pseudotumorale si tumorale Nursing in O.R.L. Cancerul larigian
Cancerul larigian reprezint un proces malign ce se dezvolt din diferite
substraturi morfologice n dependen de regiunea n care se dezvolt din: epiteliu plat pavimentos, scuamos (regiunea vestibular), epiteliu pseudostratificat ciliar, columnar (regiunea glotic), epiteliu cilindric ciliat,pluristratificat (regiunea subglotic). Cel mai important ns este fumatul. n 98% cazuri pacienii sunt fumtori nrii care au o vechime de 15-20 ani de fumat. Se observ o predominare la sexul de gen masculin i constituie circa 98% i doar 2% se ntlnete la sexul feminin. Se ntlnete la vrsta matur cu frecven crescut la vrsta de 50-60 ani. n 80-85% cazuri diagnosticul se stabilete n stadiile III-IV i numai n 15- 20% cazuri n stadiile I-II. n 31% cazuri leziunea primar este asociat unei adenopatii satelite metastatice n ganglionii limfatici cervicali, care demonstreaz un pronostic nefavorabil al tratamentului. n cancerul Laringean sunt aplicate toate metodele de tratament: radioterapeutic, chirurgical, crioterapeutic, laserodistrucie, chimioterapie i tratament combinat. Clasificarea histologic a tumorilor laringelui Carcinom n situ/cancer intraepitelial Cancer pavimentos/spinocelular Cancer verucos/pavimentos, Cancer din celule fuziforme/pavimentos, Carcinom adenochistos, Carcinoid, Adenocarcinom, Cancer nedifereniat/anaplazic, Alte tumori. Manifestri clinice: n stadiul iniial cancerul Laringean nu are careva manifestri clinice. Simptomele principale pot fi: parastezie sub aspect de xerostomie, senzaie de iritaie n laringe, discomfort n glutiie, care ulterior, pe msura creterii rigiditii, trece n senzaie de corp strin. Progresarea procesului duce la apariia: durerilor la glutiie, cu iradiere n ureche pe partea afectat sau n ambele pri, tuse chinuitoare, din cauza aspiraiei la nceput a alimentelor lichide, apoi i a celor solide. Pe msura progresrii procesului: durerea devine permanent,apare disfonia, care debuteaz ca o simpl schimbare a tembrului vocii, apoi trece n rgueal pn la afonie. Cancerul regiunii medii sau glotice i are specificul su, el ocup locul II n structura Cr laringean, constituind 20-23 %. Un simptom esenial al acestei localizri este disfonia de intensitate diferit de la rguire pn la afonie total i dispnee. Cancerul regiunii inferioare-subglotice, care este cel mai rar, duce la tulburri ale respiraiei. n stadiile avansate apare tus care devine treptat pronunat, apar eliminri de sput cu striuri sangvinolente, pot intervene hemoragii, stenoz laringean i dureri de intenstate diferit. Tumorile benigne ale laringelui - relativ rare, se pot ntlni n urmtoareafrecvent: polipul, papilomul, condromul, neurofibromul, leiomiomul,angiofibromul, miomul, hemangiomul si chemodectomul. Polipul laringian Polipii laringieni se definesc ca pseudotumori inflamatorii, localizati, deobicei, pe o singur coard vocal, la unirea treimii anterioare cu treimeamijlocie. Polipii laringieni pot avea o form rotund sau oval si pot fi sesili sau pediculati. Mrimea este variabil, de la un bob de mei la o alun. Din punct devedere histologic pot fi mixomatosi, angiomatosi etc Papilomul laringian Papilomul laringian este o tumor benign frecvent ntlnit la nivelullaringelui, att la adulti, ct si la copii. Papilomul se defineste ca o proliferareconjunctivo- epitel majorittii anatomopatologilor, este singura tumor benign, cu potential cert de degenerare malign. Tumorile afecteaz de obicei corzile vocale,dar pot interesa si etajul supraglotic si subglotic. La copii, papiloamelelaringiene sunt, n mod obisnuit, multiple (papilomatoz laringian) si recidiveazfrecvent dup ablatie, n comparatie cu adultul. La adult,ial a mucoasei laringienesi, dup prerea papilomul este de obicei singular, ns poate degenera malign. Hemangiomul Hemangiomul este o tumor vascular care poate fi de tip caver-nos sau capilar si se poate ntlni att la copii, ct si la adulti. Se poate localiza la nivelul corzilor vocale, subglotic si sinusul piriform. Hemangiomul, la copii, este considerat ca tumor congenital Neurofibromul Neurofibromul este o tumor rar care se dezvolt din celulele Schwann. Celmai frecvent, tumora se dezvolt n pliul ariepiglotic. Incidenta brbati/femei estede 2/1. Adenomul Adenomul este o tumor rar si se dezvolt din glandele mucoase alemucoasei laringiene. Localizarea cea mai frecvent este la nivelul benzilor ventriculare si ventricol. Chemodectomul Chemodectomul se dezvolt din tesutul paraganglionar. Obisnuit se localizeazn benzile ventriculare si pliul ariepiglotic, are un aspect neted, chistic si este rosu Lipomul Este, de asemenea, o tumor rar, are aspect pediculat sau de tumorsubmucoas. De obicei se dezvolt n pliul ariepiglotic, epiglot, corzile vocale si peretele laringelui. Tumorile maligne ale laringelui Dintre tumorile maligne, cancerul laringian este cel mai important. El reprezint1 3% din toate tumorile organismului. Cancerul glotic Corzile vocale sunt acoperite de un epiteliu squamos si prezint o retea limfaticfoarte redus. Glota este reprezentat de cele dou corzi vocale si comisuraanterioar. Cancerul laringian se dezvolt cu predilectie la nivelul comisurii anterioare si, n general, respect comisura posterioar. Comisura anterioar prezint anumite particularitti anatomice care o fac penetrabil, la cancerullaringian, nc din stadiile incipiente. La acest nivel exist un strat foarte subtiresubmucos si tendonul corzii vocale, care se inser pe cartilajul tiroid, permitndinvazia cartilaginoas precoce. Portiunea mijlocie a corzii vocale este cel maifrecvent afectat de cancerul laringian. De aici, tumora se extinde la comisuraanterioar si subglotic. Ulterior, tumora se exteriorizeaz, prin membranacricotiroidian, extralaringian. Tumora glotic infiltreaz muschiul vocal, reducndsau imobiliznd coarda vocal. n stadiile avansate, tumora se extinde posterior la aritenoizi si lateral la sinusurile piriforme Cancerul supraglotic Cancerul supraglotic se dezvolt la nivelul vestibulului laringian,reprezentat de fata laringian a epiglotei, versantul intern al pliuluiariepiglotic si benzile ventriculare. Cancerul subglotic Cancerul subglotic se dezvolt pe mucoasa circumscris de cartilajulcricoid, sub corzile vocale. Aceast regiune, ca si regiunea supraglotic, prezint o bogat retea limfatic. Din fericire, localizarea primar a cancerului n aceast regiune este mult mai rar ntlnit n clinic, n jur de 3 5% din cazuri. Tumora se dezvolt circumferential, producnd stridor inspirator si tardiv, disfonie. Tumora subglotic se poate extinde anterior prin membrana cricotiroidian, posterior la articulatia cricoaritenoidian siinferior la cartilajele traheale TUMORILE FARINGELUI a) Tumorile benigne ale faringelui Epiteliale Papilomul Tumori de glande salivare mici chiste de retentie Mezenchimale -Fibromul -Lipomul -Hemangiomul -Limfangiomul -Neurinomu ANGIOFIBROMUL NAZOFARINGIAN JUVENIL Este cea mai important tumor benign cu localizare farin-gian. Aceasta tumor se dezvolt din tesutul fibrocartilaginos ce acoper vertebra cervical superioar, de unde protubereaz n rinofaringe si uneori n nas. n general, tumorase extinde de-a lungul planurilor tisulare naturale si, obisnuit, nu invadeaz tesuturile. Desi benign din punct de vedere histopatologic, este malign prin evolutia clinic, caracterele unei tumori maligne fiind reprezentate de: caracterul extensiv (se poate extinde n fosele nazale, sinusuri, fosa pterigomaxilar, orbit siendocraniu), poate recidiva (dac extirparea nu este complet). b) Tumorile maligne ale faringelui Carcinom squamocelular Tumori ale glandelor salivare mici Limfoame Sarcoame Melanomul Cancerul nazofaringian Cancerul nazofaringian si are originea n celulele epiteliale ale rinofaringelui.Se exclud alte tumori maligne ale cavumului, cum sunt carcinoamele glandelor salivare, limfoamele si sarcoamele. Carcinomul nazofaringian se ntlneste la orice vrst si poate crea dificultti de diagnostic datorit simptomatologiei subtile de aparitie, ct si variettii foarte mari de simptome. Cancerul de orofaringe Aceast afectiune se ntlneste la persoanele n vrst, n jur de 60 de ani.Actualmente se observ o tendint de scdere a acestei vrste, cancerul deorofaringe ntlnindu-se si la decada a doua, a treia sau a patra de vrst. Sunt incriminati o serie de factori predispozanti si favorizanti, dintre care enumerm:fumatul, radiatia ionizant, traumatismul dentar, igiena dentar deficitar, alcoolul(n specialcnd se asociaz cu fumatul). Cancerul amigdalian Majoritatea cancerelor orofaringiene se localizeaz la nivelul amigdalei palatine. Initial, aceste tumori sunt asimptomatice. Ele pot fi descoperite uneori ntmpltor, de ctre pacient, cnd si examineaz cavitatea bucal, ntr-o oglind,sau cu ocazia unui control medical de rutin, la care se practic o bucofaringoscopie. Cancerul bazei limbii Carcinoamele scuamocelulare ale bazei limbii sunt relativ rare, raportul ntreleziunile celor 2/3 anterioare si leziunile bazei limbii fiind de aproximativ 4:1.Poate fi primitiv sau secundar, prin extensie de la un cancer amigdalian, al limbii sau al epiglotei. Ele au creat, uneori, falsa impresie de a fi tumori cu o agresivitatesi o putere de invazie deosebite, puternic metastazante si anaplazice, aceasta putnd s semnifice doar faptul c sunt depistate ntr-un stadiu avansat, datorit lipsei simptomelor si dificulttilor pe care le ntmpin medicul la examinarea zonei Cancerul de arc palatin Apare aproape exclusiv pe suprafata anterioar a palatului moale, si mai ales la nivelul pilierului anterior. Cancerul de perete faringian Cancerele cu aceast localizare se deceleaz cel mai frecvent n stadiile avansate de evolutie, datorit absentei simptomelor n fazele incipiente.Odat fascia prevertebral invadat, acestea devin nerezecabile si probabil,incurabile. Tumora glomica Tumorile glomice ale osului temporal sunt cele mai frecvente tumori benigne ale urechii medii si pe locul doi dintre tumorile benigne din tumorile osului temporal(dup neurinoame). Tumorile glomice ale osului temporal sunt denumite, uneori,chemodectoame sau paraganglioame necromafine. Aceste tumori se gsesc asociate n regiunea capului si gtului, la component parasimpatic a nervilor cranieni IX si X. Studii recente de histochimie si microscopie electronic au evidentiat natura multihormonal a acestor tumori. Incidenta tumorilor glomice active functional (cresterea semnificativ a catecolaminelor sau a secretieihormonale) este de 3% din cazuri.Tumorile glomice sunt, n general, benigne, prezint o agresivitate insidioas, iar local, invadeaz tesuturile moi, structurile nervoase si osul.Malignizarea cu metastaze regionale si la distant se ntlneste la aproximativ3% din cazuri cu tumor glomic. Exist o incident mai mare de malignizare(peste 10%) la tumorile glomice vagale si la tumorile de corp carotidian. Glomus timpanic stadiul I -mas tumoral mic, limitat la promontoriu; stadiul II -oral care umple casa timpanului; stadiul III -mas tumoral n cas si extins la mastoid; stadiul IV -tumor n cas, extensie la mastoid, extensie la CAE, poate fi extins si anterior la carotid. Glomus jugular stadiul I -tumor mic care intereseaz golful jugularei, urecheamedie si mastoid; stadiul II -tumor extins sub CAI, poate prezenta si extensieintracranian; stadiul III -tumor extins la vrful stncii, poate prezenta siextensie intracranian; stadiul IV -tumor care depseste vrful stncii sau fosainfratemporal, putnd prezenta extensie intracranian TUMORILE SPATIULUI PARAFARINGIAN Tumorile spatiului parafaringian sunt rare si pun cele mai dificile probleme de evaluare si tratament. Tumefactii tumorale benigne si maligne ale ganglionilorlimfatici Aproximativ 50% din tumefactiile cervicale netiroidiene sunt de origine ganglionar, iar 40% din acestea sunt metastaze ale carcinoamelor. Tumorile benigne ale ganglionilor limfatici sunt foarte rare. Limfomul benign localizat se prezint ca o tumor cu crestere lent. Limfangiomul chistic n regiunea carotidian; tumefactia exist de la nastere sau n primele luni, este moale,fluctuant, nu se expansioneaz la tipt, nereductibil si transiluminabil. Se impune exereza chirurgical, pentru c poate da compresiuni cervicale cu stridor, disfagie,torticolis. Sunt tumori vasculare limfatice, dezvoltate din schita vascularlimfatic embrionar. Tumori maligne ale ganglionilor limfatici a. Adenopatiile cervicale din hemopatiile maligne b. Adenopatiile cervicale canceroase metastaticec. c. Boala Hodgkin (limfogranulomatoza malign) TUMEFACTII CERVICALE NEGANGLIONARE Tumori benigne vasculare. Tumorile corpusculului carotidian (Chemodectoame, paraganglionare, necromafine) Sunt rare, pot constitui surprize operatorii. Tumori nervoase Sunt relativ rare. Ele nasc fie din sistemul nervos autonom, fie din tecilenervilor periferici (celule Schwann), formnd neurofibroame si schwanoame.Tumorile nervoase si au originea n tecile nervilor glosofaringian, spinal marehipoglos si pneumogastric. Tumori cervicale de natur divers Lipoame cervicale, simple, unice sau multiple. Lipomatoza anterioar (maladia Launois-Bensaude).Este indicate exereza chirurgical n fata tulburrilor functionale. Tumori musculare leiomiom benign; leiomiosarcom malign. Tumori mixte salivare aberante; Tumori tiroidiene adenomatoase latero-cervicale aberante; Fibroame.