Compoziia plastic

Principii compoziionale

Compoziia plastic este organizarea spaiului plastic cu ajutorul elementelor de limbaj plastic pe baza unor scheme (principii) compoziionale.

PAGINAIA este primul pas ce trebuie facut ntr-o compozitie plastica indiferent de subiect. A pune n pagina nseamna a organiza echilibrat i armonios elementele ce urmeaza a fi desenate i pictate. Prima micare este sa aezam foaia sau pnza pe orizontal sau vertical, n functie de caracterul obiectelor ce compun natura statica. Apoi e necesar s stabilim la ochi dimensiunea obiectelor relativ formatului i s marcm cu semne arbitrare extremele de susjos,stnga-dreapta. Urmeaz trasarea axelor orizontale si verticale ale pnzei(hrtiei). Aceasta ne va ajuta s dispunem obiectele pe suport echilibrat, astfel nct compozitia sa nu cada n stnga sau n dreapta.

Echilibrul - este acel raport dintre partile unei compozitii prin care contrariile se echivaleaza, iar contrastele se neutralizeaza prin complementaritate ; echilibrul se realizeaza intre parti juxtapuse : dreapta-stanga; sus-jos; gol-plin; apropiere-departare; abstract-concret; general-particular; intre valori, intre culori , volume-forme; Echilibru orizontal

Echilibru vertical

Echilibru radial

Simetria - este structura compozitionala formata din doua parti , care suprapuse , imaginar sau real , ele corespund ; este o repetitie inversata in functie de o dreapta numita axa de simetrie , o forma perfecta de echilibrare a partilor ;

Asimetria - este structura opusa simetriei ; pentru a obtine echilibru in acest caz se cere un discernamant compozitional deosebit; ea se obtine prin folosirea unor cresteri si descresteri ale cantitatilor sau calitatilor ;

Disimetria - este o simetrie in care sunt inversate culorile sau valorile

Proporionarea nseamn potrivirea dimensiunilor obiectelor n raport cu suprafaa suportului pe care le desenam, dar si la mrimile proprii ale obiectelor.

Proporii incorecte

Proporii corecte

Divizarea egal creaz monotonie

Divizarea prea inegal creaz o lips de armonie

O proportie deosebita este sectiunea de aur , care este raportul constant dintre elementele unui sir de cel putin trei elemente , n care unul se raporteza la cel precedent , intocmai cum se raporteaza cel urmator la elementul reper ; raportul se poate aplica la lungimi, suprafete, volume, culori, valori, goluri .

Armonia - consta in proporia buna creata intre elementele componente ;

ARMONIE

Lips de armonie

Proporionare corecta a obiectelor nu este dificila, daca nvatam sa masuram. Masurarea se face cu coada pensulei cu care pictam sau un creion. Aceasta va fi tinuta n pozitie verticala , cu bratul perfect ntins la nivelul ochilor, si avnd, pentru mai mare precizie, un ochi nchis. Masurarea consta n corelarea dimensiunilor extreme(de gabarit) ale unui obiect sau a unui grup de obiecte.Se potrivete cea mai mic,ctre cea mai mare, de exemplu, de cte ori intra latimea mai mic n naltimea mai mare.

http://www.materiale-pictura.com

Constructia presupune: Trasarea axei principale (de simetrie) a obiectului. Proporionarea nlimii si latimii maxime ncadrarea ntr-o forma geometrizata,general. Msurarea latimilor minime si medii. Desenarea elipselor (unde este cazul) Accentuarea

Structura
reprezinta schema compozitionala de ansamblu dupa care sunt dispuse elementele

Schemele compozitionale sunt de mai multe feluri :

a) in triunghi > triunghiul cu varful in sus exprima masivitate , > triunghiul cu varful in jos exprima lipsa de stabilitate sau echilibru instabil ; b) in spirala > spirala exprima dinamismul maxim, si este specifica unor subiecte dinamice ; c) In cerc >cercul este perfectiunea , centrarea atentiei fiind dirijata spre interiorul imaginii si se potriveste unor compozitii cu subiecte din domeniul mesajelor simbolice ; d) trapezoidala - trapezul inspira ceva solid , consistent ; e) pe diagonala - diagonala exprima spatialitate si dinamism si se potriveste unor subiecte care exprima miscarea ; f) pe registre orizontale / verticale - orizontala exprima stabilitate, echilibru si se potriveste pentru subiecte statice; / verticala semnifica inaltarea, ascensiunea ;

Ex. Schema compoziional pe diagonal

http://acrilic.materiale-pictura.com/compozitie/exemplu-de-schema-compozitionala

Unitatea - reprezinta calitatea compozitiei de a se constitui intrun intreg coerent ; o compozitie este unitara daca nu se poate adauga sau scoate nimic din intreg , fara a afecta compozitia

Expresivitatea - este acea proprietate care o face capabila sa atraga interesul, sa comunice emotii puternice, sa patrunda in sufletul privitorului ;

Ritmul - este repetitia elementelor intr-o anumita modalitate ; orice obiect concret insufletit sau neinsufletit are forma, proportie si o anumita ordine, iar daca este bine proportionat are si o armonie, adica aspect placut ; pentru ca un obiect sa fie bine proportionat trebuie asigurate raporturi armonioase intre partile obiectului unele fat de altele, precum si intre acele parti si intreg;

Centrul de interes
- reprezinta locul sau zona din compozitie spre care se indreapta pentru prima data privirea; de regula el se situeaza in jurul centrului geometric al compozitiei sau chiar in acest centru ; poate fi centru de interes orice semn plastic, un fragment dintr-un intreg, o portiune a fondului; in cadrul unei compozitii pot exista unul sau mai multe centre de interes; centrul de interes poate fi pus in evidenta prin diverse modalitati : - orientarea elementelor catre el ; - zona cea mai aglomerata cu detalii ; - contrastul cel mai puternic; - miscarea cea mai accentuata; - pata cea mai valorata sau cea mai grizata; - culoarea cea mai pura ;

Contrastul reprezinta opozitia dintre diversele elemente de limbaj plastic

Vorbim de contraste atunci cnd putem constata diferene sensibile comparnd ceva(culori, forme,tonuri,etc.

Cele 7 contraste
n sine; cald-rece ; de cantitate( mare-mic); clarobscur (nchis-deschis) ; complementar ; de calitate; simultan;

Contrastul culorii n sine

Este cel mai simplu.Pentru a-l reprezenta folosim culori pure,luminoase cu intensitate puternic. Sunt suficiente 3 culori net difereniate. Fora de expresie se diminueaz pe msura ndeprtrii de culorile de baz. exemplu:culorile secundare oranj,verde,violet Atunci cnd separm cu linii albe sau negre culorile,evideniem caracterul lor particular.

Contrastul clar-obscur

albul si negrul sunt cele mai puternice mijloace de expresie pentru clar-obscur. ntre cele doua extreme se desfasoara domeniul tonurilor de gri si a tonurilor colorate. Griul din mijloc este o culoare silentioasa, prin neutralitatea sa. El se animeaza doar n apropierea altor culori. El poate servi de legatura ntre opozitii violente de culoare. Adaugnd negru sau alb, culoarea si pierde din intensitate. Privind cercul cromatic, vom vedea ca galbenul este culoarea cea mai deschis, iar violetul cea mai intunecat. Aceasta nseamn c ntre aceste culori exist contrastul clar-obscur la cea mai puternic intensitate.

Contrastul cald-rece

Este cel mai stralucitor contrast. rosu-oranj ( cea mai cald culoare), si bleu turcoaz ( cea mai rece). Juxtapunerea acestor doua culori ne da contrastul caldrece cel mai puternic. efectul de cald sau rece variaz dac culorile contrasteaz cu tonuri mai calde sau mai reci. (Un ton rece va parea mai rece pe un ton cald decat pe un ton rece, cu atat mai rece cu cat fondul va fi mai cald) Culorile calde par sa avanseze, culorile reci par a se retrage!

Contrastul complementar

Complementarele sunt intotdeauna opuse pe cercul culorilor, deci una poate fi calda si cealalta rece, rezultand astfel un contrast placut. Una dintre culori trebuie sa o domine pe cealalta pentru a avea un rezultant interesant.

Contrastul simultan

Contrast legat de contrastul complementarelor. Pentru o anumita culoare ochiul nostru cere in mod simultan culoarea complementara si o produce el insusi daca nu ii este data. Deoarece culoarea creata in mod simultan nu exista in mod real, ci e creata doar de ochi, ea duce la o senzatie de iritare si vibratie. Aceasta se poate intampla intre un gri si o culoare principala, intre doua culori pure si de asemenea intre griuri. Contrastul simultan se produce si intre doua culori pure care nu sunt total complementare, fiecare dintre aceste doua culori, incearca sa o respinga pe cealalta catre complementara sa. Pentru a minimiza efectul contrastului simultan, puteti adauga o mica cantitate dintr-o culoare, n culoarea adiacenta, anulnd astfel efectul.

Contrastul de calitate

Prin contrastul de calitate se ntelege gradul de puritate sau de saturare al culorilor. Este opoziia ntre o culoare saturat i luminoas i o culoare tern(splcit) fr stralucire. Culorile pot fi rupte cu ajutorul:
-albului( Galbenul devine rece. Violetul d impresia de

veselie. Albastrul nu se schimba.) -negrului (Galbenul da un verde bolnavicios. Violetul se pierde in gol. Carminul d violetul. Albastrul si pierde din luminozitate. Verdele admite mai multe modulaii dect alte culori.) -griului. Culorile amestecate cu gri devin mai mult sau mai putin neutre. O culoare pura poate fi rupta cu ajutorul complementarei sale.

Contrastul de cantitate

Contrastul de cantitate se refera la raporturile de "marime" intre doua sau mai multe culori. E vorba deci de contrastul "mult-putin" sau "mare-mic". Masele colorate nu se echilibreaza in proportii echivalente! Galben/oranj/rosu/violet/albastru/verde.core spund valorilor 9 / 8 / 6 / 3 / 4 / 6 . Atunci cand o culoare e dominanta putem obtine un efect expresiv. n raporturi armonioase valorile complementarelor sunt: -Galben: violet= 9:3 -Oranj: albastru= 8:4 Rosu: verde= 6:6

Descoperii tipurile de scheme compoziionale in urmtoarele imagini: