Anda di halaman 1dari 62

Sistemul international de detectare

si evaluare a cariei dentare


International Caries Detection and
Assessment System (ICDAS)
(aprilie 2002), workshop-ului international(International Consensus
Workshop on Caries Clinical Trials (ICW-CCT) s-a luat ad-hoc decizia
de constituire a comitetului de coordonare ICDAS, format initial din dr.
Pitts i Ismail
Obiectivele ICDAS

au fost acelea de a se ajunge la un


consens asupra metodelor clinice de
detectare a cariei dentare (CD) printre
expertii in cariologie in cadrul cercetarii
clinice , in dentistica restaurativa , cea
pediatrica , in cadrul sanatatii publice ,
disciplinelor biologice si organizatiilor de
medicina dentara.
(ICDAS)
ICDAS I - anul 2002
ICDAS II - anul 2005

Conceperea acestui sistem a fost


motivata de necesitatea existentei unui concept
standartizat, ce sustine valorile bazate pe
dovezi si obiectivate prin cercetare, studii
epidemiologice si clinice in cadrul
diagnosticului, prognosticului si in alegerea
unor masuri profilactice si terapeutice eficiente
din cadrul terapiei bolii carioase, atat la nivel
individual cat si de sanatate publica.
Sistemul ICDAS :are rolul de a
depista cariile in functie de stadiul sau de
evolutiv (incepand cu cele localizate in
smalt) si se bazeaza pe urmatoarele criterii:

Topografia dintilor (fosete, santuri sau suprafete


netede);
Partea anatomica evaluata (coroana, radacina);
Evaluarea prezentei si a gradului de afectare a
unei suprafete adiacente unei sigilari/restaurari.
Obiectul cercetarii:
BOALA CARIOASA

Principiile dupa care se conducere


Comitetul ICDAS sunt:

integrarea, validarea tiinific, precum


i utilizatea criteriilor si datelor obtinute
n cercetare i alte evaluari efectuate in
diverse situatii clinice.
Workshop desfasurat la Baltimore, Maryland, 12-14 Martie 2005

Membri ai comitetului:

1. D. Banting
2. H. Eggertsson
3. K.R. Ekstrand
4. A. Ferreira Zandon
5. A.I. Ismail (co-chair)
6. Longbottom
7. N. B. Pitts (co-chair)
8. E. Reich
9. D. Ricketts
10. R. Selwitz
11. W. Sohn
12. G. V. Topping (coordinator)
13. D. Zero
Manual de criterii
Workshop desfasurat la Baltimore, Maryland, 12-14 Martie 2005

Sponsorizat de:
Institutul national de medicina dentara si
cercetare cranio-faciala (National Institute of
Dental and Craniofacial Research),
Asociatia Americana de stomatologie (The
American Dental Association), si de
Aociatia internationala de cercetare in
domeniul medicinei dentare (The International
Association for Dental Research)
Autor:
Comitetul de coordonare al sistemului
international de detectare si evaluare a cariei
dentare ( International Caries Detection and
Assessment System Coordinating Committee)
Criterii de detectare a cariei
coronare primare
Rezumat :
Codurile ICDAS de detectare a cariei coronare se inscriu
in intervalul 0-6 in functie de severitatea leziunii.

Exista variatii minore intre semnele clinice associate


fiecarui cod ce depind de un numar de factori printre care si
caracteristicile suprafetelor (santurile si fisurile vs. suprafete
netede integre), prezenta dintilor adiacenti (suprafete
meziale si distale) si prezenta sau absenta sigilarilor si
restaurarilor la acel nivel.

Prin urmare, o descriere detaliata a fiecarui cod este


data sub urmatoarea formulare in cadrul ICDAS : santuri si
fisuri; suprafete netede (mezial sau distal); suprafete netede
si carii associate cu sigilari si restaurari (CARS).
codurile de baza sunt in esenta
aceleasi:

Cod Descriere

0 Suprafata sanatoasa;
1 Prime modificri vizibile la nivelul smaltului
(ce se observa doar dupa o uscare prelungita (5 sec)
sau cele strict localizate la ntlnirea dinre anuri i
fosete);
2 Modificari distincte vizibile la nivelul smaltului;
3 Distructie localizata la nivelul smaltului (fara
semne clinice vizibile de afectare dentinara);
4 Modificare de culoare(sub forma de umbra,
halou ntunecat) provenite de la nivel dentinar;
5 Leziune cavitara distincta cu afectare vizibila a
dentinei;
6 Leziune cavitara distincta, extinsa, cu afectare
vizibila a dentinei.
Protocol operator

Indepartarea lucrarilor protetice mobile;


Curatarea suprafetelor;
Izolarea cu rulouri;
Indepartarea excesului de saliva;
Iluminarea campului de lucru;
Examinarea suprafetelor umede;
Uscare 5 sec;
Examinarea suprafetei uscate.
A. Coduri de carii primare
coronare/radiculare

Santuri si fisuri;

ICDAS Cod Suprafete netede (mezial sau


distal);

B. Coduri suprafete netede


si carii adiacente unor
sigilari sau restaurari
(CARS)
Coduri de carii primare coronare
I. Santuri si fisuri
Suprafata sanatoasa: Cod 0
Nicio evidenta de carie prezenta (modificari absente
sau o usoara modificare, chestionabila, a transluciditii
smaltului dupa uscare prelungita timp sugerat de
deshidratare 5 secunde).
Suprafetele cu defecte de dezvoltare precum
hipoplazii de smalt, fluoroza, uzura dentar (atritie,
abrazie, eroziune) si modificari de culoare extrinseci sau
intrinseci vor fi nregistrate ca sntoase.
De asemenea vor fi nregistrate ca fiind sntoase
suprafeele cu fisuri multiple prezentnd modificari de
culoare n condiiile n care aceste modificri pot fi
ntlnite i la nivelul altor anuri i fosete i care se pot
asocia cu obiceiuri necariogene (consum frecvent de
ceai ).
In tabelul 1 sunt prezentate criterii utile de diferentiere intre
opacitatile carioase si alte opacitati.
Tabel 1. Diagnosticul diferential intre formele usoare de fluoroza
dentara si opacitatile non-fluorotice ale smaltului.

Caracteristici Forme usoare de Opacitati non-fluorotice


fluoroza de smalt
Asemanare cu o umbra liniara creionata; Adesea forma rotunda sau ovalara
Forma leziunii Liniile urmeaza liniile smaltului, Formeaza
capsule
neregulate pe cuspizi.
Umbre cu margini imperceptibile in smaltul Diferenta clara de smaltul normal adiacent
Limita

usor mai opac decat smaltul normal; alb Pigmentari uzuale in timpul eruptiei, galben-
Culoare hartie, marginile incizale,varfurile cuspizilor crem pana la rosu-orange
au aspect inghetat, in timpul eruptiei
petele sunt absente .

mai frecvent pe dinti ce se calcifica incet, Orice dinte poate fi afectat.Frecvent fata
Dinti afectati (canin,premolari,molari 2 si 3). Rar pe linguala a incisivilor inferiori. Poate aparea
incisivii inferiori, Foarte rar in dentitia izolat. De obicei 1pana la 3 dinti afectati.
deciduala. Frecventa in dentitia de lapte.

Absenta.Suprafata smaltului este intacta la absenta pana la severa. Suprafata smaltului


Hipoplazia nivelul explorat. poate parea conditionata, fiind rugoasa la
palpare.

Adesea invizibila in lumina puternica; Usor Vizibile cel mai usor in lumina puternica in
Depistare detectabila din incindenta tangentialacu incidenta perpendiculara fata de suprafata
coroana dintelui dintelui
Coduri de carii primare coronare
Santuri si fisuri
Prime modificari(Modificari primare) vizibile la nivelul smaltului:
Cod 1
Codul 1 este atribuit pentru urmatoarele santuri si fisuri:
Cand suprafata este umeda nu exista nicio modificare de culoare
ce poate fi atribuita activitati carioase, dar dupa o uscare
prelungita (sunt recomandate aproximativ 5 secunde de uscare
pentru a deshidrata leziunea carioasa in smalt) este vizibila o
opacitate carioas sau o modificare de culoare (white-spot sau
brown-spot) ce nu este in concordata cu aspectul clinic al smaltului
sntos.
SAU
Cand apare o modificare de culoare datorat leziunii carioase
care difer de aspectul clinic al smalului sntos localizat la
ntlnirea dintre anuri i fosete, vizibil indiferent daca suprafata
este umeda sau uscata. Aspectul acestor zone cariate difer de
pigmentarea anurilor i fosetelor care a fost mentionat la codul
0.
Coduri de carii primare coronare
Santuri si fisuri
Modificari distincte vizibile la nivelul
smaltului: Cod 2
Dintele trebuie examinat obligatoriu umed.
Cnd dintele este umed se poate observa o
opacitate carioas (leziune de tip white-spot) si/sau
coloraie maronie carioas mai mari decat anurile
i fosetele (nota: leziunea trebuie s fie vizibil i
cnd dintele este uscat).
Coduri de carii primare coronare
Santuri si fisuri
Distructii localizate in smalt fara expunerea
dentinei sau a prezenei haloului de la nivel dentinar:
Cod 3
In stare umeda a dintelui se observa clar opacitati
carioase(white-spot) sau coloratii carioase maronii(brown-spot)
mai mari decat anurile i fosetele.
Dupa o uscare de aproximativ 5 secunde se observa o
pierdere a structurii dentare la intrarea in sant, fisura, foseta
sau ntre acestea. Aceasta modificri vizuale sunt o dovad a
demineralizarii la nivelul intrarii n anuri, fosete, fisuri (pereii fiind
opaci (albi), maronii sau brun nchis) i cu toate c anurile i
fosetele apar substanial sau nenatural de largi dect normal,
dentina NU este vizibil pe pereii sau la baza cavitii sau a
discontinuitii.
n caz de dubii sau pentru a confirma evaluarea vizual se
pot folosi sondele WHO/CPI/PSR prin deplasarea lor usoara pe
suprafea dintelui, confirmandu-se astfel prezenta cavitatii. Acest
lucru este obinut prin alunecarea vrfului rotunjit de-a lungul
anurilor i fosetelor suspecte, o discontinuitate limitat fiind
detectat atunci cnd vrful sondei cade n cavitatea sau
discontinuitatea de pe suprafaa smalului.
Coduri de carii primare coronare
Santuri si fisuri
Modificari de culoare (halou ntunecat) la nivel
dentinar cu sau fara distructie localizat in smalt: Cod 4
Aceasta leziune apare ca o usoara umbra de dentina colorata vizibila
prin transparenta unui smalt aparent intact cu sau fr prezena unor semne
de distrucie localizat (pierderea continuitii suprafeei fr expunerea
dentinei.
Aceasta umbra este vizibila mai usor atunci cand dintele este umed.
Zona ntunecat poate avea culoarea gri, albastru sau brun.Umbra trebuie s
reprezinte n mod clar o leziune carioasa ce a pornit de pe suprafata
examinat.
Daca in opinia examinatorului leziunea carioasa a pornit de pe o
suprafata adiacenta celei evaluate si la nivelul suprafetei evaluate nu exista
nici o dovad privind prezena unei leziuni carioase, aceasta suprafata va
primi codul 0.
Codurile 3 si 4 pot varia histologic in profunzime, unul fiind mai profund decat celalalt si
vice-versa. Aceast lucru depinde de populaie i de proprietatile smaltului.
De exemplu, smaltul mai transparent si mai subtire al dintilor deciduali poate permite
vizibilitatea discoloratiei dentinare inainte de apariia distructiei smalului. Oricum, in majoritatea
cazurilor codul 4 se caracterizeaza printr-o profunzime mai mare in dentina decat codul 3.
Coduri de carii primare coronare
Santuri si fisuri
Leziune cavitara cu dentina vizibila: Cod 5
Prezenta cavitatii in smaltul opac sau colorat cu expunerea
dentinei subiacente.
Dintele vizualizat umed poate prezenta zone intunecate de
dentina vizibile prin smalt. Odata uscat timp de 5 secunde apare o
pierdere evident clinic a structurii dentare la nivelul intrrii n fisur sau
an- o cavitate clar. Exista dovezi vizuale clare privind demineralizarea
(pereii fiind opaci (albi), maronii sau brun nchis) la intrarea sau la
ntlnirea anurilor, fosetelor sau fisurilor, n opinia examinatorului
dentina fiind expus.
Sondele WHO/CPI/PSR pot fi utilizate pentru confirmarea
prezenei unei cavitati aparente in dentina prin alunecarea vrfului rotunjit
de-a lungul anurilor i fosetelor suspecte, o cavitate dentinar fiind
detectat atunci cnd vrful sondei intr n deschiderea cavitii, n opinia
examinatorului baza fiind n dentin (In santuri si fisuri grosimea normala
a smaltului este intre 0,5-1 mm, dentina pulpar profund neputnd fi
atins cu sonda).
Coduri de carii primare coronare
Santuri si fisuri
Cavitate distinct extinsa cu expunerea dentinei:
Cod 6

Pierderi evidente de structura dentara, cavitatea este


profunda si larg iar dentina este clar vizibila pe pereti si la
nivelul bazei. O cavitate extins implica cel putin jumatate din
suprafata dintelui sau e posibil s ajung la nivel pulpar
Coduri de carii primare coronare
II. Suprafete netede (mezial si distal)
Necesit examinarea vizul dinspre ocluzal, vestibular, oral.

Suprafa dentar sntoas: Cod 0


Nu ar trebuie sa fie niciun indiciu de carie (modificari
absente sau o usoara modificare, chestionabila, a
transluciditii smaltului dupa uscare prelungita timp
sugerat de deshidratare 5 secunde).
Suprafetele cu defecte de dezvoltare precum
hipoplazii de smalt, fluoroza, uzura dentar (atritie,
abrazie, eroziune) si modificari de culoare extrinseci sau
intrinseci vor fi nregistrate ca sntoase.
Coduri de carii primare coronare
II. Suprafete netede (mezial si distal)
Prime modificari vizibile la nivelul
smaltului: Cod 1
Cand suprafata este umeda nu exista nicio modificare
de culoare ce poate fi atribuita activitati carioase, dar dupa o
uscare prelungita (sunt recomandate aproximativ 5 secunde
de uscare pentru a deshidrata leziunea carioasa in smalt) este
vizibila o opacitate carioas sau o modificare de culoare
(white-spot sau brown-spot) ce nu este in concordata cu
aspectul clinic al smaltului sntos.
Aceasta va fi observata dinspre oral sau vestibular.
Coduri de carii primare coronare
Suprafete netede (mezial si distal)
Modificari vizibile in smalt cand
dintele este umed: Cod 2

Se poate observa o opacitate carioas (leziune


de tip white-spot) si/sau coloraie maronie carioas
(nota: leziunea este vizibil i pe suprafaa uscat).
Aceasta leziune poate fi vizibila direct din direcie
vestibular sau lingual, iar privita dinspre ocluzal ea
poate fi perceputa ca o umbra vizibil dinspre cresta
marginal.
Coduri de carii primare coronare
Suprafete netede (mezial si distal)
Distructie initiala a smaltului datorata
cariei fara expunerea dentinei: Cod 3
Odata uscat pentru 5 secunde dintele prezinta pierdere
clar a integritatii smaltului vizibila din directie vestibulara sau
orala.
Daca exista dubii, pentru confirmarea evaluarii se
foloseste sonda CPI trecut uor de-a lungul suprafeei pentru
a confirma pierderea integritii suprafetei.
Coduri de carii primare coronare
Suprafete netede (mezial si distal)
Modificari de culoare (halou intunecat) la nivel
dentinar cu sau fara distructie localizat in smalt:
Cod 4

Aceasta leziune apare sub forma unei umbre sau


discoloratii dentinare vizibile pe la nivelul unei creste
marginale intacte sau a peretilor orali sau vestibulari de smalt.
Aceasta leziune este adesea mai usor vizibila cnd
dintele este hidratat-umed.
Zona intunecata este o umbra intrinseca care poate
aprea de culoare gri, albastru sau brun.
Coduri de carii primare coronare
Suprafete netede (mezial si distal)
Cavitate distincta cu dentina vizibila: Cod 5.
Prezenta unei cavitati la nivelul smaltului opac sau colorat
(albicios sau brun) cu expunerea dentinei , in opinia examinatorului.
Daca existe dubii sau este necesara confirmarea evaluarii se
poate folosi sonda CPI pentru confirmarea prezenei cavitatii
aparente in dentina.
Acest lucru este obinut prin trecerea uoar a vrfului rotunjit
al sondei de-a lungul suprafeei i cavitatea dentinar este detectat
dac vrful sondei ptrunde prin deschidere, n opinia examinatorului
baza fiind situat n dentin.
Coduri de carii primare coronare
Suprafete netede (mezial si distal)

Cavitate distincta extinsa cu dentina vizibila: Cod 6.

Pierdere evidenta de structura dentara cu o cavitate


profunda sau intinsa in suprafata cu dentina vizibila atata pe
pereti cat si la nivelul bazei acesteia.
Creasta marginala poate fi sau nu prezenta; o cavitate
extinsa implica cel putin o jumatate din suprafata dentara sau
o posibila atingere a pulpei.
Coduri de carii primare coronare
III. Suprafete netede (vestibular si oral) si examinare directa a
suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin
lipseste

Suprafa dentar sntoas: Cod O

Nu ar trebuie sa fie niciun indiciu de carie (modificari absente


sau o usoara modificare, chestionabila, a transluciditii smaltului
dupa uscare prelungita timp sugerat de deshidratare 5 secunde).
Suprafetele cu defecte de dezvoltare precum hipoplazii de
smalt, fluoroza, uzura dentar (atritie, abrazie, eroziune) si
modificari de culoare extrinseci sau intrinseci vor fi nregistrate ca
sntoase.
Coduri de carii primare coronare
III. Suprafete netede (vestibular si oral) si examinare directa a
suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin
lipseste

Prime modificari vizibile la nivelul smaltului: Cod 1

La examinarea dintelui umezit nu exist nici un o


diferen de culoare care s fie atribuit activitii carioase,
dar dup uscarea prelungit cu aer se observ o opacitate
care nu se nscrie n aspectul smalului normal
Coduri de carii primare coronare
III. Suprafete netede (vestibular si oral) si examinare directa a
suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin
lipseste

Modificari vizuale clare la nivelul


smaltului la examinarea suprafetei
umezite Cod 2

Exista o opacitate sau coloratie carioasa care


nu se nscrie n aspectul normal al smaltului (not:
leziunea este vizibil i dup uscare).
Leziunea este localizata in aproprierea
marginii gingivale (la nivelul sau la maxim 1 mm
de aceasta).
Coduri de carii primare coronare
III. Suprafete netede (vestibular si oral) si examinare directa a
suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin
lipseste

Distructie localizat a smaltului datorata cariei fara


expunerea dentinei: Cod 3
Odata uscat pentru 5 secunde dintele prezinta pierdere
distincta a integritatii smaltului fr expunerea dentinei
Daca exista dubii sau pentru confirmarea evaluarii se foloseste
sonda CPI folosita fara presiune digitala, cu care se verifica
integritatea suprafetei.
Coduri de carii primare coronare
III. Suprafete netede (vestibular si oral) si examinare directa a
suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin
lipseste
Modificari de culoare la nivel dentinar
cu sau fara distructia smaltului: Cod 4

Aceasta leziune apare sub forma unei umbre sau


discoloratii dentinare vizibile prin suprafata smaltului dincolo
de leziunea white sau brown spot care poate arata sau nu
distructie localizata.
Aceasta leziune este adesea mai usor vizibila in stare
umeda a dintelui.
Zona intunecata este o umbra intrinseca de culoare gri,
albastra sau maron.
Coduri de carii primare coronare
III. Suprafete netede (vestibular si oral) si examinare directa a
suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin
lipseste
Cavitate distincta cu dentina vizibila:
Cod 5.
Prezenta unei cavitati la nivelul smaltului opac sau
discolorat cu expunerea dentinei.
Daca existe dubii sau este necesara confirmarea
evaluarii se poate folosi sonda CPI fara aplixare presiunii
digitale pentru detectarea cavitatii prezente in dentina.
Coduri de carii primare coronare
III. Suprafete netede (vestibular si oral) si examinare directa a
suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin
lipseste

Cavitate profunda cu dentina


vizibila: Cod 6

Pierdere evidenta de structura dentara cu o


cavitate profunda sau intinsa in suprafata cu dentina
vizibila atata pe pereti cat si la nivelul bazei acesteia.
O cavitate extinsa implica cel putin o jumatate din
suprafata dentara sau o posibila atingere a pulpei.
Exista vreo modificare de culoare de natura
carioasa cand
suprafata este umeda?
Poate fi codul 1 sau 0
Poate fi codul 1-6

Nu
Cod = 0
Nu DA
Leziune carioasa cand suprafata Exista cavitate?
este uscata?

Da
Cod = 1
Coduri posibile 1, 2, 4 Coduri posibile 3.5.6

NU DA
Exista umbra? Dentina este expusa?
Coduri posibile 1 sau 2

DA
NU Este implicata mai mult de din
Da Nu
EXtindere dincolo de santuri suprafata?
Cod = 4 Cod = 3
si fosete?

Nu Da Nu Da
Cod = 1 Cod = 2 Cod = 5 Cod = 6
B. Criterii de detectare a cariilor
adiacente unor restaurari sau sigilari
(CARS)

Codurile CARS
Criterii de detectare a cariilor
adiacente unor restaurari sau
sigilari (CARS)
Suprafat sntoas a unui dinte adiacent unei
restaurri sau sigilri: Cod 0
Suprafa sntoas adiacent unei restaurri sau
sigilri. Nu ar trebui sa fie nici o evidena de carie (sau
sa existe o modificare chestionabil a transparenei
smaului dupa o uscare prelungit cu aerul (timp de 5
secunde).
Suprafeele cu defecte marginale mai puin de 0,5 mm
lime (nu permit patrunderea vrfului sondei CPI),
Defecte de dezvoltare sau leziuni necariogene,
precum hipoplazia, fluoroza, atriia, abrazia, eroziunea
i coloraiile intrinseci sau extrinseci vor fi inregistrate
cu cod 0.
Marginile modificate de culoare associate cu
obiceiurile non-carioase (de exemplu consumul
frecvent de ceai) i care nu prezint semne de
demineralizare vor fi notate ca sntoase cod 0 .
Criterii de detectare a cariilor
adiacente unor restaurari sau
sigilari (CARS)
Modificri vizuale la nivelul smalului
adiacente unor sigilri sau restaurri
: Cod 1

Cnd suprafaa este umed nu exist


nici o dovad de modificare a culorii n
sensul activitii carioase, dar dupa
uscarea prelungit cu aer este vizibil
o opacitate sau discoloraie compatibil
cu demineralizarea i incompatibil cu o
suprafa sntoas a smalului.
Criterii de detectare a cariilor
adiacente unor restaurari sau
sigilari (CARS)
Modificri vizuale distincte n smalt sau
dentina adiacente marginilor unor sigilari
sau restaurari: Cod 2
Daca marginea restaurarii este plasata in smalt
dintele trebuie vizualizat umed. Daca apare o opacitate
compatibila cu demineralizarea sau o alta modificare de
culoare de natura cariogena , iar suprafata smaltului
este modificat inregistram codul 2 (leziunea este vizibila
si cand dintele este uscat).
Daca marginile rastaurarii sunt plasate in dentina:
Cod 2 este oferit modificarilor de culoare de natura
cariogen aspectul carora nu este cel de dentina sau
cement sanatos.
Criterii de detectare a cariilor
adiacente unor restaurari sau
sigilari (CARS)
Defectele carioase mai mici de 0,5 mm in
smalt/dentina/cement, cu semne de cod 2,
adiacente restaurarilor/sigilarilor : Cod 3

Cavitatie la nivelul marginilor restaurarii


sau sigilarii mai mica de 0,5 mm, cumulate cu
aparitia unei opacitati sau discoloratii
compatibila cu demineralizarea si avand o
suprafata a smaltului modificata sau o umbra de
discoloratie dentinara.
Criterii de detectare a cariilor
adiacente unor restaurari sau
sigilari (CARS)
Carii secundare marginale in smalt, dentina sau
cement adiacente restaurarilor/sigilarilor cu
modificari de coluoare (umbr, halou) de la nivelul
dentinei: Cod 4
Suprafata dintelui poate avea caracteristicile unui
cod 2 si are o umbra discoloristica dentinara vizibila
printr-un smalt aparent intact sau cu subminare
localizata a smaltului dar fara vizibilitatea dentinei.
Aceasta caracteristica este de obicei vazuta mai usor
cand dintele este umed si este o umbra intrinseca
inchisa la culoare gri, albastra, portocalie sau maron.
Aceasta leziune trebuie diferentiata de umbra data de
amalgam.
Criterii de detectare a cariilor
adiacente unor restaurari sau
sigilari (CARS)
Cavitate distincta adiacenta
restaurarii/sigilarii: Cod 5
Cavitate distincta adiacenta unei sigilari/reastaurari cu
dentina expusa, cu eventuale semne prezente de cod 4,
avand un spatiu mai mare de 0,5 mm in suprafata;
SAU
In acele cazuri in care marginile nu sunt vizibile, exista o
evidenta discontinuitate la nivelul marginilor restaurarii
sau sigilarii si substanta dentinara este detectata prin
introducerea varfului sondei (de 0,5 mm) de-a lungul
marginilor restaurarilor sau sigilarilor.
Criterii de detectare a cariilor
adiacente unor restaurari sau
sigilari (CARS)
Cavitate distincta extinsa si dentina vizibila:
Cod 6
Pierdere evidenta a structurii dentare,
cavitatea poate fi extinsa in profunzime sau
suprafata iar dentina este vizibila clar, atat pe
peretii cavitatii cat si la nivelul bazei.
Metoda codului din doua cifre
ICDAS

Un sistem de coduri format din doua cifre este


utilizat in diagnosticare astfel:
prima cifra indica restaurarea sau sigilarea,
a doua indica codul de carie.

De ex:
un dinte restaurat cu amalgam care prezinta
de asemenea o cavitate distincta extinsa cu
dentina vizibila va fi notat cu codul 4(restaurari cu
amalgam)-6(cavitate distincta) = 46
un dinte fara restaurari dar cu o cavitate
vizibila va fi notat = 06.
Sistemul de coduri
restaurari/sigilari recomandat
este:
0 = suprafata sanatoasa nerestaurata sau nesigilata
1 = sigilare partial prezenta
2 = sigilare prezenta in totalitate
3 = restaurare fizionomica
4 = restaurare din amalgam
5 = coroana metalica de invelis
6 = coroana din portelan, aur semifizionomica sau fatete
7 = restauratie pierduta sau fracturata
8 = restauratie temporara
9 = este folosit in urmatoarele conditii:
96 = suprafata dentara nu poate fi examinata: suprafata
exclusa
97 = dinte absent prin carie (toate suprafetele dintelui vor
fi notate 97)
98 = dinte absent din alte motive (toate suprafetele
dintelui vor fi notate 98)
99 = dinte neerupt (suprafetele vor fi notate cu 99)
Consideratii speciale:
in caz de incertitudine scorul ales de examinator trebuie sa fie cel mai mic.

poate fi necesara diferentierea dintre un dinte neerupt si unul absent, extras in


urma unui proces carios, fata de cei absenti din alte motive .

dintii devitali trebuie notati in aceeasi maniera cu cei vitali.

dinti imobilizati sau cu breckets. Toate suprafetele vizibile ar trebui sa fie


examinate cat mai bine posibil si notate in maniera uzuala. Cand o suprafata
este acoperita in totalitate si nu exista evidente semne de carie statusul dintelui
este notat 0.

in cazul dintilor supranumerari, examinatorul trebuie sa decida care este


dintele legitim occupant al spatiului. Doar acel dinte primeste scor.

atunci cand atat dintele permanent cat si cel decidual ocupa acelasi spatiu, doar
dintele permanent este notat.

toate suprafetele restaurate cu acoperire totala sunt notate ca fiind coroane.


Daca un dinte este restaurat cu acoperire partiala, suprafetele implicate in
restaurare vor fi notate separat.
Consideratii speciale:
daca o parte din restaurare este pierduta pe o anumita suprafata, acea
suprafata va fi notata cu 7 (primul numar) desi nu lipseste toata restaurarea.

este important sa existe un cod pentru inregistrarea situatiilor in care exista


cavitati care nu sunt de natura carioasa, de exemplu atunci cand restaurarea s-
a pierdut. Poate fi argumentat ca aceste situatii sunt similare cu cele in care
exista restaurari tranzitorii, desi exista conventia in anumite studiile
epidemiologice ca acestea sa fie inregistrate mai degraba ca restaurari decit ca
leziuni carioase.
Atunci cand exista mai mult de o leziune carioasa pe o suprafata , cea mai
severa leziune va dicta scorul

daca un sant sau o foseta de pe suprafata ocluzala nu este inclusa in cadrul unei
umbre distincte ce porneste de pe suprafata meziala sau distala, atunci
suprafata ocluzala este notata ca fiind normala. In orice caz, in toate celelalte
circumstante examinatorul nu trebuie sa determine suprafata de origine a
leziunii carioase, fiecare suprafata a dintelui fiind notata separat.

pentru a determina daca exista o cavitate in smalt (cod 3) varful sferic al sondei
CPI ar trebui sa depisteze o depresiune pe suprafata dintelui care sa acopere
partial varful sferic al sondei. Daca tot varful sondei intra in depresiune atunci
codul trebuie sa fie 5, in afara cazului in care examinatorul concluzioneaza ca
leziunea este in smalt, primind codul 3.
Consideratii speciale:

o umbra sub creasta marginala/in jurul foseteor sau fisurilor trebuie sa fie
distincta sau colorata in gri inainte de a fi clasificata cu un cod 4.

atunci cand sunt afectate atat coroana cat si suprafata radiculara de un singur
proces carios care se extinde cel putin 1 mm dupa JCD atat in directie cervico-
incizala cat si cervico-apicala , ambele suprafete primesc scor separat. Pentru o
leziune ce afecteaza atat cororana cat si radacina cu o extindere mai mica de 1
mm de la jonctiune doar suprafata dentara cu distructie mai mare (> 50%) este
notata. Cand este imposibil de estimat procentajul ambele suprafete se noteaza
ca fiind carioase.

o suprafata de radacina expusa, fara semen de carie, adiacenta unei coroane de


invelis este notata ca fiind sanatoasa.

daca pe aceeasi suprafata radiculara sunt prezente mai multe leziuni este notata
cea mai severa leziune.

toate suprafetele dintelui cu radacini integre vor fi notate cu 06.


Criterii de apreciere a cariei radiculare
Coduri de detectare si clasificare a leziunilor
carioase de la nivelul suprafetelor radiculare
Se acorda cate un scor pentru fiecare
suprafata radiculara. Fetele vestibulara, meziala,
distala si orala ale radacinii fiecarui dinte vor fi
clasificate dupa cum urmeaza:
Cod E
Daca suprafata radiculara nu poate fi
vizualizata direct datorita absentei recesiunii
gingivale atunci aceasta este exclusa.
Suprafetele acoperite in intregime de tartru
pot fi excluse sau, preferabil se inaltura tartrul
putandu-se astfel determina statusul suprafetei.
Indepartarea tartrului este recomandata in
cazul trialurilor clinice si studiilor longitudinale.
Criterii de apreciere a cariei
radiculare
Coduri de detectare si clasificare a
leziunilor carioase de la nivelul
suprafetelor radiculare
Cod 0
Suprafata radiculara nu prezinta nici o discoloratie
particulara care sa se distinga de tesutul adiacent si nici nu
exista un defect la nivelul JCD sau pe restul suprafetei
radiculare.
Suprafata radiculara are un contur anatomic natural.
SAU
Suprafata radiculara poate prezenta o pierdere definita
a continuitatii radiculare sau a conturul anatomic al radacinii,
care nu este asociat cu procesul carios. Aceasta pierdere a
integritatii este asociata de obicei leziuni necariogene gen:
abrazie sau eroziune.
Aceste conditii de regula apar pe suprafetele
vestibulare, sunt de obicei netede , stralucitoare si dure.
Abrazia este caracterizata de existenta unei limite clar definite
cu margini ascutite , iar eroziunea are marginile mai difuze.
Niciuna dintre aceste conditii nu prezinta discoloratii.

radiculare
Coduri de detectare si clasificare a
leziunilor carioase de la nivelul
suprafetelor radiculare
Cod 1
Exista o zona clar modificata de culoare la
nivelul suprafetei radiculare sau al JCD (maron
inchis /maron deschis sau negru) dar nu exista
cavitate (pierderea de contur anatomica este mai
mica de 0,5 mm).
radiculare
Coduri de detectare si clasificare a
leziunilor carioase de la nivelul
suprafetelor radiculare
Cod 2
Exista o zona clar modificata de
culoare la nivelul suprafetei radiculare sau al
JCD (maron deschis/ maron inchis si negru)
iar cavitatea este prezenta , pierderea
conturului anatomic este mai mare sau egal
cu 0,5 mm.
Carii de suprafata
radiculara vizibila
Arbore decizional pentru
directa
?? ? cariile primare de suprafata
NU
radiculara
DA
E
Dupa uscarea cu aer
(5sec) exista modificare
- util examinatorilor in stabilirea
de culoare (maron inchis
/maron deschis sau
corecta a codurilor pentru
negru
??? cariile radiculare:

NU DA
0

exista cavitate,
(pierderea de contur
anatomica este mai
mica de 0,5 mm)

???

NU DA
1 2
(carie necavitara) (carie cavitara)
Carii adiacente unor restaurari
radiculare
Atunci cand o suprafata radiculara este
restaurata si exista carii adiacente restauratiei ,
suprafata este notata ca fiind cariata. Criteriile
pentru cariile asociate cu restaurari radiculare
sunt aceleasi ca cele pentru de pe suprafetele
radiculare nerestaurate.
Exista o modificare
de culoare
adiacenta unei Urmatoarea diagrama va ajuta
restaurari examinatorul sa ia o decizie de notare
radiculare
???
cariilor adiacente
corecta a

NU
DA
unor suprafete
0
radiculare restaurate.
Este prezent fenomenul
de cavitatie (pierdere de
contur anatomic (0,5mm)
???

DA
NU
2
1
Activitatea cariilor radiculare

Caracteristicile bazei ariei modificate de culoare


de la nivelul suprafetei radiculare pot fi folosite
pentru a determina daca leziunea carioasa
radiculara este activa sau nu. Aceste caracteristici
includ:
textura (neted/rugos),
aspectul (stralucitor sau lucios/ mat sau
nelucios)
perceptia la sondaj (moale,mediu sau dur).
Cariile radiculare active sunt de regula
localizate la 2 mm de creasta marginala gingivala.
Pentru ambele
coduri:
cod 1, 2
Exista
modificare de Urmatoarea
aspect sau
textura la niv. diagrama este utila in
Lez. radiculare
determinarea activitatii
proceselor carioase
Neteda,lucioasa Aspru, mat,
CARIE nelucios radiculare:
INACTIVA ACTIVA

Cum este
perceputa
consistenta
leziunii la
palpare
Arbore decizional pentru
stabilirea activitatii
cariilor radiculare
Moale ca
pielea MOALE
?????? ACTIVA
Consideratii speciale

Atunci cand sunt afectate atat suprafata


coronara cat si cea radiculara de catre o
leziune carioasa care se extinde cel putin 1
mm dincolo de JCD, atat in directie incizala
cat si in directie apicala, ambele suprafete
sunt notate ca fiind cariate.
Daca leziunea, insa nu se extinde mai mult
de 1 mm, doar portiunea corornara sau
radiculara afectata in proportie mai mare va
primi scor (> 50 %).
Daca este imposibil de calculat procentajul
ambele suprafete vor primi scor de carie.
Consideratii speciale

Atunci cand o leziune carioasa de la


nivelul unei suprafete radiculara se extinde
dincolo de linia angulara a radacinii
implicand cel putin 1/3 din distanta
suprafetei adiacente, acea suprafata este
considerate de asemenea cariata.
Daca sunt prezente mai multe leziuni pe
aceeasi suprafata radiculara, suprafata
primeste scorul leziunii mai severe.
Dintii devitali sunt notati in aceeasi
maniera cu cei vitali.
Planul preliminar pentru evaluare ICDAS
a activitatii leziunilor carioase
Definitie de lucru
O leziune activa este considerata a avea o
probabilitate mai mare de tranzitie
(progresie,regresie sau oprire in evolutie) decat o
leziune inactiva.
O leziune inactiva este considerata a avea o
probabilitate de tranzitie mai mica decat o leziune
activa.
Observatiile clinice ce trebuie luate in
considerare pentru evaluarea activitatilor
leziunilor in smalt se bazeaza pe o modificare a
criteriilor activitatii lezionale ( Nyvad 1999) si
include:
aspectul vizual,
simtul tactil si
potentialul acumularii de placa.
Codul Caracteristicile leziunii

ICDAS Leziune activa Leziune inactiva

Suprafata smaltului este opac albicioasa /


Suprafata smaltului este albicioasa, maronie
galbuie cu pierderea lustrului;la
sau neagra.Smaltul poate fi stralucitor
palparea cu sonda suprafata este
si este dur si neted la palparea cu varful
rugoasa.Leziunea se afla intr-o arie de
1, 2 sau 3 stagnare a placii bacteriene,exemplu
sondei.Pentru suprafete netede,leziunile
carioase sunt localizate tipic la o
santuri si fosete, in aproprierea gingiei si
anumita distanta de marginea
suprafetei aproximale sub punctul de
gingivala.
contact.

Probabil active
4

Dentina din cavitate este de consistenta Cavitatea poate fi stralucitoare, iar tesutul
5 sau 6 moale sau medie la palparea cu sonda. dentinar este dur la palparea cu sonda.
Recomandari pentru examinatori
Comitetul ICDAS recomanda urmatorul program de antrenament:

o jumatate de zi de prezentari Power Point si discutii pe tema codurilor ICDAS si protocolului de


examinare.

cel putin 2 zile de training care va include examinarea unui set de subiecti cu suprafete afectate ce se
inscriu in codurile 1-5 ICDAS.

rezultatele fiecarei examinari trebuie revazute pentru a vedea diferentele de interpretare, examinarile
trebuie repetate pana se ajunge la un rezultat unanim.

acest exercitiu trebuie supravegheat de un examinator senior.

o parte din acest exercitiu poate include dinti extrasi, dar trebuie sa includa obligatoriu si subiecti vii.

2 zile de evaluare a subiectilor vii ce prezinta leziuni carioase cu severitate variabila intre 1 si 5 ICDAS. C

cel putin 20 de pacienti trebuie sa fie examinati de catre un singur om si de catre un examinator senior

examinatorul senior este un dentist cu experienta in utilizarea ICDAS, are grad superior (Kappa = 0,75
+) si a fost calibrat de catre un alt examinator ICDAS.

in unele studii un examinator senior poate lucra in paralel cu alti examinatori pentru a ajunge la o
decizie finala.Termenul de examinator senior se refera la standardul la care trebuie sa ajunga ceilalti
examinatori din studiu.

raportul studiului trebuie sa ofere detaliile asupura exercitiului de calibrare si asupra examinatorilor
seniori.
References

Barlow W. Modelling of categorical agreement. In: Armitage P, Colton T (eds): The Encyclopedia of Biostatistics (pp.
541-545). New York: Wiley, 1998
Bishop Y, Fienberg S, Holland P. Discrete multivariate analysis: theory and practice. Cambridge, Massachusetts: MIT
press; 1975.
Byrt T, Bishop J, Carlin JB. Bias, prevalence and kappa. J Clin Epidemiol 1993:;423-9.
Feinstein AR. Cicchetti DV. High agreement but low kappa: I. The problems of two paradoxes. J Clin Epidemiol
1990:43;543-9.
Fleiss JL, Cohen, J. The equivalence of weighted kappa and the intraclass correlation coefficient as measures of
reliability. Educ Psych Measurement 1973:33;613-9.
Kingman A. A procedure for evaluating the reliability of a gingivitis index. J Clin Periodontol 1986;13:385-91.
Maclure M, Willett WC. Misinterpretation and misuse of the kappa statistic. Am J Epidemiol 1987:126;161-9.
Nyvad B, Machiulskiene V, Baelum V. Reliability of a new caries diagnostic system differentiating between active and
inactive caries lesions. Caries Res 1999;33:252-60.
Spitznagel EL, Helzer JE. A proposed solution to the base rate problem in the kappa statistic. Arch Gen Psychiat. 1985;
42:725-8.
Tanner MA, Young MA. Modelling agreement among raters. J Am Stat Assoc. 1985;80:175-180.
Thompson WD. Walter SD. A reappraisal of the kappa coefficient. Journal of Clinical Epidemiology. 1988a:41;949-58.
Thompson WD. Walter SD. Kappa and the concept of independent errors. J Clin Epidemiol 1988b:41;969-70.
Uebersax JS. Measuring diagnostic reliability: Reply to Spitznagel and Helzer (letter). Arch Gen Psychiat 1987a:44;193-
4.
Uebersax, JS. Diversity of decision-making models and the measurement of interrater agreement. Psych Bulletin,
1987b:101;140-6.
Uebersax JS. Statistical Modeling of Expert Ratings on Medical Treatment Appropriateness. J Am Stat Assoc.
1993;88:421-27.
Uebersax JS.. Statistical methods for rater agreement: The tetrachoric and
polychoric correlation coefficients.
http://ourworld.compuserve.com/homepages/jsuebersax/tetra.htm
(accessed June 24 2005).