Anda di halaman 1dari 64

Tehnica procedeelor de masaj

In ordinea dispozitiilor lor anatomice de la suprafata spre profunzime, partile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj sunt tegumentele (pielea si mucoasele), straturile subtegumentare (tesutul conjunctiv si grasos), muschii, vasele si nervii periferici, tesuturile si organele profunde. Procedeele manuale cunoscute si sub numele de manevre sau manipulari de masaj constau din miscari variate de alunecare a mainilor la suprafata corpului si de presiune in profunzime, de strangere si stoarcere a tesuturilor, de lovire ritmica a partilor carnoase, de scuturare a segmentelor si din alte diferite manevre executate dupa o tehnica speciala

Procedeele manuale sunt cele mai vechi, mai raspandite si mai eficace forme de executarea a masajului, pentru ca mana omului dispune de multiple posibilitati de adaptare si de perfectionare a miscarilor sale. Gratie unui aparat osreoarticular complex, acoperit cu tesuturi moi si elestice si prevazut cu o retea bogata de vase si nervi, care ii asigura supletea , caldura, o mare sensibilitate si adaptabilitate, mana ramane cel mai valoros si mai perfect aparat de masaj.

Procedeele de masaj se executa cu o tehnica anumita, dupa reguli metodice bine stabilite, respectand toate conditiile de igiena si urmand cu strictete indicatiile sau contraindicatiile fixate de catre medic. Tehnica si metoda de masaj variaza in raport cu forma si structura tesuturilor sau a organelor pe care dorim sa le masam si cu scopul pe care-l urmarim.

Miscarile folosite la masajul manual, cunoscute sub numele de procedee manuale, manevre sau manipulari de masaj, sunt foarte numeroase si variate. Unii tehnicieni modifica si combina intre ele manevrele vechi sau incearca sa creeze miscari noi, care sa impresioneze prin diversitatea si complexitatea lor.

La prima vedere aceste manevre par greu de urmarit si de diferentiat intre ele, dar pentru ca au aceeasi dinamica de baza vom putea sa identificam elementele lor comune si sa le grupam in categorii distincte. Manevrele de masaj au capatat denumiri sugestive dupa miscarile executate sau dupa influentele pe care acestea le exercita asupra corpului.

Aceste manevre au fost grupate dupa importanta efectelor in principale sau fundamentale si secundare, ajutatoare sau de completare a celor principale. Procedeele (manevrele) principale sau fundamentale sunt cuprinse in toate formele de masaj si se aplica asupra tuturor tesuturilor si segmentelor corpului. Procedeele (manevrele) ajutatoare sau secundare sunt acelea care se folosesc numai asupra anumitor regiuni, segmente sau tesuturi.

Manevrele principale de masaj


Se numesc principale sau fundamentale manevrele care nu pot sa lipseasca din aplicatiile practice mai importante ale masajului, acestea sunt urmatoarele: Netezirea (effleurage); Frictiunea; Framantatul (petrisage); Baterea (tapotamentul); Vibratiile manuale sau mecanice.

Manevrele ajutatoare de masaj


Intre procedeele sau manevrele principale de masaj sau dupa efectuarea lor, se intercaleza sau se adauga o serie de alte cateva manevre numite ajutatoare sau secundare, care completeaza actiunea procedeelor fundamentale. Unele dintre aceste manevre secundare deriva din cele principale, pe care de multe ori le si insotesc, altele au caractere tehnice proprii si vin sa imbogateasca procedeele de baza ale masajului.

Cele mai cunoscute, mai des folosite si importante manevre ajutatoare sunt: - Cernutul; - Rulatul; - Presiunile; - Tractiunile si tensiunile; - Scuturarile; - Alte procedee diverse

Netezirea (effleurage) este masajul care vizeaz n special tegumentele.Const n alunecri ritmice, uoare, ale minilor maseurului n sensul circulaiei sanguine venoase i limfatice n spaiile i vasele respective. Micrile minilor maseurului seamn cu cele de mngiere, sunt aciuni de mpingere sau tragere a minilor pe suprafaa de masat, cu presiune minim i cu o frecven variabil, n funcie de scopul urmrit.

Netezirea (effleurage)

Principiul de aciune al netezirii(G. Mollon i P. Dotte

Din punct de vedere al tehnicii, manevrele de netezire se execut: cu degetele (pe suprafee mici i rotunjite articulaii); cu faa palmar sau/i dorsal a minilor (pe suprafee plane, ntinse spate, torace, abdomen). n aceast execuie cu presiune mic, superficial, influena se resimte la nivelul terminaiilor nervose i vaselor pielii.

Vasele de snge i limfatice situate n esuturile mai profunde i n muchi sunt influenate prin manevre executate cu presiune ceva mai crescut executate cu: zona eminenei tenare i hipotenare a minilor (rdcina minilor); marginea cubital (tiul minii); pumnii nchii (zona palmar sau cubital a pumnilor). n concluzie, presiunea (apsarea) n manevrele de netezire se adapteaz la natura i consistena esuturilor n funcie de necesitate.

Circulaia n vasele limfatice este activat prin alunecri lente i cu uoar presiune (presiuni glisante). ntruct circulaia n artere se desfoar contrar presiunii executate prin aceast manevr, se recurge la executarea cu ntreruperi, sacadat. Efectuarea presiunii alterneaz ritmic i la distane egale cu scurte ntreruperi, procedeul numindu-se manevra mainii de cusut.

Dup modul n care lucreaz minile, manevrele pot fi clasificate astfel: manevre simultane (n care ambele mini lucreaz deodat); manevre alternative (minile acioneaz pe rnd).

Manevrele simultane, n mod obinuit, se aplic longitudinal pe suprafaa de masat, fiind de obicei lungi, cuprinznd tot segmentul (ex. spate, membre n ntregime sau segmentele acestora).

Manevrele alternative se execut n trei direcii, (longitudinal, transversal i oblic ), lungimea lor variind n funcie de acestea. Astfel, manevrele simultane lungi descrise anterior se pot executa i alternativ, minile maseurului aplicndu-se pe rnd pe suprafaa de masat, una dup alta, pe aceeai suprafa sau pe suprafee nvecinate. Manevrele alternative medii au direcie de aplicare oblic, n principala cionnd pe segmentele membrelor, la nivelul spatelui, pe regiunea scapular, minile alunecnd pe rnd. Manevrele alternative scurte respect o direcie transversal pe suprafaa de masat, de minile aplicndu-se alternativ asemenea

Clasificarea manevrelor de netezire din punct de vedere metodic este urmtoarea: netezirea introductiv (iniial); netezirea intermediar (dup manevrele mai puternice); netezirea final (de ncheiere).

Netezirea introductiv (iniial) se aplic la nceputul oricrei edine de masaj, folosind cele trei tipuri de manevre: lungi, medii i scurte, acionnd att simultan ct i alternativ. Ritmul de execuie respect trecerea de la uor, crescnd treptat n intensitate pe msur ce se obine acomodarea subiectului, nclzirea lui, n vederea aplicrii manevrelor de masaj mai puternice, mai stimulente.

Netezirea intermediar are drept scop scderea intensitii manevrelor dup solicitarea esuturilor prin manevre mai puternice, att pentru confortul neuro- psihic al subiectului, ct i pentru relaxarea i odihnirea minilor maseurului.

Netezirea final (de ncheiere), dup cum indic numele, se efectueaz la finalul edinei. n cazul acesteia, ritmul i intensitatea micrilor vor descrete treptat, rolul lor fiind de a induce un efect calmant asupra subiectului.

Succesiunea manevrelor este invers fa de cea din netezirea introductiv (de la manevrele scurte, alternative, la manevrele simultane lungi, asemntor unui circuit care ncepe i se termin cu acelai procedeu). Alunecrile minilor maseurului n efectuarea netezirii trebuie s aib un ritm care s depeasc cu puin viteza curgerii sngelui prin vene. Direcia micrilor respect sensul de ntoarcere asngelui ctre inim (circulaia de retur) i sensul circulaiei limfei n spaiile i vasele limfatice.

Din punct de vedere al specificului regiunii, manevrele se vor adapta astfel: pentru regiunile cu pilozitate crescut (cap, membre inferioare) minile maseurului vor folosi priza n pieptene, cu degetele uor flexate i deprtate, pentru a evita producerea unor reacii dureroase, de ntindere (tragere) a firelor de pr; pentru prile moi mai consistente ale corpului, minile maseurului se aplic cu faa palmar, faa dorsal, cu nodozitile articulare ale degetelor flectate, cu partea cubital sau cu faa palmar a pumnului nchis; pe segmentele circulare ale membrelor, alunecrile se realizeaz cu minile n brar, segmentele fiind cuprinse ntre minile maseurului la acelai nivel n poriunile mai groase sau cu o mn deasupra celeilalte pe poriunile mai subiri. Alunecrile pot fi continui, efectuate sacadat (pentru a nu ngreuna circulaia n artere) sau/i nsoite de vibraii care cresc efectul de relaxare al netezirilor.

Efectele netezirii Netezirea are efecte importante asupra circulaiei sngelui n capilare, n venele superficiale i asupra circulaiei limfatice, producand vasodilatatia locala numita hiperemie, aciunea sa realizndu-se pe dou ci: mecanic; reflex.

Pe cale mecanic, prin aciunea direct a manevrelor asupra vaselor superficiale care realizeaz mpingerea coloanei sanguine venoase n sens centripet. Prin manevrele executate simultan, cu presiune crescut, este influenat i circulaia profund, mai ales n cazul n care minile maseurului acioneazsacadat, avnd priza n brar. Acest fapt este explicat prin aceea c tunica medie a venelor este format dintr-un strat muscular foarte subire, cu dispoziia fibrelor transversal (sub form de inele), iar priza realizat n acest fel (n brar), completeaz contracia musculaturii netede a venelor, favoriznd astfel circulaia de retur.

Datorit consistenei venelor de calibru mai mare, care pe lng acest strat muscular inelar cu dispoziie transversal mai prezint un rnd de fibre musculare dispuse longitudinal, pentru a fi realizat o circulaie sporit la nivelul lor, necesit o abordare mai complex. n acest caz, netezirea se completeaz cu manevre simultane lungi, alternative lungi, medii i scurte, pe lng cele executate sacadat, cu minile n brar. Circulaia limfei este activat prin manevre lente, executate cu uoar presiune. Aceste efecte de accelerare a circulaiei de ntoarcere, uureaz travaliul cardiac, contraciile sistolice fiind mai ample i mai rare, determin creterea fraciei de ejecie cu aport energetic sporit n periferie.

Prin acest procedeu netezire, specific suprafeei corpului, se realizeaz acomodarea subiectului n vederea aplicrii procedeelor de masaj mai puternice, pentru ca acestea s fie mai bine tolerate i mai eficiente. Fiind aplicat la nceputul edinei de masaj mai are rol de a stabili colaborarea ntre subiect i maseur, de a realiza o stare de relaxare fizic i psihic a pacientului prin sugestie i autosugestie, la care maseurul, prin tactul i comportamentul su, are o contribuie important. Efectele specifice acestui tip de manevr, de netezire, se remarc i asupra funciilor pielii.

Aciunea mecanic direct determin exfolierea celulelor cornoase de la nivelul stratului disjunct, stimuleaz diferenierea celulelor bazale i astfel se reduce timpul necesar renoirii epidermului. Acest fapt conduce la ameliorarea proprietilor fizico-mecanice ale pielii: elasticitatea, contractilitatea, rezistena la presiune. Elasticitatea pielii, calitate manifestat prin extensibilitate, depinde de fibrele elastice coninute n structura dermului. Cu vrsta elasticitatea pielii se diminueaz prin ncrcarea progresiv a fibrelor elastice cu calciu (14%). Masajul igienic, n special netezirea care se adreseaz suprafeei corpului, ntrzie i diminueaz acest fenomen fiziologic specific vrstei naintate. Manevrele mecanice aplicate structurilor de suprafa, activeaz secreia de sebum a glandelor sebacee, prin stimularea contraciei muchiului erector.

Rolul sebumului este de protecie antimicrobian i antiparazitar la nivelul pielii, prin formarea filmului acid de suprafa. n acelai mod glandele sudoripare reacioneaz la solicitrile mecanice ale masajului, care stimuleaz deschiderea canalelor excretorii. Filmul acid amintit anterior, format de glandele sebacee, completat cu produii sudoripari, spores acelai rol antimicrobian, de asemenea intervine prin transpiraie n reglarea funciei de termoreglare.

Prin transpiraie se elimin substane minerale (Na+, Cl-, K+, Ca2+), produi reziduali rezultai n urma degradrii substanelor proteice (acid uric, uree,creatin, amoniac) i compui organici neazotai (acid lactic, etc.), substane rezultate n urma complexelor procedee biochimice care au loc n timpul contraciei musculare. Masajul asociat altor mijloace de refacere (complex de mijloace), favorizeaz refacerea proprietilor funcionale ale esuturilor, prevenind instalarea oboselii cronice. Aceasta poate surveni n urma unor eforturi submaximale i maximale repetate ntre care nu se asigur refacerea corespunztoare a organismului.

Pe cale reflex, prin aplicarea manevrelor de netezire sunt excitai receptorii senzitivosenzoriali reprezentai de extero-proprio i enteroceptori, a cror impulsuri se transmit centrilor superiori care declaneaz pe cale reflex reacii de rspuns n esuturile i organele corpului. Impactul manevrelor de netezire asupra terminaiunilor nervoase este diferit. Manevrele lungi executate cu ritm i intensitate redus, au aciune calmant, linititoare, asupra sistemului nervos i decontracturant, relaxant, la nivelul musculaturii striate. n acelai timp, aceste manevre determin ncetinirea funciilor esuturilor i organelor i au efect inhibitor asupra sensibilitii, conductibilitii i reactivitii nervilor.

Manevrele de netezire scurte, executate cu presiune ceva mai mare, cu ritm rapid, au efecte opuse manevrelor lungi, lente i uoare prezentate anterior.Excitarea terminaiilor nervoase la nivelul pielii produs n acest fel, declaneaz reflexul axonic antidronic, cu efect vasodilatator, care conduce la apariia hiperemiei cutanate, semn al deschiderii vaselor capilare n numr mult mai mare pe unitatea de suprafa, comparativ cu cel deschis n mod obinuit. Aceast vasodilataie este persistent, meninndu-se i dup ncetarea aciunilor mecanice aplicate prin manevrele de netezire. Senzaia de durere este corelat de obicei cu temperatura pielii, temperatura ridicat acutizeaz senzaia dureroas, iar cea sczut o diminueaz.

n aceast idee, n cazul unor leziuni posttraumatice, netezirea se aplic folosind cuburi deghea (crioterapie). Aplicaiile reci sub aceast form scad pragul de sensibilitate dureroas prin inhibarea local a receptorilor (a perceperii i conductibilitii nervoase), de asemenea reducerea circulaiei n acest fel diminueaz metabolismul local mpiedicnd formarea colagenului, iar procesele hemoragice acolo unde exist sunt diminuate prin vasoconstricia obinut.

Netezirea

Masajul regiunilor trunchiului


Masajul trunchiului consta in prelucrarea celor trei regiuni distincte ale sale: - spatele; - peretele toracic; - peretele abdominal.

Masajul spatelui - manevra de netezire Masajul spatelui se incepe printr-o serie de neteziri lungi si lente care pornesc de jos in sus, din regiunea sacrala spre ceafa si aluneca pe toata suprafata lombara si dorsala. Primele manevre se executa cu ambele palme cu degetele intinse si apropiate, indreptate in sus, in lungul coloanei vertebrale, iar dupa cateva manevre se departeaza putin cate putin in lateral, cu degetele departate intre ele, alunecand la inceput paralel, apoi oblic, peste latimea spatelui. Se executa apoi alunecari mai scurte, indreptate in sus si lateral, spre solduri, flancuri, coaste, omoplati si umeri.

Dupa efectuarea netezirii simultan, cu ambele maini, se fac manevre de netezire alternativ cu o mana si cealalta (in timp ce o mana urca, alunecand pe piele, celalta coboara fara a o atinge). In acest fel ritmul miscarilor se acelereaza.

Masajului peretelui toracic manevra de netezire Incepe cu o serie de neteziri usoare si ritmice, cu o mana sau cu ambele,simultan sau alternativ, de la baza toracelui, peste regiunea sternala si apoi in lungul claviculelor pana leste umeri; pe partile laterale, in sensul spatiilor intercostale, ocolind la femei regiunea mamara. Dupa aceasta se folosesc manevre scurte, pe suprafetele mai putin intinse: presternala,costale inferioare, costale laterale, claviculare, umerale.

Masajul peretelui abdominal- manevra de netezire Netezirea cu care se incepe masajul peretelui abdominal urmareste sensul circulatiei de intoarcere venoase si limfatice. Alunecarile incep din regiunea supra-ombilicala si se indreapta in sus spre marginile costale; mainile aluneca in continuare lateral, spre flancuri si apoi coboara spre regiunea subombilicala, indreptandu-se in jos si inauntru in lungul santurilor iliace, spre simfiza pubiana. Aceste manevre se executa lent si prelungit, incepand cu varful degetelor si terminand cu radacina palmelor.

Masajul membrelor inferioare- manevra de netezire Masajul membrelor inferioare se poate executa fie pe segmente, fie pe toata lungimea lor, incepand cu partea posterioara. - Masajul regiunii fesiere; - Masajul membrelor inferioare pe partea posterioara: - masajul coapsei pe partea posterioara; - masajul gambei pe partea posterioara; - Masajul membrelor inferioare pe partea anterioara: - masajul piciorului; - masajul gambei pe partea anterioara; - masajul genunchiului; - masajul coapsei pe partea anterioara.

Masajul regiunii fesiere menevra de netezire


Netezirile executate cu ambele maini aluneca spre regiunea lombara, in jos spre coapse si lateral spre solduri. Miscarile se fac simultan sau alternativ pe ambele parti, sau numai pe o parte.

Masajul membrelor inferioare pe partea posterioara,masajul coapsei-manevra de netezire Netezirea se executa cu ambele palme,in cerc in jurul coapsei. Alunecarile sunt lungi si lente, simultane sau alternative la inceput, apoi manevrele se executa mai scurt si patrunzator, intr-un ritm mai accelerat. Manevrele se executa prin alunecari care incep de sub genunchi catre regiunea fesiera. Putem folosi radacina mainii, partea cubitala, pumnul inchis si nodozitatile degetelor.

Masajul gambei pe partea posterioaramanevra de netezire Alunecarile mainilor pornesc de la calcai si depasesc in sus articulatia genunchiului. Mainile executa miscari lungi alternative, acestea se continua cu miscari mai scurte si insistente pentru incalzirea tendonului ahilian, a muschilor gambei si a spatiului popliteu. In jurul maleolelor se executa miscari/alunecari usoare circulare.

Masajul membrelor inferioare pe partea anterioara-masajul piciorului manevra de netezire Netezirea se executa prin miscari scurte, alternative,aplicate in palma cu podul palmei, cu radacina mainii sau cu pumnul inchis, iar pe partea anterioara si pe partile laterale cu palmele si cu degetele.

Masajul gambei pe partea anterioaramanevra de netezire Manevra de netezire se aplica pe toata suprafata anterioara, mai usor pe partea antero-interna, unde tesuturile moi sunt foarte reduse. Pe partea antero externa alunecarile sunt mai apasate pentru a influienta muschii din jgheabul osos, dintre tibie si peroneu. Manevrele se fac cu podul palmei, cu degetele sau cu nodozitatile acestoara.

Masajul coapsei pe partea anterioara- manevra de netezire


La inceput se executa manevre lungi si lente, suficient de puternice pentru a influenta masa de muschiextensori ai gambei. Presiune poate fi marita prin procedeul mana peste mana.

Masajul membrelor superioare menevra de netezire:


Masajul mainii; Masajul antebratului; Masajul bratului; Masajul umarului.

Masajul degetelor si a mainii- manevra de netezire


Fiecare deget se maseaza prin neteziri usoare, executate minitios pe intreaga lungime si pe fiecare falanga. Masajul mainii se incepe printr-o netezire insistente a fetei sale dorsale, si apoi a palmei, pe care se poate aplica si pumnul inchis.

Masajul antebratului- manevra de netezire Netezirea se executa prin alunecari lungi, plecand de le nivelul pumnului, netezand toate fetele antebratului pana deasupra cotului. Mainile se aseaza circular, de o parte si de alta a segmentului, sau una deasupra celeilalte si executa miscarile simultan sau alternativ.

Masajul bratului- manevra de netezire Netezirea se executa cu ambele maini, alunecad de o parte si dealta a acestui segment, antebratul fiind sprijinit pe genunchiul executantului. Netezirea se executa lent si lung, apoi mai scurt si mai apasat, pe portiuni mai mici, corespunzatoare bicepsului, tricepsului si deltoidului.

Masajul umarului manevra de netezire

Consta in alunecari ascendente pe partea anterioara, laterala si posterioara a regiunii.