INFLAMATIA

Prof. Univ. Dr. Mariana Aschie

1
GENERALITATI
DEFINITIE SI ETIOLOGIE
Inflamatia (flamma = flacara) este raspunsul direct al tesuturilor vascularizate la
agresiuni interne si externe:
infectii microbiene,
agenti chimici,
agenti fizici:
diferente de temperatura,
electricitate,
iradiere,
factori mecanici
tesut necrotic
reactii imune
hipersensibilitate la complexe imune
reactii autoimune.
Orice organ si tesut este susceptibil la inflamatie, gradul si natura acesteia
fiind in functie de:
bolnav (starea de sanatate, de nutritie, de imunitate)
de natura si severitatea noxelor.
2
GENERALITATI
Avantajele inflamatiei
1. localizeaza si izoleaza agresiunile tisulare,
protejand astfel tesutul sanatos vecin;
2. neutralizeaza si inactiveaza substantele
toxice produse de factori umorali si de
enzime;
3. distruge (Iimiteaza) cresterea micro-
organismelor infectioase;
4. prepara aria tisulara pentru vindecare si
reparare, eliminand tesuturile devitalizate si
resturile celulare.

3
GENERALITATI
Dezavantajele inflamatiei
1. durerea si edemul asociate inflamatiei dau diferite grade de
incapacitate morfologica si functionala;
2. poate duce la rupturi de organe (apendicita perforata),
hemoragii (marirea granulomului tuberculos) etc.
3. formarea de tesut cicatriceal excesiv, cu aderente,
contractura, cheloid;
4. formarea de fistule: abdominale, perirenale, bronhopleurale,
cu empiem pleural;
5. se poate propaga prin distrugerea tesutuiui sanatos vecin;
6. leziunile produse de inflamatie pot duce la dezvoltarea altor
leziuni inflamatorii: glomerulonefrita, artrita, reactii alergice
(bronsita alergica), miocardita, encefalita.

4
Celulele participante la inflamatie
I. Polimorfonucleare neutrofile
II. Polimorfonucleare bazofile
III. Polimorfonucleare eozinofile
IV. Mastocite
V. Macrofage
VI. Limfocite
5
I) Polimorfonuclearele neutrofile (PMN)
- sunt celule predominante in
inflamtia acuta, fiind
responsabile pentru
leucocitoza care apare in
perioada "in crisis" a
infectiilor acute.
Morfologie
- leucocite granulare cu
nucleu multilobat
granule fine
citoplasmatice care se
coloreaza utilizand
coloranti neutri
6
I) Polimorfonuclearele neutrofile (PMN)
Functii
1. in raspunsul inflamator, PMN-urile sunt primele care ajung in zona
lezata parasesc patul vascular prin diapedeza si sunt directionate
prin chemotaxie spre locul agresionat.
2. fagocitoza este activitatea majora a PMN-urilor:
inglobeaza bacteriile cu sub-etapele de liza prin eliberarea de enzime
lizozomale;
intracelular, lizozomii elibereaza:
mieloperoxidaze -principala enzima antibacteriana care actioneaza prin combinatia de apa
oxigenata
hidrolaze acide - actioneaza pe materii organice, inclusiv bacterii
proteaze - degradeaza proteinele, inclusiv elastina, colagenul, proteine din membrana bazala
lizozimul sau muramidaza (hidrolaza prezenta in PMN-uri si monocite),
proteinele cationice - inhiba cresterea bacteriana, producand chemotaxia monocitelor si creste
permeabilitatea vasculara
extracelular, enzimele lizozomale dau o iritatie inalta, contribuind la
macroscopia inflamatiei locale.

7
II) Polimorfonuclearele bazofile (PMB)
Morfologie
contin granulatii bazofile (in coloratia
Wright),
sunt incarcate cu histamina, heparina
si substante cu reactie lenta in SRS-A
(Ieucotrienele: C
4
, D
4
, E
4
).
Functii
1. se dezvolta in tipul I de
hipersensibilitate (hipersensibilitate
imediata, mediata cu IgE);
2. cand elibereaza histamina si alte
substante vasoactive, granulele
bazofile produc reactie anafilactica la
persoanele susceptibile;
3. au rol si in tipul IV de hipersensibilitate
(hipersensibilitate intarziata) ex: in
dermatita de contact.
8
III) Polimorfonuclearele eozinofile (PME)
Morfologie:
au nucleul bilobat in desaga
granulatiile citoplasmatice
sunt portocalii in coloratia Romanovsky si
rosu-orange in coloratia cu eozina
contin enzime hidrolitice (histaminaze,
care inactiveaza histamina, si arilsulfataza
B, care inactiveaza SRS-A substanta cu
reactie intarziata) si o proteina bazica
majora putin inteleasa (toxica pentru
paraziti);
distributia este fie in sangele periferic, fie
apar in tesuturi in reactii de
hipersensibilitate, in alergii si infectii
parazitare.
Functii
1. au capacitatea de a elibera un factor
chemotactic eozinofil (ECF) de tip IgE
(sintetizat si de mastocite) cu rol in
anafilaxie;
2. au si capacitatea de fagocitoza (functie
minora).


9
IV) MASTOCITELE
Seamana cu bazofilele ca structura si
functie: bazofilele sunt prezente
predominant in sangele periferic si la
locul inflamatiei, in timp ce
mastocitele se gasesc in tesutul
conjunctiv, inchizand" mici vase
sanguine
Morfologie: contin numeroase granule,
colorate metacromatic cu coloranti
bazici, acestea eliberand histamina,
heparina, SRS-A in tipul I de
hipersensibilitate (asemenea
granulatiilor bazofilelor) si ECF.
Functii: eliberarea de histamina sub
actiunea agentilor care determina
inflamatii (factori fizici, medicamente,
Ig, componente ale complementului -
C3a, C5a, proteine cationice etc.).
10
V) MACROFAGE
Sistemul de fagocite mononucleare sau sistemul macrofagic-monocitic,sau sistemul
reticuloendotelial este o retea extinsa de macrofage in tot organismul.
Morfologie - componentele celulare includ:
macrofage alveolare pulmonare
macrofage pleurale si peritoneale,
celule Kupffer,
histiocite din tesutul conjunctiv mezenchimal,
macrofage mezangiale renale,
macrofage fixe si mobile in limfoganglioni, splina sau in maduva osoasa.
Macrofagele tisulare se dezvolta din monocitele care parasesc sangele periferic
atunci cand este nevoie.
Monocitele deriva din precursori ai maduvei osoase.
Functii
1) Fagocitoza noxelor din tesuturi (microorganisme, resturi necrotice etc.) si rol in
omorarea celulelor tumorale prin:
a) endocitoza este primul pas in fagocitoza (membrana citoplasmatica a macrofagelor se
extinde in jurul particulelor, formand vacuole intracelulare) si pinocitoza (membrana
citoplasmatica a macrofagelor se extinde in jurul fluidelor extracelulare, formand
vacuole intracelulare).
11
V) MACROFAGE
b) digestia
reprezinta al doilea pas
consta in fagocitarea materialului din vacuole pe seama lizozomilor din macrofage, care contin
enzime asemanatoare PMN-urilor (proteinaze, hidrolaze acide, lizozim, MPO);
efectul bactericid este evidentiat mai ales fata de organismele incapsulate (mycoplasme,
salmonele, listerii, criptococi);
c) opsonizarea: macrofagele au receptori pentru moleculele Fc de IgG si pentru fractiunea
complement C3b, acestea ajutand macrofagele in fagocitoza prin opsonizarea microorganismelor
(microorganismele sunt acoperite de IgG sau C3b).
2) Functia imuna
Macrofagele sunt o componenta importanta a sistemului imun (de la initierea raspunsului imun pana la
interactionarea cu limfocitele timodependente)
3) Functia secretorie
Macrofagele elibereaza si alte substante in afara de IL-1:
Factorul stimulator al coloniilor si factorul de necroza tumorala care servesc la raspunsul imun
Interferonul alfa- ajuta in blocarea replicarii virale
Precursori ai prostaglandinelor care sunt in legatura cu IL-1 (efect pirogenic) induc semnele
fazei acute a inflamatiei, ca temperatura si leucocitoza in sangele periferic (deplasarea spre
stanga a formulei leucocitare cu o crestere a PMN-urilor imature).
4) Functia de vindecare si reparare:
- prin fagocitoza ajuta la eliminarea resturilor celulare
- elibereaza factori proliferatori ai fibroblastelor
12
VI) Limfocitele
Consideratii generale:
Limfocitele si toate derivatele lor se gasesc in toate tesuturile, in toate tipurile de inflamatie, in
special dupa agresiunea acuta a PMN urilor.
Toate limfocitele deriva din celulele stem din maduva osoasa. Celulele stem se diferentiaza in
limfocite la nivelul organelor limfoide primare (timus, maduva osoasa). De aici, migreaza pe cale
sanguina spre organele limfoide secundare ( splina, limfoganglioni si centrii germinativi limfatici din
tot corpul: inelul Waldayer, placile Peyer, apendice).
Tipuri de limfocite
1. Limfocite B
2. Limfocite T
3. Limfocite nude sunt limfocite citotoxice fara a avea criterii de diferentiere in Limfocite B sau
Limfocite T.
1. Limfocitele T
Sunt denumite dupa maturarea in timus
Se gasesc in ariile paracorticale ale limfoganglionilor, intre foliculi.
Ele reprezinta aprox 70% din sangele periferic
Functiile limfocitelor T (LT) in inflamatie:
1. Limfokinele produse si eliberate de LT atrag celulele (macrofage, bazofile) care servesc ca
mediatori nespecifici ai inflamatiei induc inflamatie locala
2. LT citotoxice lizeaza celulele tinta fara lezarea celulelor vecine- functie importanta in infectia virala
si in rejectia transplantului.
3. LT sensibilizate sunt responsabile pentru initierea hipersensibilitatii intarziate (hipersensibilitate de
contact sau hipersensibilitate de tip tuberculinic).

13
VI) Limfocitele
2. Limfocitele B
Se gasesc la periferia arilor corticale ale limfoganglionilor si in centrii germinativi ai
foliculilor secundari, cuprinzand aprox 15% din limfocitele circulante
Se pot diferentia spre producerea de Ig, luand numele de plasmocite. Fiecare
plasmocit produce un singur tip de imunoglobulina: Ig G, IgM, IgA,IgD si IgE
Functiile LB in inflamatie
1. Anticorpii neutralizeaza toxinele produse de bacterii
2. IgG functioneaza in opsonizare: aglutinarea anumitor bacterii cu stoparea multiplicarii
si a imprastierii acestora facand mai usoara fagocitarea lor de catre macrofage
3. Anticorpii specifici pentru suprafata antigenica a bacililor Gram negativi produc
bacterioliza in prezenta complementului.
3. Limfocitele nude tipuri:
a) Limfocite natural kiler (LNK) sunt importante in respingerea transplantelor de
maduva osoasa si sunt o forma de aparare de prima linie fata de infectiile virale si
fata de dezvoltarea tumorilor.
b) Limfocitele killer sunt capabile sa lizeze celulele tinta (target cells) acoperite de
anticorpi specifici- citotoxicitate mediata celular dependenta de anticorpi
c) Limfocitele activate killer morfologic si functional sunt asemanatoare cu LNK, dar
au un mai mare domeniu de celule tinta. Ele devin citotoxice sub stimularea cu IL-2,
limfokine care autoactiveaza LT
14
CLASIFICAREA INFLAMATIILOR
I) Clasificarea din punct de vedere etiologic
II) Clasificarea din punct de vedere al evolutiei
III) Clasificarea din punct de vedere morfologic

I) Clasificarea din punct de vedere etiologic
1. Inflamatii nespecifice leziunile sunt asemantoare indiferent de agentul etiologic
2. Inflamatii specifice aspectele macroscopice si microscopice difera pentru agentii
etiologici, realizand un tablou caracteristic util pentru diagnostic, nefiind nevoie de a
evidentia agentul cauzal: TBC, sifilis, inflamatii virale, rabie, citomegalovirus, herpes,
inflamatii microbiene - tularemie, bruceloza
II) Clasificarea din punct de vedere al evolutiei
1) Inflamatii acute
sunt de la inceput sub actiune microbiana;
infiltratul inflamator este format din PMN-uri si fibrina.
evolutia este scurta, se termina de obicei cu "restitutio ad integrum",
puroiul :
poate fi expulzat, se desica (cade crusta),
poate fi limitat de o membrana (abces)
difuzeaza in tesutul conjunctiv lax (flegmon),
poate persista (sechestru in osteomielita).
15
CLASIFICAREA INFLAMATIILOR
2) Inflamatii subacute:
clinic, aspectul este mai sters.
infiltratul inflamator este format din PMN-uri, limfocite, plasmocite;
poate avea acest aspect de la inceput sau se transforma in inflamatie
purulenta.
Exemplu:
1. epididimita gonococica - initial este o uretrita, apoi o inflamatie a epididimului
care nu are de obicei importanta clinica, prezentand asociere de PMN-uri si
plasmocite;
2. salpingitele (probabil gonococice) au spre extremitatea distala infiltrat
predominant acut, iar proximal o predominanta cronica, cu plasmocite;
3. inflamatiile micotice se asociaza de obicei cu infiltrat de tip subacut.

3) Inflamatii cronice
infiltratul inflamator este format din limfocite, plasmocite, histiocite,
macrofage, celule epitelioide, celule gigante de corp strain, multinucleate;
simptomatologia clinica este mult redusa,
evolutia este indelungata

16
CLASIFICAREA INFLAMATIILOR
In cadrul inflamatiilor cronice pot exista:
zone de necroza - care pot fi caracteristice: cazeum in TBC, goma in sifilis;
poate avea loc o proliferare a tesutului conjunctivovascular (proliferare granulomatoasa
asemanatoare mugurilor), care, prin maturizare, se transforma in tesut conjunctiv-fibros
(cicatrice).
De exemplu:
nefrita interstitiala este o inflamatie cronica sau,
in bronsita cronica, apare si o metaplazie epiteliala si o proliferare a
corionului cu elemente celulare infiltrate (dubla proliferare).
Inflamatia cronica se termina prin tesut fibros dens de scleroza: de exemplu, ciroza
(transformarea fibroasa hepatica determina o lobulatie anormala hepatica) sau, in
cadrul inflamatiei productive tuberculoase, micii noduli TBC de pe seroasa peritoneala
se sclerozeaza.
Consecintele inflamatiei cronice sunt exemplificate in felul urmator: procesul de necroza
se elimina si zona sufera un proces de scleroza:
la nivelul ficatului, prezenta de gome sifilitice da aspedul de "ficat legat in sfori";
la nivelul corticosuprarenalei, scleroza, dupa eliminarea de cazeum, distruge
parenchimul cu aparitia bolii Addison;
dupa infectii gonococice apar stenoze cu aspect moniliform pe canalul deferent si
stricturi ureterale;
ulcerul cicatrizat da stomacului aspectul de clepsidra etc.
17
Clasificarea inflamatiilor din punct de vedere
morfologic
Inflamatii predominant exsudative:
- predomina exsudatul cu PMN-uri;
- evolutia este acuta: inflamatia seroasa, inflamatia fibrinoasa, inflamatia purulenta
sau inflamatia hemoragica;
- etiologia este predominant bacteriana, cu evolutie nespecifica.
Inflamatii predominant alterative:
predomina leziunile distrofice, alterative, necrozante;
evolutia poate fi acuta, subacuta sau cronica;
etiologia:
1. inflamatii nespecifice
2. inflamatii specifice grave:
inflamatia catarala,
inflamatia necrotizanta,
inflamatia gangrenoasa (putrida)
inflamatia ulcerativa.
Inflamatii predominant proliferative:
o predomina tesutul de granulatie
o evolutie:
cronica nespecifica sau cu specificitate limitata, sau
inflamatie cronica de corp strain, specifica.

18
Nomenclatura
Sufixul "ita" denumeste o inflamatie acuta;
Sufixul "oza" denumeste o -
inflamatie cronica (tuberculoza)
distrofie pura (miocardoza).

Mai exista termeni consacrati, mai putin corecti, dar larg utilizati:
angina,
pneumonie,
pleurezie,
rinita,
furuncul,
abces,
flegmon,
empiem.

19
INFLAMATIA ACUTA
Definitie
Inflamatia acuta reprezinta o crestere brusca a circulatiei si
celularitatii cu ajutorul unei varietati de mediatori chimici, in
urma actiunii directe a unor factori externi sau interni.
Fiziopatologie
Procesele dezvoltate in inflamatia acuta sunt, in ordinea aparitiei:
1. vasodilatatia, care produce caldura locala si congestie;
2. cresterea permeabilitatii vasculare, care produce edem local;
3. influx de PMN-uri;
4. influx de monocite - macrofage;
5. fagocitoza;
6. eliberarea de enzime intracelulare din fagocite.

20
Inflamatia acuta
Modificari vasculare timpurii
(N- neutrofile)
Inflamatia acuta - formarea timpurie a exudatului
F fibrina; N- neutrofil

21
INFLAMATIILE ACUTE
Semnele cardinale clasice ale inflamatiei (descrise de Celsus):
1. congestie (rubor),
2. caldura locala(calor),
3. tumefiere (tumor),
4. durere (dolor),
5. (+/-) tulburari in functionalitate (functio laesa).
Modele morfologice:
- raspunsul inflamator este caracterizat prin formarea unui exsudat (mixtura a fluidului continand
celule si proteine) care contine proteine in exces peste 3 g/I si are o greutate specifica de
peste 1015 g/l.
Clasificare
Exista patru tipuri majore de exsudat in inflamatia acuta, in functie de agentul etiologic si
structura tesutului in care se dezvolta procesele inflamatorii:
1. seros,
2. purulent,
3. fibrinos,
4. hemoragic
Exista si forme de trecere sau predominant alterative.

22
Inflamatia seroasa
Reprezinta etapa initiala a tuturor inflamatiilor exsudative
Caracteristic - continutul apos: este redus cantitativ ca celularitate si
proteine fata de continutul altor tipuri de exsudat.
se gaseste:
in special, in tesutul conjunctiv (Iichid fara structura, colorat palid cu
eozina, care dilacereaza fibrele conjunctive formand flictene, bule);
pe seroase (in cavitatile naturale lichid serocitrin in pleura, pericard,
peritoneu, efuziuni articulare si fluid spinal)
pe mucoase (catarul seros).
! poate fi exemplificat si prin fluidul din arsurile termale de grad secundar,
cutanate.
Evolutia inflamatiei seroase poate fi :
fie "restitutio ad integrum",
fie spre inflamatia serofibrinoasa
in cadrul colectiilor de lichid la nivelul cavitatilor seroase,
in lichidul serocitrin, apar depozite de fibrina, galbuie

23
Exudatul (inflamatia) catarala
Definitie
Reprezinta o forma de pasaj intre inflamatiile predominant exsudative si
cele predominant alterative, deoarece in exsudat se intalnesc si celule
epiteliale descuamate din mucoase;
Caracteristic - continut inalt de mucus;
alterarea epiteliilor cu descuamarea lor,
prezenta de exsudat (seros, seromucos, mucopurulent),
in corion: edem, vasodilatatie si infiltrat inflamator.
Exemple:
1. rinite alergice
2. bronsite
3. enterite toxice (dupa actiunea arsenicului, mercurului sau a vibrionului
holeric); diareea apoasa este severa, bolnavul putand sa decedeze ca
urmare a pierderilor masive si brusc instalate de Iichide si de potasiu;
hidratarea bolnavului se poate face si pe cale orala
24
Inflamatia catarala- alveolita catarala
(exudat seros cu celule epiteliale
descuamate) HE x 10
Inflamaite acuta pulmonara-
pneumonie lobara
F- fisura interlobara; in stanga
tesutul pulmonar prezinta obliterarea
spatiilor alveolare de catre celule
inflamatorii, in special neutrofile, si
fibrina; in dreapta fisurii interlobare
prezinta modificarile caracteristice ale
inflamatiei acute timpurii exudat
seros in alveole
Pneumonie lobara
C- capilare dilatate
M- macrofage;
Spatiul alveolar ocupat
de un exudat inflamator
bogat in neutrofile
25
Inflamatia fibrinoasa
Definitie
este caracterizata de mari cantitati de proteine (albumina, fibrinogen)
din plasma, cu depozite vizibile de coaguli de fibrina.
Macroscopic,
aspectul este comparat cu "Iimba de pisica", "tartina cu unt desprinsa
de cealalta felie", prin prezenta depozitelor albicioase depuse neregulat
si aderente.
Microscopic,
- la coloratia uzuala HE, aspectul este al unei retele fine, slab acidofila.
Examenul de microscopie electronica evidentiaza structuri fibrilare
cu striatii transversale si periodicitate coaxiala (diferenta fata de fibrele
de colagen).
Evolutie: coagulul exsudat :
o se poate resorbi,
o se poate organiza (aparitia de tesut de granulatie) si formarea de cicatrice
consecutiva
26
Inflamatia fibrinoasa pleurezie serofibrinoasa
(aspect macroscopic)
Pleurita fibrinoasa
27
Pericardita fibrinoasa
Inflamatie fibrinoasa- pericardita acuta
Ex- exudat; P- pericard; My- miocard; F- tes. Adipos
pericardial
28
Localizarile inflamatiei fibrinoase
1) pe seroase:
pleurezie fibrinoasa tuberculoasa,
pleurezie fibrinoasa uremica cu germeni piogeni,
pleurezie parapneumonica, metapneumonica, cu germeni piogeni,
pericardita fibrinoasa reumatismala, TBC, uremica,
peritonita fibrinoasa (in jurul unor organe abdominaIe inflamate: colecistita,
apendicita), avand scopul de a impiedica extinderea inflamatiei spre marea cavitate.
2) la nivelul alveolelor pulmonare in pneumonii bacteriene:
- initial se produce o alveolita serofibrinoasa cu retea laxa de fibrina care umple spatiile
alveolare (prehepatizatie);
- apoi in ochiurile retelei sunt exsudate, hematii (faza de hepatizatie rosie sau alveolita
fibrinohemoragica), apoi PMN-uri (faza de hepatizatie cenusie sau alveolita
serofibrinoleucocitara).
3) La nivelul mucoaselor se exemplifica doua varietati inflamatorii exsudative fibrinoase :
I. difteria
II. dizenteria
29
Pulmon
hepatizatie rosie
Hepatizatie rosie
(HE)x 75
Pulmon
Hepatizatie cenusie
Pulmon
Hepatizatie cenusie

30
Inflamatia fibrinoasa
Bacilul difteric
este cantonat la nivelul istmului gatului, determinand pe mucoasa respiratorie pseudomembrane care
se pot extinde pe amigdale, pilieri, faringe faringoamigdalita difterica pseudomembranoasa.
Extinderea la nivelul laringelui determina laringita obstructiva sau crup difteric.
Macroscopic
falsele membrane - pete albicioase, slab ancorate, care se detaseaza usor, dupa indepartare
ramanand mici exulceratii (ulceratii superficiale);
falseIe membrane plutesc la suprafata apei;
Microscopic
falsele membrane sunt constituite din fibrina, PMN-uri alterate, colonii microbiene si celule epiteliale, cu
leziuni distrofice in necroza si necrobioza.
Evolutia inflamatiei crupoase:
PMN-urile actioneaza asupra fibrinei producand o dezlipire a depozitelor fibrinoase, care pot ajunge in
plaman eliberandu-se prin expectoratii: sputa "in zeama de prune", si este partial resorbita pe cale
limfatica. 0 alta cale evolutiva este spre organizarea fibrinei cu transformarea in tesut conjunctiv, cu
formarea de bride sau simfize (sinechii) care pot duce la obliterarea cavitatilor (seroase sau la nivelul
epiteliului malpighian al faringelui).
Clinic
- bacilul difteric elibereaza o toxina care de la locul de fixare difuzeaza, avand tropism pentru:
1. miocard - Ieziuni distrofice protidice si lipidice si infiltrat inflamator interstitial, dand insuficienta
cardiaca
2. tesutul nervos - Ia nivelul membrelor si in periferie poate da, in general, leziuni toxice si fenomene de
nevrita si paralizii - pareza valului palatin.

31
Inflamatia fibrinoasa
Dizenteria bacilara
este localizata pe ileonul terminal si colon;
Macroscopic
initial aspectul depozitelor de fibrina este de "pudrat de talc",
mai tarziu - aspect tipic de inflamalie ulcerativa:
zone de eroziune cu contur neregulat,
fundul de culoare rosie
marginile albicioase acoperite de fibrina.
Microscopic este acelasi aspect de exsudat fibrinos, descris anterior

Inflamatia necrotica
este o particularitate a inflamatiei fibrinoase;
se produce fibrina in exces, epiteliile se necrozeaza si tesutul modificat se
elimina rezultand ulceratii;
etiologia poate fi:
o bacteriana bacilul dizenteric
o ingerarea de substante caustice acide Ieziuni in esofag si stomac.

32
Inflamatia purulenta
(piogenica, supurata)
Definitie
- prezenta exudatului purulent
Macroscopic
lichidul are consistenta si culoare variabila in functie de agentul patogen:
puroiul pneumococic este bine legat, verzui;
puroiul stafilococic este galbui, usor filant (curge usor);
puroiul streptococic este cenusiu, murdar, grunjos etc.
Microscopic
puroiul contine mari cantitati de:
PMN-uri,
piocite globule de puroi, provenite din PMN-uri lipsite de nucleu, cu prezenta
de lipide si glicogen intramembranar,
detritus necrotic
colonii microbiene.
33
Inflamatia purulenta meningita acuta
Ex- exudat cu numeroase neutrofile; B- creier; A-
arahnoid
34
Inflamatia purulenta
Etiopatogenie
- infectiile microbiene pot avea poarta de intrare cutanata,
mucoasa, germeni vehiculati prin sange (bacteriemie, septicemie).
- exemplu la abcesele renale germenii ajung in glomeruli
evidentiindu-se mici focare circumscrise: abcese, predominant in
corticala (puncte galbene inconjurate de lizereu congestiv aparent
si eventuala supuratie - abcese de eliminare liniare pe traseul
tubilor renali).
Exsudatul purulent evidentiaza colectii circumscrise:
1. in tesuturi solide - abces,
2. in cavitati - empiem,
3. colectii difuze flegmon.

35
Inflamatia purulenta
Abcesul
- Abcesul este o inflamatie acuta purulenta localizata, ce prezinta perete de fibrina care il delimiteaza de tesuturile
din jur.
- bacteriile piogene realizeaza abcese prin diseminare de tip bacteriemic (septicemie), trombi septici, de la
plagi infectate, sau, mai rar, pe calea foliculilor pilosi sau furunculoza.
Etiopatogenie:
puroiul atrage PMNuri, cantitatea de puroi determinand presiuni pe tesuturile din jur: se produc leziuni
distrofice pe tesuturile vecine prin compresie si prin factori toxici. Afluxul PMN-urilor reprezinta un
masiv "manson" in jurul abcesului, cu aparitia membranei piogene, care nu este o realitate anatomica.
La periferie se constituie o reactie fibroblastica ("membrana") uneori realizandu-se inchistarea (retea
de fibrina si leucocite, avand concentric la exterior tesut de granulatie, care este inconjurata de fibre
conjunctive dense) membrana nu este generatoare de puroi (piogen: pia = puroi; gens-genesis = a
forma).
Evolutia abcesului:
tendinta naturala este de fistulizare, datorita:
cresterii tensiunii in interiorul abcesului
cresterii produselor rezultate din distructia celulelor si a afluxului de lichide in abces.
Inchistarea abcesului reprezinta constituirea unei capsule periferice prin transformarea colagena a
membranei piogene si repararea abcesului prin cicatrice.
Marimea abcesului variaza de la cativa milimetri (microabcesele din fundul glandelor
Lieberkuhn) pana la cativa centimetri (10- 12 cm in abcesul hepatic).

36
Inflamatia purulenta
Abcesul
Abcesul hepatic
- germenii piogeni ajung:
1. pe calea arterei hepatice abces periferic sub capsula Glisson, de obicei mare, fara membrana
piogena.
2. pe calea venei porte abcese Chauffard sau ficatul in burete", abcese multiple inconjurate de
membrana piogena
3. prin caile biliare puroiul are o tenta verde, cu membrana piogena
Abcesul renal
pot exista microabcese subcapsulare sub forma de mici pungi cu puroi pe suprafata renala.
Acestea pot conflua, dand abcese perirenale subcapsulare, care pot depasi capsula (abcese
paranefritice).
Abcesele cerebrale pot fi:
1. unice -focare de vecinatate datorate sinuzitelor sau otomastoiditelor
2. multiple (septicemice) care obisnuit difuzeaza in leptomeninge.
Abcesele osoase pot fi:
1. subperiostale
2. endosoase in cavitatea medulara, de obicei, posttraumatic.
Supuratia osoasa apare pe seama exsudatului inflamator, care da si o compresie pe vase cu necroza
osoasa; fragmentul osos, denumit "sechestru", pierde legatura cu osul, unde se dezvolta cavitatea
purulenta, care se numeste "cosciug"; sechestrul pluteste in masa de puroi si se asociaza frecvent
hiperostoze si perforatii in periost, pe unde se scurge puroi sau apar scurgeri de puroi doar sub
forma de pustule.

37
Inflamatia purulenta
Flegmonul
Definitie
este o colectie purulenta difuza care se extinde deoarece agentul cauzal este foarte
virulent si tesutul din jur opune o rezistenta slaba pe seama componentei
predominante a tesutului lax sau adipos (flegmonul planseului bucal, flegmonul
periamigdalian, flegmonul fesier) sau in jurul unor organe (apendicita flegmonoasa,
colecistita flegmonoasa, gastrita flegmonoasa etc.).
Procesul ulceros si flegmonos porneste de la mai multe puncte ale mucoasei, de la
nivelul criptelor mucoasei prin necroza epiteliala si reactie inflamatorie
fibrinoleucocitara.
Macroscopic
Ex. apendicita acuta flegmonoasa este caracterizata de:
apendice tumefiat cartonat, rosu, acoperit de depozite albe de fibrina;
mezoapendicele are edem si desen vascular accentuat;
mucoasa este foarte congestiva, groasa, presarata cu ulceratii cu fundul plat;
cavitatea apendiculara este ocluzata de coproliti sau samburi de fructe care sunt la
originea ulceratiilor prin compresie sau prin retentia secretiilor la acest nivel.
Microscopic se constata acelasi aspect, descris mai sus.
38
Apendicita acuta flegmonoasa
39
Aspect microscopic retea de fibrina cu PMN si piocite in
lumen si la nivelul straturilor peretelui apendicular
Retea de fibrina
Glande din mucoasa
PMN si piocite
infiltrat inflamator
Empiemul
-Este o forma speciala de
inflamatie purulenta a cavitatilor
naturale: piosalpinx, empiem
apendicular, empiem pleural,
peritonita cloazonata, in firidele
parietocolice, in regiunile
subhepatice,
-apare cand inflamatia unui organ
determina o reactie locala ce
limiteaza procesul inflamator
Empiem pleural
40
Inflamatia hemoragica
- este caracterizata de un exsudat
hemoragic care apare in
inflamatii cu leziuni vasculare
grave;
- exsudatul este format din fibrina si
hematii in cantitate mare
(diferentiere fata de hemoragie:
pe reteaua de fibrina apar
hematii - milioane, si leucocite
mii);
- apare in:
1. inflamatia pur virala
gripala,
2. in bacteriemia carbunoasa
pulmonara (dalac sau
antrax),
3. pesta pneumonica,
4. leptospiroze etc.
Inflamatie hemoragica a
cortexului adrenal
Pneumonie hemoragica
41
hemoragie
hemoragie
Inflamatia gangrenoasa
- este data de germeni anaerobi sau facultativi anaerobi (streptococi
in endometrite post-abortum sau post-partum), cu descompunerea
componentilor tisulari, antrenand un miros fetid caracteristic: pulpita
dentara sau gangrena pulmonara.
- exsudatul si produsul de necroza completa este inegal, astfel in
cat resturile tisulare seamana cu niste zdrente.
Macroscopic
- exsudatul care lizeaza apare negru albastrui (sange modificat);
- la nivelul plamanului diagnosticul de gangrena pulmonara se pune
cand in sputa apar resturi de fibre elastice;
asocierea fuzospirilara da "noma" sau gangrena obrazului.

42
Inflamatie gangrenoasa genitala
Inflamatie gangrenoasa musculara
Inflamatia este limitata la un singur
compartiment muscular (1), in rest
musculatura este intacta (2)
43
Inflamatiile alterative
- insotesc inflamatiile exsudative sau proliferative:
inflamatii catarale acute
angine ulceronecrotice,
inflamatii gangrenoase,
necroza din TBC,
sifilis
44