Interferente existente intre

medicina balneara si medicina de

recuperare

Autor:
Augustin Dima
SCURT DIAGNOSTIC AL SECTORULUI BALNEAR DIN ROMANIA

Romania face parte dintre tarile cu un potential balnear deosebit, datorat

diversitatii si volumului mare de factori naturali terapeutici existenti.
Calitatile fizico-chimice si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura
sunt similare si, in multe situatii, chiar superioare celor existente in statiuni
consacrate pe plan mondial, practic in toate cele 14 categorii de afectiuni
cuprinse in nomenclatorul OMS.
Traditia balneara a tarii este determinata si dovedita de numarul important
de statiuni balneo-climatice, unele cu o atestare multimilenara (vezi Baile
Herculane, Geoagiu, etc.), altele cunoscute si pe piata externa, indeosebi
cele profilate pe afectiuni cardiovasculare, reumatismale, digestive,
ginecologice si respiratorii.
In prezent aceste statiuni pot primi recunoasterea ca statiuni balneo-
climatice internationale, daca indeplinesc doua conditii principale:
a Existenta dovezilor stiintific fundamentate pentru actiunea terapeutica a
factorilor naturali folositi;
b Posibilitatea acordarii asistentei medicale la nivel inalt, prin existenta
personalului medico-sanitar specializat, a existentei unor baze de tratament
cu circuite functionale adecvate si a dotarii lor cu aparatura medicala
moderna, a asigurarii asistentei de urgenta in zona, etc..
CERINTE ACTUALE IN MEDICINA BALNEARA

Cercetarea medicala stiintifica a inregistrat in ultimul timp un salt calitativ, punand in

evidenta legaturile directe existente intre cauza si efect, respectiv intre valorificarea terapeutica a
factorilor naturali si efectele lor asupra diferitelor boli.
Inca din anul 1949, anul infiintarii Institutului de Balneologie si Fizioterapie din Bucuresti s-
a trecut la efectuarea de studii complexe hidrogeologice, fizico-chimice si farmacologice
experimentale clinicco-terapeutice.
Conform noilor orientari emise de catre organismele internationale din domeniul sanatatii
Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste conceptul de sanatate drept o stare de bunastare
fizica, mentala si sociala si nu numai absenta bolii sau a infirmitatii.
In aceste conditii, balneologia si climatologia stiintifice au fost integrate medicinei fizice si
de recuperare, formand o disciplina moderna ce se bazeaza pe aceleasi principii, cu actiune
asupra organismului prin stimularea si antrenarea acestuia.
Dezvoltarea cercetarii stiintifice privind o noua abordare si intelegere a mecanismelor ce
actioneaza si determina efectele benefice asupra organismului sub actiunea factorilor naturali
este o conditie sinequanon pentru cerintele actuale impuse de balneo-climatologia moderna.
Sunt recunoscute in prezent efectele cu durata mare, de circa 6 luni dupa efectuarea
curei cu factori naturali, datorita fundamentarii stiintifice a valorii terapeutice a metodelor balneo-
fizicale utilizate. Pentru sporirea eficientei in actiunile de ingrijire a sanatatii, medicina traditionala
balneara trebuie bine integrata cu medicina fizica si recuperarea medicala, prin asigurarea unui
nivel ridicat al cercetarii.
De altfel chiar acest Simpozion aniversar este o dovada a interesului si dorintei
existente, in raport cu cerintele si exigentele actuale, pentru modernizarea si chiar eficientizare
medicinei balneare din Romania si reintegrarea in circuitele internationale de profil .
ESTIMARI PRIVIND EVOLUTIA TURISMULUI BALNEAR IN ANUL 2010

Considerand modificarile
survenite in economia TOTAL TURISM
romaneasca, cresterea interesului
TURISM BALNEAR
fata de piata de turism de sanatate
de la noi prin aderarea la Uniunea ROMANESC
Europeana, dar si producerea
unor efecte datorate investitiilor
pentru modernizarea bazelor de
tratament si a spatiilor hoteliere Nr. Turisti 10.000.000 1.200.000
din unele statiuni, se estimeaza estimati
pentru anul 2010 o evolutie total
pozitiva prin cresterea numarului
de turisti in cadrul sectorului Romani 6.500.000 1.000.000
balnear. Vezi tabelul urmator ce
cuprinde date prelute din Studiul
realizat de Institutul National de
Cercetare in Turism privind Straini 3.500.000 200.000
prognoza cererii turistice: