Alimentele modificate genetic sunt produse ce au calitati nutritive similare sau, uneori, chiar mai bune decat cele

obtinute prin metodele clasice. "Noile alimente" sunt rezultatul ingineriei genetice.
In ce consta aceasta metoda? Consta in luarea de la organismul donor a genei care intereseaza si introducerea ei intr-o molecula de ADN strain, care se numeste vector purtator. Apoi urmeaza etapa inserarii intregii molecule de ADN in molecula ADN a organismului gazda. In continuare se urmareste celula in care se manifesta genele si apoi se selecteaza produsul care ne intereseaza.

Prin tehnicile de inginerie genetica au fost obtinute:

cereale cu un continut crescut de proteine; cereale fara gluten; orez cu un continut ridicat de vitamina A; seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimuri dietetice; plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena); bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi; tomate cu coacere in timpul transportului; cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod obisnuit, in galbenusul de ou si soia) din soia si care este utilizata ca emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse alimentare; chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina este o enzima extrasa din stomacul viteilor), care este utilizata in productia de branzeturi; vitamine si arome alimentare.

2006 a fost ultimul an in care au fost permise in Romania culturile de alimente modificate genetic. La acel moment existau 130 000 ha cultivate cu soia modificata genetic. De atunci se incearca scoaterea de pe piata a acestor alimente. Cu toate acestea inca se importa , cumparatorii fiind atrasi de aspectul mai placut al acestora (in cazul legumelor si fructelor).

Exist mai multe tipuri de organisme modificate genetic: organismele transgenice sunt mai mult decat mutanii. Organismele transgenice n schimb sunt ,,mutani la ptrat,, adic nite combinaii genetice ntre diferite specii n urma crora apar specii absolut noi, pe cale artificial. De exemplu porumbul modificat genetic face parte din categoria organismelor transgenice de generaia I, adic nu mai este porumb ci o specie obinut din combinarea genelor plantei cu un microorganism Bacillus Thurigiensis. Este un fel de bacterie mare cu frunze, care face popcorn. El este rezistent la viermele de porumb. Culturile acestei specii nu mai au nevoie de tratamente speciale npotriva duntorilor.

Cele mai mari investiii n cercetarea organismelor modificate genetic se fac n SUA. Acolo se studiaz n principal posibilitatea obinerii unor culturi modificate genetic ce ar putea s scad costurile de producie. Aa a aprut prima generaie de organisme modificate genetic. Orezul cu gene de porc i roia pe jumtate pete sunt unele dintre aceste produse.

S-a studiat de exemplu o combinaie de cartof cu gena de bacterie. Acest produs are forma i gust de cartof i n plus este rezistent la boli i la duntori adic nu mai are nevoie de ierbicide i insecticide eliminnd multe cheltuieli de producie. Tot prin combinare genetic a fost obinut un tip de soia care rezist la ierbicidul universal anticlorofil. Acest erbicid ucide orice plant, mai puin soia transgenetic. Cel mai recent i cel mai spectaculos produs al acestei cercetri sunt roiile transgenice pentru zonele foarte reci, care au fost combinate cu gene ale unui pete. Aceast roie nu are nici un fel de probleme cu frigul, crete n cmp deschis, n condiiile unei veri de scurt durat i d o recolt foarte bogat.

Raspunsul este: NU

SE STIE INCA

Mai exist o ramur a ingineriei genetice care se ocup cu animalele transgenice. Aceste organisme modificate genetic nu vor aprea pe pia prea curnd deoarece aici lucrurile sunt mai complicate. Unii specialiti spun c alimentele modificate genetic sunt periculoase. De exemplu primul produs destinat vnzrii a modificat genetic un hormon BST- SOMATOTROPINA, care stimuleaz producia de lapte la vaci. Conform raportului UE, administrarea de BST stimuleaz i producerea unui hormon care atunci cnd este secretat n cantiti mari n lapte stimuleaz dezvoltarea malign a celulelor canceroase. Folosirea acestui hormon a fost asociat cu o cretere relativ a apariiei cancerului la sn i prostat la consumatorii umani.

Concluzie
Este foarte importanta informarea, transmiterea informatiilor si descrierea avantajelor OMG-urilor pe interesul publicului larg. Deocamdata nu se poate aprecia impactul acestora asupra sigurantei sanatatii si numai timpul va fi cel care va arata daca OMG*-urile au sau nu efecte nedorite.
La ora actuala consumatorul roman nu are insa nicio posibilitate de a alege intre un produs modificat genetic si unul nemodificat genetic deoarece nici un produs de pe piata romaneasca nu este etichetat ca si OMG.

Zorca Elena Daniela Clasa a X-a S6

Sub indrumarea d-nei prof. Leotescu Raluca