MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR CLASIFICAREA TOPOGRAFICA muschii centurii scapulare: leaga membrul superior liber de coloana vertebrala s i de peretele

toracic; muschii umarului: m. deltoid, m. infraspinos, m. supraspinos, m. rotund mare, m. rotund mic, m. subscapular; muschii bratului se mpart n 2 loji: muschii lojei anterioare si muschii lojei pos terioare; muschii antebratului se mpart n 3 loji: muschii lojei anterioare, muschii lojei po sterioare, muschii lojei laterale; muschii minii se mpart n: muschii lojei tenare, muschii lojei hipotenare, muschii i nterososi si muschii lombricali. MUSCHII BRATULUI Fascia brahiala Este o fascie de nvelis a bratului, perimusculara, de natura fibroconjunctiva. Co ntinua fasciile deltoidiana, pectorala, axilara si se continua cu fascia antebra tului. Din fascia brahiala se formeaza: fasciile de nvelis ale muschilor bratului; septurile intermusculare.

Septurile intermusculare sunt n numar de doua (septul intermuscular medial si sep tul intermuscular lateral). Ele pornesc de pe fata interna a fasciei brahiale si se prind, de sus n jos, pe: creasta tuberculului mic, respectiv mare, ai humerusului; marginile corespunzatoare ale diafizei humerale; epicondilul medial, respectiv lateral, ai humerusului.

Diferite formatiuni vasculare si nervoase perforeaza aceste doua septuri.(vezi f asc.Vasele si nervii membrului superior) Septurile intermusculare mpart bratul n doua regiuni anterioara si posterioara fel ca muschii b 838j91i ratului apartin uneia dintre aceste loji. Muschii lojei anterioare Muschii lojei posterioare Planul I (plan superficial): muschiul biceps brahial Planul II (plan profund): muschiul coracobrahial (situat proximal) ast

muschiul brahial (situat distal)

muschiul triceps brahial muschiul anconeu

Muschiul biceps brahial Situat n planul superficial al lojii anterioare a bratului. Prezinta doua capete de origine: - capul lung cu origine pe tuberculul supraglenoidian al scapulei. Tendonul capu lui lung trece initial prin articulatia scapulo-humerala (este intraarticular da r extrasinovial, fiind nvelit de o teaca sinoviala), apoi coboara n santul intertu bercular al humerusului; - capul scurt origine pe procesul coracoid al scapulei, printr-un tendon latit, comun cu cel de origine al muschiului coracobrahial (m.coracobiceps). Cele doua capete de origine se continua cu cte un corp muscular care se unesc apr oximativ la jumatatea bratului si formeaza portiunea musculara comuna, fusiforma si voluminoasa. Corpul muscular se continua distal cu un tendon care are insertia pe tuberozitat ea radiala. Raporturi principale M. biceps brahial are raporturi profund si superior cu m.coracobrahial iar profu nd si inferior cu m. brahial. Intre muschii celor doua planuri se gaseste nervul musculocutan. Are raporturi mediale cu manunchiul vasculonervos al bratului, format din nervul median, artera brahiala, venele brahiale. Tendonul sau de insertie mparte, mpreuna cu muschii epicondilieni mediali si later ali, fosa cubitala n doua santuri bicipitale: medial si lateral. De la nivelul tendonului de insertie se desprinde aponevroza bicipit ala (lacertus fibrosus), o expansiune fibroasa care trece infero-medial peste santul bicipital medial si se pierde n fascia antebrahiala. Inervatie si actiuni Muschiul triceps brahial Ocupa aproape toata loja posterioara a bratului. Are trei capete de origine: - capul lung - capul lateral santul nervului radial; pe tuberculul infraglenoidian al scapulei; pe fata posterioara a diafizei humerale, superior de vezi tabelul recapitulativ

- capul medial santul nervului radial.

pe fata posterioara a diafizei humerale, inferior de

Corpul muscular se continua cu un tendon care are insertia pe proces ul olecranian al ulnei. Raporturi principale Intre capetele medial si lateral ale muschiului, pe fata posterioara a diafizei humerale, se afla santul nervului radial, pe unde trec n. radial si vasele brahi ale profunde, acoperite de capul lung al muschiului. Capul lung al muschiului triceps brahial participa la delimitarea comunicarilor posterioare ale axilei: spatiul humero-birondo-tricipital; spatiul birondo-trici pital; spatiul humero-rondo-tricipital. (vezi fasc. Regiuni topografice) Inervatie si actiuni vezi tabelul recapitulativ

Tabel recapitulativ MUSCHIUL ORIGINE INSERTIE INERVATIE ACTIUNI m. biceps brahial -capul scurt: - procesul coracoid al scapulei -capul lung: - tuberculul supraglenoidian al scapulei - tuberozitatea radiala n. musculocutan -flexia antebratului -supinatia antebrat -flexia bratului -rotatia mediala a bratului -abductia bratului (capul lung) m. brahial

-1/3 inferioara a fetelor antero-laterala si antero-mediala a humerusului - tuberozitatea ulnara n. musculocutan -flexia antebratului m. coracobrahial -pe procesul coracoid -1/3 mijlocie a fetelor antero-mediala si antero-laterala ale humerusului n. musculocutan -flexor si adductor al bratului m.triceps brahial -cap lung: - tuberculul infraglenoi-dian al scapulei -cap lateral: - fata posterioara a humerusului, supero-lateral de santul n. radial -cap medial: - fata posterioara a humerusului, infero-medial de santul n. radial - olecranul ulnei n. radial -extensor al ante-bratului -extensor al bratului -adductor al bratu-lui m. anconeu (considerat uneori muschi al antebra-tului) - fata posterioara a epicondilului lateral al humerusului - olecranul ulnei n.radial - extensia antebratului

MUSCHII ANTEBRATULUI Fascia antebrahiala

Este fascia fibroconjunctiva de nvelis a antebratului. Continua fascia brahiala s i se continua cu cea a minii. Furnizeaza fasciile de nvelis pentru muschii antebra hiali. Proximal, la nivelul cotului, se prinde pe epicondilii humerusului si pe procesu l olecranian al ulnei. Distal, n regiunea carpului, din ea se diferentiaza doua benzi transversale, late , care nconjoara ventral si dorsal gtul minii si formeaza: retinaculul flexorilor (minii) retinaculul extensorilor (minii)

Retinaculul flexorilor este o ngrosare fibroasa anterioara a fasciei antebratului care, mpreuna cu santul carpian (concavitatea anterioara formata de oasele carpu lui), formeaza canalul carpian. Prin canalul carpian trec: tendoanele (n numar de 4) ale m.flexor superficial al degetelor tendoanele (n numar de 4) ale m. flexor profund al degetelor tendonul m. flexor lung al policelui n. median

Superficial de retinaculul flexorilor trece tendonul muschiului palmar lung (atu nci cnd exista) si se continua cu aponevroza palmara. Retinaculul extensorilor este ngrosarea posterioara a fasciei antebratului, care m preuna cu santurile de pe fata posterioara a epifizei distale radiale, formeaza tunele osteofibroase prin care trec tendoanele muschilor extensori din loja post erioara a antebratului. NB Cele doua retinacule reprezinta un mijloc de contentie a tendoanelor care tr ec de la antebrat la mna (anterior tendoanele flexorilor/posterior tendoanele ext ensorilor) si cresc eficienta actiunii lor asupra palmei si a degetelor. Din fascia antebrahiala se desprind, de pe fata profunda, doua septuri intermusc ulare care, mpreuna cu membrana interosoasa (membrana fibroconjunctiva care unes te cele doua oase ale antebratului) delimiteaza cele trei loji musculare ale ant ebratului.

LOJA ANTERIOARA planul muscular enumerare muschi inervatie planul I muscular

cuprinde 8 muschi dispusi n 4 planuri

(din lateral spre medial) -m. rotund pronator -m. flexor radial al carpului -m. palmar lung (inconstant) -m. flexor ulnar al carpului -n. median -planul II muscular -m. flexor superficial al degetelor -n. median -planul III muscular -m. flexor profund al degetelor -m. flexor lung al policelui -n. median inerveaza partea laterala -n. ulnar inerveaza partea mediala -n. median (prin n. interosos anterior) -planul IV muscular -m. patrat pronator -n. median (prin n. interosos anterior) NB Muschii din planul I si II au n componenta lor fibre musculare cu originea pe epicondilul medial al humerususului. Din aceasta cauza sunt numiti muschi epicon dilieni mediali. Alte fibre care intra n componenta lor pornesc de pe fascia ante brahiala, septurile intermusculare sau de pe un os al antebratului.

LOJA LATERALA enumerare muschi inervatie -m. brahioradial -n. radial -m. lung extensor radial al carpului -n. radial

-m. scurt extensor radial al carpului -n. radial (prin n. interosos posterior) -m. supinator -n. radial (prin n. interosos posterior) NB Primii trei muschi din aceasta loja (mpreuna cu alti muschi din loja posterio ara), au fibre cu originea pe epicondilul lateral humeral, fiind denumiti muschi epicondilieni laterali. Ca si n cazul celor mediali, au si fibre cu originea pe septul intermuscular lateral al antebratului sau pe un os al antebratului.

LOJA POSTERIOARA planul muscular enumerare muschi inervatie

cuprinde 8 muschi dispusi n 2 planuri

-planul superficial (din lateral spre medial) -m. extensor al degetelor -m. extensor al degetului mic -m. extensor ulnar al carpului -m. anconeu - n. radial (prin n. interosos posterior) -planul profund (din lateral spre medial) -m. lung abductor al policelui -m. scurt extensor al policelui -m. lung extensor al policelui -m. extensor al indexului - n. radial (prin n. interosos posterior)

M U s C H I I

M I N I I

Fasciile si aponevrozele minii Fascia perimusculara fibroconjunctiva antebrahiala se continua la nivelul minii u nde se comporta astfel: pe fata dorsala a minii formeaza fascia dorsala a minii, subtire si greu de evidentiat;

pe fata palmara cuprinde trei zone: doua sunt conjunctive (fascia tena ra si fascia hipotenara) si ntre ele o zona aponevrotica (aponevroza palmara) Fascia tenara (fascia palmara laterala) structura conjunctiva, subtire, acopera muschii eminentei tenare. Se continua lateral cu fascia dorsala si medial cu apo nevroza palmara; Fascia hipotenara (fascia palmara mediala) acopera muschii eminentei tenare (ai degetului mic). Se continua lateral cu aponevroza palmara si medial cu fascia do rsala a minii. Aponevroza palmara o lama fibroasa, groasa, de forma triunghiulara, cu vrful prox imal, care pare o continuare latita a tendonului m. palmar lung n partea mijlocie a fetei palmare a minii. Lateral si medial aceasta aponevroza formeaza cate un s ept conjunctiv - septul palmar lateral si septul palmar medial. Cele doua septuri m parte regiunea palmara subfasciala n trei loji: loja tenara (lateral) loja palmara mijlocie loja hipotenara (medial)

MUSCHII MINII L o j a t e n a r a

Loja palmara mijlocie L o j a h i p o t e n a r a

m. abductor scurt police m. opozant al policelui m. flexor scurt al policelui m. adductor al policelui mm. lombricali (4) mm. interososi dorsali mm. interososi palmari

m. palmar scurt (subcutanat) m. abductor al degetului mic m. flexor scurt al degetului mic m. opozant al degetului mic Inervatia nervii median si ulnar Inervatia nervii median si ulnar Inervatia nervul ulnar