DISFUNCTIA VENTILATORIE

OBSTRUCTIVA
 Disfunctia ventilatorie obstructiva
caracteristica fundamentala este prezenta sindromului obstructiv =
cresterea rezistentei in caile aeriene la trecerea coloanei de aer

Fenomenul obstructiv poate sa se localizeze oriunde de-a lungul

cailor aeriene:
-sindrom obstructiv al cailor respiratorii superioare (incluzand si
traheea)
-sindrom obstructiv al cailor respiratorii inferioare

Obstructia:

-localizata (corp strain intrabronsic, tumoare bronsica,etc)

-difuza, generalizata

-obstructie cronica, stabila

-obstructie acuta si tranzitorie
 MECANISMELE OBSTRUCTIEI
BRONSICE
Factorii care pot determina obstrucia cilor aeriene pot fi
foarte variabili, mergnd de la cauze anatomice pn
la cauze funcionale:

1. Factori parietali: ingrosarea peretelui prin hiperplazie

celulara si glandulara, remaniere fibroasa a peretilor
cailor aeriene, atrofia peretilor bronsici, spasmul
musculaturii bronsice
2. Factori intraluminali: tulburari de secretie si structura
ale mucusului, edem al mucoasei
3. Factori parenchimatosi: alterarea parenchimului
pulmonar, cu diminuarea retractiei elastice
 MECANISMELE OBSTRUCTIEI
BRONSICE
Mecanismele obstructiei bronsice se imaprt in doua
categorii:
Mecanisme potential reversibile:
Tulburari ale aparatului mucociliar (Hipersecreia de
mucus i creterea vscozitii mucusului afecteaz
mobilitatea cililor vibratili astfel nct transportul
mucociliar este perturbat favoriznd apariia
mecanismelor de obstrucie bronic)
Bronhospasmul (poate apare prin mecanisme imune,
prin mecanisme neurogene mediate de nervul vag sau
prin iritani direci ai mucoasei bronice)
Edemul mucoasei (poate apare ca rspuns la reacia
local alergic sau n cadrul unui proces infecios
localizat n mucoasa bronic. Edemul mucoasei
scade calibru bronic, determin creteri importante
ale rezistenei la flux)
 MECANISMELE OBSTRUCTIEI
BRONSICE
Mecanismele obstructiei bronsice se imaprt in doua
categorii:
Mecanisme ireversibile:

Hipertrofia si hiperplazia celulelor secretorii (hipertrofia

glandulara care apare in sindromul obstructiv ngroa
peretele bronic. Fenomenele de hiperplazie al
celulelor calciforme n cile respiratorii mici determin
direct sau indirect fenomene obstructive prin
modificarea epiteliului, dar mai ales prin mucusul
secretat, aderent la suprafaa acestuia)
Atrofia peretelui bronsic cuprinde toate sau doar unele
structuri ale peretelui bronic. Acest proces explic n
special sindromul obstructiv din emfizemul pulmonar
 MECANISMELE OBSTRUCTIEI
BRONSICE
Mecanismele obstructiei bronsice se imaprt in doua
categorii:
Mecanisme ireversibile:

Distrugerea de cai aeriene care apare in emfizemul

pulmonar avansat si in procese supurative

Fibroza bronsica si peribronsica cu scaderea reculului

elastic ca urmare a strilor inflamatorii repetate i
prelungite, n cile aeriene mici se dezvolt procese
fibroase care determin obstrucii ale cilor aeriene.
Aceste procese fibroase pot fi cauzate de infecii
bacteriene sau virale dar i de iritaia produs de fumul
de igar
 EFECTELE SINDROMULUI
OBSTRUCTIV
1. Perturbarea fuxului aerian:

In mod fiziologic, aerul circula prin bronhii in regim

laminar
Sindromul obstructiv prin mecanismele care ingusteaza
lumenul bronsic schimba regimul de curgere al aerului
in regim turbulent
Travaliul muscular respirator trebuie sa creasca ca sa
asigure presiunile necesare de curgere a aerului
Obiectivele terapeutice ale acestui proces
fiziopatologic vor fi:
- Marirea diametrului bronsic
- Scaderea vitezei fluxului de aer
- Controlul fluxului de aer
 EFECTELE SINDROMULUI
OBSTRUCTIV
2. Perturbarea volumelor pulmonare:

Creste volumul rezidual (VR) si capacitatea reziduala

functionala (CRF)
Afecteaza volumele de aer mobilizabile: VEMS,
volumul expirator de rezerva (VER) si ventilatia
maxima pe minut
Obiectivele terapeutice:
- Marirea diametrului bronsic
- Scaderea obstructiei dinamice din expir
 EFECTELE SINDROMULUI
OBSTRUCTIV
3. Perturbarea distributiei intrapulmonara a aerului:

Intr-un plaman normal, aerul inspirat se distribuie in

cote egale la toate unitatile morfofunctionale respiratorii
Intr-un plaman cu sindrom obstructiv cotele de aer
primite sunt foarte diferite in functie de posibilitatile de
destindere
Cu cat frecventa respiratiei este mai ridicata, cu atat
distributia aerului va fi mai neuniforma deoarece
complianta dinamica depinde de frecventa
Concluzii terapeutice:
- Reeducarea ritmului respirator
- Reeducarea raportului inspir/expir
 EFECTELE SINDROMULUI
OBSTRUCTIV
4. Perturbarea schimburilor gazoase alveolare:

Un schimb gazos fiziologic la nivelul membranei alveolocapilare

este dependent de normalitatea celor 2 factori determinanti :
ventilatia alveolara si circulatia capilara
Tulburarile de distributie altereaza acest raport hipoventilatie
alveolara; sangele care trece prin acest compartiment nu va fi
complet oxigenat, ajungand la cord in amestec cu sangele bine
oxigenat. In functie de valoarea in O2 a acestui amestec:
Scadere mai mare sau mai mica a SaO2 (insuficienta pulmonara
mai mult sau mai putin severa)
CO2 poate fi mai repede evacuat din plaman nu se inregistreaza
valori crescute ale CO2 in sange
Concluzii terapeutice:
- Corectarea inegalitatii de distributie
- oxigenoterapie
 EFECTELE SINDROMULUI
OBSTRUCTIV
5. Perturbarea travaliului ventilator:

Sindromul obstructiv mareste rezistenta la flux a

aerului
Rezistenta crescuta in caile aeriene necesita o crestere
de presiune a coloanei de aer pentru a invinge aceasta
rezistenta
Pentru a genera aceasta presiune este necesar ca
musculatura respiratorie sa-si mareasca travaliul
Concluzii terapeutice:
- Tonifierea musculaturii respiratorii
- Reeducarea respiratiei (ritm, frecventa,etc)
- Scaderea obstructiei
 EFECTELE SINDROMULUI
OBSTRUCTIV
6. Perturbarea gazelor sanguine:

Gazele sanguine parcurg mai multe trepte, dovada a

agravarii starii pacientului:
Etapa I: valori normale (repaus/efort)
Etapa II: scade PaO2 in efort; PaCO2
normala/crescuta/scazuta
Etapa III: scade PaO2 si in repaus
Etapa IV: scade in continuare PaO2, scade si SaO2,
dar PaCO2 este normala
Etapa V: hipoxemie severa cu hipercapnie
Concluzii terapeutice: oxigenoterapie; scaderea travaliului
ventilator; scaderea efortului fizic general; ameliorarea
sindromului obstructiv/a distributiei intrapulmonare
 EFECTELE SINDROMULUI
OBSTRUCTIV

7. Perturbari cardiocirculatorii:

Hipertensiunea arteriala pulmonara cu afectarea

consecutiva a cordului drept (cordul pulmonar)
HAP este reversibila daca administram O2scade
hipoxemiascade vasoconstrictia capilarascade
HAP
CPC (OMS 1961):
Insuficienta ventriculara dreapta determinata de HAP
exclusiv de cauza pulmonara (hipertensiunea activa,
prin rezistenta precapilara)
Profilaxia CPC:
Ameliorarea rezistentei la flux, a distributiei rapoartelor
 ENTITATI NOSOLOGICE ALE DVO

In acest grup intra:

Bronsita cronica
Emfizemul pulmonar
Astmul bronsic
Alte afectiuni respiratorii - Bronsiolita (boala obstructiva
a cailor mici)
 BRONSITA CRONICA SI EMFIZEMUL
PULMONAR (BPOC)
Cele doua boli sunt greu de diferentiat clinic si in plus
deseori se asociaza in grade variabile la acelasi
pacient realizand un tablou clinic complex numit BPOC

In marea majoritate a cazurilor, fenomenele sunt intricate fie

prin complicarea bronsitei cronice cu un emfizem, fie
prin asocierea bronsitei cronice la un emfizem

Emfizemul pulmonar, definit de criterii anatomopatologice:

Se caracterizeaza prin dilatarea permanenta si
anormala a cailor aeriene situate distal de bronsiola
terminala
starea de dilatare a structurilor periferice, la care se
adauga si distructii ale septurilor sau peretilor alveolari
 EMFIZEMUL PULMONAR

Emfizemul pulmonar:
Aspect general longilin, slab, anxios, fata rozacee,
respira cu buzele stranse, extremitati reci
Varsta de debut 50-75 ani
Debut cu dispnee
Expectoratie absenta sau redusa
Infectii respiratorii rare
Auscultatoric murmur diminuat
CPC si decompensari rare, apar terminal
Evolutie dispnee invalidanta, evolutie lunga, final
insuficienta cardiaca
 EMFIZEMUL PULMONAR

Emfizemul pulmonar:
Radiologic hipertransparenta, disparitia desenului
vascular in 1/3 externa (periferie), cord mic
Volum rezidual foarte crescut
VEMS scazut, la bronhodilatatie nu creste
Distributie intrapulmonara foarte neuniforma
Gaze sanguine repaus (hipoxemie moderata); efort
(hipoxemia se accentueaza)
Debit cardiac normal
Presiunea in artera pulmonara normala
Toleranta la efort este relativ buna
 BRONSITA CRONICA

Bronsita cronica:
Este o boala a bronsiilor mari si mici care se
caracterizeaza clinic printr-un sindrom bronsitic cronic,
cu o vechime de cel putin 2-3 ani, ale carui semne
clinice (tusea si sputa) sunt prezente cel putin 3 luni pe
an
Hipersecretia de mucus in bronsii reprezinta un
element definitoriu al bolii
Productia crescuta de mucus se datoreaza alterarii
structurilor bronsice care secreta mucusul: glandele
submucoase si celulele caliciforme
Prezenta unei cantitati excesive de mucus in caile
aeriene se asociaza in bronsita cronica cu inflamatia
cailor aeriene si obstructia lor permanenta si progresiva
 BRONSITA CRONICA

Bronsita cronica:
Aspect general pacient picnic, gras, cianotic,
extremitati calde
Varsta de debut 40-50 ani
Debut cu tuse
Expectoratie abundenta
Infectii respiratorii frecvente
Auscultatoric raluri
CPC si decompensari frecvente
Evolutie ondulanta, cu decompensari respiratorii si
cardiace
 BRONSITA CRONICA

Bronsita cronica:
Radiologic transparenta pulmonara normala, desen
peribronhovascular accentuat, cord mare
Volum rezidual usor crescut
VEMS scazut, la bronhodilatatoare creste
Distributie intrapulmonara moderat neuniforma
Gaze sanguine repaus (hipoxemie-hipercapnie); efort
(hipoxemia se reduce)
Debit cardiac mare
Presiune in artera pulmonara HAP
Toleranta la efort este scazuta
 BRONSITA CRONICA SI EMFIZEMUL
PULMONAR (BPOC)
BPOC reprezinta o asociere intre bronsita cronica
obstructiva si emfizemul pulmonar

Elemente definitorii:
Clinic se caracterizeaza prin sindrom bronsitic cronic si
dispnee progresiva, cu debutul dupa 40 ani
Fiziopatologic se caracterizeaza printr-un sindrom
obstructiv de cai aeriene intrapulmonare, evolutiv si
putin reversibil
Anatomic sunt prezente leziuni de bronsita cronica,
emfizem pulmonar si leziuni obstructive cronice,
ireversibile in caile aeriene mici
 BRONSITA CRONICA SI EMFIZEMUL
PULMONAR (BPOC)
La cel de-al doilea Congres mondial de medicin
recuperatorie din Mexico (1974), Goiz Duran a
prezentat o statistic pe bolnavii cu BPOC, la acre a
gsit:
- contracturi musculare - 98% din cazuri
- redori articulare toracale- 92% din cazuri
- cifoz dorsal - 89% din cazuri
- scolioz dorsal - 61% din cazuri
- algii costale i paravertebrale - 76% din cazuri
- hipotonii musculare - 52% din cazuri
. ridicarea umerilor - 76% din cazuri
 ASTMUL BRONSIC
Boala a cailor respiratorii caracterizata prin cresterea
reactivitatii (responsivitatii) traheobronsice la diferiti
stimuli si manifestata fiziopatologic prin ingustarea
difuza a cailor aeriene, care cedeaza spontan sau prin
tratament
Caracteristici ale AB: prezenta unui proces inflamator in
caile aeriene; existenta unei obstructii, posibil complet
sau incomplet reversibila; prezenta unei
hiperreactivitati a cailor aeriene la diversi stimuli
alergici si nonalergici
Obstructia este de tip OAFA prin cronicizare apare
OCFA
Clinic: crize paroxistice de dispnee si/sau wheezing
pana la stari de rau astmatic
Mecanismul crizei: bronhospasmul+edemul peretelui
bronsic+hipersecretie mucoasa
 ASTMUL BRONSIC
Factorii care declanseaza crizele de astm, sunt diferiti de
factorii etiologici care au initiat boala si care adesea
raman necunoscuti
Factori alergici majoritatea alergenilor se gasesc in
praful de camera, polenuri, alergenii domestici,
alimente, etc
Factori infectiosi infectia acuta de cai respiratorii
Factori ocupationali veterinari, fermieri,etc
Efortul fizic poate produce accese de astm, in general
la 5-10 minute dupa incetarea efortului
Factori psihologici
Alti factori (poluarea atmosferica, boli sinusale sau
nazale, etc)
 BOALA OBSTRUCTIVA A CAILOR MICI

Reprezinta afectarea bronsiolelor mici cu

diametrul<2mm

Poate fi intalnita in bronsita cronica si in emfizemul

pulmonar

Odata aparuta, este de obicei ireversibila, dar oprirea

fumatului ca si expunerea la alti aerocontaminanti
creeaza toate premizele opririi in evolutie si, uneori,
chiar a retrocedarii fenomenelor lezionale locale

Atitudinea profilactica: suprimarea tuturor factorilor

agresionanti (aeropoluantii)
 EVALUAREA PACIENTULUI

AHC de boala pulmonara

Progresia simptomelor si impactul asupra functiei
Istoricul exacerbarilor
Statusul nutritional si modificarile in greutate
Medicatia
Examen fizic
Examen radiologic
Gaze sanguine
Teste respiratorii
Teste de efort testul de mers de 3, 6, 12 minute
 EVALUAREA PACIENTULUI

Se utilizeaza:
Covor rulant
Bicicleta
Ergometru pentru membrele superioare
Se monitorizeza:
Semne vitale
Ecg
Consum de oxigen
Productia de CO2
Coeficientul respirator (raportul dintre CO2 si O2 consumat)
Echivalentul ventilator (volumul de aer respirat pentru un litru de
oxigen consumat)
Ventilatia pe minut
Rata metabolica (MET=consum metabolic de repaus pe
kgcorp=3,5mlO2/kg/min)
 EVALUAREA PACIENTULUI

Testul de efort se opreste cand:

Consumul de oxigen inceteaza sa mai creasca

S-a atins frecventa cardiaca maxima pentru varsta (220-varsta)
Apar modificari Ecg
Durere in piept
Dispnee severa
Fatigabilitate severa

Analiza gazelor sanguine si oximetria sunt necesare pentru a determina

necesarul suplimentarii cu oxigen
 ECHIPA DE RECUPERARE

Medic specialist de recuperare medicala

Pneumolog
Kinetoterapeut
Psiholog
Terapeut ocupational
Asistent social
Dietetician
 OBIECTIVE

1. Indepartarea factorilor de risc bronhopulmonari (poluanti fizico-

chimici ai aerului, poluanti biologici, factori meteorologici, infectii
acute ale CRS, regimul de viata)
2. Corectarea factorilor patologici extrapulmonari de intretinere sau
agravare DVO (afectiuni acute/cronice ORL; afectiuni ortopedo-
reumatice ale toracelui; obezitatea; boli cardiovasculare
concomitente; nevroze anxioase sau depresive)
3. Dezobstructia bronsica (bronhodilatarea, dezinflamarea peretelui
bronsic, evacuarea secretiilor bronsice)
4. Scaderea costului ventilatiei si tonifierea musculaturii respiratorii
5. Ameliorarea distributiei intrapulmonare a aerului
6. Readaptarea la efort
7. Reinsertia socio-profesionala
 MASURI IGIENODIETETICE SI
EDUCATIONALE

Dieta echilibrata, bogata in vitamine, usor hipercalorica daca

pacientul nu este supraponderal
Hidratare orala
Regim hiposodat in cazul pacientilor cu CPC sau sub
corticoterapie
Hipofosfatemia, hipomagneziemia, hipocalcemia, hipokaliemia
(diuretice) pot determina scadere de forta musculara (m
respiratori) care este reversibila la corectarea deficitelor
Se interzic (astmatici) alimentele conservate, cele cu potential
important alergogen, consumul de alcool, fumatul
Evitarea atmosferei poluate, schimbarile bruste de temperatura,
infectiile respiratorii intercurente
Trebuie pastrat un echilibru intre activitatea fizica si repaus in asa
fel incat bolnavul sa-si mentina o capacitate de efort foarte buna
 TRATAMENT MEDICAMENTOS

Bonhodilatatoare:

Agonisti beta 2 selectivi (terbutalina, salbutamol) se

administreaza preferabil inhalator, se pot administra si
per os
Anticolinergice (bromura de ipatropium) administrata
pe cale inhalatorie
Teofilina se administreaza oral, parenteral sau rectal;
efecte pozitive asupra oboselii diafragmatice, fractiei de
ejectie a cordului, degranularii mastocitelor, clearance-
ului mucociliar
 TRATAMENT MEDICAMENTOS

Corticoterapia:

Se prefera administrarea pe cale inhalatorie

Administrarea orala sau parenterala este
rezervata cazurilor severe de acutizare
Atentie la corticodependenta si la efectele
adverse ale corticoterapiei pe termen lung

Expectorante:
bromhexin, acetilcieteina
 TRATAMENT MEDICAMENTOS

Antibiotice:

Au rol important cand infectia bronsica este cauza sau contribuie

la procesul inflamator obstructiv bronsic atat in bronhiile mari cat
si in caile mici
Se administreaza oral sau parenteral
Tratamentele prelungite cu antibiotice determina candidoze ale
cailor respiratorii se asociaza antifungice (diflucan, orungal)

Tonicardiace:
Se administreaza in cazul instalarii CPC decompensat
digoxin
 TRATAMENT MEDICAMENTOS

Preventia crizelor:
Cromoglicatul disodic pe cale inhalatorie util in astmul cu
eozinofilie si in astmul indus de efort
Ketotifenul se administreaza per os; are efecte similare
cromoglicatului

Diuretice:
Obligatoriu in CPC (furosemid atentie la hipopotasemie)
Utilizarea diureticelor trebuie facuta cu discernamant pe de o
parte pentru ca usuca secretiile bronsice (se mareste umidificarea
bronsica), pe de alta parte pentru ca scad volemia pe un sange cu
poliglobulie compensatorie (pericol de tromboze si embolii)
 TRATAMENT MEDICAMENTOS

Antidepresive:
Multi pacienti dezvolta tulburari depresive
Au efect redus asupra ventilatiei
Potenteaza medicatia beta 2 agonista
Determina o usoara bronhodilatatie (doxepin, amitriptilina)
Anxiolitice:
Desi majoritatea pacientilor sunt anxiosi se prefera alte tehnici de
scadere a anxietatii (relaxare, psihoterapie) deoarece aceasta
medicatie deprima respiratia
Cand este totusi nevoie, se adapteaza dozele in general 1/3 sau
chiar mai mici (hidroxizin, meprobamat)
neurolepticele (clorpromazin, haloperidol) si barbituricele sunt
contraindicate
Vaccinarea antigripala se recomanda la acesti pacienti, iar la cei cu risc
crescut se recomanda si vaccinarea antipneumococica
 TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA
CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)

Reprezint metoda de baz pentru recuperarea funcional a

deficienei respiratorii obstructive i sunt reprezentate de:
aerosoloterapie, ventilaie asistat, kinetoterapie, oxigenoterapie,
cur balnear
Starea clinico-functionala a bolnavului determina metodologia
Formele severe, spitalizate:
De obicei acesti bolnavi prezinta si insuficienta respiratorie (
hipercapnie), dispnee accentuata (grad IV sau V), cord pulmonar
La acesti pacienti medicatia are un rol determinant
1. Repausul si pozitionarea corecta a bolnavului in pat este prima
masura ce trebuie luata pentru a scadea consumul de O2
- Urmaresc relaxarea musculaturii abdominotoracice, facilitarea
respiratiei abdominale, a tusei, a drenajului bronsic
- Repausul la pat nu trebuie prelungit prea mult (favorizeaza
hipoventilatia, stagnarea secretiilor, scaderea fortei musculaturii
respiratorii, scaderea reflexului de tuse, pierderea capacitatii
adaptative, creste pericolul trombozelor, incurajeaza tendinta de
inactivitate a bolnavului, etc)
 TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA
CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)

Formele severe, spitalizate:

2. Drenajul postural:
Din decubit lateral pe un plan cat mai aproape de orizontala,
pacientii stand in pat cu trunchiul ridicat
Se repeta de 2-4 ori/zi
3. Tusea controlata: bolnavul va executa la comanda o tuse cu glota
si gura deschisa nedand atentie inspirului (inspirul profund
mobilizeaza toracele blocand diafragmul)
 TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA
CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)

Formele severe, spitalizate:

5. Oxigenoterapia:
In prezenta hipercapniei ideal este sa se administreze
concomitent cu ventilatia asistata; prin sonda nazala 1-2 l/min;
exercitii respiratorii toracoabdominale
In lipsa hipercapniei administrare continua pe sonda nazala
6. Reeducarea respiratorie trebuie s se fac cu atenie, deoarece
orice intervenie asupra modalitii de respiraie a pacientului
determin dispnee
Se va urmari executarea unei respiratii abdominale fara sa se
intervina asupra ritmului si profunzimii respiratiei
In paralel se va instrui pacientul asupra modului de dirijare a
aerului: inspir pe nas si expir cu buzele stranse. Rarirea respiratiei
cu cresterea profunzimii ei se va incepe mai tarziu
Reeducari respiratorii costale regionale crescand ventilatia in
zona pulmonara respectiva, vor facilita evacuarea secretiilor
 TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA
CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)

Formele severe, spitalizate:

7. Readaptarea la efort:
Trecerea de la repausul total la starea de micare este o etap
att de dificil cu ct repausul la pat a fost mai prelungit
Reluarea mersului nu trebuie grabita si nu se va face decat atunci
cand ortostatismul poate fi mentinut cu usurinta de pacient
Odata ortaostatismul reluat se incepe antrenamentul la mers
Evolutia antrenamentului se va face prin marirea distantei de
mers, prin cresterea numarului de antrenamente la mers pe zi
Concomitent se va incepe antrenamentul bolnavului si la eforturile
realizate prin activitati uzuale
8. Psihoterapia - susine orice manevr executat n cadrul
programului de recuperare.
 TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA
CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)

Forma medie de boala ( pacienti cu insuficienta respiratorie manifesta

sau doar latenta, fara hipercapnie, dispneea nu depaseste gradul
III):

In asistenta recuperatorie a cestor bolnavi se disting 3 momente:

1. Stabilirea diagnosticului complet (examenul clinic si paraclinic)
2-3 zile
2. Invatarea de catre pacient a modului de executare a procedeelor
recuperatorii prescrise 3-6 zile
3. Programul de recuperare propriu-zis cu respectarea parametrilor
prescrisi (nr de exercitii, durata, intensitate, etc)
 TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA
CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)

Forma medie de boala:

1. Drenajul de postura asociat cu controlul tusei asigura evacuarea

secretiilor participand astfel la dezobstructie
2. Aerosoloterapia de camera umidifica tractul respirator facilitand
drenarea secretiilor
3. Oxigenoterapia necesara eventual in timpul antrenamentului la
efort pe bicicleta ergometrica sau pe covorul rulant
 TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA
CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)

Forma medie de boala:

5. Antrenamentul la efort:
Reprezinta elementul central, se face dupa testarea la efort
Mersul ramane cea mai simpla metoda
Intensitatea exercitiului este de 50-80% din frecventa cardiaca
maxima; pot fi utilizate scale subiective scala de dispnee, BORG
6. Reantrenarea respiratiei:
Pacientii dispneici si anxiosi prezinta respiratii superficiale, cu
frecventa crescuta. Acest tip ventilator creste travaliul. De
asemeni, pacientii cu boala obstructiva cronica au un pattern
alterat de recrutare a musculaturii ventilatorii in care contributia
majora este a musculaturii cutiei toracice si nu a diafragmului
Se antreneaza respiratia diafragmatica
De cateva ori pe ora este utila apnea postinspiratorie cu durata de
5 secunde
 TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA
CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)

Forma medie de boala:

7. Kinetoterapia:
Toate metodele descrise (posturi de relaxare, gimnastica
corectoare, reeducare respiratorie, exercitii de relaxare)
In combinatie cu bronhodilatatoarele amelioreaza dispneea mai
bine decat bronhodilatatoarele singure
Lipsa raspunsului se datoreaza:
- Lipsei cooperarii
- Prezentei oboselii cronice a musculaturii inspiratorii
- Statusului nutritional inadecvat
- Medicatiei (betablocante)
Antrenamentul musculaturii inspiratorii amelioreaza nu numai forta
si rezistenta acesteia ci si simptomele astmului, spitalizarile,
internarile de urgenta, lipsa de la serviciu/scoala, diminua
consumul de medicamente
In ciuda efectelor pozitive, nu scade exacerbarile acute, nu scade
riscul de complicatii si nici mortalitatea
 TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA
CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)

Forma medie de boala:

8. Masajul:
Efecte:
Antalgic
Decontracturant-miorelaxant
Tonifiant
Ameliorare vasculotrofica
Psihologic
Prin vibratie si percutie se amelioreaza drenajul bronsic
Tehnica: se incepe cu zona cervicala si a umerilor si se continua cu
peretele toracic
 TRATAMENTUL FIZICAL IN OBSTRUCTIA
CRONICA A FLUXULUI AERIAN (OCFA)

Forma medie de boala:

9. Reflexoterapia:
Ultrasunetul aplicat paravertebral intre T1-T12 (0,2W/cm), apoi
intecostal spatiile 6-7, 7-8 (0,4W/cm), apoi subclavicular
(0,2W/cm)
Baile ascendente Hauffe efect bronhodilatator si decongestiv
Proceduri calde pe torace
Ultraviolete in doza eritem aplicate pe torace
10. Proceduri de antrenare-calire:
Pulmonarii au o capacitate redusa de a se adapta la schimbarile
bruste de temperatura si in special la frig
Se utilizeaza frictiuni, dusuri alternante, miscarea in aer liber,
sportul