Ministerul Educaiei Naionale

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Facultatea de Inginerie

Aplicarea metodei experimentului factorial

n procesul de uzinare a reperului Carter Central
la SC COMPA SA, sectia Honeywell

Universitatea LUCIAN BLAGA din Sibiu

Facultatea de Inginerie
An I Master MC

Student: Urian Roxana Cristina

Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Aurel Mihail U

Ministerul Educaiei Naionale

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea de Inginerie

Metodologia de cercetare
Aplicarea
metodei
de
cercetare
experimental
experimental
asupra
unui
fenomen

presupune ca o situatie analizat s fie

caracterizat de cel putin un rspuns Y care
variaz n funcie de diveri factori (cati se
cauta)

n metoda clasic, aplicata n proiect, se

fixeaz nivelul tuturor variabilelor dintr-o
varietate mult mai mare a lor, dupa care se
msoar raspunsul lui Y n funcie de diferitele
valori atribuite variabilei fixate.

Ministerul Educaiei Naionale

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea de Inginerie

Experimentul factorial;
Alegerea temei
Motivarea alegerii temei: s-a

dorit
efectuarea unui studiu realist asupra factorilor
care influenteaza doua functii esentiale ale
produsului, cu efecte negative asupra
costurilor productiei.

Identificarea factorilor de influen: O

etap
fundamental
n
aplicarea
experimentului a fost identificarea factorilor
de influen considerai ca fiind semnificativi
pentru Bataie la centru si abatere de la
circularitate a profilului produsului finit.

Ministerul Educaiei Naionale

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea de Inginerie

In cadrul procesului am gasit 326 de factori de influenta.

Pentru gasirea functiilor obiectiv, am realizat o diagrama Pareto, observand

numarul de rebuturi relativ la defectul pe care l-am gasit in aceasta diagrama
SIPOC.

Ministerul Educaiei Naionale

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea de Inginerie

MATRICEA cauza-efect => triere a CELOR 326 factori=> SCADEREA timpului

de lucru

=>
X1-Bataie axiala semifabricat (m) =>
X2-Bataie radiala stung((m)
Y1 Bataie centru
X3-Postul de lucru la centrul de Y2

Abatere
de
strunjire
circularitae
X4-Centrare axa X(m)
X5-Centrare axa Y(m)
X6-Bataie rad uzinare(m)
X7- Furnizor de Semifabricat

la

Ministerul Educaiei Naionale

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea de Inginerie

Date de intrare i de ieire

Valori colectate utilizand un plan de colectare date =>datele introduse in programele de analiza statistica.

Ministerul Educaiei Naionale

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea de Inginerie

2D Histograma
X2 Bataie radiala
uzinare

Histograme

Graficul din stanga ne arata ca bataia radiala

la uzinare este cuprinsa in intervalul 0,02 si 0,1 microni
cu un numar maxim de inregistrari in zona 0,06-0,07
microni. Acest lucru este unul bun, deoarece bataia
radiala la uzinare este de 0,1 maxim admis. Aceasta
valoare maxima s-a atins doar de doua ori, in cadrul celor

2D Histograma
Bataie centru (Y1)

Graficul din dreapta ne arata ca la urmatoarea

operatie in proces, la nivelul centrului de frezat, avem
o bataie cuprinsa intre 0,05 si 0,08 microni. Cele mai
multe valori sunt inregistrate insa intre 0,055 si 0,07,
intr-un numar de 33.

Ministerul Educaiei Naionale

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea de Inginerie

2D mprtierea
rezultatelor
Y2= Abatere de la
circularitate
X2 = Bat radiala strung

2D Imprastiere

Corelare negativa aproape perfecta (cand

corelarea ia valoarea -1, ea se numeste pefecta, adica
variabilele au o relatie puternica).
Valorile bataii radiale la strunjire influenteaza
abaterea de la circularitate a conturului piesei inainte
de asamblare.

2D mprtierea
rezultatelor
Y2= Abatere de la
circularitate
X4 = centrare axa X

Grafic aproximativ orizontal, si punctele

urmaresc acest Y => nicio corelare intre cele doua
variabile asupra caruia se realizeaza studiul.
In cazul nostru, nu exista legatura intre
centrarea pe axa X la strung si abatareea de la
circularitate a conturului piesei pentru asamblare.

Ministerul Educaiei Naionale

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea de Inginerie

3D Surface plots X1,

X6, Y8
y1 Bataie centru
X1 Bataie axiala
X6 Bataie radiala
uzinare

3D SURFACE
PLOTS (LINEAR)

3D Contour plots X1, X6,

Y8
y1 Bataie centru
X1 Bataie axiala
X6 Bataie radiala uzinare

Aici se poate observa cum toate elementele graficului sunt proportionale. Astfel, cu cresterea bataii axiale, va creste si
bataia la centru. La fel se intampla cu bataia la centru si prin cresterea bataii radiale la uzinare. Asadar, pentru obtinerea unui
minim la bataia centru, va trebui sa minimizam bataia radiala la uzinare (deci la operatia anterioara), precum si bataia axiala.

Ministerul Educaiei Naionale

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea de Inginerie

3D SURFACE
PLOTS (quadratic)

3D Surface plots X5, X6, Y2

y2 Abatere de la
circularitate
X5 Centrare dupa Y
X4 Bataie rad uzinare

3D Contour plots X5, X6, Y2

y2 Abatere de la
circularitate
X5 Centrare dupa Y
X4 Bataie rad uzinare

Centrarea dupa axa y, combinat cu bataia radiala la uzinare.

Astfel, chiar daca centrarea dupa axa Y variaza, valorile abaterii de la circularitate se pastreaza in limita inferioara, la
0,05 -0,06.

Ministerul Educaiei Naionale

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea de Inginerie

Concluzii

Experimentul realizat este unul de durat ntrucat prezena mai

multor factori face ca acesta s devin unul destul de stufos.
In mod particular, constatm c individual, nicio functie
obiectiv nu este in mod deosebit influentata de cei factorii
cuantificabili, cu exceptia bataii radiale la strunjire care
influenteaza abaterea de la circularitate a conturului piesei inainte
de asamblare.
n final alti factori nu au avut influenta deosebita decat daca
au fost luati in calcul impreuna.
n urma cercetrii => constatat c metoda experimentului factorial
ofer mai mult precizie fiecrui factor, face posibil estimarea
efectului de interaciune i nu n ultimul rnd trebuie s remarcm
faptul c este ideal pentru munca de cercetare n care ne dorim
s gsim cel mai important i optim factor.
Experimentul a dus la descoperirea unor alti factori de natura

Ministerul Educaiei Naionale

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea de Inginerie

V mulumesc
pentru atenie!