Artrologie

ARTROLOGIE
Obiectivele cursului
Definitie
Clasificare
Anatomia generala a articulatiilor
Tipurile de miscare in articulatii
Definitie
 Articulatia = mijloc de unire a doua sau mai
multe structuri, din care una osoasa:
os – os
os – cartilaj
os – dinte
care permit diferite tipuri de miscari, cu grad
mai mare sau mai mic de libertate

Numele - in gener. → numele structurilor conectate

 Mobilitate si stabilitate
Tipul + forma generala + configuratia elementelor ce o inconj.

 Grad de mobilitate = variabil – de la zero ->

grade majore de mobilitate
 mobilitate accentuata  stabilitate redusa
 Clasificarea functionala
(functie de mobilitatea articulara)

• articulatii imobile = sinartroze

→ nu permit miscari (imobile)
• articulatii semi-mobile = amfiartroze
→ permit miscari reduse (semi-mobile)
• articulatii mobile = diartroze
→ permit numeroase miscari (mobile)
 Clasificarea morfologica
• articulatii fibroase - intre structurile osoase se
interpune tesut fibro-conjunctiv;
• articulatii cartilaginoase intre structurile osoase
se interpune tesut cartilaginos;
• articulatii sinoviale – prezinta o capsula fibroasa
ce contine lichid sinovial.
 Articulatiile fibroase
- imobile -
→ sutura:
- tesutul fibros formeaza un ligament
sutural imobil;
- cu varsta => tendinta de osificare;
- ex: majoritatea articulatiilor craniene

- tipurile de suturi:
squamoase
plane
danticulate
sindileza
 Articulatiile fibroase
- imobile -
→ sindesmoza – tesutul fibros permite un grad foarte redus de
mobilitate;
- ex: articulatia radio-ulnara.
→ gomfoza - tesut fibros interpus intre os si dinte - grad
maxim de soliditate.
 Articulatiile cartilaginoase
- semi-mobile -
→ sincondroza:
- oasele sunt reunite prin cartilaj hialin ≈ imobila;
- cu varsta – se osifica => sinostoza;
- ex: la nivelul cartilajului de conjugare a humerusului.
→ simfiza:
- oasele sunt fixate
prin fibrocartilaj;
- nu se osifica;
- semi-mobile;
- ex: articulatiile
intervertebrale.
Articulatiile Componente:
sinoviale - mijloace de protectie – capsula - 2 straturi
membranoase, fibros si sinovial;
- mobile -
- mijloace de stabilitate:
– membrana fibroasa a capsulei
– aparatul ligamentar
– forma suprafetelor articulare
(–tendoanele periarticulare)
- mijloace de alunecare:
– cartilajul articular – hialin
– lichidul sinovial
- mijloace de amortizare:
– lichidul sinovial
– cartilajul articular
– structurile de adaptare
Articulatiile Suprafete articulare – geometrie inversa
sinoviale acoperite de Cartilaj artic. – hyalin

- mobile - Capsula articulara – manson fibros ce delimiteaza

cavitatea articulara:
- membr. fibroasa - se continua cu periostul;
- membr. sinoviala:
– secreta lichidul sinovial
- tapeteaza fata profunda a capsulei
- foarte vascularizata

Aparatul ligamentar – structuri fibroase f. solide

ligamente –> capsulare
extracapsulare (independente)
intracapsulare (lig. Incrucisate
ale genunchiului)
Articulatiile Structurile adaptative –
sinoviale • adapteaza forma suprafetelor
articulare
• rol amortizor al fortelor exercitate in
articulatii – diminuarea presiunii
exercitate asupra suprafetelor
articular;
• sunt structuri fibro-cartilaginoase
aderente la membrana fibroasa a
capsulei.
• NU sunt acoperite de membrana
sinoviala.
• vascularizate partial
• Ex: MENISC – LABRUM
GLENOIDAL
15
 Articulatiile sinoviale

• Anexele –
• Bursa sinoviala – permite
alunecarea unei structuri in
raport cu alta structura;
• Tendoanele musculare

Bursa sinoviala
acromio-deltoidiana
17
18
19
 Clasificarea diartrozelor
Artrodii Articulatii Enartroze
(articulatii trohoide (articulatii
plane) (un ax) sferoidale)
Articulatii cu un ax director Articulatii cu trei axe directoare
(rotatie)

Condilartroze

20
Articulatii cu doua axe directoare
Articulatii fara ax director Articulatii cu un ax director
(mobilitate extrem de redusa) (posibila doar rotatia) (doua suprafete elipsoidale)
 Leziunile mijloacelor de stabilizare cu
Leziunile ligamentare => ENTORSE pierderea raportului intre suprafetele
articulare => LUXATII
bursita : inflamatia
unei burse seroase;

sinovita : inflamatia
membranei sinoviale;

tenosinovita :
inflamatia unui tendon
si a membranei
sinoviale;

capsulita : leziune a
ansamblului capsulei
sinoviale care
provoaca un blocaj
articular.
Miscarile in articulatii
Miscarile in articulatii
Miscarile in articulatii
Miscarile in articulatii
Miscarile in articulatii
ARTICULATIILE
COLOANEI
VERTEBRALE
 Definitie
• Articulatiile coloanei vertebrale =
articulatiile intervertebrale - permit
mobilitatea coloanei vert.
• articulatie de tip amfiartroza
 Suprafete
articulare

• Platourile vertebrale supra – si subjacente - acoperite de cartilaj hialin.

• Discul Inter Vertebral = tesut fibroelastic de forma rotunda – la nivel
toracic – si ovalar la nivel lombar
• Nucleul Pulpos:
- relicva embriologica
- deformabil dar INCOMPRESIBIL
- situat din ce in ce mai posterior – in raport cu centrul discului – pe
masura ce se coboara la nivelul coloanei vertebrale
- bogat in apa - se pierde odata cu varsta; la fel scade si rezistenta;
Rol – de amortizare si repartitor de presiune la nivelul articulatiei
 Mijloace de
unire
• Ligamentul longitudinal
anterior - de la baza craniului ->
sacru – pe fata anterioara a
corpilor vertebrali;
• Ligamentul longitudinal
posterior = tapeteaza fata
posterioara a corpilor vertebrali -
in interiorul canalului medular - 2
straturi:
– 1 : anterior – mai putin
rezistent – de la un etaj discal
la altul;
– 2 : posterior – fibre
longitudinale solide.
 Mijloace de unire
• Ligamentele
intertransversare: - intre
procesele transversare –
foarte rezistente la nivel
lombar

• Ligamentele interspinoase –
dublate de ligamentul
supraspinos - intre
procesele spinoase + pe
varful proceselor spinoase

• Ligamentele galbene: fara

rol mecanic
 Raporturi
• Nervii spinali – ies prin
gaurile de conjugare
(intervertebrale)
Biomecanica
 Anatomie Clinica
• Hernia discala : nucleul pulpos – deplasat posterior
???– frecvent in regiunea lombara – rar in
regiunea toracala
Anatomie Clinica
Articulatiile atlanto-occipitala si
atlanto-axoidiana
Fracture odontoide
 Articulatia
scapulo-humerala
• Articulatie
sinoviala de tip
Definitia
sferoidal

extremitatea
superioara a
humerusului +
cavitatea
glenoida a
scapulei

Articulatia cea mai mobila a corpului !!!

 Suprafete articulare
Cavitatea glenoida
– quasi – plana
+ Labrum (burelet) glenoidian :
= fibro-cartilaj ce se insera la
periferia cavitatii glenoide
- triunghiular pe sectiune
- mareste suprafata si
concavitatea.
 Suprafete articulare

• Capul humeral
– 1/3 de sfera
– unghiul cervico-
diafizar = 130°
 Mijloace de unire

• capsula - manson fibros lax

• membrana sinoviala
• lig. coraco-humeral
• ligamentele gleno-humerale
• lig. humeral transvers
• Tendonul capului lung
al bicepsului brahial – Raporturi
intra-capsular si
extrasinovial;
• Frenurile capsulare si
pliurile sinoviale -
inferior – favorizeaza
abductia;
• Ramuri ale Nervului
Axilar – inerveaza
capsula;
• Ramuri ale Arterei si
Nervului Suprascapular
• muschii ce formeaza
cofa rotatorilor.
 Anatomia
functionala
• 3 grade de libertate
(misc. in 3 axe)
• Centrul de miscare –> capul humeral

• Studiul miscarilor:
-> scapula – os fix
pentru a elimina miscarile
asociate
 Amplitudine:
Flexie 50° / Extensie 25°
• Ax – orizontal
oblic inainte si lateral
• Ms flexori:
- pect. mare – deltoid – coracobrahial
• Ms extensori:
- marele dorsal - deltoid –
- triceps br – rotundul mare
 Amplitudine:
Abductie 90° / Adductie 10°

• Ax – orizontal – perpendic.
pe axul de flexie-extensie
• Ms abductori:
- deltoid (motor direct)
- supraspinos (stabilizator)
• Ms adductori:
- Marele dorsal, pectoral mare,
rotund mare
rotund mic – subscap – coracobr -
cap lung biceps – cap lung triceps ic
 Amplitudine:
Rotatie interna 95° / rotatie externa 30°
• Ax: vertical
• Ms rotat. lat.:
- infraspinos – rotund mic
- deltoid
• Ms rotat. med.:
- subscapular
- deltoid – pect. mare, marele dorsal,
rotund mare
 Circumductie
• => con neregulat

• asociaza: abductia
flexia
rotatia laterala
 Anatomie Clinica
• Luxatie antero-interna (nervul axilar
trebuie testat inainte de reductia luxatiei);
 Anatomie Clinica
• Tenosinovita tendonului capului lung al
bicepsului;

DIAGNOSIS : Thick Ossified Transverse Humeral Ligament

causing Biceps Tendon Impingement and Tenosynovitis ,
Subdeltoid Bursitis.
 Anatomie Clinica
• Fractura colului anatomic intra-capsular;
 Anatomie Clinica
• Artroza (deformarea suprafetelor articulare) si
algo-distrofia;
 Anatomie Clinica

• Ruptura muschilor rotatori.

ARTICULATIA
RADIO-
CARPIANA
 Definitie

• uniunea dintre antebrat – mana

= articulatia dintre radius si discul
articular (radio)-ulnar cu primul rand de
carpiene.
 Suprafete
articulare

• Fata inferioara a radiusului – concava, triunghiulara cu

varful orientat lateral – raspunde procesului stiloid
-> 2 fatete articulare:
- laterala – pt Scafoid
- mediala – pt Semilunar
→ separate de o creasta sagitala
 Suprafete
articulare

• Fata inferioara a discului radio-ulnar:

= structura fibro-cartilaginoasa orizontala;
- forma triunghiulara cu baza fixata pe fata inferioara a
radiusului – varful fixat pe procesul stiloid al ulnei;
- prezinta: - 2 fete:
- super. – raspunde artic. radio-ulnare
dist.
- infer. - raspunde artic. incheieturii mainii
- 2 margini: post. si ant. – insert. caps. artic.
 Suprafete
articulare

• Fata superioara a primului rand de carpiene –

mai putin Pisiformul!!!
Scafoid – Semilunar – Piramidal
 Mijloace de unire

• capsula articulara - manson fibros ce acopera articulatia

– ingloband articulatia radio-ulnara distala – acoperind
marginile ant. si post. a discului radioulnar
• membrana sinoviala – tapeteaza fata profunda a
capsulei
-> NU comunica cu sinoviala articulatiei radio-ulnare
distale
 Mijloace de unire
• Ligamentele colaterale:
➢ Ligamentul colateral lateral – proc. stiloid radial -> Scafoid
➢ Ligamentul colateral medial – proc. stiloid ulnar ->
• ant. – pe Pisiform
• post. – pe Piramidal
Ligamentele palmare - incrucisate:
➢ Ligamentul radio-carpian iradiat– extremitatea inferioara a radiusului -
• Capitat
• Semilunar
• Piramidal
➢ Ligamentul ulno-carpian iradiat
• Capitat
• Semilunar
• Piramidal
Ligamentul dorsal:
➢ De la marginea posterioara a extremitatii inferioare a radiusului –
 Biomecanica

• Articulatie elipsoidala
-> toate tipurile de miscari – mai putin rotatia:
➢ Flexie/Extensie: limitate la 80° - ambele miscari sunt
acompaniate de deplasarea simultana a carpului
➢ Abductia/Adductia – limitate la 20° - respectiv 45°
➢ Circumductia – posibila

• Rotatia – se face din articulatiile radio-ulnare proximale si

distale
Anatomie
clinicaImagine Rx normala
Imagine Rx normala
Hiperextensia
 Scaphoid Fracture

Most commonly fractured carpal.

Rarely occurs in pediatric patients.
Occurs during extreme dorsiflexion of the wrist (i.e., a fall on the
hands) or extreme ulnar deviation.
Lunate Dislocation
 Triquetral Fracture

The triquetrum is the second most commonly fractured

carpal (scaphoid is first).
A lateral view of the hand is typically required for diagnosis.
 Boxer's Fracture

Usually involves the fifth metacarpal, but the fourth

 Bennett Fracture

An intra-articular fracture-dislocation of the base of

the first metacarpal.
Nerv Median
Sindromul de canal carpian
Nerv Radial

Tenosinovita
Artrografie
ARTICULATIA
COXO-FEMURALA
 Definitie
• Articulatia proximala
a membrului inferior
• Articulatie de tip
sinovial sferoidal
(enartroza, 3° de
libertate)
• Reuneste – coxalul
cu femurul
• Transmite greutatea
corpului spre
membrele inferioare
 Suprafete articulare
• Capul femural: 2/3
de sfera

• Acoperit de cartilaj
hialin – cu exceptia
tuberozitatii de
insertie a
Ligamentului
Capului Femural
 Suprafete articulare
• Unghiul cervico-
diafizar - 135°
= COXA NORMA
(150 ° - nou nascut)
- inferior valorii de
130° = COXA VARA
- superior valorii de
140° = COXA
VALGA
• Unghiul de anteversie
20° - variabil in
decursul vietii.
MODIFICAREA
UNGHIURILOR
=> Suprasolicitare
 Suprafete
articulare

• Acetabulul - fata laterala os coxal

=> suprafata semilunara acoperita de cartila
hialin – cu concavitate orientata inferior – se
termina prin 2 coarne – anterior si posterior – ce
delimiteaza incizura acetabulara
 Suprafete articulare
• Labrul acetabular (fibro-
cartilaginos)
– se insera la periferia
externa a suprafetei
semilunare
– triunghiular pe sectiune
- trece peste incizura
acetabulara =>
ligamentul transvers
acetabular
• fosa acetabulara –
nonarticulara –
pozitionata central –
contine un pachet adipos
 Mijloace de unire

• Capsula : - femur:
- fata posterioara a colului - unirea 1/3 lat. cu cele 2/3 mediale
ale colului;
- fata anterioara - in apropierea liniei intertrohanterice;
- coxal - in jurul labrului;
• Sinoviala : prezinta frenurile sinoviale – lichid sinovial
 Mijloace de unire
Ligamente:
➢ lig. anterior ilio-femural : spina iliaca antero-inferioara – linia
intertrohanterica;
➢ lig. pubo-femural : ramura superioara a pubelui – partea
inferioara a liniei intertrohanterice;
➢ lig. ischio-femural : partea superioara a tuberozitatii ischiadice -
linia intertrohanterica;
➢ lig. Capului femural
 Biomecanica
• Ax transvers
– flexie : 140° cu genunchele flexat - si 90° cu membrul
inferior intins
– extensie : 15°
• Ax sagital
– abductie : 45°
– adductie : 30°
• Ax longitudinal
– rotatie externa
si rotatie interna : 30° (variabil)

• Circumductie
Biomecanica

• Muschii fesieri
• Muschii pelvi-
trohanterieni
• Muschiul ilio-
psoas
• Adductorii
• Quadriceps
Raport vascular
 Anatomie
Clinica
• Frecvent –
coxartroza

• accident – impact
cu tabloul de bord
al masinii - capul
femural tasat in
acetabul;
 Anatomie
Clinica
• Luxatia: risc de
ruptura al
ligamentului capului
femural - determina
necroza capului
femural;
• Luxatie
congenitala :
copilul este tinut in
abductie fortata
 Anatomie
Clinica
• artrita :
inflamatie,
frecvent cu
infectie grava –
urmata de
protezare
 Anatomie
Clinica
• Col femural fragil – la persoanele in varsta – produce 2
tipuri de fracturi – cu riscul necrozarii capului femural
ARTICULATIA
GENUNCHIUL
UI
 Definitie
• Structura anatomica ce
reuneste coapsa cu
gamba
• Articulatie de tip
sinovial compusa din 2
articulatii:
- articulatia femuro-
tibiala – articulatie
bicondiliana - cu
structuri meniscale
interpuse
- articulatia femuro-
patelara – articulatie tip
ginglim
 Suprafete articulare
Epifiza distala a
femurului:
• trochleea femurala –
se articuleaza
anterior cu fata
posterioara a patelei :
depaseste anterior
marginile patelei
pentru a impiedica
luxatia acesteia;
• condilii femurali -
separati posterior de
fosa intercondiliana
- se articuleaza cu
condilii tibiali.
 Suprafete articulare

Fata posterioara a
patelei :
• Suprafata articulara
femurala constituita
din 2 fatete
articulare –
separate de o
creasta verticala.
 Suprafete articulare
Epifiza proximala a tibiei:
• 2 suprafete articulare tibiale superioare - condilii
medial si lateral - separate de eminenta si ariile
intercondiliene;
• Condilul lateral - mai inalt decat condilul medial.

1 – lateral condyle
2 – tibial tuberosity
3 – tubercle of intercondylar eminence
4 – medial condyle
5 – soleal line
 Suprafete articulare
Meniscurile intra-articulare :
- medial si lateral – asigura
congruenta suprafetelor articulare
;
- triunghiulare pe sectiune –
aderente la periferie de capsula
articulara;
- meniscul lateral – formeaza ≈
un O;
- meniscul medial – formeaza
un C deschis;
- in flexie – meniscurile sunt
trase posterior;
- in extensie – meniscurile
sunt trase anterior.
 Mijloace de unire

Capsula : - inserata
ant. - pe marginile
patelei;
- insertia femurala –
deasupra suprafetei
articulare – la 1-2 cm
– descinde sub
epicondili – se
invagineaza
intercondilian;
 Mijloace de unire

Capsula : - insertia
tibiala – in apropierea
condililor tibiali – se
termina pe ligamentele
incrucisate;

Sinoviala : tapeteaza
capsula – prezinta un
fund de sac
suprapatelar.
 Mijloace de unire

Ligamente:
• ligamentul patelar : de la varful
patelei – tuberozitatea tibiei;

• Ligamentul colateral fibular :

de pe epicondilul lateral – capul
fibulei;

• Ligamentul colateral tibial : de

pe epicondilul medial – fata
mediala a tibiei.
 Mijloace de unire

Ligamente:
• ligamentul popliteal arcuat: varful
capului fibular – capsula articulara =>
arcada pentru ms. Popliteu;
• ligament popliteal oblic, ligamente femuro-patelare
medial si lateral, ligamente menisco-patelare medial
si lateral, bandeleta Maissiat (expansiune a
tendonului patelar
• ligamentul incrucisat antero-lateral:
intracapsular DAR extrasinovial;
• ligamentul incrucisat postero-
lateral : intracapsular DAR
extrasinovial.
 Biomecanica
• flexie : 140° - 150°
• extensie: 0°
- hiperextensie fiziologica: genu recurnatum < 10° -
aceasta miscare corespunde unei alunecari a condililor femurali
pe condilii tibiali - alunecarea este mai accentuata lateral cand
se produce automat si o rotatie externa;
• rotatie interna, externa - genunche semiflexat: 30°
 Biomecanica
• Tendonul quadriceps
• Muschii « laba gastii » -
croitorul, gracilis,
semitendinos
• Semimembranos
• Biceps femural
• Popliteu : intracapsular
dar extrasinovial
• Triceps sural
 Anatomie Clinica
• Entorse  entorse grave
 Anatomie
Clinica

• Genu varum si Genu

valgum
 antreneaza
artroza
 Anatomie Clinica
• Leziune meniscala – detasarea capsulei
sau fisura meniscala
ARTROSCOPI
ARTICULATIA
TALO-
CRURALA
 Definitie
• Articulatia « gleznei »
• Reuneste scheletul gambei cu cel al
piciorului
= articulatie sinoviala – trohleartroza
(ginglim).
 Suprafete articulare
Suprafete tibio-fibulare:
• fata articulara inferioara a tibiei – rectangulara,
concava postero-anterior, lejer convexa
transversal;
• fetele articulare ale maleolelor tibiala si fibulara;
 Suprafete articulare

Suprafata tarsiana:
• fata superioara a talusului – trohlee;
Suprafetele articulare sunt acoperite cu
cartilaj hialin.
 Mijloace de unire
• Capsula: insertii la periferia cartilajului articular – cele 2
maleole raman extracarticulare; tendoanele extensorilor adera
la capsula!
• Sinoviala : tapeteaza capsula si formeaza un fund de sac
anterior si unul posterior;
 Mijloace de unire
• Ligamentele colaterale:
Ligamentul colateral lateral: maleola laterala –
oasele tarsiene
– fascicul anterior = ligamentul talofibular
anterior - marginea anterioară a maleolei
laterale - faţa laterală a colului talusului.
– fasciculul posterior = ligamentul talofibular
posterior - foseta de pe maleola laterală -
orizontal înapoi şi medial - procesul posterior
al talusului;
– fasciculul mijlociu = ligamentul
calcaneofibular - vârful maleolei laterale -
oblic înapoi şi în jos - faţa laterală a
calcaneului;
Ligamentul colateral medial: lama deltoidiana
- marginile şi vârful maleolei mediale şi se
răspândeşte la oasele tarsiene (talus,
calcaneu, navicular)
– fascicule: tibiotalar anterior, tibionavicular,
tibiocalca-nean şi tibiotalar posterior
 Biomecanica
• Dpdv functional – articulatia
talocrurala este cuplata cu
celelalte articulatii ale
piciorului;
- miscarile se produc in plan
sagital cu axul transvers fix;

• Flexia dorsala - 20° - cu

mari variabilitati
• Flexia plantara - 30°
• Axul trohleei talusului face
15° cu axul sagital => valgus
fiziologic al piciorului
 Biomecanica
• Tendonul lui Achile (sau tendonul
calcaneean) al Tricepsului Sural
• Scurt si Lung Peroneu (Fibular)
• Muschii flexori
• Muschii extensori
 Raporturi
• Scurt si Lung
Peroneu (Fibular)
• Tendonul lui Achile
 Anatomie Clinica
• Diastaza tibio-fibulara
 Anatomie Clinica
• Entorse
 Anatomie Clinica
• Luxatii
 Anatomie Clinica
• Fracturi maleolara sau bimaleolara