cefaleea reprezint una din cauzele cele mai frecvente de consultaie neurologic chiar i la copil
cefaleea poate avea un impact semnificativ asupra vieii copiilor / adolescenilor n funcie de etiologie
2
CE DOARE ?
structuri sensibile intracraniene
arterele cerebrale + durale venele mari + sinusurile venoase dura mater de la nivelul bazei craniului
DE CE DOARE ?
vasodilataie inflamaie traciune (s. de HIC) contracie muscular prelungit
CE NU DOARE ?
parenchimul cerebral
ependimul
CLASIFICARE
CRITERIUL ETIOLOGIC
CRITERIUL TEMPORAL
7
Cronic progresiv
Cronic neprogresiv Mixt
9
DIAGNOSTICUL TRATAMENTUL
10
12
13
O modificare a unei cefalei preexistente dpdv al caracterului, orarului, frecventei Cefalee cu semne neurologice focale persistente Cefalee progresiv pe parcursul a citeva zile / saptamini / luni
15
CT, IRM La recomandarea medicului neurolog pediatru Cnd se suspecteaz o cefalee simptomatic Uneori in cazurile de cefalee primara, pentru stabilirea ferm a diagnosticului (migrena) sau pentru linitirea familiei
PL Consulturi de specialitate: ORL, Oftalmologie, Neurologie pediatrica, altele, in functie de situatie: evaluare psihologica, de exemplu
16
Infecii sistemice, febra Infecii ale sistemului nervos central meningite, encefalite, abces cerebral Traumatism cranian Hemoragii intracraniene: subarahnoidian, intracerebral Postpuncie lombar Dup o criza epileptic Primul episod de migren Dupa efort fizic Localizat: sinuzite, otite, afeciuni dentare, afeciuni oculare, afectarea articulaiei temporo-mandibulare
17
La copil exemplul clasic de cefalee acut recurent este reprezentat de migren Altele: Cefaleea n ciorchine Hemicraniile cronice paroxistice
18
CEFALEEA ACUT RECURENT = episoade periodice de cefalee separate de intervale fr acuze MIGRENA este o condiie ereditar caracterizata prin: atacuri paroxistice, periodice, cefalee deseori pulsatil i unilateral asociat cu grea, vrsturi, foto i fonofobie, uneori cu semne neurologice reversibile, cu dorina de a dormi, atacuri separate de intervale de timp fr acuze cefalalgice.
19
MIGRENA - EPIDEMIOLOGIE
migrena afecteaza cca 5-10% din copiii de virsta scolara prevalenta migrenei creste in adolescenta si la adultul tinar cei mai multi migrenosi vor avea primul atac inainte de 20 ani (20% inainte de virsta de 5 ani) migrena debuteaza mai devreme la baieti
20
MIGRENA - FIZIOPATOLOGIE
Mai multe teorii
Teoria vasculara Teoria neuronala Teoria neurotransmitatorilor implicarea serotoninei Alte teorii: proces inflamator steril, implicarea oxidului nitric (NO), canalopatie de calciu, disfunctie mitocondriala
21
Migrena cu aur
22
asociere de cefalee i semne vegetative care apar n atacuri periodice, n prezena unui istoric familial pozitiv pentru migren
23
b. CEFALEEA - CARACTERISTICI
moderata sau intensa, impiedica activitatea normala , este agravata de efort localizare F, T bilateral , nu are caracter pulsatil (la copilul mic) localizare unilateral T, caracter pulsatil, mai intensa (la copilul mai mare), lateralizare variabil intensitatea cefaleei creste progresiv durata atacului - mai mica decit la adult (poate dura doar 1 h), intrucit somnul se instaleaza mai rapid copilul cauta camera intunecata si linistita, iar somnul care urmeaza cupeaza in mod caracteristic atacul uneori poate exista o faza postdromala, in care pacientul este epuizat si letargic atacurile pot aparea de 1-2 ori / luna sau mai des (cu mari variatii individuale) 25
c. SEMNELE VEGETATIVE
sunt severe de obicei, i cu att mai semnificative cu ct copilul este mai mic copilul arat bolnav, este ncercnat, palid i iritabil
pot aprea: - grea, vrsturi i dureri abdominale intense - fotofobie, fonofobie - extremiti reci
frecvent copilul are istoric de ru de micare
26
d. ISTORICUL FAMILIAL
foarte important de evideniat AHC ( + ) uureaz diagnosticul
cel puin unul dintre prini este migrenos sau a avut sinuzite n tineree trebuie ntrebai prinii n mod specific despre episoade recurente de cefalee ce se asociau cu greata sau varsaturi si eventual cu semne neurologice, fenomene ameliorate de somn
27
pot avea uneori intensitate mult mai mic dect severitatea fenomenelor neurologice
30
VARIANTELE DE MIGREN
asociere de disfuncii neurologice tranzitorii recurente, fr cefalee, la copii care au istoric familial de migren
de obicei este vorba despre copii: de vrst mic care vor avea ulterior migren
31
VARIANTELE DE MIGREN
32
TRATAMENTUL MIGRENEI
Const n Tratamentul acut al atacului Tratamentul profilactic, pentru reducerea frecventei atacurilor Se folosesc mijloace nefarmacologice i farmacologice
33
34
Tipuri de substane:
medicamente analgezice, abortive ale atacului migrenos, antiemetice / propulsive eventual sedative, administrarea de fluide iv.
35
naproxen (5 mg/kgc/doza)
38
DIHIDROERGOTAMINA mecanism similar, la copii > 6 ani, 0,1-0,5 mg iv in timp de 3 minute; SUMATRIPTAN agonist selectiv al receptorilor serotoninergici 5-HT1, la copii >12 ani, doza de 25-50 mg p.o;
39
40
bilan al eficacitii medicamentelor dup cteva sptamni medicamentul se dovedeste eficace se continu tratamentul timp de 4 6 luni 42
CEFALEEA CRONIC PROGRESIV = cefalee ale crei caracteristici (severitate i frecven) cresc o dat cu trecerea timpului (spt, luni), la care de obicei se asociaz i alte semne gen. i neurologice
cefalee simptomatica de cele mai multe ori, presupunind prezenta unui proces patologic intracranian Posibilitati etiologice: - Procese expansive intracraniene tumori, abcese, parazitoze cerebrale - Hidrocefalie - Hematom subdural cronic - S. de hipertensiune intracranian idiopatic
43
CEFALEEA CRONIC NEPROGRESIV = cefalee cu apariie frecvent dar ale crei caracteristici nu se modific o dat cu trecerea timpului, i care nu se asociaz cu semne generale i neurologice afecteaza mai frecvent adolescentii (fetele> baietii), mult mai rar copiii < 10 ani
46
Msuri nefarmacologice
psihoterapie consilierea familiei Msuri farmacologice
se vor evita analgezicele, mai ales atunci cind cefaleea este zilnica si persistenta amitriptilina f. eficace in asociere cu masurile nefarmacologice este necesar un tratament de citeva luni, cu evaluari periodice
48
CEFALEEA MIXT
frecvent este vorba despre o cefalee acut recurent (migren) care din diferite motive se transform n cefalee cronic neprogresiv
cauza frecvent abuzul de analgezice
CONCLUZIE
1 ) Cefaleea este un simptom frecvent ntlnit n copilrie, cel mai frecvent fr semnificaie patologic particular 2) Exist ns situaii n care este un simptom al unui proces patologic intracranian situaii care nu trebuie ratate 3) Tratamentul nonfarmacologic sau farmacologic se va adapta n funcie de sindromul din care face parte cefaleea
50