Construciile sunt produse complexe imobile ale activitii

umane, destinate a adposti si deservi multiple procese ale

vieii sociale si materiale Construciile au un rol esenial in
asigurarea calitii vieii si datorita acestui fapt activitatea
de construcii reprezint unul dintre domeniile cele mai
importante ale activitatii umane.
 Clasificarea pe baza criteriului destinaiei pentru care au fost concepute.
Clasificarea construciilor cea mai des ntlnit are la baza criteriul destinaiei pentru care
acestea au fost concepute. Din acest punct de vedere se deosebesc doua mari categorii:
cldirile si construciile inginereti
Cldirile sunt construcii inchise, cu o anumita compartimantare interioara si dotate cu
echipamente si instalaii, destinate prin concepie a adposti si deservi o anumita activitate
umana. In funcie de destinaia lor cldirile de impart in:
Cladirile civile, destinate unei game foarte largi de procese funcionale, cum ar fi cele
legate de: locuire, sntate, ocrotire sociala, sport, invatamam, cultura, administraie,
comer, sa.;
Cldirile industriale, diversificate datorita gamei largi de procese industriale pe care
trebuie sa le adposteasc si sa le deserveasc Ele cuprind doua categorii de cldiri:
cldirile de producie (uzine, fabrici, hale, ateliere etc.) la care modul de compartimentare si
dimensiunile spatiilor sunt determinate de utilaje, instalaii, fluxuri tehnologice, circulaia
interioara etc. si cldiri auxiliare destinate servirii procesului de producie si depozitarii
(depozite de materii prime, depozite de produse finite, magazii, rezervoare, posturi de
transformare, centrale termice etc).
Cldiri agrozootehnice, sunt destinate diferitelor procese de producie din sectoarele
agrovegetal (rsadnie, sere, fabrici de nutreuri, crame, secii de vinificatie etc) si
zootehnic (grajduri, adposturi pentru animaie si pasri) Alturi de acestea exista si o seria
de cldiri auxiliare produciei ( magazii de cereale, silozuri, remize pentru utilaje agricole,
ateliere de reparaii pentru utilaje etc).
Construciile inginereti grupeaz toate celelalte categorii de construcii care nu au
caracteristicile cldirilor si cuprind:
Construcii industriale speciale: couri de fum, silozuri, rezervoare, castele de apa, rumuri
de rcire, estacade, etc;
Constructii hidrotehnice si energetice;
Cai de comunicaie; drumuri, cai ferate, poduri, tuneluri, piste, platforme, etc;
Linii de transport al energiei electrice si pentru fluide tehnlogice;
Construcii pentru alimentari cu apa si canalizri;
Construcii pentru telecomunicaii; relee, turnuri de televiziune.
 Alctuirea
generala a
unei cldiri:
A - infrastructura
B -suprastructura
1 fundaie;
2 perele interior;
3 perete exterior;
4 planseu;
5 arpanta;
6 invlitoare;
7 fereastra;
8 balcon;
9 soclu;
10 trotuar;
11 subsol;
12 parter:
13 etaj nivel curent
Clasificarea dup criterii de calitate pornete
de la cerinele principale care determina
calitatea unei construcii: durabilitatea,
rezistenta si stabilitatea, gradul de rezistenta
la foc si la ageni atmosferici, gradul de
dotare cu instalaii si finisaje, volumele si
suprafeele construite (factori eseniali in
asigurarea confortului). Pe baza acestor
factori, construciile se pot grupa in trei clase
de calitate dup cum satisfac cerine ridicate,
medii sau obinuite.
 Clasificarea in funcie de modul de alcatuire si
dispunere a elementelor de rezistenta grupeaz
structurile astfel:
Structuri cu perei portani realizai din zidrie , din
beton monolit sau prefabricat;
Structuri cu schelet realizate din stlpi si grinzi ,
care alctuiesc cadre de beton armat monolit sau
prefabricat, metalice sau din lemn,
Structuri mixte alctuite din cadre si perei
portani (diafragme),realizate in general din beton;
Structuri speciale realizate sub forma de arce,
placi curbe subiri, structuri suspendate etc.
Cldire cu structura de rezistenta din zidrie portanta:
1 -perete structural exterior; 2 - perele structural interior.
Cldire cu structura din diafragme de beton armat monolit:
1 perete structural exterior: 2 - perete structural interior.
 Cldiri cu structura cu schelet in cadre din beton armat:
a - plan de arhitectura pentru o cldire de locuit cu structura in cadre; b - seciune transversala a unei
cldiri in cadre; 1 fundatie cu bloc si cuinet; 2 - cuzinet din beton armat; 3- bloc din beton simplu;
4 - placa supun a pardoselii parterului; 5 - stlp marginal; 6 - stlp centrai 7-grinda principala (rigla
cadrului transversal); 8 grinzi secundare curent(nervuri); 9 si 10- grinzi principate longitudinale
(riglele cadrelor longitudinale): 11 - placa ptanseului curent; 12 - pardoseala: 13 placa planseului
peste ultimul nivel: l-t - invelitoare.
 Structuri mixte (cadre cu diafragme);
a-cu diafragme independente;
b - cu nucleu rigid;
1 stalpi; 2 - diafragma independenta; 3 nucleu central rigid.
 a structura pe arce

b - structura de tip panza subire

c- structura de acoperi suspendat pe cabluri

d - cupola din ferme spaiale

 Pentru a se asigura desfurarea normala a activitilor pentru care au fost concepute si in
deplina sigurana, construciile trebuie sa satisfac anumite criterii (cerine) de
performanta. Cele mai importante dintre acestea sunt:

Rezistenta si stabilitatea se refera la capacitatea materialelor, elementelor,

subansamblelor, subsistemelor si cldirii in ansamblul sau de a nu depasi in exploatare
strile limita ultime de rezistenta (mecanice), de stabilitate a formei si poziiei, de
oboseala, precum si cele ale exploatrii normale (deformatie, fisurare, deschiderea a
fisurilor s.a,). Aceste cerine se asigura att prin concepie (proiectare), prin execuie, dar si
o corecta exploatare.

Durabilitatea exprima durata in timp a principalelor componente ele construciei, fara a-

si pierde calitile iniiale pentru care a fost conceputa Durabilitatea poate ti ridicata
(durata de funcionare peste 100 ani); mijlocie (intre 50-100 ani), normala (intre 20-50 ani).
Sub 20 ani de funcionare, construciile sunt considerate provizorii

Rezistenta la foc este capacitatea construciei de a rezista solicitrilor termice si

mecanice care se pot produce in timpul si din cauza incendiului, fara a se deforma sau a-si
pierde stabilitatea. Rezistenta la foc depinde de materialele utilizate, forma, dimensiunile
geometrice st dispunerea elementelor de construcie, calitatea execuiei etc. Rezistenta la
foc a intregii cldiri este determinata de elementul principal de construcie (structural) a
crui comportare corespunde celui mai redus grad de rezistenta la foc. Din punct de
vedere al rezistentei la foc, elementele de construcie secaracterizeaz prin categoria lor
de combustibilitate (determinata de natura materialului si de structura sa) si prin limita de
rezistenta ia foc (perioada de timp exprimata in ore, in care un element de construcie
rezista aciunii temperaturii care creste in timp dup o curba standardizata temperatura-
timp).
 Rezistenta la umiditate exprima capacitatea materialelor si elementelor de construcie de a
rezista la aciunea distructiva a apei care poate produce asupra acestora deformaii (umflare,
contragere), fisuri, exfolieri, mucegaiuri etc. Rezistenta la umiditate se asigura prin masuri de
proiectare, o execuie corecta, sau prin utilizarea de materiale hidroizolatoare.

Rezistenta ta inghet-dezghet (rezistenta la gelivitate) se refera la capacitatea materialelor si

elementelor de construcie de a rezista pastrindu-si caracteristicile mecanice si fizice, stabilitatea,
forma, calitile de izolare termica, fonica si hidrofuga, la un anumit numr de cicluri de inghet-
dezghet,

Rezistenta la aciunea biologica a microorganismelor se refera in special la materialele de

natura organica si reprezint capacitatea acestora de a-si pstra calitile la aciunea distructiva
cauzata de unele procese biologice.

Rezistenta la coroziune se manifesta prin capacitatea materialelor si elementelor de construcie

de a rezista aciunii unor ageni agresivi de mediu (gaze, aerosoli, fum, cureni electrici vagabonzi
sa). Se asigura prin concepie, o execuie corecta si prin protecii anticorozive.

Cerine funcionale sunt determinate de procesele tehnologice, de volumul activitilor si

fluxurile de circulaie (in czut cldirilor industriale si agrozootehnice); amplasarea judicioasa a
instalaiilor, utilajelor, mobilierului si a altor dotri; asigurarea legaturilor intre diverse funciuni si o
circulaie lesnicioasa intre acestea, orientarea favorabila a ferestrelor sau luminatoarelor s.a. (in
cazul tuturor cldirilor),

Cerine fizico-igienice se refera la temperatura, viteza si umiditatea aerului interior, iluminarea

interioara pentru asigurarea un microclimat optim.

Cerine de ordin arhitectural-estetic asigura construciilor un aspect plcut att la exterior cat
si la interior, o integrare armonioasa in mediu in care sunt amplasate, o finisare de calitate.

Cerine economico-organizatorice presupun alegerea acelor soluii si aplicarea unor tehnologii

de execuie care sa permit realizarea construciei respectnd cerinele tehnice si funcionale la
costuri cat mai reduse.
 La o cldire se disting: infrastructura, aflat sub cota zero (
0.00) cuprinznd fundaiile i subsolurile si suprastructura
aflata deasupra cotei zero i care cuprinde toate elementele
cldirii inclusiv instalaiile aferente de orice tip.
Alctuirea generala a unei cldiri:
A infrastructura:
B - suprastructurii:
1- fundaie: 2 - perele interior: 3 -perete exterior: 4 - planseu;
5 - arpanta; 6 - invlitoare; 7 - fereastra; 8 - balcon; 9 - soclu;
10 - trotuar; 11 - subsol; 12 - parter: 13 etaj nivel curent .
Infrastructura cuprinde:
fundaia, care intra n contact direct sau
indirect eu terenul bun de fundare i cruia i
transmite ncrcrile care acioneaz asupra
cldirii:
pereii de la subsol i planeul de peste
subsol, dac cldirea are subsol, sau soclul i
elementele componente ale planeului de la
cota zero.
Suprastructura (elevaia) este partea cldirii
aflat deasupra cotei zero,
considerat la nivelul pardoselii finite de la
parter i include: elementele verticale i
orizontale de rezisten i de
compartimentare precum i elementele de
finisaj.
 Elementele de rezisten (structurale) sunt elemente
verticale i orizontale care preiau i transmit ncrcri n
elementele structurii de rezistena sunt incluse:
-pereii (zidurile, panourile din beton armat mono sau
pluristrat) ce delimiteaz spatiul interior al cldirii de mediul
inconjurtor, iar n interior mpart cldirea in ncperi. Au rol
de preluare i transmitere a incarcarilor din greutatea
proprie si a ncrcrilor cvasipermanente i variabile care
acioneaz asupra elementelor ce reazem pe ei:
-stlpii cu ax nclinat sau oblic, preiau ncrcrile transmise de
grinzi, planee i le transmit fundaiilor;
-planeele_elemente portante orizontale, preiau ncrcrile
proprii precum i ale elementelor nestructurale care
reazem pe acestea i le transmit pereilor portani sau
grinzilor pe care reazem: au rol de compartimentare pe
orizontal a cldirii:
-scrile asigura legtura, respectiv circulaia ntre nivelurile
construite, precum i ntre interior i exteriorul cldirii:
-arpanta constituie ansamblul de elemente de rezistena cu
rol principal de susinere a nveltiorii cldirii,
 Lucrrile de compartimentare si finisaj au ca principal rol
acela de asigurare a confortului i esteticii interioare i
exterioare a cldirilor. Elementele de protecie exterioare
trebuie s asigure i protecia construciilor fat de aciunea
factorilor din mediul ambiant.
Compartimentrile interioare suplimentare se realizeaz prin
intermediul pereilor despritori autoportanti ce transmit
ncrcarea proprie planelor pe care reazem. Incrcarea lor se
considera cvasi temporar putnd lipsi n cazul modificrilor
ulterioare de funcional.
Lucrrile de finisaj interior i exterior sunt lucrri aferente
anvelopei precum i a elementelor de compartimentare
verticale i orizontale ale construciei care trebuie sa asigure
ndeplinirea simultan a urmtoarelor condiii:
-protecia construciei sau elementelor acesteia aliate n contact
direct cu mediul exterior, precum i cele din interiorul
construciei aflate n condiii de microclimat specifice
-confortul termic acustic igiena i estetica spaiilor.
-mrirea sau pstrarea durabilitii clementelor pe care se
aplica. Dintre aceste lucrri se disting:
la nivelul acoperiului nvelitoarea;
izolaiile hidrofuge, termice i tonice;
finisajele umede sau uscate ale pereilor,
lucrrile de tmplarie. a.
 Lucrarile de instalatii asigura confortul exploatrii i utilizrii
construciilor la parametrii biologici si tehnologici prestabilii
de beneficiar la ntocmirea proiectului de execuie al
acestora. Astfel, n grupa lucrrilor de instalaii sunt incluse
instalaii pentru:
alimentare cu ap canalizare, sanitare, aprare i stingerea
incendiilor, evacuarea sau arderea gunoaielor menajere;
electrice (de iluminat, de for cureni slabi protecie);
de nclzire;
de ventilare a aerului.
de umidificare a aerului de exemplu unele hale de producie
din industria de prelucrare a lemnului, a pieilor sau textil;
de condiionare a aerului;
de gaze;
de transport pe verticala; escalatoare , ascensoare pentru
persoane sau marf.
de transport a fluidelor tehnologice n hale de producie sau
ateliere.
Cldirile se compartmenteaza :
a )pe nlime (compartimentare verticala)
b) pe acelai nivel (compartimentare
orizontala sau in plan).
 a) Compartimentarea verticala se realizeaz prin subansambluri orizontale
(plansee) aezate la diferite cote, in funcie de destinaia cldirii Spaiul dintre
doua plansee consecutive se numete nivel In funcie de poziia pe care o au in
construcie nivelele pot capata diferite denumiri:
-subsolul este nivelul situat sub cota 0 00 a construciei (cota 000
reprezint cota de referina intr-o construcie si se identifica cu cota la care se
afla pardoseala finita a parterului acelei construcii); situarea sa in raport cu
cota terenului se poate face in totalitate sau parial sub aceasta; daca subsolul
se afla parial sub cota terenului natural, este destinat locuirii, fiind prevzut cu
ferestre situate peste aceasta cota. astfel incat sa permit iluminarea si
aerisirea naturala a ncperilor de la acest nivel, poarta denumirea de demisol
un subsol se poate desfura in plan sub ntreaga construcie numindu-se in
acest caz subsol general sau numai intr-o anumita zona a ei, caz in care poarta
numele de subsol partial; daca spatiile din subsol sunt destinate in exclusivitate
adpostirii instalaiilor aferente cldirii se numete subsol tehnic;
- parterul reprezint primul nivel situat in totalitate peste cota terenului
natural;
- etajele sunt nivelurile situat deasupra parterului.
Daca intre parter si etajul l se afla un nivel cu inalime mai mica dect fiecare
dintre acestea sau daca parterul este situat peste un demisol, nivelul respectiv
se numete mezanin.
Peste ultimul etaj se executa acoperiul. In cazul in care acoperiul este realizat
cu pante mari, spaiul dintre acesta si ultimul planseu al cldirii este denumit
pod Daca podul este amenajat ca locuina cu luarea masurilor corespunztoare
de protecie termica, fonica etc el poarta numele de mansarda.
Intr-o cldire se identifica pe verticala doua mari zone : infrastructura ca fiind
ansamblul tuturor elementelor construciei care se gsesc sub cota 0,00 si
suprastructura reprezentnd totalitatea elementelor de peste aceasta cota.
 b) Compartimentarea in cadrul aceluiai nivel cu
perei in care se prevd goluri pentru circulaie, cu
sau fara usi Compartimentarea poate fi realizata att
cu ajutorul pereilor structurali (daca structura de
rezistenta verticala este pe diafragme de beton sau
zidrie), cat si cu perei despritori ncperile unui
nivel pot avea destinaii diferite: de locuit sau de
lucru (dormitoare, camere de zi, sli de clasa, sli de
operaie, ateliere etc); incaperi de serviciu (bai,
buctarii, vestiare, spatii tehnice pentru instalaii,
etc); spatii pentru circulaie (holuri, vestibule,
coridoare, case ale scrilor etc),