolima. In Extremul Orient se gasesc zacaminte de carbune in Bazinul Bureea, Bazinul Sucean si Bazinul Sahalin. Polonia Aici exista rezerve mari de huila in S tarii (Silezia Superioara) cu peste 90% din rezervele tarii. Celelalte rezerve de huila se afla in Silezia Inferioara, in Baznul Walbrzych si Podisul Lublin). Prezenta cailor navigabile Odra si Wisla reprezinta un avantaj deosebit pentru transportul carbunilor spre porturile de la Marea Baltica. Carbunii inferiori se exploateaza in Bazinul Turow si Bazinul Konin-Turek si exploatari de turba in NE tarii, in Colinele Mazuriei. Productia de huila a Poloniei provine din subteran si are in vedere reducerea productiei. Germania Se remarca printr-o mare productie de carbuni energetici (locul 2 in Europa, dupa Federatia Rusa), 3% din productia mondiala. Germania de E(Regiunea Saxono-Turingiana) ofera peste 50% din productia nationala; Bazinul Lauchhamer; Germania de V (Bazinul Aachen, Bazinul Ville Koln). Bazinul Ruhr este principala regiune de extractie a carbunilor superiori; rezervele sunt estimate la peste 20 mld. tone, centrate in 124 de strate care contin cei aproape 10 mld. tone de carbuni inferiori. Prezenta carbunilor a constituit unul din factorii potentiali ai dezvoltarii industriale, alaturi de prezenta Rinului. Bazinul Saar, din apropierea granitei cu Franta are importanta secundara. Germania a cunoscut o reducere substantiala a productiei de carbune (dupa 1990 productia de carbuni superioro s-a redus cu 50%, iar cvea de carbuni inferiori cu 24%). Ucraina Bazinul carbonifer este Donetk, situat pe cursul inferior al Donetului. 60% din resursele carbonifere sunt carbuni energetici; contine cca. 300 de straturi de carbune, dar se exploateaza cca. 100. Este considerat bazinul cu cea mai ridicata pondere a carbunilor cocsificabili din Europa. Pozitia geografica favorabila, determinata de prezenta minereurilor de fier de la KrivoiRog si caile de transport naval (Canalul Volga-Don-legatura intre Marea Neagra si Marea Baltica), a dus la dezvoltarea industriei (in special Siderurgia).

Marea Britanie A dominat industria carbonifera mai mult de 100 de ani. Carbunii au avut o contributie hotaratoare in dezvoltarea industriei Marii Britanii. Exploatarea carbunelui din perioade timpurii si in cantitati insemnate au fost favorizate de existenta zacamintelor de buna calitate. Exploatari au loc in Bazinul Wales, Bazinul Yorkshire si Bazinul Northumberland. Cehia Productie dominata de carbuni superiori. Principala regiune carbonifera (carbuni superiori) este Ostrava Karvina (Silezia Ceha) se obtine peste 80% din productie. Alte bazine carbonifere: Bazinul Rosice (la V de Brno), Bazinul Plzen ( la V de Praga), Bazinul Kladno (la V de Praga). Carbuni inferiori se gasesc in Boemia Nordica, Bazinul Most si Bazinul Sokolov. Romania Rezerve evaluate la 4,22 milioane tone, aproape 80% carbuni inferiori, lignitul ocupand o pondere de peste 70%. Exploatari in Bazinul Olteniei (zone de exploatare: Motru, Jilt, Rovinari, Valcea, Mehedinti), Bazinul Arges (zona de exploatare Ainoasa-Godeni), Bazinul Barcau-Crasna, Bazinul Petrosani (exploatari de huila), Muntii Banatului (exploatari de la 1790). CARBUNII DIN AFRICA Africa de Sud Se remarca prin existenta unor rezerve formate aproape in totalitate din carbuni superiori. Dupa 1990, productia a crescut constant cu 5 milioane tone pe an. Exploatari se fac in Provincia Transvaal, Provincia Orange, Provincia Natal. CARBUNI IN OCEANIA Australia Este o mare detinatoare de rezerve de carbune; este a III-a producatoare mondiala, avad o crestere usoara a productiei in ultimii ani, mai ales pentru carbunii superiori. Exploatari au loc in Regiunea Alpilor Australieni, in Bazinul Sydney, Bazinul Ipswich, Bazinul Newcastle, Bazinul Blair Athol; NE Australiei in Charles; in SV Australiei in Collie si in Insula Tasmania. Efecte asupra mediului Exista numeroase efecte ce afecteaza mediul in urma exploatarii carbunelui: sute de milioane de tone de deseuri, contaminarea terenurilor si a apelor, poluarea apelor etc. Din aceasta cauza se gasesc alternative pentru producerea energiei electrice, utilizarea carbunelui avand impact tot mai mic in unele tari.

BIBLIOGRAFIE:
Pintilie Radu Daniel , note de curs
www_RegieLive_ro_CARBUNII_.zip - ZIP archive, unpacked size 1.101.539 bytes