PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

PENTRU DISCIPLINA
LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ
CLASELE a III-a -
A IV-a
2014
 CLASA a IV-a
OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea capacităţii
receptare a mesajului oral
2. Dezvoltarea capacităţii
exprimare orală
3. Dezvoltarea capacităţii de
receptare a mesajului scris
(citirea/lectura)
4. Dezvoltarea capacităţii
exprimare scrisă
CLASA a IV-a
COMPETENȚE GENERALE:
de 1. Receptarea de mesaje orale în
diverse contexte de comunicare
de 2. Exprimarea de mesaje orale în
diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea de mesaje scrise în
diverse contexte de comunicare
4. Redactarea de mesaje în diverse
de situaţii de comunicare
CLASA A IV-A CLASA A IV-A
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ[1] ŞI EXEMPLE DE OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului
mesajului oral oral
Obiective de
[1]Obiectivele de referinţă pentru clasa a IV-a se referinţă
bazează pe obiectivele de referinţă pentru clasele I – a La sfârşitul clasei a
III-a, pe care le integrează şi le dezvoltă. IV-a, elevul va fi
capabil:
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de - formularea unor predicţii, pe
1.1 Realizarea de deducţii
La sfârşitul clasei a IV-a învăţare simple pe baza audierii
baza unor fragmente de text
audiate
elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a IV-a unui text literar sau - oferirea de concluzii simple
se recomandă următoarele informativ accesibil pornind de la scurtmetraje
activităţi: animate /
1.1. să sesizeze legătura -formulare de întrebări fragmente de desene animate
pentru sesizarea - audierea unor dialoguri
logică dintre secvenţele
raporturilor logice de tipul: amuzante/ interesante şi
unui mesaj oral (raporturi identificarea
cauză-efect etc.) din ce cauză? cu ce
condiţie?; persoanelor care comunică
(numărul şi statutul lor, vârsta,
-exerciţii de discriminare a preocupările)
elementelor esenţiale de
cele de detaliu din mesajul
comunicat/receptat;
1.2.să identifice sensul unui
cuvânt necunoscut cu ajutorul
dicţionarului
1.3.să sesizeze structurile
gramaticale (morfologice şi
sintactice) corecte sau incorecte
dintr-un mesaj ascultat
1.4.să recepteze corect mesajul
în funcţie de condiţiile
comunicării
1.5.să manifeste atenţie şi
toleranţă faţă de partenerul de
dialog
-folosirea dicţionarelor pentru
identificarea sensului cuvintelor
necunoscute întâlnite în mesajele
orale;
-exerciţii de stabilire a sensului
unui cuvânt necunoscut prin
raportare la contextul în care
apare şi de confruntare cu
sensul/sensurile oferite de
dicţionare;
-exerciţii de înlocuire a cuvântului
necunoscut prin sinonime,
antonime identificate în
dicţionare;
-exerciţii de discriminare a
structurilor gramaticale
(morfologice şi sintactice) corecte
de cele incorecte în fluxul
enunţului etc.;
-exerciţii de receptare auditivă a
cuvintelor noi din textele literare;
-exerciţii de ascultare a unor
mesaje în diferite condiţii de
comunicare; exerciţii de
identificare a unor cauze care
împiedică înţelegerea mesajului
(voce slabă, zgomotul,
pronunţarea incorectă, neatenţia);
-exerciţii de sesizare a
corespondenţei elementelor
verbale cu cele nonverbale
(gesturi, mimică) în comunicare
etc.;
-activităţi de grup pe teme
diferite;exerciţii cu argumente pro
şi contra pe o temă dată;discuţii
libere pe teme date;jocuri de rol,
dramatizări.
1.2 Deducerea sensului unui
cuvânt prin raportare la mesajul
audiat în contexte de
comunicare previzibile
1.3 Sesizarea abaterilor din
mesajele audiate în vederea
corectării acestora
1.4 Manifestarea atenţiei faţă de
diverse tipuri de mesaje în
contexte previzibile
1.5 Manifestarea interesului
pentru receptarea mesajului oral
indiferent de perturbările de
canal
- intuirea sensului unui cuvânt dintr-
o secvenţă de emisiune audio/
video
(Discovery, National Geographic)
-explicarea sensului cuvântului
pornind de la context
-observarea dezacordului sau a
altor abateri
- concursuri pe echipe pentru
rezolvarea de sarcini simple/ itemi
cu alegere multiplă pornind de la
textele audiate
- vizionarea de scurtmetraje
animate sau filme scurte pentru
copii
- audierea unor scenete/ fragmente
de teatru radiofonic pentru copii şi
realizarea de improvizaţii pe baza
acestora
- notarea unor elemente
considerate importante dintr-un
scurt text de
informare audiat
- jocuri pentru sesizarea
semnificaţiei unor mesaje bruiate,
trunchiate, articulate defectuos
- activităţi de grup în care
soluţionarea temei necesită
angajarea verbală a tuturor
membrilor
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va
fi capabil:
2.1. să construiască pe baza
planului de idei propriu un text
oral scurt
2.2. să rostească mesaje,
utilizând pronunţarea şi
intonaţia adecvată
2.3. să redea prin cuvinte
proprii conţinutul unui text citit
sau al unui mesaj audiat
Exemple de activităţi de învăţare Obiective de Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se referinţă Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă
La sfârşitul următoarele
recomandă următoarele activităţi:
activităţi:
clasei a IV-a,
elevul va
-exerciţii de identificare a elementelor fi capabil: - discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ carte
semnificative ce trebuie transmise prin 2.1 Descrierea referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place
mesaj; unui personaj personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării are
-exerciţii de reformulare a unui mesaj; dintr-o carte/ şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?”
-exerciţii de stabilire a ideilor în jurul dintr-un film /a etc.)
cărora se organizează o temă dată; unui personaj - realizarea unui portret al personajului folosind diferite
-activităţi de comunicare pe baza unui imaginar modalităţi de exprimare: desen/colaj, ritm/melodie,
plan de idei realizat anterior; pantomimă etc.; verbalizarea şi comentarea acestei
urmărind un set
descrieri de către cel care a realizat-o sau de către un
-exerciţii de dicţie şi de ortoepie; de repere coleg
-exerciţii de pronunţare a numeralelor - participarea la joc de rol pentru a intra în pielea
cardinale complexe; personajului; aprecierea
-jocuri de cuvinte; interpretării după criterii convenite
-exerciţii de rostire corectă a
cuvintelor cu probleme de accentuare; - jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – eşti pe
-exerciţii de reglare a intonaţiei, a plajă şi joci volei cu prietenii, s-a stârnit furtuna, ce
2.2 Relatarea faceţi?”)
tonului şi a vitezei proprii de a vorbi; unei întâmplări - inventarea unui alt final la o poveste
-exerciţii de recitare a unor poezii; imaginate pe - imaginarea unei continuări a unei scene de poveste
exerciţii de punere în scenă a unor baza unor - relatarea unor întâmplări având ca suport banda desenată
povestiri etc.; întrebări de - exerciţiu de imaginaţie: ne imaginăm ... (de exemplu,
sprijin „Intrăm în podul
-exerciţii de trecere de la vorbirea unei case: Ce auzim? Ce mirosim? Ce vedem?”)
directă la vorbirea indirectă;
exerciţii de utilizare în contexte 2.3 Prezentarea
diverse, a achiziţiilor lexicale noi; -discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza
ordonată logic şi iniţială şi la final
povestirea orală a unor texte cronologic a unui - discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării unor
literare/nonliterare citite sau mesaje proiect/ a unei proiecte/ teme
audiate; activităţi derulate - concurs de prezentări orale pe o temă anunţată (de
în şcoală sau exemplu, serbarea de Crăciun, vizita la muzeu, personajul
extraşcolar ..., vizionarea filmului 3D) cu juriu dintre elevii clasei
- prezentarea în ordine logică, cronologică a unor imagini
care corespund momentelor unei întâmplări
2.4. să-şi adapteze vorbirea
la parteneri şi la situaţia de
comunicare
2.5. să integreze adecvat, în
exprimarea orală proprie,
elementele de construcţie a
comunicării studiate
2.6. să manifeste
independenţă în situaţiile de
comunicare
-exerciţii de dialog cu persoane diferite; 2.4. Iniţierea şi menţinerea - jocuri care se bazează pe întrebări
conversaţii pe teme cunoscute; unei interacţiuni în vederea reciproce
-exerciţii de simulare a unor situaţii de rezolvării de probleme - proiecte în perechi/ grupuri mici în care
comunicare cu parteneri diverşi (părinţi, elevii stabilesc roluri şi derularea
individuale sau de grup
profesori, colegi, vecini etc), pe teme activităţilor
diverse; - minidezbateri/ controversa creativă
-exerciţii de adaptare a elementelor de
comunicare nonverbală la comunicarea
verbală în situaţie de dialog etc.;
-simularea unor situaţii de comunicare
(convorbiri telefonice, dialoguri formale
şi informale de diverse tipuri) în cadrul
cărora elevii să realizeze acte de
vorbire precum: utilizarea formulelor de
salut, de prezentare, de permisiune, de
solicitare; formularea unor întrebări sau
a unor răspunsuri; povestirea unor
fapte şi întâmplări;
-exerciţii de exprimare a
acordului/dezacordului prin propoziţii
afirmative/negative;
2.5. Manifestarea interesului - organizarea unui eveniment în şcoală/
-exerciţii de utilizare a substantivelor în pentru participarea la comunitate
genitiv şi în dativ; - promovarea unei idei/ a unor produse
interacţiuni orale
- participarea la campanii de susţinere/ de
-exerciţii de utilizare în comunicarea
atragere a atenţiei asupra unei
orală a unor părţi de propoziţie studiate;
probleme
-exerciţii de construire a propoziţiilor - exprimarea propriilor opinii în legătură cu
simple şi a propoziţiilor dezvoltate; un fapt cunoscut, o întâmplare
exerciţii de transformare a propoziţiilor trăită, un eveniment public etc.
simple în propoziţii dezvoltate şi invers;
-exerciţii de completare a unor enunţuri
cu elemente de construcţie a
comunicării învăţate (substantiv,
numeral, adjectiv, pronume, verb);
exerciţii de stabilire a acordurilor
gramaticale;
- exersarea actelor de vorbire:
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a
mesajului scris (citirea / lectura)
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-
a, elevul va sti:
3.1. să sesizeze rolul
ilustraţiilor ce însoţesc un
text
3.2. să desprindă idei
principale şi informaţii de
detaliu dintr-un text citit
(literar-nonliterar)
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului
scris
Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă
Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă
următoarele activitati:
La sfârşitul clasei a IV-
a, elevul va sti:
exerciţii de recunoaştere a corespondenţei
dintre mesajul transmis de ilustraţie şi cel 3.1. Formularea de - activităţi în perechi pe baza unor
transmis de texte; concluzii simple pe baza întrebări reciproce
exerciţii de asociere a unor momente dintr-o
lecturii textelor informative - realizarea, în perechi sau în grup, a
naraţiune cu ilustraţiile corespunzătoare;
exerciţii de ordonare a ilustraţiilor după sau literare unei diagrame Venn pornind de la
succesiunea momentelor acţiunii prezentate de aspectele comune şi de la diferenţele
text; referitoare la anumite elemente din
exerciţii de identificare a elementelor prezente text
în ilustraţii care completează informaţia
transmisă de diverse texte, afişe sau articole din
- punerea în funcţiune a unei jucării/ a
revistele pentru copii; unui aparat simplu pe baza
instrucţiunilor de folosire
exerciţii de delimitare a unui text narativ în
fragmente logice; - realizarea de proiecte integrate care
exerciţii de identificare a temei din poeziile 3.2 Asocierea elementelor vizează legăturile dintre lumea reală
studiate; descoperite în textul citit cu şi cea imaginară prezentată în textele
exerciţii în care se solicită completarea unor experienţe proprii citite
enunţuri lacunare cu informaţii de detaliu
desprinse din textul suport; - realizarea de postere/ organizatori
exerciţii de povestire a fiecărui fragment; grafici pentru a indica relaţia dintre
exerciţii de formulare a ideilor principale într-o text (literar sau de informare) şi
succesiune logică; experienţele proprii
exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a - exerciţii de reformulare a unui mesaj,
întâmplărilor prezentate într-un text citit; din perspectiva diferiţilor receptori/
exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali
Emiţători
şi temporali ai acţiunii;
selectarea din text a caracteristicilor fizice şi 3.3 Extragerea dintr-un text
morale ale personajelor; - minidezbateri pornind de la aspecte
a unor elemente interesante ale textului
grupări de personaje în funcţie de anumite
caracteristici; semnificative pentru a - realizarea de liste cu aspecte
exerciţii de discutare a textelor narative citite, în susţine o opinie referitoare semnificative descoperite în texte şi
funcţie de următorii parametri: “cine” la mesajul citit clasificarea acestora în funcţie de
(personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”,
“unde” (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), “cum”
diverse criterii
(modul de desfăşurare a acţiunii); -rezolvarea unor controverse
exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru
desprinderea informaţiilor esenţiale şi de detaliu
dintr-un text citit;
3.3 să citească conştient, exerciţii de identificare a cuvintelor cu
corect, fluent şi expresiv aceeaşi formă, dar cu înţeles asemănător şi
texte cunoscute de recunoaştere a sensului din text;
explicarea rolului pe care îl au semnele
de punctuaţie învăţate studiate în textele
citite;
exerciţiide citire a unor texte la prima
3.4. să citească în mod vedere, cu adaptarea ritmului şi intonaţiei
conştient şi corect un scurt impuse de semnele de punctuaţie etc.;
text necunoscut
exerciţii de identificare a elementelor
descriptive dintr-un text;
3.5. să identifice secvenţele exerciţii de prezentare a imaginii de
narative, dialogate şi ansamblu a spaţiului sau a obiectului
descriptive dintr-un text descris;
exerciţii de identificare a dialogului
prezent într-un text narativ;
exerciţii de evidenţiere a diferenţelor
dintre o descriere şi un dialog;
exerciţii de recunoaştere şi de prezentare
sumară a trăsăturilor fizice şi sufleteşti ale
personajelor;
3.4 Evaluarea elementelor
textuale care conduc la
înţelegerea de profunzime în
cadrul lecturii
3.5. Sesizarea abaterilor din
textele citite în vederea corectării
acestora
3.6. Manifestarea interesului
pentru lectura literară şi de
informare
- folosireametodelor gândirii critice
pentru explorarea textelor
- transferarea informaţiilor din text
într-un tabel şi dintr-un tabel într-un
text
- observarea dezacordului şi a altor
abateri
- proiecte de documentare la diverse
discipline şcolare sau în vederea
unor activităţi extraşcolare (de
exemplu, excursii, concursuri,
serbări)
- întâlniri cu scriitori, iniţierea unei
corespondenţe cu un scriitor
- concursuri legate de conţinutul
cărţilor citite.

3.6. să recunoască în activităţi de alegere a lecturii în funcţie

textele studiate elementele de gusturi;
de construcţie a prezentarea unor lecturi individuale
comunicării învăţate suplimentare celei impuse,
lectura unor articole din revistele pentru
copii;
vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură

3.7. să manifeste interes şi etc.

iniţiativă pentru lectura conversaţii în grup, în care elevii să pună
unor texte variate literare întrebări şi să dea răspunsuri referitoare la
sau nonliterare un text citit etc.
4. Dezvoltarea capacităţii de
exprimare scrisă
Obiective de referinta
La sfârşitul clasei a IV-
a, elevul va :
4.1 să aplice în mod
conştient regulile de
ortografie şi de punctuaţie
4.2. să alcătuiască
povestirea unui text literar
după un plan simplu de
idei
4. Dezvoltarea capacităţii de
exprimare scrisă
Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă
următoarele activitati: La sfârşitul clasei a
următoarele activitati:
copieri, transcrieri selective, dictări de enunţuri IV-a, elevul va :
sau de texte ce conţin ortograme, numerale
4.1. Recunoaşterea şi
compuse, adjective terminate în “-iu”, verbele “a - autoevaluarea şi interevaluarea textelor
fi” şi “ a lua”; remedierea greşelilor de
exerciţii de ortografie: de recunoaştere a formei ortografie şi de redactate
corecte de scriere, de selectare, de completare, punctuaţie în redactarea - discutarea greşelilor de ortografie
de punere în corespondenţă, de compunere de de text - inventarea unor probe pentru a verifica
enunţuri; scrierea corectă
exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea
ortogramelor şi a liniuţei de despărţire în silabe
4.2. Redactarea unor - comunicarea între elevi sau cu profesorul
în scrierea cuvintelor care nu încap la sfârşitul
rândului;
texte funcţionale scurte pe o diversitate de subiecte
exerciţii de ortografiere a formelor flexionare ale pe suport de hârtie sau
prin email (întrebări legate de teme, de
părţilor de vorbire folosite în texte redactate; digital
modul de rezolvare a unui exerciţiu
exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie
(punctul, linia de dialog, virgula în enumerare şi etc.)
pentru vocativ, semnul întrebării, semnul - scrierea unei invitaţii la o zi de naştere, la
exclamării, ghilimelele în citarea de titluri de texte un film, la un picnic etc.
sau nume de reviste, citarea cuvintelor unei - completarea corectă a datelor
persoane sau citarea fragmentelor unor texte);
jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de destinatarului pe un plic/ pe o carte
ortografie (jocuri gramaticale de corectare a poştală, precum şi în format digital
greşelilor de scriere (folosirea ortogramelor
studiate, a numeralelor compuse, a adjectivelor
terminate în “-iu”, a verbelor “a fi” şi “a lua”) şi
de punctuaţie;
autodictări, autocorectări, corectare în perechi
etc.;
exerciţii de împărţire a textului în unităţi logice
de conţinut;
exerciţii de formulare a ideilor principale;
exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un
şir de enunţuri cu înţeles logic;
exerciţii de transformare a unei secvenţe
dialogate în povestire, cu folosirea adecvată a
timpurilor verbelor şi a persoanei verbului şi
pronumelui etc.;
4.3. să redacteze diverse
texte de mică întindere
adaptându-le destinaţiei şi
scopului comunicării
4.4. să utilizeze corect, în
textele redactate,
elementele de construcţie a
comunicării studiate
-exerciţii de formulare a unor enunţuri
4.3. Redactarea unei - expoziţie de portrete (colaj/ foto/desen şi
interogative şi enunţiative (propriu-zise şi
descrieri tip portret pe baza descriere verbală)
exclamative);
unui plan simplu - proiect „Căutăm familie iubitoare –
-exerciţii de transpunere a unor idei într-un descrierea unor animale de companie
şir de enunţuri cu o succesiune logică; fără stăpân”
-exerciţii de descriere a unor obiecte /
- prezentarea unui personaj de poveste/
fenomene / fiinţe; film/ serial pentru copii
-exerciţii de utilizare corectă, în scris, a
- scrierea unui text scurt pentru a se
unor elemente de relaţie pentru a asigura prezenta cuiva necunoscut (unui
succesiunea logică a propoziţiilor în textul
prieten prin corespondenţă la primul mesaj,
redactat (apoi, deci, la început, în primul de exemplu )
rând/ în al doilea rând, prima oară/ a doua
oară etc.);
4.4. Povestirea pe scurt a - relatări în scris pe baza întrebărilor: cine,
-exerciţii de elaborare a planului simplu de ce, cum, unde, de ce a făcut...?
unei secvenţe dintr-o
idei şi a planului dezvoltat al unui text
poveste/ dintr-un film/ - realizarea unui jurnal de lectură care să
studiat; conţină elementele cheie de prezentare a
desen animat / a unei
-exerciţii de elaborare a planului iniţial al unei cărţi citite şi/ sau desene care să
activităţi/ a unei întâmplări
compunerii; ilustreze ceea ce îşi imaginează
imaginate/trăite
-exerciţii de elaborare a unor compuneri: - realizarea unei benzi, îmbinând desenul cu
după un suport vizual, cu început/sfârşit mesajele scrise (individual/ în perechi/ în
dat, după un plan dat sau plan propriu de grup)
idei, pe baza unor cuvinte şi a unor - antrenamente de scriere creativă în grup
expresii date, cu titlu dat, liberă, narativă, (avansare de idei, selectare de idei,
*în care se introduce dialogul; construirea firului narativ, revenire asupra
-exerciţii de redactare a unor tipuri diverse textului)
de texte cu destinaţie specifică: invitaţia,
*scrisoarea;
antrenament de structurare a textului scris
în cele trei părţi: introducere, cuprins şi
încheiere etc.;
-exerciţii de stabilire a acordului dintre predicat
şi subiect;
-exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv
şi substantivul determinat etc.;
-exerciţii de completare corectă a propoziţiilor
lacunare cu structurile morfologice învăţate;
-exerciţii de construire corectă a propoziţiilor
simple şi a propoziţiilor dezvoltate;

4.5. să aşeze corect în
pagină textele scrise,
respectând scrierea cu
alineate pentru a marca
trecerea de la o idee la alta
4.6. să manifeste interes şi
spirit critic faţă de
redactarea diverselor tipuri
de texte
-exerciţii de transformare a propoziţiilor
4.5. Manifestarea interesului - realizarea unei cărţi uriaşe pentru
simple în propoziţii dezvoltate prin colegii de la clasa pregătitoare pe o
pentru scrierea creativă şi pentru
adăugarea de adjective, *numerale cu temă propusă de cei mici/ de
redactarea de texte informative şi
valoare adjectivală plasate înainte /după profesori sau de clasă
funcţionale
substantiv; - realizarea de afişe pentru
-exerciţii de transformare a propoziţiilor promovarea unor evenimente din
simple în propoziţii dezvoltate prin şcoală; concurs de afişe
adăugarea unor părţi secundare de
propoziţie;
-exerciţii de completare a unor propoziţii
cu atribute, pentru a prezenta trăsăturile
personajelor, şi/sau complemente,
pentru a reda circumstanţele unei
acţiuni;
-*exerciţii de transformare, în propoziţie,
a subiectului multiplu în subiect simplu
şi invers;
-exerciţii de aşezare corectă a textului
în pagină;
exerciţii de plasare corectă a
alineatelor;
-transcrierea în ordine logică a unor
fragmente date pentru a reconstitui un
text;
-exerciţii de redactare de texte narative,
descriptive, dialogate şi funcţionale etc.
-exerciţii de selectare a vocabularului
adecvat;
-exerciţii de înlocuire a unor expresii şi
cuvinte cu echivalentele cerute de
context;
-exerciţii de formulare a unor opinii şi
puncte de vedere proprii referitoare la
modul de redactare şi de prezentare a
textelor etc.
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1.Formarea capacităţii de lectură/citire
Cartea (actualizare). Rolul ilustraţiilor.
Textul literar
Textul narativ (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice.
Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ. Recunoaşterea
determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii. Personajul literar -
trăsături fizice, trăsături morale.
Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.
Textul nonliterar: afişul, articole din reviste pentru copii.
Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei şi valorile
proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, în proză
sau în versuri, sau texte nonliterare, de mică întindere, până la 250-300
de cuvinte. Gradul Aceştia vor avea libertatea de a decide cu privire la
structurarea şi configurarea unităţilor de conţinut din programă, tratarea
didactică originală a noţiunilor din programă.
Ceea ce apare cu scris îngroşat reprezintă o noţiune nouă.
2.Formarea capacităţii de comunicare
Comunicare orală
Componentele comunicării dialogate (actualizare). Factorii
perturbatori ai comunicării. Adaptarea la particularităţile
interlocutorului (actualizare). Formularea ideilor principale (actualizare).
Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ (actualizare).
Povestirea orală a unor texte citite sau mesaje audiate. Factorii
perturbatori ai comunicării.
Intonarea propoziţiilor enunţiative (propriu-zise şi exclamative) şi
interogative (actualizare). Constituirea de dialoguri în situaţii concrete
sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimică)
(actualizare).
Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală,
să poată realiza următoarele acte de vorbire:
utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de
solicitare;
formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;
povestirea unor fapte şi întâmplări;
exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu
atitudinea unei persoane.
CONŢINUTURI
Conţinuturile din lista de mai jos constituie mijloace pentru dezvoltarea
competenţelor de comunicare, respectiv baza de operare prin care se
structurează competenţele; conţinuturile nu se tratează în sine; se va evita
metalimbajul
1. Funcții ale limbii ( acte de vorbire):
- descrierea (de personaje imaginare, de film/ carte)
- relatarea unei întâmplări imaginate
- oferirea de informaţii referitoare la universul şcolii
sau extraşcolar
- formularea de solicitări formale şi informale
- prezentarea (unor rezultate/ proiecte)
-iniţierea şi menţinerea unui schimb verbal
2. Textul
- textul pentru lectură are minimum 800 cuvinte
- text literar narativ; text descriptiv de tip portret;
poezii scurte adecvate nivelului de vârstă
- text de informare şi funcţional: afiş, tabele,
diagramă Venn sau orice alt tip de organizator
grafic adecvat vârstei, hartă şi plan simplu de oraş/
traseu turistic etc., carte poştală, invitaţie; în
funcţie de dotări – mesaj text şi email
3. Variabilitatea limbii și a comunicării în contexte noi:
- intuirea persoanei, a timpului
- intuirea relaţiilor simple dintre cuvinte: subiect-
predicat
Comunicare scrisă
Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea,
cuprinsul, încheierea (actualizare). Planul iniţial al compunerii.
Ortografia şi punctuaţia.
Scrierea corectă a cuvintelor. Utilizarea ortogramelor v-a/va; n-ai/nai; ce-
l/cel; nu-l/n-o/nu-i/; n-am/n-are/n-aţi/n-au etc. Semnele de punctuaţie
(actualizare). Ghilimelele. *Punctele de suspensie.
Contexte de realizare
a) Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Invitaţia, *scrisoarea.
b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual
(actualizare). Compunerea după plan dat (actualizare). Compunerea după un
plan propriu de idei. Compuneri cu început/sfârşit dat
(actualizare).Compunerea pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date.
Compunerea cu titlu dat. Compunerea narativă liberă. *Compunerea
narativă în care se introduce dialogul.
c) Scrierea despre textul literar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text
(actualizare). Planul simplu de idei (actualizare). Formularea de întrebări în
legătură cu conţinutul textului. Planul dezvoltat de idei. Povestirea unor
texte de mică întindere după un plan de idei *Transformarea textului
dialogat în text narativ.
Elementele de conţinut marcate cu asterisc reprezintă curriculum la decizia
şcolii.
3.Elemente de construcţie a comunicării
Lexicul.
Cuvântul (actualizare). Cuvintele cu formă diferită şi sens asemănător
(actualizare). Cuvintele cu sens opus (actualizare). Cuvintele cu aceeaşi formă,
dar cu sens diferit.
Noţiuni de fonetică (actualizare). Despărţirea cuvintelor în silabe (actualizare).
Morfologia.
Verbul (actualizare). Persoana şi numărul (actualizare). Timpul: prezent,
trecut (toate formele), viitor (forma literară). Funcţia sintactică: predicat.
Probleme de ortografie şi de ortoepie a verbelor “a fi” şi “a lua”.
Substantivul (actualizare). Genul. Numărul. Funcţia sintactică: subiect
(actualizare); parte secundară de propoziţie.
Pronumele (actualizare). Pronumele personal. Numărul. Persoana. Genul.
Pronumele personal de politeţe (actualizare). Funcţia sintactică: subiect
(actualizare); *parte secundară de propoziţie.
Numeralul (actualizare). Probleme de ortografie şi ortoepie: numeralele
cardinale compuse, numeralul ordinal.
Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen şi număr cu substantivul
pe care îl determină.
Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie. Ortografia
adjectivelor terminate în "-iu".
Sugestii metodologice
În clasele a III-a şi a IV-a, este continuată construirea achiziţiilor a căror
structurare a început în ciclul anterior (clasa pregătitoare, clasele I şi a II-a).
Competenţele generale rămân aceleaşi, ceea ce presupune dezvoltarea
abilităţilor care vizează codarea şi decodarea mesajelor orale şi scrise.
Comunicarea elevilor are loc firesc în clasă şi devine, în context şcolar, obiect
al reflecţiei şi al învăţării. Din acest motiv, competenţele specifice reprezintă
trepte în structurarea comunicării orale şi scrise.
Receptarea mesajelor orale şi scrise
Recomandăm ca textele să fie ascultate de către elevi, de câte ori este
necesar, astfel încât aceştia să poată realiza sarcinile de lucru şi să îşi
antreneze progresiv competenţele de ascultare.
Este esenţial ca elevii să comunice autentic cu cei din jur, pentru a înţelege,
prin intuiţie, apoi prin reflecţie, importanţa de a-l asculta cu adevărat pe celălalt,
de a fi atent la nevoile lui, de a empatiza şi de a nu judeca. Formarea unor
deprinderi de ascultător activ este o componentă importantă a competenţei de
comunicare. Astfel, contextele create în spaţiul şcolii trebuie să fie autentice,
adecvate vârstei şi să răspundă dorinţelor grupului de elevi.
Tot în domeniul ascultării, evidenţiem şi importanţa deschiderii unor căi spre
reflecţia asupra regularităţilor limbii. Competenţele care vizează sesizarea unor
regularităţi sau abateri în exprimarea unui vorbitor conduc la conştientizarea
sistemului limbii şi a semnificaţiei componentelor sale. Această achiziţie este
întărită prin dezvoltarea unor competenţe similare, în receptarea mesajului
scris.
Anumite sarcini de receptare se realizează prin intermediul organizatorilor
grafici. Aceştia pot fi construiţi în forme diferite, pornind de la imaginaţia
copiilor, folosind formate găsite pe internet sau utilizând elemente din text.
Exemplele ilustrate mai jos sunt selectate din Provocarea lecturii, EDP 2014,
ghid realizat în cadrul proiectului POSDRU 35279.
În privinţa receptării mesajului scris, accentele formative sunt pe
semnificaţii şi pe explorarea acestora la nivelul textului scris (literar şi
nonliterar). Structurarea competenţelor se raportează la procesele
lecturii din cadrul de referinţă PIRLS şi la receptarea literaturii din
cadrul LiFT.
Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen şi număr cu substantivul
pe care îl determină.
Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie. Ortografia
adjectivelor terminate în "-iu".
*Propoziţia enunţiativă, afirmativă negativă.
Predicatul verbal.
Subiectul. Subiectul simplu şi *subiectul multiplu. Părţile de vorbire prin care
se exprimă subiectul (substantiv, pronume personal). Acordul predicatului cu
subiectul.
Atributul - parte secundară de propoziţie care determină un substantiv.
Atributul exprimat prin: substantiv, adjectiv, *numeral cu valoare
adjectivală.
Complementul - parte secundară de propoziţie care determină un verb.
Complementul exprimat prin substantiv. *Complementul exprimat prin
pronume.
Din perspectiva PIRLS, lectura, în scop informativ sau în scop estetic,
înseamnă comprehensiune, care se construieşte treptat, de la simplu la
complex, prin antrenarea a patru procese cognitive esenţiale: identificarea de
informaţii explicit formulate, realizarea de deducţii simple, integrarea şi
interpretarea ideilor şi a informaţiilor, evaluarea critică a conţinutului şi a
elementelor textuale. În demersurile focalizate pe formarea competenţelor de
lectură, cadrul didactic trebuie să proiecteze activităţi coerente pentru
antrenarea treptată a celor patru procese, care să ducă la o înţelegere
profundă a textelor, la evaluări critice, la formulare de răspunsuri personale
faţă de cele citite, susţinute cu elemente/ cu exemple din mesajele scrise.
LiFT valorifică experienţe didactice europene, valoroase în abordarea lecturii
literare în context şcolar şi pledează pentru importanţa trezirii interesului
elevului, a motivaţiei sale, ca prim pas pentru formarea unei atitudini pozitive
faţă de cunoaşterea lumii prin lectură. Este necesar ca alegerea textelor
literare ce urmează a fi abordate în clasă să corespundă nevoilor elevilor,
intereselor acestora şi reprezentărilor lor despre lume. De asemenea,
investigarea lumilor ficţionale, prin sarcini simple, dar relevante pentru elevi, îi
ajută să extragă informaţia semnificativă dintr-un text, să o lege de propria
viaţă, să compare lumea reală cu cea ficţională şi să-şi susţină punctele de
vedere cu argumente valide.
Aşadar, lectura, ca abilitate de viaţă, este un scop explicit al învăţării, de
maximă importanţă pentru cunoaştere şi pentru dezvoltarea personală a
elevului, nefiind un mijloc pentru practicarea vocabularului şi a gramaticii.
Exprimarea orală şi redactarea
În privinţa producerii de mesaje orale şi scrise, accentele formative sunt puse
pe valorizarea intereselor elevilor din perspectiva exprimării de idei, de păreri,
de emoţii pe tematici relevante pentru experienţele lor. Succesul unor activităţi
de exprimare depinde de semnificaţia lor pentru elevul înţeles în
individualitatea sa, cu un profil cognitiv şi afectiv propriu. Totodată, sunt
valorizate experienţele de interacţiune care pun bazele comunicării eficiente şi
ale socializării.
Temele de redactare, precum şi problematicile abordate în producerea orală
trebuie să traducă intenţii autentice de comunicare din perspectiva elevului.
Rezolvarea unor sarcini stereotipe, repetitive va conduce la abordări
superficiale, la lipsa motivaţiei şi a încrederii în sine, în propriile idei.
Din acest motiv, în prezentul document, producerea de texte orale sau scrise
pune accent pe relevanţa contextului de comunicare, pe interogare, pe
explorarea universului copilului, inclusiv prin apelul la noile tehnologii. Sunt
evidenţiate, de asemenea, situaţii în care, pentru a se exprima, elevii pot folosi
şi alte coduri în afara celui lingvistic (de exemplu, desene, colaje, ritm şi
melodie etc.).