Anda di halaman 1dari 113

Sistemul muscular

Muchiul sau denumirea global a muchilor musculatura, formeaz, mpreun cu scheletul, sistemul locomotor. Muchiul reprezint un esut contractil de culoare roz-roiatic format din celule musculare ce alctuiesc corpul muchiului la captul cruia se afl tendoane. Muchiul are rol n generarea forei animale i a ntreinerii locomoiei.

Muchii corpului uman se clasifica n 3 clase:


- muchii scheletici (somatici) sunt muchii striai care se fixeaz pe schelet prin tendoane. Ei sunt n numr de peste 500, reprezint 50% din greutatea corpului omenesc i rspund la comenzile directe ale sistemului nervos central. Muchii scheletici constituie componentele active ale sistemului locomotor, fiind responsabili de orice micare voluntar i contient, de la zmbet pn la alergat. Unitatea structural a muchilor scheletici este fibra musculara striata, care are o lungime de 5 pn la 12 cm. Fibra musculara striata este alctuit din numeroase miofibrile (elementul contractil al fibrei musculare). La un muchi scheletic se disting o parte crnoas numit corp muscular i dou extremiti numite tendoane: una prin care se fixeaz de osul imobil n timpul contraciei numit origine i alta prin care se prinde de osul mobil numit inserie. - muchii netezi (involuntari, viscerali) sunt muchii care coordoneaz micarea involuntar a organelor interne (ex. Micarea vezicii urinare) - muchiul cardiac (miocardul) reprezint cea mai mare parte din masa inimii, micarea lui automat determinnd inima s bat.

Clasificare
Muchii pot fi clasificai dup mai multe criterii.

Dup structur
Muchi striai, muchii scheletici Muchi netezi, care intr n alctuirea organelor interne

Dup tendoane
Cu un capat de prindere Cu dou capete de prindere (Biceps) Cu trei capete de prindere (Triceps) Cu patru capete de prindere (Cvadriceps)

Dup oasele lng care se situeaz


Lungi Lai Scuri

Dup form
Fusiformi Orbiculari Ptrai Triunghiulari Dinai Romboizi

Proprieti
Proprietile muchilor sunt: Contractibilitatea Elasticitatea Extensibilitatea Excitabilitatea

Compoziie
Compoziia chimic a muchilor este de: 7580% ap, 2025% substan uscat. Substana uscat este de natur organic i anorganic. Materia organic este format din proteine, contractile (actin, miozin) i necontractile; lipide (fosfolichide), glucide (glicogen), mioglobin i miogen. Materia anorganic, este alctuit din diferite sruri de potasiu, magneziu(Mg) i calciu (Ca).

Rol
Muchii au un rol n micare, dau form corpului, dau stabilitate articulaiilor, produc cldur, menin poziia corpului printr-o permanent stare de contracie uoar numita tonus muscular.

Modul de fixare al muchilor


Un muchi este liber prin corpul su, dar se fixeaz prin extremiti cu ajutorul a cte un tendon: inserie. n cea mai mare parte, inseria se face pe oase determinnd creste, proeminene sau depresiuni pe suprafaa lor. Dar ei se pot fixa i pe alte formaiuni: pe piele (muchi pieloi), pe membrane fibroase (membrane interosoase la antebra i la gamb), pe poriuni ngroate aponevrotic ale fasciilor de nveli regionale, pe septe intermusculare, chiar i pe tendoane (lombricalii). Inseria se face ntotdeauna prin intermediul unui tendon. Aceast poriune tendinoas, n unele cazuri, poate fi att de redus, nct macroscopic nu se recunoate; n acest caz se vorbete de o inserie "crnoas". n majoritatea cazurilor tendonul este bine dezvoltat; el este necontractil i inextensibil, de culoare alb, foarte rezistent, i de structur conjunctiv fibroas. Cu toate c are alt structur histologic, totui trebuie considerat mpreun cu corpul muscular formnd mpreun muchiul. Forma tendonului este variabil dup cea a corpului muscular: cordon cilindric sau cordon turtit pentru muchii lungi; cnd muchiul este lat, tendonul are form de lam lrgit i poart numele de aponevroz (la muchii lai ai abdomenului). Arcadele tendinoase sunt formaiuni fibroase, dispuse ca nite arcuri ntre dou inserii. Ele determin un orificiu care de obicei servete pentru trecerea vaselor. Dintre cele dou capete de fixare ale muchiului, unul este considerat, convenional, ca origine (origo), iar cellalt ce inserie terminal (insertio). Originea este aezat proximal, iar inseria terminal - distal.

Alctuire
Sistemul muscular este alctuit din totalitatea muchilor corpului uman i reprezint partea activ a sistemului locomotor. Muchii nefolosii se atrofiaz cu timpul (i reduc din volum). Muchii corpului uman sunt: - ai feei (mimicii si masticatori) - ai gtului (sternocleidomastoidian si pieliosul gatului) - ai umrului(deltoid) - ai braului (triceps si biceps) - ai antebraului - ai minii - ai spatelui (trapez si marele dorsal) - ai toracelui -anterior- (pectoral) - ai abdomenului -anterior- (drept abdominal, oblic extern) - ai bazinului (fesieri) - ai coapsei (croitor, aductor, cvadriceps femural) - ai gambei (gemeni ce se prind de clci prin tendonul lui Ahile) - ai piciorului

Muschii capului
Se mpart n 2 grupe: muchi mimicii i muchii masticatori: 1) Muschii mimicii- Determin mimica, deci expresiile faciale traductoare ale strilor psihice. Se numesc pieloi fiindc una din inseriile lor se realizeaz la nivelul pielii feei. Se impart in mai multe grupuri: a) Muschii boltii craniene sunt 2 muschi care se insera cu un capat pe aponevroza epicraniana. Actiune ridica pilea regiunii sprancenii. b) Muschii pleoapelor sunt situati la baza orbitelor din muschi motori ai pleoapelor. c) Muschii nasului. Functia lor primordiala la mamifere consta in modificarea diametrului deschiderii nazale intervenind in adulmecat. d) Muschii regiunii orificiului bucal sunt o grupare musculara bine dezvoltata. Se impart in doua grupe: central si periferic. Grupul central este alcatuit dintr-un singur muschi si anume orbicularul gurii, constituie supotul muscular al buzelor, avand un segment labial si unul marginal. Actiune inchiderea gurii. Grupul periferic este mai complex avand mai multi muschi: - Muschiul bucinator, situat pe laturile cavitatii bucale reprezentand suportul muscular al obrajilor. - Muschiul ridicator al buzei superioare si al aripii nasului: are forma alungita fiind situat intre procesul frontal al maxilei si pielea buzei superioare si aripa naslui. Actiune ridica buza superioara si intervine in zambet. - Muschiul ridicator al buzei inferioare: situat lateral de precedentul intre corpul maxilei si pielea buzei superioare. Actiune ridica buza. e) Muschii urechii externe intervin in miscarile pavilionului urechii.

2)Muchii masticatori
Au ambele insertii pe oase, obligatoriu o insertie fiind pe mandibula. Sunt muschii motori ai mandibulei care au rol in masticat si vorbit: - Muschiul temporal: are forma unui evantai situat in fosa temporala, este cel mai puternic muschi masticator. Origine: fosa temporala. Insertie pe procesul coronoidian ala mandibulei. Actiune: ridicarea si deplasarea posterioara a mandibulei. - Muschiul maseter: este situat superficial fiind evident in timpul masticatiei.

Muchii gtului
Muchii regiunii laterale a gtului Sunt dispui pe 3 planuri: 1. Muchiul Platisma (sau pielos al gtului) situat imediat sub pielea regiunii laterale a gtului 2. Planul superficial cu muchiul sternocleidomastoidian (SCM) 3. Planul profund care cuprinde muchii scaleni i dreptul lateral al capului

Muchiul Platisma Denumit i pielos al gtului dispus ca o pnz trapezoidal de la baza mandibulei spre umr i clavicul; acoper faa antero lateral a gtului. Aciunile sale n funcie de punctul su fix luat: -punct fix n partea inferioar coboara buzele (n expresiile sentimentelor triste, de dispre i de fric). -punct fix pe mandibul ridic pielea gtului i o duce nainte. -contractat n totalitate pielea de pe gt se ncreete i concavitatea dintre mandibul i regiunea lateral a gtului scade.

Muchiul sternocleidomastoidian (SCM)


Unul din cei mai caracteristici muchi ai omului. Este lung, foarte puternic, pe partea lateral a gtului, uor spiralat pe al su traiect. Inseriile sale: -inferioare: prin dou capete: un cap sternal (medial), cu inseria pe faa anterioar a manubriul sternal, i un cap clavicular, cu inseria pe poriunea medial a feei superioare a claviculei. -superioar: se face printr-un tendon pe faa laterala a procesului mastoidian i pe linia nuchala superioar.

Aciunile sale: - cnd se contract un singur muchi(contractie unilaterala), nclin capul spre partea sa i rotete faa spre partea opus. - cnd ambii muchi se contract (contractie bilaterala ), cu punct fix pe stern, flecteaz capul i gtul; cu punct fix pe cap, ridic toracele (aciunea asta poate fi resimit i prin palpare, la inspiraia forat/voluntar).

Muchii scaleni
Dup poziie ei sunt: Scalenul anterior; Scalenul mijlociu; Scalenul posterior; Scalenul minim; Aciunea scalenilor: contracia lor de aceeai parte nclin coloana cervical n partea lor. Cnd se contract ambele pri, mrete rigiditatea coloanei vertebrale. Cnd ia punct fix pe coloana vertebral, ridic toracele (n inspiraia forat). Contracia scalenilor anteriori
flecteaz coloana cervical.

Muchii regiunii mediane a gtului Acetia se mpart n: muchi suprahioidieni i muchi infrahioidieni. Muchii suprahioidieni Ei sunt n numr de 4: m. digastric, m. stilohioidian, m. milohioidian i m. geniohioidian. Muchii subhioidieni Ca i cei suprahioidieni, sunt n numr de 4: m. sternohioidian, m omohioidian, m. sternotiroidian, m. tirohioidian. Cei din dreapta sunt separai de cei din stnga prin linia alb infrahioidian (o ngroare a fasciilor gtului care fuzioneaz sub istmul tiroidian).

Mai exist o categorie de muchi, i anume muchii prevertebrali, de care voi vorbi pe scurt mai jos. Este vorba de 3 muchi. Ei ocup planul cel mai profund al gtului, aplicandu-se direct pe coloana vertebral. Muchiul lung al capului, are originea pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6 i se inser pe faa inferioar a poriunii bazilare a occipitalului, naintea gurii occipitale. Muchiul lung al gtului, un muchi alungit, situat pe partea antero lateral a coloanei vertebrale. Muchiul drept anterior al capului este un muchi mic, cu originea pe faa anterioar a masei laterale i a procesului transvers al atlasului, iar inseria sa se face pe procesul bazilar al occipitalului. Muchii prevetebrali sunt acoperii de lama prevertebral a fasciei cervicale, prin intermediul creia vin n raport anterior cu faringele i mnunchiul vasculo-nervos al gtului. Aciunea lor const n flexia capului, lungul gtului fiind i flexor al coloanei cervicale.

Muschii trunchiului Dupa origine si actiune se impart in : muschii posteriori ai spatelui si ai cefei si muschii antero-laterali, muschii toracelui si ai abdomenului.

Muschii posteriori ai spatelui si ai cefei


- straturile superficiale musculare ale spatelui : - trapezul - latissimus dorsi (marele dorsal) Acestia se afla in prim- plan -rombozii -ridicatorii scopulei Acestia fiind in al doilea plan

Trapezul
Origine: protuberanta occipitala externa, linia nuchala superioara, ligamentul nucal, apofizele spinoase ale vertebrelor C7-T11. Insertie terminala: - pe clavicula (marginea posterioara a extremitatii acromiale)- fibrele descendente ale muschiului (superioare); pe acromion: fibrele orizontale (mijlocii); pe marginea posterioara a spinei scapulare - fibrele ascendente (inferioare). Actiune: fibrele superioare: ridica umarul si participa la bascularea scapulei si rotesc capul de partea opusa; fibrele mijlocii: trag scapula spre coloana, inclina coloana; fibrele inferioare: ridica trunchiul (intervin in catarare)

Latissimus dorsi (marele dorsal)


Origine: prin intermediul fasciei toracolombare, pe treimea posterioara a crestei iliace, apofizele spinoase ale vertebrelor toracice T7- T12, apofizele spinoase ale vertebrelor lombare L1-L5, sacrum, pe fata externa a ultimelor 4 coaste si unghiul inferior al scapulei. Insertie terminala: santul intertubercular al osului humerus. Actiune: cand ia punct fix pe coloana, coboara bratul ridicat, realizand si extensia, adductia, rotatia Interna a bratului; cand ia punct fix pe humerus, este muschi inspirator si ridica toracele intervenind in catarare, Poate participa la inclinarea trunchiului de aceeasi parte.

Rombozii
Sunt acoperiti de muschiul trapez si muschiul levator scapulae. Origine: - romboid mare: pe apofizele spinoase ale vertebrelor toracale T1-T4 si vertebra cervicala C7 - romboid mic: pe procesele spinoase ale vertebrelor C6-T1 Insertie terminala: pe marginea mediala a scapulei (pentru ambii muschi). Actiune: asemanatoare cu M. levator scapulae si trapez. - ridica scapula (adductia si ridicarea umarului); - roteste scapula in jurul unghiului sau lateral.

Ridicatorii scopulei (omoplatului)


Este un muschi triunghiular situat in partile laterale ale cefei. Origine: tuberculul posterior al apofizelor transverse ale vertebrelor cervicale C1- C4, C5 Insertie terminala: unghiul superior al scapulei. Actiune: - este sinergica cu M. trapez, respectiv - ridica scapula in totalitate si implicit umarul, imprima miscarea de rotatie a scapulei si mentine in pozitie scapula; - cand ia punct fix pe scapula, inclina coloana vertebrala de partea muschiului contractat, realizand flexia laterala a gatului.

Planul profund
SISTEMUL TRANSVERSOSPINAL - sunt muschi cu originea pe apofizele transverse, iar insertiile pe apofizele spinoase . Din aceasta categorie fac parte: M. SEMISPINAL Sunt muschi care merge de la apofizele transverse la apofizele spinoase si are trei portiuni: semispinalul capului (face extensia si rotirea capului), cervical (roteste, extinde si face miscari laterale ale coloanei cervicale) si toracal (face rotatia, extensia si inclinarea laterala a portiunilor din coloana toracica). M. ROTATORI Sunt asezati in regiunea toracica a coloanei vertebrale - rol in rotatia coloanei cervicale (pentru ca au originea pe apofizele transverse ale vertebrelor toracale, dar insertia este pe apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale); M. MULTIFID Sunt muschi care se intinde in tot lungul coloanei vertebrale, de la sacru pana la axis si este format din numeroase fascicule musculare. Realizeaza flexia segmentelor coloanei vertebrale dorsal (extensia) si lateral (inclinarea/flexia laterala);

Muschii antero-laterali ai trunchiului


Muschii toracelui se impart dupa insertia de origine, asezarea si actiunea lor in: muschi superficiali - care leaga membrul superior de trunchi si actioneaza centura scapulara si membrele superioare muschi profunzi - care intervin in mecanica respiratiei fiind muschi proprii ai toracelui si formeaza peretii toracelui.

MUSCHII SUPERFICIALI

Muschiul mare pectoral


Origine: - pe clavicula (1/2 mediala a marginii anterioare); - stern si coaste (cartilajele costale 1-6), - teaca m. drept abdominal; Insertie terminala: creasta tuberculului mare al humerusului. Actiune: - cand punctul fix este pe torace: este adductor al bratului, rotator intern al bratului, coboara bratul ridicat si proiecteaza umarul inainte (antepulsie); - cand ia punct fix pe humerus: ridica toracele (intervenind in catarare) si este inspirator auxiliar

PECTORAL MIC Origine: prin trei digitatii, pe fata externa a coastelor III-V. Insertie terminala: procesul coracoid al scapulei. Actiune: - cand ia punct fix pe torace: coboara umarul si il proiecteaza inainte, realizand si bascularea scapulei; - cand ia punct fix pe procesul coracoid: ridica coastele (inspirator auxiliar)

M. SUBCLAVICULAR Origine: coasta I Insertie terminala: fata inferioara a claviculei (santul M. subclavicular) Actiune: coboara clavicula (si implicit umarul) cu punct fix pe clavicula ridica coasta I (inspirator auxiliar).

M. DINTAT ANTERIOR
Ocupa cea mai mare parte a regiunii antero laterale a toracelui. Origine: pe fetele laterale si marginale superioare ale primelor zece coaste. Insertia terminala: pe marginea mediala a scapulei de la unghiul superior la cel inferior. Actiune: - cand ia punct fix pe torace: duce scapula inainte si lateral (indepartand marginea mediala a acesteia de coloana); - cand ia punct fix pe scapula: ridica coastele- m. inspirator

MUSCHII PROFUNZI Ocupa spatiile intercostale, fiind dispusi in trei straturi: extern, mijlociu, intern. MUSCHII INTERCOSTALI unesc coastele intre ele si sunt cate doi in fiecare spatiu intercostal (un M. extern si unul intern). Ei sunt mai scurti decat spatiile pe care le ocupa, motiv pentru care sunt continuati astfel: M. intercostali externi se continua cu membrana intercostala externa pana la stern; M. intercostali interni se continua cu membrana intercostala interna pana la coloana.

MUSCHII INTERCOSTALI EXTERNI Formeaza stratul extern. Origine: marginea inferioara a coastei superioare. Directie oblica dinapoi-inainte si de sus in jos si se continua anterior cu membrana intercostala. Insertie terminala: marginea superioara a coastei inferioare. Actiune: coboara coastele (M. expiratori).

STRATUL INTERN este format din urmatorii muschi: M.ridicatorii coastelor (muschi inspiratori), M. subcostali (expiratori), M. intercostali intimi (expiratori), M. transvers al toracelui (expirator).

MUSCHII ABDOMENULUI Intre linia mediana anterioara, trasata pe linia alba si linia mediana posterioara ce trece de-a lungul proceselor spinoase ale vertebrelor lombare, se afla pentru fiecare hemiabdomen cate 6 muschi, numiti muschi ai abdomenului. De o parte si de alta a liniei mediane se afla M. drepti abdominali, Muschii oblic extern, oblic intern si transvers al abdomenului

M. DREPT ABDOMINAL
Este un muschi lung cu fibre verticale. Origine: fata anterioara a cartilajelor costale V-VII si procesul xifoid sternal. Insertie: osul pubis (intre tuberculul pubian si simfiza). Actiune: - pastrarea verticalitatii trunchiului impreuna cu m. erectori spinali, prin contractie bilaterala, atunci cand - punctul de pe torace este fix, realizeaza flexia trunchiului (ridica pelvisul); - prin contractie unilaterala, inclina corpul de partea respectiva; - actioneaza si in respiratie precum si in cresterea presiunii intraabdominale; - are rol in mentinerea curburii coloanei lombare.

M. OBLIC EXTERN Origine: prin digitatii incrucisate cu cele ale m. dintat anterior pe fata externa a coastelor V- XI. Insertie: pe creasta iliaca, ligamentul inghinal, tuberculul pubic, linia alba. Actiune: prin contractie unilaterala- inclina trunchiul de partea respectiva si il roteste de partea opusa; prin contractie bilaterala- asista dreptul abdominal in flexia trunchiului.

M. OBLIC INTERN
Fibrele sale se incruciseaza in unghi drept cu fibrele m. oblic extern. Origine: pe fata interna a coastelor VII-XII si pe cartilajele costale, creasta iliaca, aponevroza lombara. Insertie: linia alba. Actiune: rotatia de aceeasi parte a trunchiului, flexia cand actioneaza bilateral.

M. TRANSVERS ABDOMINAL
Formeaza stratul muscular mai profund al peretelui abdominal. Origine: pe fata interna a coastelor VII- XII si pe cartilajele costale, creasta iliaca, aponevroza lombara. Insertie terminala: linia alba. Actiune: creste presiunea intraabdominala.

M. PATRATUL LOMBELOR
Este un muschi subtire si patrulater, situat posterior si profund in regiunea lombara. Origine: creasta iliaca. Insertie terminala: procesele transverse ale vertebrelor lombare si pe coasta a XII-a. Actiune: prin contractia bilaterala face extensia trunchiului (asistand m. erectori spinali); prin contractia unilaterala inclina lateral trunchiul.

M. DIAFRAGM
Este muschiul care separa cavitatea toracica de cea abdominala. De forma boltita, cu concavitatea spre cavitatea toracelui, portiunea sa cea mai ridicata este tendinoasa, constituind centrul tendinos. De aici coboara fibre musculare spre stern, coloana lombara si coaste, pe care se insera. Prin urmare, are o portiune centrala tendinoasa si una periferica musculara. Acest muschi este strabatut de formatiuni viscerale care trec prin orificii speciale: esofag, vena cava inferioara, artera aorta. Origine: este diferita pentru fiecare din cele trei componente ale diafragmului: pentru partea lombara: corpul vertebrelor lombare, prin doua tendoane puternice stalpii diafragmului; pentru partea costala: pe fata interna a ultimelor sase coaste si cartilajele corespunzatoare; pentru partea sternala: are originea pe fata posterioara a apendicelui xifoid. Insertie terminala: este specifica pentru fiecare parte: pentru partea lombara: pe partile mediale si posterioare ale centrului tendinos; pentru partea costala: pe partile antero-laterale ale centrului tendinos; pentru partea sternala: pe varful centrului diafragmatic. Actiune: este cel mai puternic m. inspirator, in contractie marind cavitatea toracica in cele trei diametre (antero-posterior, transversal, vertical).

Muchii membrului toracal


Muchii centurii scapulare formeaz conturul umrului fiind alcatuit din 3 fascicule: anterioare, mijlocii, posterioare. 1.) Muchiul deltoid este cel mai superficial i mai voluminos. Cranial se inser pe clavicul i spina scapulei. Caudal se inser pe tuberozitatea deltoidian a humerusului. Aciune: abducia braului.

2.) Muchiul supraspinos situat n fosa supraspinoas a scapulei de unde se ndreapt spre tuberculul mare al humerusului. Aciune: abducie. 3.) Muchiul infraspinos Este situat n fosa infraspinoas a scapulei. Terminal se inser pe Tuberculul mare al humerusului. Aciune: rotaia n afar a humerusului.

4.) Muchiul rotund mare este situat ntre unghiul inferior al scapulei i tuberculul mic al humerusului. Aciune: adducia braului

5) Muschiul rotund mic Origine:-in fosa infraspinoasa, iar terminal: pe tuberculul mare al humerusului Actiune: abductor al bratului si rotator extern.

6) Muschiul subscapular Origine:-pe toata fata anterioara a Scapulei,iar terminal: -pe tuberculul mic al humerusului Actiune:-adductor si rotator intern al humerusului.

Musculatura bratului
Dupa asezare, muschii bratului se impart in : - m. anteriori: bicepsul brahial, brahialul si coracobrahialul; - m. muschi posteriori: tricepsul brahial.

Bicepsul brahial
Origine: - capul scurt pe apofiza coracoida a omoplatului, - capul lung pe tuberculul supraglenoit al omoplatului. Origine terminala: tuberozitatea radiale Actiune: - Flexia antebratului pe brat; - Supinator al antebratului aflat aflat in pronatie; - Adductor al bratului prin capul scurt si abductor al bratului prin capul lung.

Brahialul
Originea: - Baza inferioara a tuberozitatii deltoidiene Insertia terminala: - Tuberozitatea ulnara. - Actiune: Cel mai puternic flexor al antebratului pe brat

Coracobrahialul
Origine: - Varful procesului coracoid printr-un tendon comun cu cel al capului scur al bicepsului brahial. Insertia terminala: - Fata mediala a humerusului, in portiunea mijlocie a Acestuia. Actiune: - Adductor al bratului; - Proiector inainte al bratului.

Muschiul tricepsul brahial


Origine: - pe tuberozitatea infraglenoidiana (omoplat) - prin capul lung; - partea posterioara a humerusului - prin capul lateral; - partea posterioara a humerusului sub capul lateral, prin capul lateral. Insertia terminala: pe olecran (ulna). Actiune: - Extensor al antebratului fata de brat - Extensor si adductor al bratului prin intermediul capului lung

Musculatura antebratului
Musculatura antebratului este grupata in trei loje: anterioara, lateral externa si posterioara.

Muschii regiunii anterioare


Musculatura regiunii anterioare este repartizata in 4 planuri musculare: - Primul plan cuprinde: muschiul rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului. - Planul al doilea: flxorul superficial al degetelor; - Planul al treilea; flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; - Planul al patrulea: patratul pronator

Muschii regiunii posterioare:


Musculatura posterioara a antebratului este formata din doua planuri: - planul superficial: extensorul degetelor, extensorul auricularului, extensorul ulnar al carpului si anconeul; - planul profund: lungul abductor al policelui, scurt extensor al policelui si extensorul propriu al indexului.

Muschii regiunii lateral externa


Aceasta regiune a antebratului este formata din doua planuri: - planul superficial: m. brahioradial, lung extensor radial al carpului si scurt extensor radial al carpului, - planul profund: muschiul supinator.

Musculatura mainii
Muschii mainii se grupeaza in trei loje: - eminenta tenara (ce corespunde policelui); - loja hopotenara (ce corespunde auricularului); - loja mediala aflata intre cele doua.

Muschii eminentei tenare:


muschiul scurt abductor al policelui; muschiul scurt flexor al policelui; muschiul opozant al policelui; muschiul adductor al policelui.

Muschii eminentei hipotenare:


uschiul palmar scurt; muschiul adductor al degetului mic; muschiul scurt flexor al degetului mic; muschiul opozantul degetului mic.

Muschii lojei mijlocii a mainii:


muschii lombricali; muschii interososi; muschii interososi palmari; muschii interososi dorsali;

Fasciile si aponevrozele mainii


Fascia dorsala prezinta doua lame: - Una superficiala, subcutanata, ce acopera tendoanele musculaturii extensoare si care se insera pe metacarpienele I-V; - Alta profunda ce acopera musculatura interososilor dorsali precum si fetele dorsale ale metacarpienelor. Fascia palmara acopera spatiile interosoase si metacarpiene. Aponevroza palmara este in forma de evantai, cu varful in jos si cu partea lata spre articulatiile metacarpo-falangiene. De pe fata profunda a acestei aponevroze pornesc septuri care separa tecile musculaturii flexorilor degetelor

Muchii membrului inferior (pelvin)


Topografic se impart in: m. centurii pelvine (ai bazinului); m. coapsei; m. gambei; m. piciorului.

m. centurii pelvine (ai bazinului)


Sunt muchi care au originea pe oasele bazinului i inseria pe femur. Acoper articulaia coxofemural, realiznd un adevarat con muscular al acesteia. n general, sunt muchi mai scuri, dar puternici. Datorit dispoziiei radiare a muchilor permite realizarea unor aciuni multiple, neexistnd, de fapt, muchi care actioneaz numai asupra articulaiei coxofemurale. Din acest considerent, fiecare muchi are mai multe aciuni, dintre care una este principal. Muchii centurii pelvine acioneaz asupra articulaiei coxofemurale mpreun cu numeroi muchi ai coapsei.

Ei constituie un grup anterior si unul posterior. Grupul anterior este reprezentat de urmatorii muschi: - m. iliopsoas (constituit din m. psoas mare si m. iliac); - m. psoas mic.

Muchiul iliopsoas
Este un muschi lung, care are doua portiuni: - m. psoas mare, - m. iliac ORIGINE m. iliac: pe fosa iliaca. m. psoas mare: pe discurile intervertebrale prin arcade tendinoase care se intind peste corpurile vertebrelor lombare L1- L4 , T11-T12 Cele doua insertii de origine se unesc formand m. iliopsoas. INSERTIE TERMINALA: este comuna pentru ambele fascicule. Prin tendon scurt, dar puternic, se insera pe trohanterul mic. ACTIUNE: - flexor al coapsei pe bazin, daca punctul fix este pe bazin si coloana vertebrala; - flecteaza bazinul pe coapsa cand ia punct fix pe femur; - participa in locomotie: luand punct fix pe coloana si bazin, duce coapsa membrului oscilant dinapoi - inainte. M. psoas mare actioneaza ca muschi de viteza si amploare, iar muschiul iliac, ca muschi de forta. Lungimea m. psoas este hotaratoare pentru lungimea pasilor si a sariturii. - rol static: pentru pozitia de drepti si sezand, este muschi stabilizator al rectitudinii trunchiului;

Muchiul psoas mic Origine :


- Corpul vertebrelor T12 i L1, discul intervertebral dintre acestea.

Origine terminala:
Se realizeaza pe fascia iliaca sau pe eminenta iliopubica.

Aciune:
Tractiune a fasciei musculare pentru a proteja nervul femural.

Grupul posterior cuprinde: - m. fesier mare (gluteul mare); - m. fesier mijlociu (gluteul mijlociu); - m. fesier mic (gluteul mic); - m. piriform; - m. obturator intern; - m. gemen superior; - m. gemen inferior; - m. patrat femural; - m. obturator extern

m. fesier mare (gluteul mare)


Este cel mai voluminos si mai superficial muschi al regiunii fesiere, acoperind muschii pelvitrohanterieni - in nomenclatura franceza. Origine: fata externa a aripii iliace, ligamentul sacrotuberal, muchia laterala a sacrului si coccigelui si fascia toracolombara. Insertie terminala: pe tuberozitatea gluteala a femurului si pe fascia lata. Actiune: este unul dintre cei mai puternici muschi ai corpului. Actiunilesale sunt multiple: - extensor al coapsei pe bazin (punct fix pe bazin) sau al bazinului pe coapsa (actiune principala punct fix pe coapsa)- realizand o forta egala cu ceilalti extensori la un loc. Intervine n lanul triplei extensii, cand intregul membru inferior a fost flectat in prealabil (tripla flexie), fiind principalul muschi extensor antigravitational (ridicarea corpului din pozitia ghemuit sau sezand, in alergare, sarituri). - rotator extern al coapsei (actiune secundara);

m. fesier mijlociu (gluteul mijlociu)


Este un muschi puternic, triunghiular, acoperit partial de fesierul mare si fascia gluteala. Origine: fata externa a aripii iliace (intre liniile gluteala anterioara si posterioara) si portiunea corespunzatoare a crestei iliace. Insertie: trohanterul mare al femurului. Actiune: - abductor al coapsei (actiune principala): in mers (sau alergare), in faza sprijinului unilateral, ia punct fix pe femur, imobilizeaza bazinul pe membrul de sprijin, impiedicand bascularea sa de partea opusa. - rotator extern si extensor al coapsei portiunea posterioara a muschiului., - rotator intern si flexor al coapsei prin portiunea anterioara amuschiului fasciculele anterioare sunt cele mai puternice.

m. fesier mic (gluteul mic)


Este un muschi triunghiular acoperit de fesierul mijlociu. Origine: fata externa a aripii iliace (intre limita gluteala anterioara si inferioara ) Insertie: trohanterul mare femural. Actiune: identica cu fesierul mijlociu

Muchii coapsei
Sunt grupati n jurul femurului, acoperindu-l n totalitate, mai putin marele trohanter i cei doi condili . Sunt clasificai dup aezare i aciune n trei grupe: grupul anterior: - m. tensor al fasciei lata - m. croitor - m. cvadriceps grupul medial: - m. pectineu - m. adductor lung - m. gracilis - m. adductor scurt - m. adductor mare grupul posterior (ischiogambieri): - m. biceps femural - m. semitendinos - m. semimembranos

grupul anterior: - m. tensor al fasciei lata - m. croitor - m. cvadriceps

m. tensor al fasciei lata


Origine: - spina iliaca antero-superioara. Origine terminala: - tract iliotibial. Actiune: - Flexor al coapsei fata de bazin, - Abductor al coapsei, - Fixeaza genunchiul aflat in extensie.

m. croitor
Este cel mai lung muschi al corpului datorita dispozitiei in diagonala la nivelul fetei anterioare a coapsei. Origine: - Spina iliaca antero-superioara. Orifinea terminala: - Pe fata mediala si superioara a tibiei. Actiune: -flexia coapsei pe bazin; -flexor al gambei fata de coapsa; -slab rotator extern al coapsei; -slab abductor al coapsei.

m. cvadriceps
Prezinta 4 capete deorigine: vastul medial, vastul lateral, vastul intermediar si dreptul femural. Originea pentru: - vastul medial: pe toata lungimea liniei aspre a femurului, - vastul lateral: de la marele trohanter femural la buza leteral extern a liniei aspre a femurului, - vastul intermediar: la nivelul celor 2/3 superioare ale fetei laterale si anterioare a femurului, - dreptul femural: ilion (spina anteroinferioara), acetabul (posterior). - Origine terminala: - Printr-un tendon la nivelul bazei si marginilor rotulei. Actiune asupra articulatiei: - coxo-femurale, numai prin dreptul femural- flexia coapsei pe bazin, - Genunchiului- pe care-l stabilizeaza in statiunea verticala.

grupul medial: Musculatura regiunii mediale a coapsei este dispusa in mai multe planuri: - superficial :m. pectineu,m. adductor lung si m.gracilis; - mijlociu: m. adductor scurt; - profund: m. adductor mare.

grupul posterior (ischiogambieri): - m. biceps femural - m. semitendinos - m. semimembranos

m. biceps femural
Origine: - Cap lung- tuberozitatea ischiatica - Capul scurt- interstiiul liniei aspre a femurului. Origine terminala: - Capul peroneului. Actiune: - Portiunea lunga extensor al coapsei pe bazin; - Ambele portiuni actioneaza ca flexori ai genunchiului.

m. semitendinos
Origine: - Tuberozitatea ischiatica. Originea terminala: - La nivelul fetei mediale a tibiei, in partea superioara. Actiune: -extensor al coapsei pe bazin, - Flexor al gambei pe coapsa, - Adductor si slab rotator intern al gambei.

m. semimembranos
Origine: - Tuberozitatea ischiatica. Originea terminala: - pe tibie (condilul medial); - Pe femur (condilulmedial). Actiune: - extensor al coapsei fata de bazin, - flexoer al articulatiei genunchiului.

Musculatura gambei
Musculatura regiunii anterioare: - m. tibial anterior, - m. extensor lung al halucelui, - m. extensor lung al degetelor, - m. peronier al treilea.

m. tibial anterior
Origine: - condilul lateral al tibiei, - fata laterala a tibiei, - Membrana interosoasa a gambei, Originea terminala: - La nivelul primului oscuneiform, - La baza primului metatarsian. Actiune: - Flexor dorsal alpiciorului, - Supinator alpiciorului.

Musculatura regiunii lateral externe: m. peronier lung, m. peronier scurt.

Musculatura regiunii posterioare m. gastrocnemian, m. solear, m. popliteu, m. tibial posterior, m. flexor lung al degetelor, m. flexor lung al halucelui.

m. gastrocnemian
Origine: - caplu median- condilul femural median, - capul lateral- condilul lateral femural. Originea terminala: - Prin tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului.

m. solear
Origine: - fata posterioara si superioara a peroneului si tibiei, Originea terminala: - tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Actiune: - Flexor al gambei fata de coapsa, - Stabilizator al articulatiei talo-crurale.

Muschii piciorului
Muschii regiunii dorsale: m. scurt extensor al halucelui; m. scurt extensor al degetelor; Muschii plantari m. abductor al halucelui; m. scurt flexor al halucelui; m. adductor al halucelui; m. lombricali; m. interososi, etc.

Anexele muschilor membrelor inferioare:

fascii: f. iliaca; f. gluteala; f. lata; f. crurala.


Fasciile si aponevrozele piciorului: aponevroza plantara; fascia plantara profunda; fascia dorsala a piciorului; fascia extensorilir scurti; fascia interosoasa dorsala. Bursele si tecile sinoviale ale plantei: bursele sinoviale; tecile sinoviale.