Autori:

Apostol Alina
Butacu Lidia
Dobre Mihnea
Luca Madalina
Boala a fost pentru prima oara descrisa de Fiziologul
napolitan Giovanni Semmola in 1834 si de Gaetano
Conte in 1836. DMD a fost numita dupa neurologul
francez Guillaume Benjamin Amand Duchenne (1806-
1875), care in editia din 1861 a cartii sale "Paraplegie
hypertrophique de l'enfance de cause cerebrale" a
descries si detaliat cazul unui baiat. Un an mai tarziu a
prezentat poze ale pacientului sau in "Album de
photographies pathologiques." In 1868 a gasit alte 13
cazuri de copii afectati. Duchenne a fost primul care a
facut o biopsie pentru a obtine tesut de la un pacient in
viata pentru o examinare microscopica.


Distrofiile musculare sunt un grup de afectiuni rare
ereditare, caracterizate prin deteriorarea muschilor
corpului, antrenand slabiciunea musculara si
invaliditatea
Aceasta boala afecteaza cu predilectie musculature
scheletica slabind-o progresiv, ca apoi, fibrele
musculare necrozate fiind inlocuite de tesut
conjunctiv si adipos. Deasemenea pot fi afectati si
muschii netezi sau miocardul in unele forme de
distrofii musculare avand ca rezultat afectiuni cardiace
si evident afectiuni viscerale.
Distrofinopatiile sunt afectiuni X-linkate
recesive cauzate de deficitul de distrofina.
Petru acestea cele mai importante sunt
distrofia musculara progresiva Douchenne
(DMD) si distrofia musculara progresiva
Becker (DMB).
Heterogenitatea tabloului clinic si a
evolutiei a determinat un spectru foarte larg
de fenotipuri.Astfel fenotipul cel mai sever
este reprezentat de DMD, DMB si distrofie
musculara progresiva (DMP)

Cea mai raspandita si severa forma de distrofie este
DM Douchenne, aceasta afectand 1 baiat din 3300.
Este o boala cu transmitere heterozomal recesiva
legata de cromozomul X si afecteaza DOAR nou-
nascutii de sex masculin.
DMD este cauzata de deficienta genetica a unei
proteine numita DISTROFINA.


Distrofina este una dintre cele mai lungi gene ale
genomului uman avand 79 exoni (EXN -
Secven de nucleotide care codific o
secven de aminoacizi specifici) Iar absenta ei
duce la aparitia de leziuni ale membranelor ce
acopera celulele musculare (miocite) avand ca
urmare degenerarea fibrelor musculare si necroza
miocitara.
Boala Duchenne prezinta primele simptome la
copii cu o varsta de aprox 3 5 ani in ciuda faptului
ca ea exista inca din perioada embrionara . Copii
afectati necesita mai mult timp sa invete sa mearga
sau sa alerge.
Cei care prezinta aceasta afectiune prezinta anumite
particularitati datorate deficitului muscular precum:
-pseudohipertrofia de moleti
-contracturi involuntare
-90% din pacienti prezinta scolioza
-mersul cu leganare laterala a soldurilor si lordoza
lombara, cu abdomenul extins in fata
-mersul digitigrad datorita retractiei tendonului lui
Achile
-dificultati in urcarea treptelor
-dificultati in ridicarea de la sol, acesta reprezentand
semnul lui Gowers
-tendinta de cadere accentuata

Boala evolueaza foarte rapid dupa debut. Muschii par
hipertrofiati datorita inlocuirii fibrelor musculare cu tesut
conjunctiv sau adipos.
La varsta de aproximativ 12 ani copii isi pierd o mare parte din
functiile motorii iar la o treime din cazuri s-a constatat si
afectarea functiilor intelectuale sau intarzierea vorbirii,
sistemul nervos fiind si el afectat.

.
Decesul, de cele mai multe ori, survine la 20
de ani datorita cardiomiopatiilor si
tulburarilor respiratorii.


-reprezinta simptomul initial,
cu distributie predominant
proximala, simetrica;
-primii muschi afectati sunt cei
de la membrele inferioare: ilio
psoas, apoi cei din loja tibiala
anterioara, marele abductor;
-semnul GOWERS consta in
ridicarea in ortostatism prin
catararea pe prorpiul corp cu
sprijinpe genunchi; apare cand
este instalata o slabibciune
pronuntata a centurii pelviene,
cu incidenta maxima la 5-6 ani;
Semnul GOWERS
Postura caracteristica lordotica cu abdominul extins este
determinata de afectarea musculaturii paravertebrale si
lombosacrale
Uractul scarilor, ridicatul de pe scaun sau pierderea
echilibrului sunt determinate de deficitul bilateral al
muschilor extensori ai genunchilor si coapselor
Mersul leganat este datorat deficitului bilateral al fesierului
mediu

Deficitul muschilor
flexori ai gatului, desi
trece neobservat se
gaseste in DMD in inca
de la inceput facand
diferenta intre Duchenne
si alte fenotipuri
moderate
! Totusi nu sunt afectati
muschii oculari bulbari,
extensori ai gatului,
muschii mici ai mainii

REFLEXELE
OSTEOTENDINOASE
sunt prezente la debut,
dar diminueaza lent pana
la disparitie; primul
abolit fiind cel rotulian,
iar ultimele fiind cele
Achiliene si cele
stiloradiale

Pseudohipertrofia consecutiva fibrozei musculare este
evidenta in special la nivelul moletilor putand fi
observata inca de la 8 luni si amplificandu se cu varsta,
manifestarea fiind evidenta dupa 3-5 ani de viata.
Pierderea mersului face ca atrofia musculara sa devina
evidenta si generalizata.
Contracturi musculare : prin scurtarea muschilor
gastrocnemieni fara opozitia normala a muschilor lojei
anterolaterale a gambei, piciorul este in varus equil iar
mersul devine digitigrade cu caderi frecvente
Intre 6 si 10 ani majoritatea pacientilor cu DMD
prezinta contracturi la nivelul tendonului achilian,
benzilor iliotibiale si articulatiilor determinand mersul
pe varfuri si limitarea flexiei coapselor

Scolioza apare dupa
pierdea locomotiei
datorita deficitului
muscular paraspinal.
Alaturi de deficitul
muschilor respiratorii
duc la deteriorarea
functiei respiratorii
astfel varsta de aparitie a
insuficientei respiratorii
pare sa coreleze cu
gradul scoliozei




AFECTAREA CARDIACA

Este foarte
frecventa(90% din
cazuri), apar modificari
ECG in special in VS:
unde R ample in derivatii
precordiale drepte si Q
profunde in cele stangi,
chiar si la pacientii
asimptomatici.

Este determinata de
afectarea musculaturii
intercostale si a
diafragmului.
Afectarea flexorilor gatului
si muschilor SCM, ca si a
paraspinalilor, antreneaza
o cifoscolioza severa ce
agraveaza deficitul
respirator.

AFECTAREA RESPIRATORIE

AFECTAREA SISTEMUL NERVOS CENTRAL
1) 1 .Retardul mental: apare aproximativ la 1/3 din cazuri,
(in general cu un IQ sub 70). Diverse studii au relevant
faptul ca retardul mintal este corelat cu deletia exonilor
45-55 ai genei in timp ce IQ mai bun este legat de deletia
exonilor 8-44
2) 2. Tulburari comportamentale si emotionale
3) Pacientii au toleranta scazuta la frustrare, manifestari de
imaturitate emotionala si o dependent progresiva
patologica de parinti cu abandonarea relatiei cu
personalul medical curant ceea ce accelereaza finalul si
ingreuneaza masurile curative paleative

AFECTAREA
MUSCULATURII NETEDE

In evolutie sunt posibile
afectari ale musculaturii
digestive cu tulburari de
peristaltica, dilatie
gastrica acuta, crampe,
malabsorbtie.

Reprezentate de
osteoporoza, apar in
cazurile de debut
precoce. Poate duce la
fracturi frecvente, fiind
mai severa la membrele
inferioare.

MODIFICARI OSOASE


AFECTARE VIZUALA
Hemeralopia (cecitatea nocturna): tulburare la adaptarea
la intuneric cu alterarea raspunsului la stimuli luminosi
intermitenti

Creatinkinaza, o enzima musculara, prezinta niveluri
foarte crescute la nastere (>5000 U.I.)cu un maxim
spre 3 ani; este foarte specifica pentru afectiuni
musculare.
Cresteri masive ale enzimelor hepatice GOT si GPT,
apar in DMD, chiar si femei purtatoare, simptomatice
sau asimptomatice.
Mioglobinemia este frecventa la acesti pacienti,
observandu-se totusi o crstere semnificativa in urma
unui effort fizic usor, ceea ce sugereaza faptul ca in
DMD, chiar si exercitiile fizice usoare pot produce
lezarea fibrei musculare.

Tomografia computerizata musculara permite
studierea maselor musculare profunde, ce prezinta
zone difuze de atenuare a semnalului muscular.
Testele functionale pulmonare constau in: spirometrie,
pneumograma,oximetrie, capnografie, gaze sanguine
capilare si permit sesizarea precoce a deteriorarii
respiratorii si initierea oportuna a ventilatiei asistate.
Punctia biopsie musculara evidentiaza degenerare
musculara primitiva, ce asociaza degenerare si pierdere
de fibre, fibre cu dimensiuni variabile de la atrofie la
hipertrofie anormala, inlociurea fibrelor cu tesut
conjunctiv si adipos.
Un MARKER IHC folosit la pacientii cu DMD este
anticorpul antidistrofina, care coloreaza foarte putin
sau chiar deloc sarcolema. In aproximatin 80% din
cazurile cu DMD, exprimare distrofinei este intalnita
in mai putin de 1% din fibre.
Analiza WESTERN BLOT poate fi folosita pentru
dozarea cantitativa si aprecierea marimii distrofinei
reziduale. Valoare dozarii cantitative a distrofinei
releva un procentaj de 0-3 din valorile normale.
Testele genetice: la aproximativ 65% din baietii de
DMD au fost gasite deletii sau duplicatii ce implica
unul sau mai multi exoni din gena DMD, identificate
prin PCR; pentru restul cazurilor, incluzand mutaatii
precum deletii mici sau insertii, identificarea se poate
face doar prin tehnici de secventiere in laboratoere
speciale