Metodologia cercetarii

stiintifice



Obiectivele cursului
- Familiarizarea cu ceea ce presupune
procesul cercetarii stiintifice:
CE, DE CE, PENTRU CE?
- Introducere in metodologia cercetarii
stiintifice - teoria privind modul in care
cercetarea trebuie derulata
Bibliografie:
Mark Saunders, Philip Lewis, Adrian
Thornhill Research methods for
business students, Prentice Hall, 2007
INTRODUCERE
- Metoda de cercetare tehnici si proceduri in vederea obtinerii
si analizei datelor
- Metodologia teoria privind modul in care cercetarea trebuie
derulata

Ce nu este si ce este cercetarea stiintifica
NU este cercetare stiintifica
- Culegerea de date, fara un scop clar
- Reasamblarea si reordonarea informatiilor fara interpretarea
lor
- Folosirea abuziva a termenului pentru a da credibilitate unei
idei, a unui produs
ESTE cercetare stiintifica
- Datele sunt culese sistematic
- Datele sunt interpretate
- Scopul este clar



Structura unei lucrari stiintifice
Introducere, unde se prezinta Obiectivele lucrarii ce poveste doreste
lucrarea sa spuna si de ce, caror intrebari de cercetare le raspunde
lucrarea si o scurta prezentare a principalelor parti ale lucrarii (pentru
disertatii, de exemplu, cate un paragraf pentru fiecare capitol).
OBIECTIVELE LUCRARII SUNT ESENTIALE

Analiza critica a literaturii (trecerea in revista a literaturii de specialitate)
care este fundamentul teoretic al lucrarii, ce au spus altii inaintea ta, relevant,
despre subiectul investigat, ce elemente importante s-au folosit din literatura de
specialitate pentru a atinge obiectivele lucrarii, in ce mod analiza critica a literaturii
determina obiectivele, metoda de cercetare si prefigureaza concluziile

Metodologia ce metoda de cercetare s-a folosit, de ce, ce instrumente s-au
utilizat, cum s-au cules datele etc

Analiza datelor, prezentarea rezultatelor, interpretarea lor

Concluziile, care trebuie sa corespunda cu obiectivele, metoda de cercetare si
rezultatele obtinute. Fiecare obiectiv trebuie sa-si regaseasca cel putin o concluzie

Bibliografia, in lucrarile straine se folosesc citarea Harvard, Chicago sau APA

5






FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE

Este cea mai importanta parte a oricarui proces de cercetare
Atributele unui teme de cercetare corespunzatoare
- Concordanta cu cerintele beneficiarului
- Concordanta cu capacitatea de realizare din partea cercetatorului
- Capacitatea temei de a starni interesul (realizatorului si beneficiarului)
- Simetrie dpdv al rezultatelor potentiale: indiferent de rezultat, acesta va
fi valoros


FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE
Etape in formularea si clarificarea temei de cercetare

1. Generarea si finisarea ideilor de cercetare
Generarea ideilor de cercetare - Utilizarea gandirii rationale si a gandirii
creative
Cai de urmat
Examinarea propriilor interese
Proiecte trecute
Discutii
Cercetarea literaturi
Un jurnal al ideilor
Explorarea preferintelor personale (proiecte trecute)
Mind mapping
Brainstorming
Finisarea ideilor de cercetare








FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE
2. Transformarea ideilor de cercetare in proiecte de
cercetare
- Asigurarea concordantei intrebarilor de cercetare cu
resursele
- Verificarea capacitatii de a genera noi idei
- Indeplinesc testul SMART (specificitate, masurabilitate,
accesibilitate, realism, timp)
- Converg cu teoria (teoria te informeaza despre validitatea
cercetarii)
- Importanta teoriei reflecta relatia cauza-efect
- Teorii fundamentale (grand theories)
- Teorii specifice (middle range theories)
- Teorii punctuale (substantive theories)




FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE
Scrierea propunerii de cercetare
Scopul cercetarii
Continutul propunerii de cercetare
1. Titlul
2. Fundamentarea una dintre cele mai lungi sectiuni (nu e acelasi lucru cu
analiza critica a literaturii!!!!)
- De ce cercetarea merita efortul
- Tema se incadreaza in dezbaterile prezente
- Arata ca cercetarea ta este o continuare a cercetarilor existenete
3. Intrebarile de cercetare si obiectivele cercetarii
Fundamentarea converge catre aceste intrebari
Obiectivele sunt precise si conduc catre rezultate masurabile
Deriva din scopul cercetarii
4. Metoda o alta sectiune lunga
Cum intentionezi sa-ti atingi scopul
Justifica alegerea metodei in functie de obiective
Ce colectivitate de cercetare ai ales si de ce
Ce instrumente vei folosi si de ce
Cum se va face colectarea datelor
Cum vor fi respectate aspectele etice
FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE
5. Programarea in timp
Demonstreaza viabilitatea proiectului
Diagrama Gantt
6. Resurse
Aspect ale viabilitatii
Date
Echipamente
Financiare
Umane



FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE
Concluzii
Cercetarea este diferita de obtinerea de
informatii. Cercetarea se bazeaza pe teorie
Propunerea de cercetare este ca un contract
intre tine si cititor. Continutul propunerii de
cercetare trebuie sa-i spuna cititorului:
- ce vrei sa faci,
- de ce vrei sa faci,
- ce urmaresti sa obtii,
- cum urmaresti sa obtii acel ceva


Analiza critica a literaturii
Importanta si scopul analizei critice a literaturii
Ce trebuie inclus in analiza critica a literaturii
Ierarhizarea surselor primare, secundare si tertiare
Identificarea cuvintelor cheie si scrutarea
literaturii utilizand diverse metode
Evaluarea relevantei, valorii si suficientei literaturii
Citarea literaturii
Aplicarea cunostintelor pentru proiectele personale
Analiza critica a literaturii
Analiza critica a literaturii (ACL) presupune gasirea,
citirea si evaluarea literaturii astfel incat ea sa
serveasca obiectivelor cercetarii
A fi critic inseama a utiliza un anumit limbaj (expunerea
unui rationament logic), incadrarea intr-o anumita
abordare, referire la autoritate si impartialitatea
Scopurile ACL
- Rafinarea intrebarilor de cercetare (obiective)
- Evidentierea posibilitatilor de cercetare in domeniu
- Evitarea simplei repetari a ceea ce s-a facut
- Identificarea unor subiecte de actualitate
- Identificarea unor metode, strategii de cercetare
aplicabile diferitelor domenii

Analiza critica a literaturii
Continutul ACL
Conceptele cheie din domeniu
Incadrarea in dezbaterile recente din
domeniu
Originalitatea
Evitarea plagiatului
Legatura directa cu obiectivele
cercetarii
Respectarea unui anumit format

Analiza critica a literaturii
Surse pentru ACL

Primare (literatura gri)
Rapoarte
Teze
Email
Lucrari sustinute in cadrul conferintelor
Manuscrise
Rapoarte guvernamentale
Secundare
Carti
Reviste
Zire
Publicatii guvernamentale
Tertiare
Indexuri
Cataloage
Abstracte
Enciclopedi
Dictionare
Bibliografii
Citari


Analiza critica a literaturii
Planificarea strategiei de ACL
- Definirea parametrilor cercetarii
- Limba, subiectul, domeniul, aria
geografica, perioada de cautare, tipul de
literatura
- Generarea cuvintelor cheie
- Raspund obiectivelor de
cercetare
- Identifica domenii de legatura
cu tema cercetata



Analiza critica a literaturii
Evaluarea relevantei si valorii literaturii cercetate
Relevanta
- Cat de recenta este literatura analizata
- Raspunde obiectivelor cercetarii
- Intruneste criteriile pe care ti le-ai stabilit pentru
a sustine argumentatia
Valoarea
- Intruneste criteriul impartialitatii
- Cat de corecte sunt elementele metodologice si ce
influenta au asupra rezultatelor obtinute
- Ofera posibilitatea unor cercetari viitoare
Analiza critica a literaturii

Exemple
(1) Sexual harassment has many consequences. Adams, Kottke, and
Padgitt (1983) found that some women students said they avoided
taking a class or working with certain professors because of the risk
of harassment.They also found that men and women students reacted
differently. Their research was a survey of 1,000 men and women
graduate and undergraduate students. Benson and Thomson's study in
Social Problems (1982) lists many problems created by sexual
harassment. In their excellent book, The Lecherous Professor, Dziech
and Weiner (1990) give a long list of difficulties that victims have
suffered.

(2) The victims of sexual harassment suffer a range of consequences,
from lowered self-esteem and loss of selfconfidence to withdrawal
from social interaction, changed career goals, and depression (Adams,
Kottke, and Padgitt, 1983; Benson and Thomson, 1982; Dziech and
Weiner, 1990). For example, Adams, Kottke, and Padgitt (1983) noted
that 13 percent of women students said they avoided taking a class or
working with certain professorsbecause of the risk of harassment.

Analiza critica a literaturii
Concluzii
ACL nu este un rezumat. Ea trebuie sa
organizeze informatia in stransa legatura
cu obiectivele studiului, sa sintetizeze
rezultatele in ceea ce se stie si ceeea ce
nu se stie, sa identifice controversele si sa
dezvolte noi cercetari
Nu este un semn bun atunci cand fiecare
paragraf al ACL incepe cu numele autorului
unui studiu

Analiza critica a literaturii
Mentineti actualitatea surselor: incepeti cu cele mai
recente
Fiti perseverenti, cautati si din alte domenii
Cautati exhaustiv si intensiv, dar fiti atenti la
organizarea materialelor
Nu disperati, linia dintre aceasta literatura si cealalta
literatura nu este atat de clara
Nu puteti citi totul!
Nu porniti in ACL pana nu aveti o imagine clara a
subiectului
Cautati exemple


Formularea planului cercetarii
Filosofia cercetarii
Abordarea cercetarii
Strategia cercetarii
Metoda cercetarii
Orizontul de timp
Tehnici si proceduri de culegere a
datelor
Formularea planului cercetarii
Planul cercetarii structurarea modului in
care se va raspunde intrebarilor de
cercetare
Tipuri de studii (cercetarii) - in
conformitate cu scopul cercetarii
Studii exploratorii
Ce se intampla, noi idei, ridicarea de probleme si
evaluarea fenomenelor intr-o noua viziune
Util pentru clarificarea unei probleme, daca nu esti
sigur de natura ei
3 metode de realizare a unei cercetarii exploratorii
Analiza literaturii
Intervievarea expertilor din domeniu
Focus-grupuri
Avantaj flexibil si adaptabil
Formularea planului cercetarii
Studii descriptive
Descrirea cu acuratete a unei situatii
Poate fi parte a unei cercetarii
exploratorii
Studii explicative (cauzale)
Cele care stabilesc relatii de
cauzalitate dintre fenomene

Formularea planului cercetarii
Strategia cercetarii
Nicio strategie nu este superioara
alteia
Experimentul
O forma clasica a cercetarii
Pentru studierea relatiilor cauzale
Cercetarii exploratorii si explicative
(cum, de ce)



Formularea planului cercetarii
Un experiment presupune
Definirea unei ipoteze teoretice
Selectionarea grupurilor
Impartirea aleatorie a persoanelor intre
cele doua grupuri
Introducerea variabilei manipulabile
Masurarea unui numar redus de variabile
Tinerea sub control a celorlalte variabile
Formularea planului cercetarii
Ancheta
Specifica abordarii deductive
Foarte utilizata in business: cine? Ce?
Unde? Cat? Cate?
Pentru studii exploratorii si descriptive
Interpretare statistica, date foarte multe
Poate fi utilizata pentru sugerarea
anumitor legaturi intre variabile
Diferite tehnici de colectare a datelor
Formularea planului cercetarii
Studii de caz
- Implica investigarea empirica a unui fenomen
prezent intr-un context real, utilizand multiple
dovezi
- contextul e foarte important
- Opus experimentului
- Opus anchetei
- De ce? Ce? Cum? pentru cercetari explicative si
exploratorii
- Studiile de caz implica verificare incrucisata
(triangulation) utilizarea diferitelor metode de
culegere a datelor pentru a fi siguri ca datele
spun ceea ce intelegem

Formularea planului cercetarii
Studiu de caz singular vs. multiplu
Studiu de caz holistic vs incorporat
- SC singular - unic
- Observa o anumita situatie care nu a fost analizata
Studiu de caz multiplu
Poate conduce la o generalizare
Sunt de preferat
Studiu de caz holistic
Analiza organizatiei ca un tot
Studiu de caz incorporat
Analiza componentelor ca parti ale unui intreg
Studiile de caz pot fi foarte utile in investigarea teoriei existente


Formularea planului cercetarii
Cercetarea in actiune (action research)
Cercetarea in actiune vs cercetarea
despre actiune
Presupune implicarea practicienilor in
procesul de cercetare
Limite si avantaje
Formularea planului cercetarii
Construirea teoriei (grounded theory)
Presupune atat abordarea inductive cat si cea
deductiva
Foarte utila pentru a prezice si a explica
Etnografia (ethnography)
Deriva din antropologie si este specifica abordarii
inductive
Se descrie si se explica lumea sociala
E mare consumatoare de timp
Implica flexibilitate (contextul se dezvolta in
timp), cerceteaza fenomenul in contextul in care
apare si implica mai ales observatia
Formularea planului cercetarii
Cercetarea de arhiva (archival
research)
Cercetarea documentelor
Cercetatorul-practician
Cand cercetezi organizatia in care
lucrezi


Formularea planului cercetarii
Credibilitatea si validitatea
rezultatelor cercetarii
Masurile utilizate vor conduce la
aceleasi rezultate
Observari similare pot fi realizate si
de catre alti cercetatori
Exista o transparenta a datelor
primare
Formularea planului cercetarii
Surse de erori
Din partea participantilor
din partea cercetatorului
Credibilitatea si validitatea instrumentarii
Relatia cauzala (cine pe cine influenteaza,
de fapt)
validitatea externa
Accesul la date si etica cercetarii stiintifice
Accesul la date si etica cercetarii stiintifice
Strategii de obtinere a accesului
Timp suficient
Contacte existente si dezvoltarea de noi
contacte
Scopul si tipul de acces cerut
Preintampinarea ingrijorarilor companiei
Evidentierea beneficiilor pentru companie
Limbajul potrivit
Facilitarea raspunsurilor
Dezvoltarea accesului marginal
Credibilitatea

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice
Etica = principii morale, norme si standarde de
comportament care ghiseaza alegerile morale si relatiile
cu ceilalti

Etica cercetarii = cum formulam si clarificam subiectul
cercetarii, planul cercetarii, obtinerea accesului la
date, colectarea datelor, procesarea si stocarea
datelor, analiza datelor, finalizarea cercetarii intr-un
mod responsabil si moral

Etica cercetarii presupune rigurozitate metodologica si
moralitate pentru toti cei implicati in procesul de
cercetare

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice
Abordari ale etici de cercetare
Deontologia = scopul final al cercetarii nu
justifica un comportamnet neetic
Teleologia = scopul final al cercetarii
justifica mijloacele (castigurile
precumpanesc costurile) teoria
finalitatii

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice
Aspecte etice ce trebuie avute in vedere in procesul de
cercetare stiintifica
Pastrarea intimitatii tuturor participantilor in
procesul de cercetare
Voluntariatul si posibilitatea ca participantii sa se
poata retrage oricand din proiectul de cercetare
Mentinerea confidentialitatii participantilor
Evitarea oricaror forme de constrangere, umilire,
ranire, disconfort, durere, traume, in general
Comportament adecvat si obiectivitate din partea
cercetatorului
Accesul la date si etica cercetarii stiintifice
Concluzii
Aspectele etice intervin pe tot parcursul
procesului de cercetare
Cercetarile calitative implica, de regula, mai
multe aspecte etice decat cercetarile
cantitative
Cercetarile din anumite domenii (psihologie,
medicina, farmacie, biologie) implica mai multe
aspecte etice decat in altele (business)
Respectarea tuturor codurilor de conduita cu
care cercetatorul vine in contact in procesul
de cercetare stiintifica

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice
Top 10 Unethical Psychological
Experiments
http://listverse.com/science/top-10-
unethical-psychological-experiments/
Top 10 Evil Human Experiments
http://listverse.com/crime/top-10-evil-
human-experiments/
http://www.albionmonitor.com/9710a/hivt
ests.html
Milgram experiment

Datele secundare
Pot fi atat calitative cat si cantitative
Pot fi atat date brute, cat si
prelucrate (compilate)
Tipuri de date secundare
- Documentare
- Anchete
- Prelucrate din surse multiple

Datele secundare
Date documentare
Scrise si nescrise
Accesul la date
Date din anchete
Recensamant
Anchete periodice
Anchete ad hoc
Date din surse multiple
Combinatii din cele doua tipuri de mai sus

Datele secundare
Localizarea datelor secundare
Stabilirea tipului de date disponibile
ACL
Bibliografia de la materialele studiate
Identificarea datelor (locul precis
unde acestea se gasesc)

Datele secundare
Avantaje si dezavantaje
Avantaje
Timp si bani
Calitate
Pot furniza date comparabile si
contextuale
Pot conduce la noi descoperiri
Permanenta

Datele secundare
Dezavantaje
Au o destinatie care nu iti este utila in
proiectul de cercetare
Acces dificil si costisitor
Agregarea datelor si definitiile nu sunt
potrivite cu studiul nostru
Nu exista control asupra datelor
Scopul proiectului initial influenteaza
colectarea si prezentarea datelor

Datele secundare
Evaluarea surselor de date
Sunt capabile sa raspunda intrebarilor de cercetare
Beneficiile asociate folosirii datelor sunt mai mari
decat costurile
Ai acces la date
Aspecte generale
Validitatea calcularii datelor
Sfera de acoperire a datelor
Datele neimportante pot fi eliminate
Datele ramase sunt suficiente pentru a putea fi
interpretate

Datele secundare
Aspecte specifice
Siguranta si validitatea datelor
Subiectivitatea masurarii
Distorsionarea intentionata si deliberata a datelor
Schimbari in modul in care datele sunt colectate
Costuri si beneficii
Modul in care reusesc sa raspunda intrebarilor si
obiectivelor cercetarii
Resurse de timp si bani pentru obtinerea datelor
Obiectivitatea perfecta nu poate fi asigurata. Uneori
trebuie asumat un anumit grad de subiectivism in locul
lipsei datelor

Cercetari calitative
Cercetarea calitativa este o metod de
cercetare care i propune s ofere o
nelegere n profunzime a comportamentului
uman, precum i a motivelor care guverneaz
astfel de comportament.
cercetarea calitativ investigheaz de ce i
cum se iau deciziile, nu doar ce, unde si cnd.
Metodele calitative produc informaii privind
cazurile particulare studiate

Cercetari calitative
in cercetarea calitativa, cazurile pot fi selectate
intenionat, n funcie de capacitatea acestora de a
personifica anumite caracteristici sau locaii
contextuale
rolul cercettorului este mult mai important
analiza datelor poate avea o mare varietate de
forme, i se concentreaza pe limba, semnele i
semnificaii. n plus, analiza in cercetare abordeaza
problemele din punct de vedere holistic i
contextual, mai degrab dect reductionist i izolat.
Cu toate acestea, abordri sistematice i
transparente pentru analiza sunt aproape
ntotdeauna considerate ca fiind eseniale pentru
rigoare. De exemplu, multe metode calitative
necesit cercettorilor s codifice cu atenie date i
sa discearna i sa se documenteze consecvent.

Cercetari calitative
Metodele calitative sunt folosite pentru explorare (de exemplu,
generatoare de ipoteze) sau pentru a explica rezultatele
cantitative. Metode cantitative, prin contrast, sunt folosite pentru
a testa ipoteze. Acest lucru se datoreaz faptului c validitatea de
coninut - se msoara ceea ce un cercetator crede ca msoar? -
este vzut ca unul dintre punctele forte ale cercetarii calitative.
Unii prefera metode cantitative pentru a oferi mai multa
reprezentativitate, ncredere i precizie prin ipoteze, instrumente
de msurare i matematic aplicat. Prin contrast, datele calitative
sunt dificil de analizat dvdv matematic.
Cercetarea calitativa este adesea folosita pentru evaluarea
programelor, deoarece poate rspunde anumitor ntrebri
importante mai eficient dect abordrile cantitative: cum i de ce
anumite rezultate au fost obinute (nu doar ceea ce s-a realizat).
De asemenea, pentru a rspunde la ntrebri importante cu privire
la relevana, efecte nedorite i impactul programelor, cum ar fi: au
fost ateptrile rezonabile? Au funcionat cum era de asteptat?
Au fost actorii-cheie n msur s i ndeplineasc sarcinile lor? A
cauzat programul efecte nedorite?

Cercetari calitative
Abordrile calitative au avantajul de a permite o
mai mare diversitate n rspunsuri, precum i
capacitatea de a se adapta la evoluii noi sau
probleme n timpul procesului de cercetare n sine.
n timp ce cercetare calitativ poate fi
costisitoare i consumatoare de timp pentru a o
efectua, multe domenii de cercetare folosesc
tehnici calitative care au fost special dezvoltat
pentru a oferi rezultate mai succinte, cost-
eficient i n timp util.

Cercetari calitative
Observarea participativa este o strategie de nvare reflexiv nu o singur
metod de observare
Cercettorii de obicei deveni membri ai unei culturi, grup, sau stabilesc roluri
pentru a se conforma la aceast situatie
Observarea neparticipativa sau observarea directa este n cazul n care datele sunt
colectate prin observarea comportamentului, fr a interaciona cu
participanii. Un avantaj este c nu exist probleme de influen a
cercetatorului. Un dezavantaj este c cercettorul poate deveni influenat grup
Note de teren permit cercettorului de a accesa un subiect i s nregistreze ceea
ce observ ntr-o manier discret. Un dezavantaj major este ca note de teren
sunt nregistrate de ctre un observator i sunt supuse (a) memoriei i (b)
eventual, prtinire contient sau incontient de observator
Jurnal reflexiv, o descriere exact a evenimentelor folosind termeni adecvati
pentru a eticheta lucrurile, concepte, etc
O explicaie a evenimentelor care merge dincolo de tradiia / raiunea de a lua
n considerare teorie, concepte, i context (etice, politice moral,).
O decizie cu privire la aciunile viitoare.
Interviu structurat. Acest tip de interviuri este cel mai potrivit pentru angajarea
n studii focus grup pentru a compara rspunsurile participantilor, n scopul de a
rspunde la o ntrebare de cercetare. Pentru interviuri structurate calitative,
de obicei este necesar a dezvolta un program de interviu care enumer modul
de redactare i succesiunea de ntrebri. Programul de interviu este considerat
uneori un mijloc prin care cercettorii pot crete fiabilitatea i credibilitatea
datelor de cercetare

Cercetari calitative
Interviul semistructurat este flexibil, permind ca noi
ntrebri s fie aduse n timpul interviului, ca urmare a ceea
ce spune cel intervievat. Intervievatorul intr-un interviu
semi-structurat, n general, are un cadru de teme pentru a
fi explorate. un anumit subiect sau subiecte pe care doreste
sa le exploreze in timpul interviului. Ar trebui s fie, de
obicei, bine gndit n avans.
Interviu nestructurat: ntrebrie pot fi schimbate sau
adaptate pentru a se plia pe inteligena, nelegerea sau
convingerile respondentului. Metoda de a aduna informaii
folosind aceasta tehnica este destul de limitata. n afara de
sociologie utilizarea interviurilor nestructurate este foarte
limitat.
Cercetari calitative
Cercetarea etnografica, folosita pentru cercetari in domeniul
cultural, presupune colectarea si descrierea de date menite a dezvolta
o teorie. Aceasta metoda mai este denumita si ethnomethodology or
metodologia pentru oameni". De exemplu, studiul unei anumite culturi
si intelegerea rolului unei anumite boli in contextul lor cultural.
Critical social research, folosita pentru intelegerea comunicarii intre
popoare si semnificatia simbolurilor.
Cercetarea etica, o analiza intelectuala a problemelor etice. Include
studiul eticii, ca obligatie, drept, datorie, bine/rau, alegere, etc.
Cercetarea fundamentala, examineaza fundamentele stiintei,
analizeaza modalitatile in care cunostintele pot fi reinterpretate in
contextul unor noi informatii.
Cercetare istorica, presupune analiza evenimentelor trecute si
prezente in contextul conditiilor actuale, permite reflectarea asupra
unor posibile raspunsuri pentru probleme curente. Cercetarea istorica
ofera raspunsuri la intrebari de genul: De unde venim, cine suntem,
incotro ne indreptam?

Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia
- este unul dintre cele mai fascinante
aspecte ale procesului de cercetare
- Este considerat a fi un proces destul
de dificil
- Reprezinta rezultatul final al
procesului de cercetare
- Cand scrii, e singura adata cand
gandesti (Phillips and Pugh, 2005)

Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia
Pregatirea scrierii lucrarii stiintifice
Rezervarea timpului
Stabilirea unui program si urmarea lui
Crearea conditiilor optime
Recenzia lucrarii

Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia
Structura proiectului de cercetare
Abstract
Cel mai important
E un sumar complet al cercetarii
Contine
Care sunt intrebarile de cercetare si de ce sunt importante
Cum se raspunde la aceste intrebari
Ce raspuns s-a gasit la intrebarile de cercetare
Ce concluzii se pot desprinde din intrebarile de cercetare
Trebuie sa fie scurt, complet, obiectiv, precis si usor de citit
Introducere
O idee clara despre teza centrala a lucrarii si de ce crezi ca
problema respectiva merita analizata
Care sunt obiectivele si intrebarile de cercetare
O scurta prezentare a fiecarui capitol din lucrare
Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia
ACL
Care este locul cercetarii in contextul cercetarilor in domeniu
Demonstreaza contributia la domeniul cercetarii
Demonstreaza valabilitatea si validitatea intrebarilor de
cercetare
Metoda
Metoda trebuie sa fie valida
Rezultate
Reliefarea rezultatelor obtinute din cercetare
Se prezinta tabelel, grafice, citari din interviuri
Rezultatele prezinta fapte, nu opinii si trebuie sa fie expuse in
mod logic, clar si usor de inteles (fie in ordinea obiectivelor, fie
tematic, in ordinea descendenta a importantei, fie alte
modalitati)

Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia
Concluzii
Pentru fiecare rezultat ar trebui o concluzie
Demonstreaza originalitatea studiului
Pot include si discutii (implicatii ale concluziilor)
Referinte
Odata cu scrierea lucrarii
Diferite stiluri (Harvard, Chicago. APA)
Anexe
Minim
Ceea ce e cu adevarat important trebuie pus in
text

Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia
Organizarea continutului raportului de
cercetare
Titlul cat mai putine cuvinte, clar si incitant
povestea trebuie sa fie clara (argumentul
central sau teza principlala)
Structura trebuie sa fie clara si sa orienteze
usor cititorul
E important sa stii carei audiente te adresezi
Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia
Stilul
Clar si simplu
Propozitii simple
Evitarea jargonului (a nu se confunda cu
termenii tehnici)
Citarea literaturii
Gramatica
Adresarea impersonala, la trecut, diateza
pasiva
Anonimatul

Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia
Confruntarea cu cerintele evaluatorilor
Cunostinte si intelegere
Aplicare si analiza
Sinteza si evaluare

Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia
Prezentarea orala
Utilizarea mijloacelor video
Prezentarea nu trebuie sa plictiseasca
Trebuie sa ofere toate informatiile importante
O sursa importanta pt prezentare este
abstractul
Tine de abilitatea fiecaruia (aceasta abilitate
se poate educa)