Universitatea de Vest Timisoara

Facultatea de Economie si Administrare a Afacerilor

ANALIZA ,,CRITERIILOR DE LA
COPENHAGA’’

Blescun Flavia Mirabela

Seria 10, Grupa 3,
Sectia Marketing,
Anul II
CUPRINS

Introducere………………………………………………………………….……...3
Consiliul European…………………………………………………………….…..4
Criteriile de aderare la Uniunea Europeana…………………..…………………5
Documentele ce definesc Criteriile de la Copenhaga…………….......................6
Criterii politice…………………………………………………………………..6
Criterii economice………………………………………….…………………...7
Criterii legislative……………………………………………………………….7
Obiectivele acordului European…………………………………........................8
Baza legala si documente programatice…………………………………………..8
Agenda 2000 referitoare la Romania…………………………….........................9
Documente ce compun Agenda 2000…………………………………………...9
Parteneriatul pentru aderare……………………………..…….......................9
Raportul periodic al Comisiei Europene privind progresele inregistrate
de Romania in pregatirea pentru aderare…….………………..…9
Programul National de Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana………..10
Armonograma……………………………………………………………….……11
Concluzie………………………………………………………………………….12
Bibliografie………………………………………………………………………..13
Introducere

Criteriile pe care o tara trebuie sa le indeplineasca pentru aderarea la

Uniunea Europeana sunt cunoscute sub denumirea de "Criteriile de la
Copenhaga" datorita faptului ca au fost enuntate in urma Consiliului
European din capitala Danemarcei.
Criteriile de aderare la UE au fost formulate atunci in urmatoarea forma:
"tara candidata trebuie sa detina stabilitatea institutiilor ce garanteaza
democratia, statul de drept, drepturile omului, respectarea si protectia
minoritatilor, existenta unei economii de piata functionale ca si
capacitatea de face fata presiunii competitionale si fortelor de piata
din cadrul Uniunii.
Calitatea de membru presupune abilitatea tarii candidate de a prelua
obligatiile statutului de membru, inclusiv adeziunea la scopurile
uniunii politice, economice si monetare".
Consiliul European

La Consiliul European de la Copenhaga din 1993, Uniunea a facut un pas decisiv catre
extindere, convenind ca “statele asociate din Europa centrala si de est sa devina
membri ai Uniunii europene daca o cerere este formulata in acest sens ”. Prin
urmare, extinderea era mai degraba o chestiune de timp. In ce priveste
planificarea, Consiliul European a hotarat ca “ aderarea sa aiba loc de indata ce
tarile asociate au capacitatea sa duca la indeplinire obligatiile de stat membru prin
satisfacerea conditiilor economice si politice stabilite.”
În 1993, la Consiliul European de la Copenhaga, Uniunea a convenit ca statele asociate
din Europa Centrală şi de Est, care doresc acest lucru, să devină state membre ale
Uniunii Europene, indeplinind insa aceste cateva criterii
 Criteriile de aderare la Uniunea Europeana
Criteriul politic - existenţa unor instituţii stabile, care ar fi garante ale democraţiei, supremaţiei legii,
drepturilor omului şi protecţia minorităţilor. Acest criteriu a fost desfăşurat mai târziu în Tratatul de
la Amsterdam
Criteriul economic - existenţa unei economii de piaţă funcţionale capabile să facă faţă presiunilor
competitive şi forţelor de piaţă din cadrul UE.
Ulterior la Consiliile Europene, care au urmat celui de la Copenhaga, criteriile de mai sus fiiind
completate cu încă unul:
Criteriul legislativ - Existenţa unor structuri administrative şi judiciare car vor permite adoptarea şi
aplicarea acquis-ului comunitar. Această condiţie urma să asigure că extinderea Uniunii Europene
nu va periclita realizările Comunităţii şi procesul de integrare, convenit la Maastricht.
Consiliul European de la Luxembourg, din decembrie 1997, a decis completarea criteriilor de la
Copenhaga cu o nouă condiţie – capacitatea UE de accepta noi membri, aceasta însemnînd sporirea
angajamentului UE în procesul de extindere.
Condiţia înaintată de UE reprezinta capacitatea de a absorbi noii membri, de a menţine în acelaşi timp
procesul de integrare si care presupune ca:
 extinderea nu trebuie să fie mai costisitoare decât procesul de integrare;
 extinderea nu trebuie să pericliteze realizările Comunităţii şi procesul de integrare convenit la
Maastricht;
 Uniunea îşi rezervă dreptul de a decide momentul la care va fi pregătită pentru a accepta noi
membri.
Criteriile de la Copenhaga sunt regulile care definesc dacă o ţară este eligibila pentru a adera la
Uniunea Europeană.

Documente ce
definesc Criteriile
Tratatul de la Maastricht din
de la Copenhaga
1992 (articolul 49)-criterii
geografice şi criterii de politică
generala;
Declaraţia din iunie 1993 a
Consiliul European de la
Copenhaga descrie politica
generală în mai multe detalii:
• politic
• economic
• legislativ
Tratatul de la Nisa. Din 2003-
Cand au intrat in vigoare unele
masuri de respectare a acestor
criterii.
Criterii politice
Democraţie - Guvernarea funcţională democratică prevede ca toţi
cetăţenii ţării trebuie să aibă posibilitatea de a participa pe bază
de egalitate în luarea deciziilor politice la fiecare nivel unic de
conducere; de la autorităţile locale până la nivelul naţional.
Norma de drept - Statul de drept implică faptul că autoritatile
guvernamentale pot fi exercitate numai în conformitate cu
legile documentate, care au fost adoptate printr-o procedură
stabilită.
Drepturile omului - Drepturile omului sunt acele drepturi pe care
fiecare persoană le deţine, din cauza sau in calitatea sa ca fiinţă
umană, acestea fiind "inalienabile" şi aparţinând tuturor
oamenilor.Declaraţia Universală a Drepturilor Omului este
considerat formularea cea mai mare autoritate a drepturilor
omului, deşi nu dispune de un mecanism mai eficient de
aplicare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
Respectarea şi protecţia minorităţilor - Membrii unor astfel de
minorităţi naţionale ar trebui să poată menţine cultura lor
distinctiva şi practici, inclusiv limba lor (în măsura în care nu
contravin drepturilor omului, ale altor oameni; nici pentru
procedurile democratice şi a statului de drept), fără a suferi nici
o discriminare ("Convenţia pentru protecţia minorităţilor
naţionale", COE, 1995). Cu toate acestea "Convenţia pentru
protecţia minorităţilor naţionale" nu a inclus încă o definiţie
clară a minorităţilor respective.
 Criterii economice
Criteriile economice, în Articolul 49 (fostul articol O) sau Tratatul la Maastricht
general vorbind, cer ca
ţările candidate sa aiba
o economie
funcţională de piaţă şi
că producătorii lor au
capacitatea de a face
faţă presiunii
concurenţiale şi Acordul instituind o asociere între România, pe de o parte,
forţelor pieţei în
cadrul Uniunii.
In Uniunea Europeană,
mecanismul cursului
de schimb a fost
utilizat pentru a
pregăti ţările în curs
de aderare la zona
euro, cât şi membrii
fondatori.
Criterii legislative (geografice)
privind Uniunea Europeană (TUE) prevede faptul că
orice ţară europeană care respectă principiile UE poate
aplica pentru a li se alatura.
Nu se menţionează nimic despre extinderea UE, de a
include ţări non-europene, cazurile Marocului,
Israelului si Ciprului, care par cele mai apropiate de
integrare, sugerand că nu este posibila aderarea lor.
Comunitatea şi statele sale membre, pe de altă parte
(Acordul European), a fost semnat de către România la
data de 1 februarie 1993. Acest acord care crea o zonă
de liber schimb între România si statele membre
recunoştea obiectivul României de a deveni membru al
Uniunii Europene si prevedea asistenţă financiară şi
tehnică din partea Uniunii Europene.
România a depus cererea de aderare la Uniunea
Europeană la 22 iunie 1995, la câteva luni după
intrarea în vigoare a Acordului European (1 februarie
1995).
Obiectivele Acordului
European:
  crearea cadrului instituţional necesar
pentru stabilirea unui puternic dialog
politic;
 sprijinirea eforturilor pe care le
depune România pentru a deveni o
economie de piaţă funcţională şi
pentru întărirea democraţiei;
 crearea condiţiilor pentru libera
circulaţie a bunurilor, serviciilor,
capitalurilor şi persoanelor;
 crearea cadrului şi condiţiilor
necesare pentru dezvoltarea
cooperării economice, sociale,
financiare şi culturale dintre cele
două părţi
Baza legala si documente

programatice
Baza legala a relatiilor dintre
Romania si Uniunea Europeana o
reprezinta Acordul European de
Asociere. Acest document a fost
semnat la 1 februarie 1993, a fost
promulgat de Presedintele Romaniei
la 5 aprilie 1993 si publicat in
"Monitorul Oficial" din 12 aprilie
1993. Acordul European a intrat in
vigoare la 1 februarie 1995.
 La 22 iunie 1995, Romania a depus
cererea de aderare la Uniunea
Europeana.
 Agenda 2000 referitoare la Romania
La 16 iulie 1997, Comisia Europeana a dat
publicitatii pachetul de documente cunoscut
sub numele de Agenda 2000, precum si Avize
referitoare la toate cele 10 tari asociate din
Europa centrala si de est. Agenda 2000 ofera
o viziune coerenta si clara asupra Uniunii
Europene la intrarea in secolul al XXI-lea.
Documentele ce compun Agenda 2000 sunt
urmatoarele:
Uniune mai puternica si extinsa
Avize ale Comisiei in legatura cu solicitarile
tarilor candidate de aderare la Uniunea
Europeana
Efectele extinderii spre tarile candidate din Europa
centrala si de est asupra politicilor Uniunii
Intarirea strategiei de pre-aderare
Parteneriatul pentru Aderare
Parteneriatul pentru Aderare se concentreaza pe
pregatirea Romaniei in vederea indeplinirii in
totalitate a criteriilor de aderare stabilite de
Consiliul European de la Copenhaga (1993).
 
Raportul periodic al Comisiei Europene
privind progresele inregistrate de
Romania in pregatirea pentru
aderare
 
Consiliul European intrunit la
Luxemburg, in decembrie 1997, a
insarcinat Comisia Europeana sa
evalueze - prin Rapoarte periodice
(Regular Reports) - progresele
realizate de tarile candidate in
pregatirea pentru aderarea la UE si sa
traga concluzii privind oportunitatea
deschiderii negocierilor cu noi state.
Prin alcatuirea Rapoartelor periodice
asupra tarilor candidate, Comisia
Europeana si-a propus sa evalueze
progresele inregistrate de tarile
candidate in indeplinirea criteriilor de
la Copenhaga.
 Programul national de adoptare a acquis-ului
comunitar
Programul National de Piata interna
Aderare a Romaniei la - Inovatia
Uniuneacuprinde
Programul Europeana
urmatoarele parti: - Politici economice si fiscale
- Politici sectoriale
 (PNAR)
- Coeziunea economica si sociala
Volumul I: - Calitatea vietii si a mediului
Programul de indeplinire a criteriilor - Justitia si Afacerile Interne
politice de aderare - Politici externe
Democratia si statul de drept - Chestiuni financiare
- Drepturile omului si protectia Programul de reforma administrativa
minoritatilor Necesitati financiar
Programul de indeplinire a criteriilor  
economice de aderare
 
Sinteza politicilor economice
Volumul al II-lea:
- Existenta unei economii functionale
de piata Programul de armonizare legislativa (1999-2002)
- Capacitatea de a face fata presiunilor Tabele cu obiective institutionale (1999-2002)
competitive si fortelor de piata din UE Necesitati financiare (1999-2002)
Armonograma

 
"Armonograma" este structurata atat pe capitolele acquis-ului comunitar, cat si pe cele
din Cartea Alba. Acest instrument de monitorizare arata ca, in 1998, aproximativ 70%
din legislatia romaneasca era armonizata - total sau partial - cu legislatia comunitara
aferenta Cartii Albe.
Uniunea este întemeiată pe principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a statului de drept. Orice stat european
care respectă aceste principii poate solicita să devină stat membru al Uniunii.
Condiţiile sunt prevăzute în Tratatul privind Uniunea Europeană (Articolul 6, Articolul
49).
Ţara care depune cererea de aderare la Uniunea Europeana trebuie să îndeplinească o
serie de criterii înainte ca negocierile să demareze, aşa-numitele „ criterii de la
Copenhaga ”, stabilite în decebrie 1993 de Consiliul European.
UE trebuie să fie capabilă să primească noi membri: trebuie să garanteze că instituţiile
sale şi procesele de luare a deciziilor rămân eficiente şi viabile; pe măsură ce se
extinde, trebuie să fie capabilă să dezvolte şi să aplice politici comune în toate
domeniile şi trebuie să-şi poată finanţa în continuare politicile, într-o manieră durabilă.
Concluzie

In 1993, la Consiliul European de la Copenhaga, Uniunea a luat o decizie hotaratoare

pentru al “cincilea val” de extindere, in concordanta cu tarile din “Europa Centrală
şi de Est”, doritoare sa adere. Astfel, extinderea nu mai este chestiune de "dacă", ci
"când". În ceea ce priveşte calendarul, statele Consiliului European sustin ca:
"Aderarea va avea loc cât mai curând. O ţară asociată este în măsură să-şi asume
obligaţiile de stat membru prin care îndeplinesc condiţiile economice, politice si
sociale necesare." În acelaşi timp, ea a definit criteriile de aderare, care sunt
denumite "Criteriile de la Copenhaga".
Bibliografie

http://uniuneaeuropeana.ilive.ro/insconsiliueuropean.ht
ml
 
http://en.wikipedia.org/wiki/Enlargement_of_the_Europe
an_Union&rurl=translate.google.ro&usg=ALkJrhgXz_f6Z
YnbgNBn7U3_2GIRjuQLEA
 
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?referenc
e=DOC/93/3&format=HTML&aged=1&language=EN&gu
iLanguage=en
 
http://en.wikipedia.org/wiki/Maastricht_treaty&rurl=transl
ate.google.ro&usg=ALkJrhho9UoOOIBF1EAi8OHl8d5n
TxrWpg